Memoriu Tehnic Zarnesti

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A
LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII
pentru realizarea obiectivului de investiții:
„MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA

ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU”
PIESE SCRISE ȘI PIESE DESENATE
Beneficiar: COMUNA ZĂRNEȘTI

JUDEȚUL BUZĂU
-2019-
LAZAR Semnat digital de LAZAR

ALEXANDRU
ALEXANDRU Data: 2019.11.06 12:21:39

+02'00'
1
FIŞA PROIECTULUI
1. DENUMIREA OBIECT:
“ MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA
ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU”
2. TITULARUL INVESTIȚIEI:
COMUNA ZĂRNEȘTI
JUDEȚUL BUZĂU
3. BENEFICIARUL INVESTIȚIEI:
COMUNA ZĂRNEȘTI
JUDEȚUL BUZĂU
4. ELABORATORUL STUDIULUI:
Proiectant:
S.C. DANI BUILDING S.R.L., Str. Peciu Nou, nr. 55, Sector 5, București
5. FAZA DE PROIECTARE:
D.A.L.I.
6. NUMĂR PROIECT:
36/2019
____________________________________________________________________________________________ 2
Cod unic de înregistrare RO23989654; Registrul Comerţului J40/9706/2008
Cont: RO28BTRL04101202D57939XX deschis la Banca Transilvania Sucursala Lipscani,
Trezoreria: RO16TREZ7055069XXX005096 deschis la Activitatea de Trezorerie Sector 5 a Municipiului Bucuresti
LISTĂ DE SEMNĂTURI
Director: Ec. Pintea Nicolae
Șef proiect: Ing. Mihai – Răzvan Pistol
Desenat: Ing. Ana - Maria Cracea
Întocmit: Ing. Mihai – Răzvan Pistol
Această documentaţie (piese scrise şi desenate) este proprietatea S.C. DANI BUILDING S.R.L. şi poate fi
folosită în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizată conform prevederilor contractuale.
Ea nu poate fi reprodusă, copiată, împrumutată, întrebuinţată total sau parţial, direct sau indirect în alt scop
fără permisiunea prealabilă a societăţii S.C. DANI BUILDING S.R.L. acordată în scris.
____________________________________________________________________________________________ 3
BORDEROU
PIESE SCRISE
Memoriu tehnic
PIESE DESENATE
1.1. Plan de ansamblu scara1:25.000

1.2. Plan general loc. Zărnești și Fundeni scara 1:5.000
1.3. Plan general loc. Vadu Sorești și Pruneni scara 1:5.000
2.1_5.14 Plan de situaţie scara 1:1.000
6.1_6.13 Profile transversale tip scara 1:50
7.1 Detaliu rigola carosabila scara 1:20; 1:50
7.2 Detaliu podet tubular D500 scara 1:20
CUPRINS
____________________________________________________________________________________________ 4
1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII ............................... 9
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii...................................................................................... 9
1.2 Ordonator principal de credite / investitor .......................................................................... 9
1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar) ............................................................................. 9
1.4 Beneficiarul investiţiei .............................................................................................................. 9
1.5 Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție ................................ 9
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare. ..................................................................................................................... 10
2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor ............................... 10
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice ......................................... 11
3. Descrierea construcției existente .......................................................................................... 12
3.1. Particularități ale amplasamentului: ............................................................................................. 12
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan); ............................................................................................................................ 12
b) relațiile cu zone învecinate, accese existente și/sau căi de acces posibile; ........................ 16
c) datele seismice și climatice; ......................................................................................................... 16
d) studii de teren: ................................................................................................................................ 16
e) situația utilităților tehnico-edilitare existente; ............................................................................. 17
f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice ce pot afecta investiția; ................................................................................... 17
g) informatii privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri
arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiționărilor
specifice în cazul existenței unor zone protejate........................................................................... 18
3.2. Regimul juridic: ............................................................................................................................... 18
a) natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de
preempțiune; ....................................................................................................................................... 18
b) destinaţia construcției existente; ................................................................................................. 18
c) includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii
naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zone construite protejate,
după caz; ............................................................................................................................................. 18
d) informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz. .......... 18
3.3. Caracteristici tehnice și parametri specifici: ............................................................................... 18
a) categoria și clasa de importanță; ................................................................................................ 18
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz; .......................................................................... 20
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcție; ......................................... 20
d) suprafaţa construită; ...................................................................................................................... 20
____________________________________________________________________________________________ 5
e) suprafaţa construită desfăsurată; ................................................................................................ 20
f) valoarea de inventar a construcției; ............................................................................................. 20
g) alţi parametri, în funcţie de specificul și natura construcției existente................................... 20
3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului
energetic, precum și ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de
regimul de protecţie de monument istoric și al imobilelor aflate în zonele de protecţie ale
monumentelor istorice sau în zone construite protejate. Se vor evidentia degradările, precum și
cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradări produse de cutremure, acţiuni
climatice, tehnologice, tasări diferenţiate, cele rezultate din lipsa de întreţinere a construcţiei,
concepţia structurală initială greşită sau alte cauze identificate prin expertiza tehnică. ............. 20
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de vedere al
asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii................................................................ 22
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz. ................................................................................. 23
4. Concluziile expertizei tehnice si, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor
de diagnosticare*2): ..................................................................................................................... 23
a) clasa de risc seismic; .................................................................................................................... 23
b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;................................................................. 23
c) soluţiile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; . 24
5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) și analiza
detaliată a acestora...................................................................................................................... 26
5.1. Solutia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional-arhitectural
și economic, cuprinzând:....................................................................................................................... 26
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru: .............................................................. 26
b) descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în solutia tehnică de interventie
propusă, respectiv hidroizolatii, termoizolatii, repararea/înlocuirea instalatiilor/echipamentelor
aferente construcției, demontări/montări, debransări/bransări, finisaje la interior/exterior,
după caz, îmbunătătirea terenului de fundare, precum și lucrări strict necesare pentru
asigurarea functionalitătii construcției reabilitate;.......................................................................... 29
c) analiza vulnerabilitătilor cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice ce pot afecta investitia; ................................................................................... 29
d) Informaţii privin posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectură sau situri
arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existent condiţionărilor
specifice în cazul existenţei unor zone protejate;.......................................................................... 31
e) caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiţiei rezultate în urma realizării lucrărilor
de intervenţie. ..................................................................................................................................... 31
5.2. Necesarul de utilităti rezultate, inclusiv estimări privind depăsirea consumurilor initiale de
utilităti și modul de asigurare a consumurilor suplimentare. ............................................................ 32
5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ
de realizare a investitiei, detaliat pe etape principale: ...................................................................... 33
____________________________________________________________________________________________ 6
5.4. Costurile estimative ale investitiei: ............................................................................................... 34
5.5. Sustenabilitatea realizării investitiei: ............................................................................................ 47
a) impactul social și cultural;............................................................................................................. 47
b) estimări privind forta de muncă ocupată prin realizarea investitiei: în faza de realizare, în
faza de operare; ................................................................................................................................. 48
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitătii și a siturilor
protejate, după caz. ........................................................................................................................... 48
5.6. Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de interventie: ......................... 52
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referintă și prezentarea
scenariului de referintă; ..................................................................................................................... 52
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investitiei,
inclusiv prognoze pe termen mediu și lung; ................................................................................... 52
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;.......................................................................... 52
6. Scenariul/Optiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) ................................. 65
6.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilitătii și riscurilor ................................................................................................ 65
a. Selectarea și justificarea scenariului/optiunii optim(e), recomandat(e).................................. 66
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiei: ...................................................... 67
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investitii, exprimată în lei, cu
TVA si, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general; ................................................................................................................................................ 67
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performantă - elemente fizice/capacităti fizice
care să indice atingerea tintei obiectivului de investitii - si, după caz, calitativi, în conformitate
cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare; ............................................. 68
d) durata estimată de executie a obiectivului de investitii, exprimată în luni. ........................... 68
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerintelor fundamentale
aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice .......................... 68
6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare și
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite. ............................................................................................................................................... 70
7. Urbanism, acorduri și avize conforme .................................................................................. 70
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obtinerii autorizatiei de construire ........................ 70
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ...................... 70
7.3. Extras de carte funciară, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege ........... 70
7.4. Avize privind asigurarea utilitătilor, în cazul suplimentării capacitătii existente .................... 70
____________________________________________________________________________________________ 7
7.5. Actul administrativ al autoritătii competente pentru protectia mediului, măsuri de diminuare
a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de
mediu, de principiu, în documentatia tehnico-economică ................................................................ 70
7.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot conditiona solutiile tehnice, precum:
.................................................................................................................................................................. 70
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă ridicată pentru
cresterea performantei energetice;.................................................................................................. 70
b) studiu de trafic și studiu de circulatie, după caz; ...................................................................... 70
c) raport de diagnostic arheologic, în cazul interventiilor în situri arheologice; ........................ 70
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice; .......................................................................... 71
e) studii de specialitate necesare în functie de specificul investitiei........................................... 71
____________________________________________________________________________________________ 8
MEMORIU TEHNIC
1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii
„MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA ZĂRNEȘTI,

JUDEȚUL BUZĂU”.
1.2 Ordonator principal de credite / investitor
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP)
1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar)
COMUNA ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU
1.4 Beneficiarul investiţiei
COMUNA ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU
1.5 Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
S.C. DANI BUILDING SRL

Str. Peciu Nou, Bucureşti, Sector 5
CUI: RO 23989654,
Nr. înreg. reg. com.: J40/9706/2008
Această documentaţie (piese scrise şi desenate) este proprietatea S.C. DANI BUILDING S.R.L. şi poate fi
folosită în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizată conform prevederilor contractuale.
Ea nu poate fi reprodusă, copiată, împrumutată, întrebuinţată total sau parţial, direct sau indirect în alt scop
fără permisiunea prealabilă a societăţii S.C. DANI BUILDING S.R.L. acordată în scris.
____________________________________________________________________________________________ 9
2. Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de intervenții
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,

structuri instituționale și financiare.
În postura de stat membru al UE, politica națională de dezvoltare a României se va
racorda la politicile, obiectivele, principiile și reglementările europene în domeniu, în
vederea asigurării dezvoltării socio-economice și reducerii cât mai rapide a discrepanțelor
față de Uniunea Europeană.
Strategia de dezvoltare a comunei Zărnești constituie baza pentru dezvoltarea
durabilă a economiei locale și a îmbunătățirii calității vieții cetățenilor. Realizată din
inițiativa Primăriei comunei Zărnești, strategia a fost elaborată cu sprijinul recomandărilor
propuse de cetățeni, funcționari ai primăriei, agenți economici, instituții și organizații locale,
pe parcursul consultărilor.
Lucrările prevăzute sunt amplasate în județului Buzău, pe teritoriul administrativ al
comunei Zărnești.
Comuna Zărneşti este situata in partea centrala a judeţului Buzău, şi aparţine de
regiunea de dezvoltare 2 SUD EST. Ca forma de relief se incadrează în zona de câmpie,
fiind amplasată în Câmpia Buzău-Călmăţui, longitudine 26,8614, latitudine 45,3226, indice
de ariditate 27,2191826. Are cod SIRUTA 50415, o rată a sărăciei de 44,1%, deficit de
consum 13,9%, severitatea sărăciei 6,5%.
Comuna Zărneşti este situată pe Valea Calnaului, la 7 Km vest de drumul European
E85 si beneficiază de un cadru natural deosebit, 47% din suprafata încadrându-se în
relieful de deal, iar 53% este în zona de campie.
Prin prezenta documentaţie se propun soluţii tehnico-economice pentru
modernizarea de drumuri definite ca priorităţi in Planul de Amenajare Teritoriala a judeţului
Buzău.
2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

Drumurile propuse pentru modernizare iși desfăşoară traseul în zonele de teren
intravilan și extravilan al comunei Zărnești.
În conformitate cu ridicările topografice și tema de proiectare, lungimea totală a
drumurilor ce vor fi modernizate este de 34,734.00 m.
Majoritatea drumuri lor se află într-o stare tehnică mediocră sau proastă,
necesitând lucrări de modernizare.
Necesitatea și oportunitatea elaborării proiectului rezultă din următoarele considerente:
− starea avansată de degradare a îmbracaminții drumurilor, acestea fiind greu
practicabile atât datorită neuniformităților suprafeței îmbrăcăminții cât și datorită
gropilor apărute;
− disconfortul creat în circulaţie și poluarea fonică și cu praf produsă ca urmare a
circulaţiei pe străzile pietruite;
____________________________________________________________________________________________ 10
− în perioadele cu precipitații circulația este îngreunată datorită înmuierii structurii
rutiere a părții carosabile, formându-se făgașe și gropi în care băltește apa.
− unele drumuri nu respectă lăţimile corespunzătoare pentru benzile de circulaţie,
ceea ce conduce la o circulație îngreunată.
Lucrările de modernizare vor păstra actualul amplasament al fiecarui drum astfel încat să
nu se pună problema de exproprieri și pentru a avea un regim juridic clar (domeniul public).
Prin lucrările de modernizare calitatea vieții oamenilor ce locuiesc în aria de influentă a
proiectului va fi imbunătațită, eliminâdu-se disconfortul creat de starea lor actuală.
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
Din punct de vedere al dezvoltării durabile a comunei, amenajarea drumurilor va

avea efecte pozitive în special prin:
- Reducerea timpului de deplasare a locuitorilor către zonele de interes;
- Reducerea cheltuielilor cu consumul de combustibili;
- Reducerea noxelor poluante și a prafului;
- Cresterea gradului de accesibilitate la procesul de invătamânt a elevilor;
- Reducerea timpului de intervenție a pompierilor, poliției, salvării, etc având
ca efecte salvarea de vieti omenești și bunuri.
Beneficii raportate la mediu

• Reducerea emisiilor de noxe (drumul modernizat presupune un consum mai mic
de combustibil la 100 km și implicit reducerea cantitătii de monoxid de azot, dioxid de sulf,
plumb, pulberi, poluanți organici persistenți și cadmiu cu aproximativ 23%. conform
specificațiilor tehnice preluate de la producătorii de autovehicule precum și conținutului de
substanțe poluante pe litru de combustibil conform Ordinului nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru
aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu
(sursa: Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile - Administratia Fondului Pentru
Mediu)
• reducerea poluării prin limitarea cantitătii de praf ridicate în atmosferă la
trecerea mașinilor. O problemă este praful care se ridică pe drumurile neamenajate
corespunzător. Traficul de pe aceste drumuri contribuie în mod considerabil la mărirea
concentrațiilor de particule de diferite dimensiuni în aer. Aceste particule suspendate
conțin mult plumb benzo-α-pirină și posibil alți componenți cancerigeni emiși de mijloacele
de transport care circulă mai ales prin localitătile urbane. Potrivit unui studiu efectuat anul
trecut de specialiștii de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) privind calitatea
aerului, fiecărui locuitor din mediul urban sau rural care locuiește sau circulă în apropierea
drumurilor neamenajate corespunzător îi revin anual 18.6 grame de praf.
• reducerea nivelului de zgomot. Conform STAS 10009-88 „Acustica în
construcții Acustică urbană. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot” pentru drumurile
de categorie tehnică IV. de deservire locală nivelul de zgomot echivalent Lech este de 60
____________________________________________________________________________________________ 11
dB(A) - nivelul de zgomot echivalent se calculează diferențiat pentru perioadele de zi și
noapte conform STAS 6161/1-79, iar nivelul de zgomot de vârf, L10, este de 70 dB (A).
3. Descrierea construcției existente
3.1. Particularități ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan);
Drumurile propuse pentru modernizare își desfășoară traseul în zonele de teren
intravilan și extravilan ale comunei Zărnești.
În conformitate cu ridicările topografice și tema de proiectare, lungimea totală a
drumurilor ce vor fi modernizate este de 34,734.00 m, astfel :
NR.
STRADA LUNGIME (m)
CRT.
LOCALITATEA PRUNENI
1 DC106 820.00
2 DS115 375.00
3 DS43 365.00
4 DS105 94.00
5 DS158 92.00
6 DS133 270.00
7 DS54 95.00
8 DS33 91.50
9 DS13 271.00
10 DS73 37.50
11 DS74 29.00
12 DS71 570.00
13 DS346 143.00
14 DS356 79.00
15 DS386 345.00
16 DS435 269.00
17 DS481 170.00
18 DS462 153.00
19 DS619 165.75
20 DS562 400.00
21 DS625 61.00
22 DS695 152.00
____________________________________________________________________________________________ 12
LOCALITATEA FUNDENI
1 DS4 172.00
2 DS58 154.00
3 DS117 285.00
4 DS192 142.00
5 DS334 796.00
6 DS222 190.00
7 DS241 115.00
8 DS246 111.00
9 DS399 170.00
10 DS422 70.00
11 DS432 178.00
12 DS458 159.00
13 DS475 61.00
14 DS518 132.00
15 DS509 331.00
16 DS637 252.50
17 DS719 145.00
18 DS832 208.00
19 DS783 144.00
20 DS837 176.00
21 DS798 61.00
22 DS768 130.00
23 DS782 62.00
24 DS940 178.00
25 DS950 172.00
26 DL tr. 1 193.00
27 DL tr. 2 210.00
28 DS869 159.00
29 DS868 217.00
30 DS891 385.00
31 DS916 161.00
32 DS1042 134.00
33 DS1053 150.00
34 DS1079 187.00
35 DS1110 263.00
36 DS1198 189.00
37 DS1365 103.00
38 DS1260 330.00
39 DS1459 340.00
40 DS1494 193.00
41 DS1700 475.00
42 DS1513 88.00
43 DS1512 230.00
44 DS1540 87.50
45 DS1594 74.00
46 DS1584 96.00
47 DS1414 122.00
48 DS1585 222.00
49 DS1601 229.00
50 DS1600 56.00
51 DS1631 238.50
52 DS798/1 100.00
53 DS824 51.00
54 DS719 tr. 2 230.00
____________________________________________________________________________________________ 13
LOCALITATEA ZARNESTI
1 DS163 280.00
2 DS158 145.00
3 DS198 200.00
4 DS129 62.00
5 DS131 115.00
6 DS238 130.00
7 DS236 150.00
8 DS265 68.00
9 DS187 72.00
10 DS243 50.00
11 DS273 346.00
12 DS364 211.00
13 DS322 165.00
14 DS310 158.50
15 DS340 47.00
16 DS672 114.00
17 DS383 223.00
18 DS371 93.00
19 DS672 408.50
20 DS672/1 75.00
21 DS644 75.00
22 DS139 570.00
23 DS107 145.00
24 DS234 138.00
25 DS469 123.00
26 DS180 40.00
27 DS438 87.00
28 DS432 170.00
29 DC567 91.00
30 DS396 47.00
31 DS635 171.50
32 DS500 142.00
33 DS508 35.50
34 DS69 163.00
35 DS64 150.00
36 DS46 125.00
37 DS27 75.00
38 DS1285 83.00
39 DS1286 140.00
40 DS1436 231.50
41 DS1308 269.00
42 DS1425 243.00
43 DS1378 345.00
44 DS1328 307.00
45 DS1350 48.00
46 DS1323 80.00
47 DS1218 485.00
48 DS1307 44.00
49 DS4(1052) 795.00
50 DS1217 80.00
51 DS1211 295.00
52 DS1188 122.00
53 DS1187 115.00
54 DS1196 55.00
55 DS1139 257.50
56 DS1128 39.50
57 DS1137 39.50
58 DS1105 46.00
59 DS1094 35.00
____________________________________________________________________________________________ 14
60 DS959 69.00
61 DS1067 58.50
62 DS1027 293.00
63 DS759 336.50
64 DS985 50.00
65 DS978 72.00
66 DS844 505.00
67 DS931 91.00
68 DS893 82.00
69 DS829 60.00
70 DS812 75.00
71 DS760 65.00
72 DS762 77.00
73 DS858 126.00
74 DS856 47.00
75 DS859 96.00
76 DS788 257.50
77 DS777 90.00
78 DS787 118.00
79 DS715 195.00
80 DS708 80.00
81 DS708/1 75.00
82 DS1405 212.75
83 DS272 85.00
LOCALITATEA VADU SORESTI

1 DC131 1705.00
2 DS5 553.00
3 DS6 193.00
4 DS438 300.00
5 DS138 100.00
6 DS226 85.00
7 DS1 179.00
8 DS1003 249.50
9 DS1008 140.00
10 DS999 85.00
11 DS977 255.00
12 DS962 50.00
13 DS957 240.00
14 DS672 200.00
15 DS77 50.00
16 DS02 124.00
17 DS607 192.00
18 DS683 185.50
19 DS643 95.00
21 DS781 200.00
22 DS916 50.00
23 DS930 90.00
24 DS745 151.50
25 DS723/1 159.00
27 DS723 160.00
28 DS906 598.00
29 DS681 91.00
30 DS672 40.00
31 DS937 145.00
32 DS4 81.00
____________________________________________________________________________________________ 15
b) relațiile cu zone învecinate, accese existente și/sau căi de acces posibile;
Accesul la drumurile care fac obiectul prezentei documentații se face pe drumul
județean DJ 220 și drumurile comunale DC 131, DC 106 care străbat comuna Zărnești.
c) datele seismice și climatice;

Comuna Zărneşti face parte din macrozona seismică 9 2, conform SR 11.100/1 –
1993.
Zona, cu o structură geologică relativ nouă, formată din terenuri deformabile, de
consolidare medie, este un areal sensibil manifestărilor seismice vrâncene.
Conform hărţilor anexe la normativul P100-1/2013 valoarea de vârf a acceleraţiei
terenului pentru proiectare, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă
IMR=100 ani, este: ag= 0,35g, iar perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns
Tc=1,6sec. Pentru perioada de control, localitatea se află în zona de limita, dar
recomandăm a se lua asigurator aceasta valoare.
Din punct de vedere geologic, zona in care se afla amplasamentul, la alcatuirea
structurii terenului natural în limitele adancimii de interes (~20/25m) iau parte conform
fragmentului de harta geologica si coloanei litologice tip depozite cuaternare - etaj holocen
inferior si superior, genetic de tip deluvio-proluvial cu depozite de tip leossoid, apartfnand
sesului (qhi) si teraselor joase(qh2).Roca de baza este formata din marne și argile cu
intercalatii de nisipuri fine (qp- „Strate de Candesti")
Conform Normativului GT 006-97 - Ghid monitorizare si identificarea alunecarilor de
teren, zona studiata prezinta un potential "scazut" de producere a alunecarilor de teren cu
o "probabilitate foarte scazuta " de alunecare în zonele de campie.
Scopul cercetării geologo-tehnice de proiectare aşa cum este definit de Normativul
NP074/2014 este să precizeze datele geotehnice referitoare la terenul de fundare
(caracterizare şi stabilitate fenomenologică), necesare pentru proiectarea, execuţia şi
exploatarea construcţiei.
Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima
continentala și se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente
ce cad mai ales sub forma de averse, și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole
puternice, dar și de frecvente perioade de încalzire care provoaca discontinuități repetate
ale stratului de zapada și repetate cicluri de înghet - dezghet.
In conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, dupa indicele de
umezeala Thortwaite, zona la care ne referim se încadreaza la tipul climatic I - moderat
uscat, cu regim hidrologic de tip 2a.
Prima ninsoare cade aproximativ Tn ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima, catre
sfarsjtul lunii martie.
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluția de consolidare a infrastructurii conform
reglementărilor tehnice în vigoare;
Studiul geotehnic a fost intocmit de catre o firmă specializată in domeniu, a fost
verificat de catre verificator tehnic pe domeniul Af și este anexat la prezenta documentaţie.
____________________________________________________________________________________________ 16
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate
ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;
În vederea întocmirii documentației s-au efectuat studii topografice cu aparatură
electro-optică, toate datele din teren fiind apoi introduse în programe de proiectare
specializate, ca model digital al terenului, model pe baza căruia s-a realizat proiectarea
efectivă a drumurilor. Măsuratorile topografice au fost realizate în sistem de referință
STEREO 70.
e) situația utilităților tehnico-edilitare existente;

Traseul drumurilor propus spre modernizare beneficiaza parțial de sisteme de
canalizare menajeră.
f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investiția;
Proiectul este adaptat normelor tehnologice și masurilor recomandate de Uniunea
Europeană și legislaţia naţională.
De asemenea au fost analizate și estimate riscurile de natură financiară, de
administrare și management generate de proiect. Se consideră că acestea sunt reduse ca
pondere. Beneficiarul obiectivului investițional prezintă o capacitate de management și de
implementare a proiectului corespunzătoare cu cerințele actuale.
Riscurile de natură financiară și politice dar și cele referitoare la forța majoră au fost
evaluate în cadrul estimării costurilor investiționale. În interiorul Devizului General
estimativ pentru acestea s-a prevăzut o valoare procentuală de 10% din costul direct de
investiție. În acest mod sunt asigurate condițiile normale de desfăsurare a următoarelor
faze de proiectare și mai ales de execuție.
Riscurile asociate proiectului se pot clasifica astfel:
Tehnice:
• Proasta execuție a lucrării.
• Lipsa unei supervizări bune a desfăsurării lucrării.
• Apariția calamităților.
Financiare:
• Neaprobarea finanțării.
• Întarzierea plătilor.
Legale:
• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuția lucrării.
• Nerespectarea legislatiei în vigoare pe perioada execuției.
____________________________________________________________________________________________ 17
Instituţionale:
• Lipsa colaborării instituționale .
• Lipsa capacității unei bune gestionări a resurselor umane și materiale.

• Riscurile legate de realizarea proiectului care pot apărea pot fi de natură internă și
externă.
• Internă – pot fi elemente tehnice legate de îndeplinirea realistă a obiectivelor și care
se pot minimiza printr-o proiectare și planificare riguroasa a activităților.
• Externă – nu depind de beneficiar dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat
de management al riscului.
g) informatii privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau

situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa
condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate.
Nu este cazul.
3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de
preempțiune;
Terenul în suprafaţă de aprox. 190,143.00 m2 propus a fi ocupat de rețeaua de
drumuri propusă spre modernizare este situat în domeniul administrativ al comunei
Zărnești și se află în intravilanul și extravilanul comunei.
b) destinaţia construcției existente;

Drumurile studiate în prezenta documentație sunt drumuri publice și au destinația
de căi de circulație auto.
c) includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice,

arii naturale protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zone construite
protejate, după caz;
Nu este cazul.
d) informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz.

Nu este cazul.
3.3. Caracteristici tehnice și parametri specifici:
a) categoria și clasa de importanță;

Alegerea categoriei de importanță a construcției s-a făcut în conformitate cu
prevederile art. 22 Secțiunea 2 “Obligații și răspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10
din 18 ian. 1995, “Legea privind calitatea în construcții” și în baza “Metodologiei de
stabilire a categoriei de importanta a construcțiilor” din “Regulamentul privind stabilirea
____________________________________________________________________________________________ 18
categoriei de importanța a construcțiilor” aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct.
1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentații se încadreaza la categoria de
importanta C - construcții de importanța normală.
DETERMINAREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIEI

Factorii determinanți și criteriile asociate acestora, sunt punctați în cele ce urmează:
I. Implicarea vitală a construcției în societate și natură, gradul de risc sub aspectul siguranței
și al sănătații, TOTAL – 2 pct.
- oameni implicați în cazul unor disfuncții ale construcției – 1 pct.
- oameni implicați indirect în cazul unor disfuncții ale construcției –1pct.
- caracterul evolutiv al efectelor periculoase în cazul unor disfuncții ale construcției – 2 pct.
II. Implicarea functională a construcției în domeniul socio- economic și cultural, TOTAL–2
pct.
- mărimea comunitații care apelează la funcțiile construcției și / sau valoarea bunurilor
adapostite de constructie – 2 pct.
- ponderea pe care funcțiunile respective o au în comunitatea respectivă – 2pct
- natura și importanța funcțiunilor respective – 2pct.
III. Implicarea în mediul construit și în natura, TOTAL – 2pct
- măsura în care realizarea și exploatarea construcției intervine în perturbarea mediului natural
și al mediului construit – 2pct
- gradul de influiență nefavorabilă asupra mediului natural și al mediului construit – 1pct.
- rolul activ în protejarea /refacerea mediului natural construit –1pct.
IV. Modul de utilizare, necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare, TOTAL – 4pct
- durata de utilizare a construcției – 4pct
- masura în care performanţele depind de cunoaşterea acţiunilor (solicitărilor) pe durata de
utilizare – 4pct.
- masura în care performantele functionale depind de evolutia cerintelor pe durata de utilizare
– 2pct.
V. Caracteristici proprii construcției, necesitatea adaptării la condiţiile locale de teren și mediu,
TOTAL – 3pct
- masura în care asigurarea soluţiilor constructive este dependentă de condiţiile locale de teren
și mediu – 4pct
- masura în care condiţiile locale de teren și mediu evoluează nefavorabil în timp – 2pct.
- Masura în care condiţiile locale de teren și mediu determină activităţi /măsuri deosebite
pentru exploatarea construcției – 2pct.
VI. Complexitatea și considerente economice, volum de muncă și de materiale necesare,
TOTAL 2 pct.
- ponderea volumului de munca și de materiale înglobate – 2pct.
- activităţi necesare pentru menţinerea construcției – 1 pct.
- activităţi deosebite în exploatarea construcției.
____________________________________________________________________________________________ 19
TOTAL GENERAL – 15 pct . Conform punctajului total s-a stabilit încadrarea construcției
în categoria de importanta normala ”C”.
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
Nu este cazul.
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcție;
Durata de realizare a investitiei este de 36 luni.
d) suprafaţa construită;
Suprafaţa construită este de aprox 190,143.00 m2
e) suprafaţa construită desfăsurată;

Nu e cazul.
f) valoarea de inventar a construcției;

Valoarea de inventar a investitiei este conform hotărârii de guvern privind atestarea
domeniului public al judeţului Buzău precum și a municipiilor și comunelor din Buzău
g) alţi parametri, în funcţie de specificul și natura construcției existente.
Indicatori U.M. Cantitate

Lungime drumuri km 34.734
Parte carosabilă m 3.00, 3.50, 4.00, 5.00, 5.50
3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale
auditului energetic, precum și ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor
care beneficiază de regimul de protecţie de monument istoric și al imobilelor aflate
în zonele de protecţie ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate.
Se vor evidentia degradările, precum și cauzele principale ale acestora, de
exemplu: degradări produse de cutremure, acţiuni climatice, tehnologice, tasări
diferenţiate, cele rezultate din lipsa de întreţinere a construcţiei, concepţia
structurală initială greşită sau alte cauze identificate prin expertiza tehnică.
____________________________________________________________________________________________ 20
Traseul în plan al drumurilor săteşti investigate este format din aliniamente cu
lungime mică și medie, racordate cu curbe neamenajate impuse și de situatia din teren
astfel încat traseele sa se desfăşoare printre case.
Sunt zone (curbe) lipsite de vizibilitate din cauza poziţiei gardurilor.
În profil longitudinal pantele terenului sunt cuprinse între 0,1% și 12,0%. Profilele
longitudinale actuale sunt neconforme, cu pas de proiectare mic, cu racordări în plan
vertical cu raze mici astfel încat se întâlnesc dâmburi și concavităţi.
Se poate constata că declivităţile depăşesc cu mult 9%, cât este maximul admis de
standardul STAS 863-85.
Traseele în plan și în profil longitudinal trebuiesc geometrizate în limitele posibile
cat mai aproape de prevederile standardelor.
Profilul transversal întalnit este variat, cu zone la nivelul gardurilor ,profil mixt sau
de debleu.Sunt multe sectoare unde carosabilul este încadrat de zone mai înalte (zone de
debleu) astfel încat apele de la ploi sau din topirea zăpezii curg de-a lungul drumului . De
aceea în aceste zone se impun și lucrări de terasamente prin care să se ridice cota
platformei.
Actualul profil transversal al drumurilor săteşti propuse pentru modernizare nu
corespunde normelor actuale în vigoare. Latimea carosabilului variază între 3.00 m –
5.50m cu sau fără şanţuri din pământ pentru scurgerea apei pluviale.
Sistemul rutier este alcătuit dintr-un strat de material pietros în amestec cu pământ
compactat cu grosimi variabile în domeniul 0.10-0.40 m. Pe drumurile săteşti analizate s-
au constatat degradări ale structurii rutiere făgaşe, gropi și văluriri.Pe unele drumuri se
întâlneşte iarba, ceea ce denota un trafic redus și usor, impus și de conditiile de gabarit,
drumurile săteşti (străzile) fiind înguste. Datorită faptului că scurgerea apelor nu este
asigurată în totalitate, după precipitaţii apele stagnează în anumite zone și influenţează
negativ fundaţia drumurilor săteşti.
Acostamentele (zonele laterale) nu sunt impermeabilizate. În general sunt înierbate,
aspect negativ pentru ca permit infiltrarea apei în corpul terasamentelor.
S-a constatat lipsa şanţurilor sau rigolelor amenajate, sistemele existente de
scurgere fiind în mare parte de pământ, degradate, colmatate neavând capacitatea
necesară preluării apelor din precipitatii.
Există podeţe tubulare amenajate din beton, degradate care se vor înlocui cu rigole
carosabile sau podeţe noi care vor asigura scurgerea apelor în condiţii bune. Vor fi
necesare și podeţe suplimentare deoarece numărul actual de podeţe este insuficient.
Pe drumurile săteşti expertizate nu există un sistem de semnalizare.
Lipsesc parapeţi de protecţie în zonele cu taluz înalt de rambleu.
Traficul pietonal se desfăşoară în general pe partea carosabilă. Volumul traficului
auto este usor iar intensitatea redusă.
În concluzie, drumurile săteşti expertizate nu corespund prevederilor „Normativului
privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerințele utilizatorilor”,
indicativ NE 021-2003 și a „Instrucțiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a
drumurilor publice”, indicativ CD 155-2001, motiv pentru care se impun lucrări urgente de
modernizare a acestora.
____________________________________________________________________________________________ 21
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul
de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
Starea tehnica
Drumurile săteşti analizate se prezintă necorespunzător din punctul de vedere al

stării tehnice motiv pentru care se impune modernizarea acestora pentru a se îmbunătăţi
confortul și siguranţa circulaţiei pentru utilizatori.
Aceste drumuri se încadrează în categoria de importanta C (normală) și în clasa de
importanţă III conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și a HG
766/1997(anexa 3) referitoare la aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții.
Ele se vor încadra conform STAS 2900-89 ca drumuri de exploatare de categoria a
II-a și a III-a.
Prescripţiile tehnice cer corelarea elementelor geometrice în plan cu elementele
geometrice în profil longitudinal. În consecinţă soluţiile de traseu în plan și profil
longitudinal se vor studia împreună avându-se în același timp în vedere situaţia terenului
în profil transversal, soluţiile proiectate ale traseului vor fi astfel stabilite încat să rezulte
volume minime ale cantităţilor necesare lucrărilor de reabilitare.
Se pot face uşoare corecţii de traseu pentru a corecta aliniamentele și se vor
îmbunătăţi curbele de racordare în plan existente calibrând platforma străzilor la care se
alătură şanţurile (rigolele) necesare între garduri, fără însă a afecta proprietăţile adiacente
drumurilor. Viteza de bază va fi de 25km/h cu zone de restricţie datorită configuraţiei
terenului și a poziţiei gardurilor.
Prin proiectarea în lung se va asigura în primul rând scurgerea apelor .Se va ţine
seama și de cotele impuse de racordurile la drumurile laterale precum și de necesitatea
asigurării accesului la proprietăţile adiacente drumurilor.
Se va încerca pe sectoarele unde declivităţile depăşesc 9% să se reducă aceste
pante în măsura posibilului.
Prin trasarea liniei proiectate se va urmări de asemenea realizarea unui volum
minim de terasamente.
Pentru drumurile(străzile) săteşti din comuna Zărnești expertizate tehnic, în profil
transversal, având în vedere soluţia existentă în teren se recomandă proiectarea unor
elemente geometrice corespunzătoare unor drumuri de categoria tehnică a II-a sau a III-a
conform stas 2900-89, având lăţimea părţii carosabile de 5.50(5.00) m, 4.00 m, 3.50 m,
3.00 m și acostamente 2x0.50m.
Proiectantul va căuta să respecte aceste gabarite. Daca nu va putea, atunci va
adapta aceste profile la situaţia din teren, reducând eventual lăţimea acostamentelor și la
limita chiar și cea a părţii carosabile.
Structura rutieră existentă este alcatuită dintr-un amestec de pământ și piatră spartă
pe majoritatea străzilor prevăzute a fi modernizate.
____________________________________________________________________________________________ 22
Din punct de vedere al scurgerii apelor pluviale , pe anumite porţiuni există şanţuri
de pământ parţial colmatate.
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.

Nu este cazul.
4. Concluziile expertizei tehnice si, după caz, ale auditului energetic, concluziile
studiilor de diagnosticare*2):
a) clasa de risc seismic;

După Normativul P100-1/2013, amplasamentul se află situat într-o zonă care se
caracterizeaza prin următoarele valori:
Comuna Zărneşti face parte din macrozona seismică 92, conform SR 11.100/1 –
1993.
Zona, cu o structură geologică relativ nouă, formată din terenuri deformabile, de
consolidare medie, este un areal sensibil manifestărilor seismice vrâncene.
Conform hărţilor anexe la normativul P100-1/2013 valoarea de vârf a acceleraţiei
terenului pentru proiectare, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă
IMR=100 ani, este: ag= 0,35g, iar perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns
Tc=1,6sec. Pentru perioada de control, localitatea se află în zona de limita, dar
recomandăm a se lua asigurator aceasta valoare.
b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;
Se propun două Variante tehnice alternative, funcție de categoria drumurilor(

străzilor), pentru o perioadă de perspectivă de 10 ani:
Varianta 1
- structură rutieră suplă:
• 4 cm strat de uzură din BA 16 rul 50/70 (BAR16) ;
• 6 cm strat de legatură din binder de criblură BAD 22,4leg 50/70;
• 15 cm strat de bază din piatra spartă;
• 25 cm fundație din balast;
• 7 cm strat de nisip cu rol izolator și anticontaminant
Varianta 2
-structura rutieră semirigidă:
• 6 cm strat de legatură din binder de criblură BAD 22,4 leg 50/70;
• 15 cm strat de bază din balast stabilizat;
____________________________________________________________________________________________ 23
c) soluţiile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii;
În conformitate cu prevederile Ordinului MT. Nr. 45/1998, care se refera la

proiectarea şi construirea și modernizarea drumurilor, drumurile săteşti se pot încadra și
ca drumuri de clasa tehnică V .
Prescripțiile tehnice cer corelarea elementelor geometrice în plan cu elementele
geometrice în profil longitudinal. În consecință soluțiile de traseu în plan şi profil
longitudinal se vor studia împreună, avându-se în același timp în vedere situația terenului
în profil transversal, mai exact spus soluțiile proiectate ale traseului vor fi astfel stabilite
încât să rezulte volume minime ale cantităților necesare lucrărilor de modernizare.
De asemenea se va urmări ca traseul în plan, profil longitudinal sau transversal să
se înscrie în teren astfel încât să se mențină lucrările existente, intersecții cu drumuri
laterale, etc.
Datorită situației existente, va fi necesară şi proiectarea şi realizarea unor mici
corecții, atât în plan cât şi în profilul longitudinal, pentru încadrarea în prevederile
Normativelor în vigoare.
Traseul în plan
Traseele proiectate se vor suprapune în linii mari peste cele existente evitând
exproprierile și vor fi formate din succesiuni de aliniamente și curbe conform prevederilor
STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice a traseelor. Prescripții de
proiectare.
Viteza de bază va fi de 25km/h cu zone de restricţie datorită configuraţiei terenului
și a poziţiei gardurilor.
Profilul longitudinal
Linia roșie va fi stabilită ținând cont și de următoarele aspecte:
• executarea unui volum minim de lucrări (săpături, mișcări de terasamente
etc.);
• asigurarea scurgerii apelor;
• asigurarea acceselor la proprietăți daca este cazul;
• evitarea declivităților alternante (dinți de fierăstrău care reduc vizibilitatea,
mărind riscul accidentelor);
• puncte de cotă obligată, cum ar fi podurile și podețele sau racordările cu
alte drumuri. În zona acestora linia roșie va avea declivități reduse,
evitându-se formele de „spinare de măgar”;
Se va încerca reducerea declivităților unde aceastea depășesc panta de 9%. Pentru
declivitățile mai mari de 9% se va cere acordul Beneficiarului.
____________________________________________________________________________________________ 24
Profilul transversal
În profil transversal, având în vedere situaţia existentă din teren se recomandă

proiectarea unor elemente geometrice corespunzătoare unor drumuri de exploatare de
categoria a I-a și a II-a, conform STAS 2900-89, având lăţimea platformei de 5.50(5.00)m,
lăţimea părţii carosabile de 4.00(3.50)m și acostamente 2x0.50m, respectiv lăţimea părţii
carosabile de 5.00m și acostamente 2x0.50m.
Drumurile expertizate pot fi încadrate și ca drumuri de clasă tehnică V.
Ordinul MT nr. 45/1998 “Normele Tehnice privind proiectarea, construcția și
modernizarea drumurilor", prevede la capitolul 5.2 - Dispoziții finale următoarele:
În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente,
care au o structură rutieră definitivă fără defecte majore structurale, sunt în rambleuri înalte
sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire și consolidare, sunt în traversarea
localităților cu numeroase accese și prezintă elemente geometrice care nu se încadrează
în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condițiile normelor ar necesita lucrări de
volume mari și costisitoare, exproprieri și/sau demolări sau ar elimina posibilitățile de acces
la riverani, cu acordul administratorului drumului; acestea se pot corela cu viteza de
proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepționala, prin adoptarea unor elemente
la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranța circulației, prevăzându-se
măsuri corespunzătoare" și având în vedere solicitarea beneficiarului lucrării de a se
păstra în totalitate traseul existent, se poate opta pentru reducerea excepțională a părții
carosabile și a platformei.
Profilele transversale vor fi adaptate la situația reală din teren.
Pentru această investiție, având in vedere spațiul limitat pentru amenajare și faptul
că străzile sunt destinate unui trafic ușor și local, proiectantul va putea diminua dacă este
necesar elementele geometrice din profil transversal (lățimea părții carosabile și a
acostamentelor), astfel încât să se încadreze între limitele de proprietate actuale.
În cazul invers in care situația permite se poate lăți partea carosabilă, asigurându-
se condiții de circulație in dublu sens.
Terasamente
Pentru asigurarea profilului tip recomandat, terasamentele se vor realiza, în marea

lor parte, prin efectuarea de eventuale săpături și umpluturi pentru realizarea platformei la
gabaritul necesar plus lucrări la șanțuri și podețe.
Lucrările de terasamente trebuie să corespundă prevederilor STAS 2914-84 în ceea
ce privește capacitatea portantă, gradul de compactare și pantele taluzurilor.
Structura rutieră
____________________________________________________________________________________________ 25
Executarea unei structuri rutiere noi prezintă avantajul folosirii unor materiale de
calitate care pot fi verificate in timpul executiei lucrărilor, precum și ca se poate amenaja
la cote apropiate celor existente astfel încât sa nu fie afectate intrarile în gospodării și
scurgerea apelor.
Structura de rezistență va putea fi suplă, conform Normativului PD 177-2001, cu o

îmbrăcăminte bituminoasă în doua straturi, rezultată în baza calcului de dimensionare
efectuat de către proiectant. Ținând seama de traficul de perspectivă se recomanda
pornind de la situația actuală să se realizeze o structura rutieră corespunzătoare clasei
de trafic uşor.
Drumuri laterale
Drumurile laterale se vor racorda cu străzile propuse spre modernizare și vor avea
aceeași structură rutieră ca și străzile propuse spre modernizare. Drumurile laterale se vor
amenaja pe o lungime de minim 20,00 m și o lățime variabilă în funcție de ampriza străzii
laterale. Drumurile laterale se vor racorda la cota din profilul longitudinal proiectat al
străzilor investigate.
Se vor monta tuburi la drumurile laterale unde sunt necesare podețe pentru
asigurarea continuității scurgerii apelor.
Racordarea în plan a drumurilor laterale cu cele expertizate se va face prin
intermediul arcelor de cerc având raza recomandabilă de 6.00 m. În condiții excepționale,
acolo unde spațiul o impune, aceste raze se vor putea reduce, astfel încât să nu fie afectate
proprietățile existente.
Accese la proprietăți
Se vor asigura prin rigole carosabile astfel încât să se poată intra în curţi, racordând
astfel accesele la proprietăţi la cota proiectată a drumurilor .
Dacă se vor utiliza tuburi, peste acestea se va aplica fie o soluţie cu îmbrăcăminte
bituminoasă fie o soluţie pietruită.
5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) și

analiza detaliată a acestora
5.1. Solutia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

functional-arhitectural și economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:
Traseul în plan
____________________________________________________________________________________________ 26
Traseele proiectate urmăresc în linii mari traseele existente, cu încatrarea între
limitele proprietăţilor și respectarea prevederilor STAS 863-85.
În urma regeometrizării traseului s-au introdus elemente geometrice care sa permita
dezvoltarea unei viteze de bază de 25 km/h cu zone de restricţie datorită configuraţiei
terenului și a poziţiei gardurilor.
Profil longitudinal
Cotele liniei roşii proiectate s-au obţinut prin geometrizarea cotelor existente, cu
respectarea prevederile STAS 863/85 privind pasul minim de proiectare şi razele minime
de racordare în profil longitudinal.
Pe cat posibil s-a încercat realizarea unei pante longitudinale minime de 0.1%,
pentru a asigura scurgerea apelor în profil longitudinal. Cotele au fost stabilite tinându-se
cont de cotele proprietăţilor, astfel încât pentru asigurarea acceselor să nu fie necesar
modificarea cotelor în interiorul proprietăţilor, iar apa de pe trotuare să fie dirijată spre
carosabil.
Profil transversal
Pentru curbele cu rază mai mica de 226m, nu au fost introduse supralărgirile

necesare datorită spaţiului insuficient pentru realizarea acestora, introducerea acestora
necesitând expropieri.
Pantele în profil transversal au fost proiectate în conformitate cu prevederile STAS
863/85 cu panta transversală în aliniament de 2.5%, iar pe zona curbelor conform vitezei
de proiectare.
Profilele transversale au fost adaptate la situația reală din teren.
Având in vedere spațiul limitat pentru amenajare și faptul că străzile sunt destinate
unui trafic ușor și local, lățimea părții carosabile și a acostamentelor a fost dimunuată astfel
încât să se încadreze între limitele de proprietate actuale.
Unde situaţia din teren a permis partea carosabilă a fost lărgită asigurându-se
condiții de circulație în dublu sens.
Acostamentele se vor realiza pe o lătime de 50 cm, alcătuite din 10cm balast și 10

cm piatră spartă.
Structura rutieră
Pentru structura rutieră a părţii carosabile au fost propuse două soluţii.
Soluţiile propuse pentru realizarea structurii rutiere au ţinut seama de clasa
tehnică a drumului, traficul actual şi de perspectivă.
Dimensionarea structurii rutiere a fost facuta in conformitate cu prevederile
____________________________________________________________________________________________ 27
“Normativului pentru dimensionarea sistemelor suple şi semirigide” – indicativ PD 177-
2001 şi calculate cu programul CALDEROM.
Aceasta dimensionare a avut la baza urmatoarele date:
- traficul de calcul
- caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare
- regimul hidrologic al complexului rutier.
- perioada de perspectivă
Soluţia tehnică selectată în urma analizei celor două variante este soluţia din
Varianta 1 şi are urmatoarea alcătuire:
Varianta 1
Scurgerea apelor
Scurgerea apelor se va realiza în primul rând prin pantele transversale și
longitudinale.
Pentru colectarea apelor au fost prevăzute şanţuri trapezoidale din beton C30/37,
rigole carosabile, rigole triunghiulare, rigole de acostament şi podeţe.
Apele colectate pe zonele cu rigole/şanturi vor fi descarcate în pârâul existent sau
în alţi emisari din zonă.
Șanțurile și rigolele existente aferente străzilor cu structură rutieră asfaltică
existentă se vor decolmata și repara.
În vederea asigurării continuităţii scurgerii apelor pluviale pe zonele cu şanţuri au
fost prevăzute rigole carosabile din beton pentru accesele în curti, accesele se vor
amenaja pe o lungime de 5m.
În zona intersecţiilor cu drumurile laterale se va asigura continuitatea scurgerii
apelor de suprafaţă prin dispozitivele proiectate, prevăzându-se podețe tubulare cu
diametru de 500mm şi lungimea de 7 ml (cu cameră de cadere şi coronamente) sau
dirijând apele în lungul acestor drumuri laterale cu care se intersectează.
Intersecţii
____________________________________________________________________________________________ 28
Se vor amenaja toate intersecţiile cu celelalte străzi. În cazul în care strada
intersectată nu este modernizată, amenjarea intersecţiei se va face pe o lungime minim
de 20m şi o lăţime de max. 4m, cu o structură rutieră identică cu cea a părţii carosabile
proiectate.
Platforme de încrucișare
Având in vedere ca majoritatea drumurilor(străzilor) proiectate au o singură bandă
de circulație se vor prevedea platforme de încrucișare unde se vor refugia vehiculele,
pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
Platformele de încrucișare se vor amplasa lateral drumului, pe sensul de coborâre
sau la intersecții de drumuri, sub limita distantei de vizibilitate la o distanta maxima de
300 m. Aceste platforme se vor amenaja pe o lungime de 20 m, cu lațimea de 1.5(2.0) m
și vor avea pene de racordare de 10 m lungime. Se vor realiza cu o structură rutieră
identica cu cea a suprafetei carosabile.
Siguranţa circulaţiei
Se vor monta indicatoarele rutiere numai cu acordul Poliţiei rutiere a judeţului. Se vor
realiza marcajele rutiere longitudinale (axial şi/sau lateral conform STAS 1848).
O proiectare atenta a sistemului de semnalizare și marcaje concura la sporirea
siguranţei circulaţiei atât pe traseul studiat cât și pe drumurile cu acces la aceasta, ducând
în final la sporirea fluenţei traficului având în vedere faptul că traficul va creşte simţitor
dupa realizarea acestei investiţii. O avertizare și o informare corecta, vizibilă, sporeşte
confortul conducătorului auto, duce la eliminarea stresului acestuia, eliminându-se
confuziile și a manevrelor periculoase, în final a accidentelor și blocajelor.
Pentru protecţia participanţilor la trafic şi desfăşurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă s-
au prevăzut în cadrul proiectului parapete metalici.
Parapetele de siguranţă au fost prevăzuţi în conformitate cu normativele în vigoare la
data formularii ofertei si anume - “Catalog de sisteme de protecţie pentru siguranţa
circulaţiei la drumuri şi autostrăzi” - AND 591/2005; SR1948/1,2; iar tipul de protectie va fi
conform SR EN 1317/ 1-5 şi AND 591/2005.
b) descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în solutia tehnică de

interventie propusă, respectiv hidroizolatii, termoizolatii, repararea/înlocuirea
instalatiilor/echipamentelor aferente construcției, demontări/montări, debransări/bransări,
finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătătirea terenului de fundare, precum și lucrări
strict necesare pentru asigurarea functionalitătii construcției reabilitate;
Nu e cazul.
c) analiza vulnerabilitătilor cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investitia;
Proiectul este adaptat normelor tehnologice și masurilor recomandate de Uniunea
Europeana și legislatia nationala.
____________________________________________________________________________________________ 29
De asemenea. au fost analizate și estimate riscurile de natură financiară, de
administrare și management generate de proiect. Se consideră că acestea sunt reduse ca
pondere. Beneficiarul obiectivului investiţional, primăria comunei Zărnești prezintă o
capacitate de management și de implementare a proiectului corespunzatoare cu cerințele
actuale.
Riscurile de natura financiară și politica dar și cele referitoare la forţa majoră au fost
evaluate în cadrul estimării costurilor investiţionale. În interiorul Devizului General
estimativ pentru acestea s-a prevăzut o valoare procentuală de 10% din costul direct de
investiţie. În acest mod sunt asigurate condiţiile normale de desfăşurare a următoarelor
faze de proiectare și mai ales de execuţie.
Riscurile asociate proiectului se pot clasifica astfel:
Tehnice:
• Proasta execuţie a lucrării
• Lipsa unei supervizări bune a desfăşurării lucrării
• Apariţia calamităţilor
Financiare:
• Neaprobarea finanţării
• Întârzierea plăţilor
Legale:
• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuţia lucrării
• Nerespectarea legislaţiei în vigoare pe perioada execuţiei

Instituţionale:
• Lipsa colaborării instituţionale
• Lipsa capacitaţii unei bune gestionări a resurselor umane și materiale

Riscurile legate de realizarea proiectului care pot apărea pot fi de natura interna și
externă.
• Internă – pot fi elemente tehnice legate de îndeplinirea realistă a obiectivelor și care
se pot minimiza printr-o proiectare și planificare riguroasă a activitaţilor
Externa – nu depind de beneficiar dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului.
____________________________________________________________________________________________ 30
d) Informaţii privin posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectură sau situri
arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existent condiţionărilor
specifice în cazul existenţei unor zone protejate;
Nu este cazul
e) caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiţiei rezultate în urma realizării

lucrărilor de intervenţie.
Lungime totală drumuri = 34,734.00 Km

Suprafață totală carosabil = 164,358.00 mp
Suprafață carosabilă drumuri = 149,748.00 mp
Suprafață carosabilă drumuri laterale și platforme de încrucișare = 14,610.00 mp
Acostamente = 15,390.25 mp
Șanț trapezoidal din beton C30/37 = 17,360.00 ml
Rigolă triunghiulară = 2,869.00 ml
Rigolă carosabilă = 21,915.50 ml
Rigolă de acostament = 5,361.00 ml
Bordură beton 20x25 = 15,033.50 ml
Podețe tubulare DN500(L=7m) = 396 buc
Podețe dalate D5 = 7 buc
Camere de cadere = 430 buc
Parapete metalic = 1,516.50 ml
Fudație de parapet adâncită din beton armat H=2.0 m = 560 ml
Zid de sprijin din gabioane H=1.0 m = 195 ml
____________________________________________________________________________________________ 31
5.2. Necesarul de utilităti rezultate, inclusiv estimări privind depăsirea consumurilor initiale de utilităti și modul de
asigurare a consumurilor suplimentare.
Nu este cazul.
32
5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de realizare a investitiei,
detaliat pe etape principale:
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

Nr.crt Denumire activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
1 Obținerea și am enajarea terenului
1.1 Obținere teren
1.2 Amenajarea terenului
Amenajarea pentru protecția
1.3
mediului
Asigurarea utilităților necesare
2
obiectivului
3 Proiectare și asistență tehnică
3.1 Studii de teren
3.2 Obținere avize și acorduri
3.3 Proiectare și inginerie
Organizarea procedurilor de
3.4
achiziție
3.5 Consultanță
3.6 Asistență tehnică
3.7 Dirigenție de șantier
4 Investiția de bază
5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de șantier
5.2 Comisioane, cote taxe
5.3 Diverse și neprevăzute
6 Probe tehnologice și teste
Pregătirea personalului de
6.1
exploatare
6.2 Probe tehnologice și teste
Activ itatea se derulează continuu în perioada indicată
Activ itatea se desf ășoară în perioada indicată, dar nu în mod constant
Activ itatea se desf ășoară conf orm cu nev oile/oportunitățile în perioada indicată
NOTA: Pentru perioada de execuție a lucrărilor de construcții s-a avut în vedere o întrerupere a acestora pentru 6 luni în perioada de iarnă (perioada decem brie -
februarie) a fiecarui an.
33
5.4. Costurile estimative ale investitiei:
- costurile estimate pentru realizarea investitiei, cu luarea în considerare a costurilor
unor investitii similare;
34
VARIANTA 1
____________________________________________________________________________________________ 35
DEVIZ GENERAL- Varianta I oficiala
Modernizare drumuri de interes local in comuna Zarnesti, judetul Buzau
Data: 2019
Valoare (fara Valoare (cu

Denumirea capitolelor si T.V.A.
Nr. Crt. T.V.A.) T.V.A.)
subcapitolelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1.3 0.00 0.00 0.00
terenului la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/ protectia utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 2 Cheluieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
Cheluieli pentru asigurarea utilitatilor necesare
2.1 0.00 0.00 0.00
obiectivului de investitii
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 73344.14 13935.39 87279.53
3.1.1 Studii de teren 52388.67 9953.85 62342.52
3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00
3.1.3 Alte studii specifice
3.1.3.1 Studii geotehnice 20955.47 3981.54 24937.01
3.1.3.2 Studii hidrologice 0.00 0.00 0.00
3.1.3.3 Studii hidrogeologice 0.00 0.00 0.00
Documentatii suport si cheltuieli pentru
3.2 5000.00 0.00 5000.00
obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertiza tehnica 80329.29 15262.57 95591.86
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0.00 0.00 0.00
energetic al cladirilor
3.5 Proiectare 3559388.67 676283.85 4235672.52
3.5.1 Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
Studiu de fezabilitate/ documentatie de
3.5.3 avizare a lucrarilor de interventii si deviz 130000.00 24700.00 154700.00
general
Documentatiile tehnice necesare in
3.5.4 vederea obtinerii avizelor/ 25000.00 4750.00 29750.00
acordurilor/autorizatiilor
Verificarea tehnica de calitate a proiectului
3.5.5 52388.67 9953.85 62342.52
tehnic si a detaliilor de executie
____________________________________________________________________________________________ 36
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie 3352000.00 636880.00 3988880.00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 17000.00 3230.00 20230.00
3.7 Consultanta 326883.90 62107.94 388991.84
Managementul de proiect pentru
3.7.1 186790.80 35490.25 222281.05
obiectivul de investitii
3.7.2 Auditul financiar 140093.10 26617.69 166710.79
3.8 Asistenta tehnica
Asistenta tehnica din partea
3.8.1 373581.60 70980.50 444562.11
proiectantului
Pe perioada de executie a
3.8.1.1 186790.80 35490.25 222281.05
lucrarilor
3.8.1.2 Dirigentie de santier 186790.80 35490.25 222281.05
TOTAL CAPITOL 3 4435527.60 841800.24 5277327.85
CAPITOL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 46697700.26 8872563.05 55570263.31
4.1.1 Constructii drumuri 46697700.26 8872563.05 55570263.31
4.1.2 Constructii poduri 0.00 0.00 0.00
Montaj utilaje, echipamente tehnoligice si
4.2 0.00 0.00 0.00
functionale
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
4.3 0.00 0.00 0.00
care necesita montaj
4.4 care nu necesita montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00
transport
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 46697700.26 8872563.05 55570263.31
CAPITOL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizarea de santier 140093.10 26617.69 166710.79
Lucrari de constructii si intalatii aferente
5.1.1 116744.25 22181.41 138925.66
organizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului 23348.85 4436.28 27785.13
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 513674.70 0.00 513674.70
Comisionale si dobanzile aferente
5.2.1 0.00 0.00
creditului bancii finantatoare
Cota aferenta I.S.C. pentru controlul
5.2.2 233488.50 0.00 233488.50
calitatii lucrarilor de constructii
statului in amenajarea teritoriului,
5.2.3 46697.70 0.00 46697.70
urbanism si pentru autorizarea lucrarilor
de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a
5.2.4 233488.50 0.00 233488.50
Constructorilor- C.S.C.
Taxa pentru acorduri, avize conforme si
5.2.5 0.00 0.00 0.00
autorizatia de construire/ desfiintare
____________________________________________________________________________________________ 37
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 2581863.12 490553.99 3072417.12
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 5 3235630.93 517171.68 3752802.61
CAPITOLUL 6 Cheluieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 54368858.79 10231534.98 64600393.77
din care C+M ( 1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 46814444.51 8894744.46 55709188.97
In preturi la data de 2019 1 euro= 4.7500
INTOCMIT VERIFICAT
Ec. Laura Preda Ec. Nicolae Pintea
____________________________________________________________________________________________ 38
VARIANTA 2
____________________________________________________________________________________________ 41
DEVIZ GENERAL- Varianta II
Modernizare drumuri de interes local in comuna Zarnesti, judetul Buzau
Data: 2019
Valoare (fara Valoare (cu

Denumirea capitolelor si T.V.A.
Nr. Crt. T.V.A.) T.V.A.)
subcapitolelor de cheltuieli
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1.3 0.00 0.00 0.00
terenului la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/ protectia utilitatilor
CAPITOLUL 2 Cheluieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
Cheluieli pentru asigurarea utilitatilor necesare
2.1 0.00 0.00 0.00
obiectivului de investitii
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 73344.14 13935.39 87279.53
3.1.1 Studii de teren 52388.67 9953.85 62342.52
3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00
3.1.3 Alte studii specifice
3.1.3.1 Studii geotehnice 20955.47 3981.54 24937.01
3.1.3.2 Studii hidrologice 0.00 0.00 0.00
3.1.3.3 Studii hidrogeologice 0.00 0.00 0.00
Documentatii suport si cheltuieli pentru
3.2 5000.00 0.00 5000.00
obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertiza tehnica 80329.29 15262.57 95591.86
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0.00 0.00 0.00
energetic al cladirilor
3.5 Proiectare 3878388.67 736893.85 4615282.52
3.5.1 Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
Studiu de fezabilitate/ documentatie de
3.5.3 avizare a lucrarilor de interventii si deviz 130000.00 24700.00 154700.00
general
Documentatiile tehnice necesare in
3.5.4 vederea obtinerii avizelor/ 25000.00 4750.00 29750.00
acordurilor/autorizatiilor
____________________________________________________________________________________________ 42
Verificarea tehnica de calitate a proiectului
3.5.5 52388.67 9953.85 62342.52
tehnic si a detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie 3671000.00 697490.00 4368490.00
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 17000.00 3230.00 20230.00
3.7 Consultanta 354783.67 67408.90 422192.57
Managementul de proiect pentru
3.7.1 202733.53 38519.37 241252.90
obiectivul de investitii
3.7.2 Auditul financiar 152050.15 28889.53 180939.67
3.8 Asistenta tehnica
Asistenta tehnica din partea
3.8.1 405467.05 77038.74 482505.79
proiectantului
Pe perioada de executie a
3.8.1.1 202733.53 38519.37 241252.90
lucrarilor
3.8.1.2 Dirigentie de santier 202733.53 38519.37 241252.90
TOTAL CAPITOL 3 4814312.83 913769.44 5728082.26
CAPITOL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 50683381.76 9629842.53 60313224.29
4.1.1 Constructii drumuri 50683381.76 9629842.53 60313224.29
4.1.2 Constructii poduri 0.00 0.00 0.00
Montaj utilaje, echipamente tehnoligice si
4.2 0.00 0.00 0.00
functionale
4.3 0.00 0.00 0.00
care necesita montaj
4.4 care nu necesita montaj si echipamente de 0.00 0.00 0.00
transport
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 50683381.76 9629842.53 60313224.29
CAPITOL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizarea de santier 202733.53 38519.37 241252.90
Lucrari de constructii si intalatii aferente
5.1.1 152050.15 28889.53 180939.67
organizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului 50683.38 9629.84 60313.22
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 557517.20 0.00 557517.20
Comisionale si dobanzile aferente
5.2.1 0.00 0.00
creditului bancii finantatoare
5.2.2 253416.91 0.00 253416.91
calitatii lucrarilor de constructii
statului in amenajarea teritoriului,
5.2.3 50683.38 0.00 50683.38
urbanism si pentru autorizarea lucrarilor
de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a
5.2.4 253416.91 0.00 253416.91
Constructorilor- C.S.C.
____________________________________________________________________________________________ 43
Taxa pentru acorduri, avize conforme si
5.2.5 0.00 0.00 0.00
autorizatia de construire/ desfiintare
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 4054670.54 770387.40 4825057.94
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 5 4814921.27 808906.77 5623828.04
CAPITOLUL 6 Cheluieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 60312615.85 11352518.74 71665134.60
din care C+M ( 1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 50835431.91 9658732.06 60494163.97
In preturi la data de 2019 1 euro= 4.7500
INTOCMIT VERIFICAT
Ec. Laura Preda Ec. Nicolae Pintea
____________________________________________________________________________________________ 44
5.5. Sustenabilitatea realizării investitiei:
a) impactul social și cultural;

Dezvoltarea durabilă este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii
existente. Pe viitor, aceste zone trebuie să poată concura efectiv în atragerea de
investiţii, asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate populatiei.
Dezechilibrele economice și sociale existente între nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni ale țării, dar și între mediile de rezidență, impun adoptarea unor politici
active care să asigure concomitent dezvoltarea economică, bunăstarea socială şi
protecția mediului.
În ultimii ani, preocupările pentru a realiza o dezvoltare economică și socială
echilibrată în profil teritorial s-au extins. Această tendință s-a impus, în primul rând,
datorită rolului important pe care dezvoltarea economică la nivel local îl are în utilizarea
eficientă a resurselor existente.
Renovarea şi dezvoltarea reprezintă deci o cerinţă esenţială pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterii atractivităţii şi interesului pentru aceste zonele. Un
factor determinant in acest sens îl constituie modernizarea şi extinderea infrastructurii
rutiere care influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor sociale, culturale şi
economice şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale, reprezentand o premisa
majora pentru relansarea economica și ajungerea la un nivel de dezvoltare necesar
integrarii in structurile europene.
Dezvoltarea infrastructurii reprezintă un element esențial în cadrul oricărui efort
de a valorifica potențialul de creștere și de a promova durabilitatea acestor zone. De
fapt, crearea de infrastructură rutiera reprezintă primul pas în cadrul procesului de
dezvoltare locală, în ideea că aceasta va creşte atractivitatea zonei, deci acţionează ca
un „magnet” pentru potenţialii investitori.
Între infrastructura rutieră a unei zone și dezvoltarea sa economică există o
relație de reciprocitate. Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu
cât infrastructura de acces este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică
exercită o presiune asupra infrastructurii rutiere de acces existente și determină o
nevoie mai accentuată de dezvoltare a acesteia. Astfel, construirea şi întreţinerea unei
infrastructuri rutiere de buna calitate au un efect multiplicator, ce creează numeroase
locuri de muncă şi impulsionează dezvoltarea economică.
InfraStructura rutieră constituie un element de bază în asigurarea condițiilor
necesare pentru un trai decent dar și pentru dezvoltarea economică a comunității.
Infrastructură neadecvată este unul din elementele principale care contribuie la
menținerea decalajului accentuat dintre aceste zone și reprezintă o piedică în calea
procesului de dezvoltare socio-economică.
Modernizarea de drumuri prevăzută de prezentul proiect vizează cu precădere
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comuna Zărnești, prin asigurarea unui trafic normal
pentru toţi locuitorii din comună.
De asemenea, prin implementarea acestui proiect se realizează o creştere a
nivelului socio-economic al comunei Zărnești, stimulând totodată menţinerea populaţiei
____________________________________________________________________________________________ 47
în mediul urban din Romania. La ora actuala, potentialul economic, comercial, cultural
și turistic in zona nu este exploatat in totalitate, acest fapt datorandu-se și accesului
anevoios, implicand costuri sporite, ce are loc pe drumurile laterale studiate. Realizarea
proiectului propus va avea ca efect și asigurarea unui acces normal spre mai
multe obiective, cum ar fi: agenti economici, biserici,scoli, obiective turistice etc.
b) estimări privind forta de muncă ocupată prin realizarea investitiei: în faza de

realizare, în faza de operare;
Numar de locuri de munca create in faza de executie
Se estimeza ca va fi nevoi de 39 posturi, din care:

➢ 1 post inginer sef santier;
➢ 2 posturi de ingineri şef punct de lucru;
➢ 4 posturi tehnicieni;
➢ 2 posturi personal administrativ;
➢ 15 posturi muncitori calificaţi;
➢ 15 posturi muncitori necalificaţi.
Numar de locuri de munca create in faza de operare.
În faza de exploatare, se mai creează locuri de muncă suplimentare din

activităţile de întreţinere: 2 persoane.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitătii și a

siturilor protejate, după caz.
Surse de poluanţi și instalaţii pentru reţinerea, evacuarea și dispersia
poluanţilor în mediu:
1. Protecţia calităţii apelor:
- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
Deversarea apelor pluviale colectate de santuri se va in emisarii din zona.
Factorul de mediu „apa" este afectat în faza de executie, prin producerea de ape uzate
menajere în cadrul organizarilor de santier, apa nu se foloseste in scopuri industriale.
Apele uzate menajere vor fi colectate în toalete ecologice mobile și evacuate de
catre firme specializate în retelele de canalizare ale oraselor cele mai apropiate de
amplasamentul organizarilor de santier.
Impactul provocat de evacuarea acestor ape uzate asupra mediului este minor.
2. Protecţia aerului:
Impactul asupra calitatii aerului provine de la arderea combustibilor fosili de catre
utilajele și mijloacele de transport folosite de catre constructor. Emisiile cauzate de
utilaje folosite la lucrariile necesare au un caracter temporar și local. Pentru reducerea
____________________________________________________________________________________________ 48
emisiilor poluante se vor folosi utilaje și mijloace de transport ale caror emisii se
incadreaza in normele admise.
3. Protectia împotriva zgomotului și vibratiilor:
In perioada de executie a lucrarilor va exista poluare sonora minora pe o
perioada temporara. Nu sunt necesare amenajari și dotari de protectia mediului
impotriva zgomotului.
4. Protectia împotriva radiatiilor:
In perioada de executie a lucrarilor nu sunt surse de radiatii, implicit nu sunt
necesare amenajari și dotari in acest sens.
5. Protectia solului și a subsolului:
In faza de executie a lucrarilor factorul de mediu sol poate fi afectat prin
- producerea materialului in urma excavatiilor
- turnarea betoanelor
- poluarea cu uleiuri minerale in cazul in care apar pierderi accidentale la
mijloacele de transport sau utilajele de construcție.
- deseuri menajere provenite de la personalul de executie, care vor fi colectate
in pubele.
Executantul lucrarilor are obligatia prin „Planul de management aferent lucrarilor”
sa rezolve operativ toate problemele aparute.
6. Protectia ecosistemelor terestre și acvatice:
Drumurile proiectate nu se afla in interiorul vreunei arii protejate.
7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
Pe durata desfasurarii lucrarilor de construcție vor fi generate deseuri
tehnologice, menajere și de ambalaje.
-Deseuri tehnologice:
Deseuri metalice foarte reduse cantitativ rezultate din activitatea de armare.
Deseuri de materiale de construcție provenite de la materiale de construcție
utilizate(beton, asfalt). Uleiuri uzate pentru mijloacele auto și utilaje și deseuri de
ambalaje cantitati foarte reduse.
-Deseuri menajere:
Rezulta de la personajul implicat in implementarea proiectului supus analizei,
cantitatiile rezultate sunt in functie de numarul de persoane implicate. Deseurile
menajere vor fi colectate in pubele și evacuate periodic la rampele de depozitare a
gunoiului conform contractelor ce se vor incheia cu firme specializate in transportul și
depozitarea deseurilor.
8. Modul de gospodarire al deseurilor generate de lucrari:
Toate deseurile rezultate vor fi valorificate, eliminate, dupa caz prin operatori
economici autorizati. gospodarirea deseurilor se va face cu respectarea prevederilor
Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor.
Pentru gestionare corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri generate,
beneficiarul și constructorul proiectului au urmatoarele obligatii:
____________________________________________________________________________________________ 49
-sa respecte prevederile legale privind colectarea selectiva,
valorificarea/eliminarea deseurilor, cu scopul evitarii daunelor aduse mediului,
biodiversitatii și oamenilor.
-sa tine evidenta tuturor categoriilor de deseuri generate, colectate, transportate,
depozitate temporar, valorificate și eliminate.
-pe durata transportului , deseurile vor fi insotite de documente din care sa
rezulte:
detinatorul, destinatarul, tipurile de deseuri, locul de destinatie, cantitatea.
-sa instruiasca angajatii care vor fi implicati in implementarea proiectului cu
scopul gestionarii in mod corespunator a tuturor categoriilor de deseuri generate.
-Deseuri periculoase:
Uleiuri uzate:
Uleiuri minerale neclorurate de mortor, transmisie de ungere. Schimburile de ulei
la mijloacele de transport se vor face la unitati de profil autorizate d.p.d.v. al protectiei
mediului sa achizitioneze acest tip de deseu. Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului
de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient metalic amplasat pe o suprafata betonata
și acoperita, în incinta organizarii de santier și va fi predat unui operator economic
autorizat d.p.d.v. al protectiei mediului sa achizitioneze acest tip de deseu. Schimbul de
ulei la utilaje se va face pe o suprafata impermeabilizata, fara a afecta solul, apele de
suprafata sau freatice.
Conform legislatiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au urmatoarele
obligatii:
- sa asigure colectarea separata a întregii cantitati de uleiuri uzate generate și
stocarea corespunzatoare pâna la predare;
sa asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizati sa
desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare;
- sa livreze uleiurile uzate însotite de declaratii pe propria raspundere, operatorilor
economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de
eliminare a uleiurilor uzate;
sa pastreze evidenta privind cantitatea, provenienta, localizarea și înregistrarea
stocarii și predarii uleiurilor uzate;
- sa raporteze semestrial și la solicitarea expresa a autoritatilor publice teritoriale
pentru protectia mediului competente, informatiile solicitate.
Este interzisa:
- deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafata, apele subterane și în
sistemele de canalizare;
- evacuarea pe sol sau depozitarea în conditii necorespunzatoare a uleiurilor
uzate, precum și abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea și incinerarea
acestora;
- valorificarea și incinerarea uleiurilor uzate prin metode care genereaza poluare
peste valorile limita admise de legislatia în vigoare;
____________________________________________________________________________________________ 50
- amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri
continând bifenili policlorurati sau alti compuși similari si/sau cu alte tipuri de substante
și preparate chimice periculoase;
- amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliza, ulei nerafinat tip
P3,solventi, combustibil tip P și reziduuri petroliere, și utilizarea acestui amestec drept
carburant;
- amestecarea uleiurilor uzate cu alte substante care impurifica uleiurile;
- incinerarea uleiurilor uzate în alte instalatii decât cele prevazute în HG
nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile și completarile ulterioare;
colectarea, stocarea și transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deseuri;
- utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.
Acumulatorii și bateriile uzate auto:
Aceste deseuri fac parte din categoria deseurilor periculoase - cod - 16 06
OTBaterii și acumulatori.
Schimburile de acumulatori și baterii se vor face la unitati de profil autorizate
d.p.d.v. ai protectiei mediului sa achizitioneze acest tip de deseu.
Modul de gestionare a deseurilor de acumulatori și baterii uzate este reglementat
de HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deseurilor de baterii
și acumulatori.
9. Gospodarirea substantelor și preparatelor chimice periculoase:
Dupa cum deja s-a mentionat anterior se vor avea in vedere ca:
- Alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se va face la statiile
PECO sau in statiile propii amenajate ale constructorului;
- Alimentarea cu combustibili a utilajelor se va face pe suprafete
impermeabilizate.din recipiente metalice, fara scurgere în mediu;
- Schimbul de ulei la mijloacele de transport se va face în unitati specializate care
achizitioneaza uleiul uzat;
- Schimbul de acumulatori auto se va face în unitati specializate care
achizitioneaza acumulatorii uzati.
Prevederi pentru monitorizarea mediului
Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile din „Planul de management
de mediu", elaborat de proiectant, care are in vedere reducerea impactului lucrarilor
asupra mediului , a monotorizarii masurilor luate pentru reducerea impactului asupra
mediului, a gestionarii adecvate a deseurilor generate.
De regula monitorizarile sunt de tip vizual, cu exceptia monitorizarilor aferente
deseurilor generate care se realizeaza prin cantarire.
In faza de exploatare , modernizarea drumurilor adduce efecte benefice prin
eliminarea poluarii cu praf și reducerea poluarii fonice și cu gaze de exapament,
____________________________________________________________________________________________ 51
5.6. Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de
interventie:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referintă și

prezentarea scenariului de referintă;
Perioada de referinta pentru acest tip de investitie se considera de 30 de ani.
Analiza se bazeaza pe faptul ca valoarea lucrarilor de întretinere in varianta fara
proiect sunt mai mari decat in cazul variantei cu proiect. Astfel prin realizarea investitiei
se degreveaza bugetul comunei pe o perioada de 30 ani.
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea

investitiei, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung;
Dezvoltarea infrastructurii rutiere în zonele rurale reprezintă un element esențial
în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova
durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructură rutiera reprezintă primul
pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că aceasta va creşte
atractivitatea zonei, deci acţionează ca un „magnet” pentru potenţialii investitori.
Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura
de acces este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică exercită o presiune
asupra infrastructurii rutiere de acces existente și determină o nevoie mai accentuată
de dezvoltare a acesteia. Astfel, construirea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere de
buna calitate au un efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi
impulsionează dezvoltarea economică.
InfraStructura rutieră constituie un element de bază în asigurarea condițiilor necesare
pentru un trai decent dar și pentru dezvoltarea. Infrastructură neadecvată este unul din
elementele principale care reprezintă o piedică în calea procesului de dezvoltare socio-
economică.
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;

Analiza financiara utilizeaza o metodologie specifica determinata de faptul ca
modernizarea drumului nu genereaza intrari financiare directe, ci iesiri (reprezentate de
lucrarile de întretinere și reparatii).
Obiectivul Analizei Cost-eficacitate este acela de a identifica și masura din punct
de vedere monetar impactul proiectului și de a determina costurile și beneficiile aduse
de acesta.
Costurile și beneficiile financiare au fost evaluate folosind analiza incrementala ce
consta in identificarea diferentelor între alternativa cu și fara proiectul propus. In acest
sens, s-a realizat un model de calcul Excel constand in calcule in termeni reali, ce
reflecta costul investitiei, costurile de întretinere asociate investitiei propuse și calculul
indicatorilor economici și financiari ai proiectului.
Analiza financiara realizata este dezvoltata din punct de vedere a proprietarului
infrastructurii, iar principalele elemente utilizate in calculul indicatorilor de performanta
ai proiectului sunt:
____________________________________________________________________________________________ 52
- Valoarea totala a finantarii, conform bugetului proiectului, este
54368858.79 lei (exclusiv TVA).
- Orizontul de timp pentru care se va realiza previziunea este de 30
de ani.
- Rata de actualizare folosita pentru calcularea VNA, prin care
valorile viitoare sunt actualizate la cele curente, este de 5,5%,
- Analiza financiara este realizata din punct de vedere a
proprietarului infrastructurii
A. INVESTITIA DE CAPITAL
VALOARE VALOARE
Lei LEI
(FARA TVA) TVA (CU TVA)
TOTAL GENERAL 54368858.79 10231534.98 64600393.77
Din care C+M
( 1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 46814444.51 8894744.66 55709188.97
____________________________________________________________________________________________ 53
B. IDENTIFICAREA COSTURILOR DE MENTENANTA IN VARIANTA CU PROIECT
Costuri de întretinere și reparatii
VARIANTA CU PROIECT
COSTURI DE MENTENANTA
PRET
INTERVAL DE NUMAR DE TOTAL/LEI
CATEGORIE LUCRARI APLICARE APLICARI/30 ANI PRET UNITAR FARA T.V.A.
Completare acostamente cu
balast pe toata lungimea o data/5 ani 5 45280.8 226404
Întretinere periodica prin aplicare
de tratamente bituminoase pe
toată suprafaţa drumului o data/5 ani 5 598992 2994960
Curatirea santurilor și a podetelor o data/an 29 10420.2 302185.8
Întreținere pe timp de vara o data/an 27 55574.4 1500508.8
Întreținere pe timp de iarna o data/an 29 24313.8 705100.2
Lucrari de întreținere curenta, de cate ori este
care se executa de cate ori este necesar/an
necesar 29 6252.12 181311.48
TOTAL 5910470.28
54
Completare acostamente cu balast 37.734km*1200ron/km= 45280.8 ron
Realizarea de tratamente bituminoase simple pe toată suprafaţa drumului 149,748
mp*4ron/mp= 598992ron
Curaţirea şanţurilor și a podeţelor 34.734km.*300ron/km = 10420.2 ron
Întreținere pe timp de vara(dupa expirarea perioadei de garantie)
34.734km*1600ron/km= 55574.4 ron.
Aceasta cuprinde plombări, colmatarea crăpăturilor și a fisurilor, badijonarea
suprafețelor poroase, înlăturarea criblurii alergatoare.
Întreținere pe timp de iarna(deszapeziri și material antiderapant)
34.734km*700ron/km= 24313.8 ron
Lucrări de întreținere curentă, care se execută de cate ori este necesar pentru
menţinerea curaţeniei și esteticii rutiere(taieri vegetaţie, desfundari podeţe, curaţire
albie pod, etc) 34.734 km.*180ron/km = 6252.12ron
Pornind de la faptul ca investiţia este un proiect de infrastructura, utilizarea lui
nu poate fi taxata, iar singurele venituri pe care aceasta investiţie le va genera rezultă,
indirect, din beneficiile de ordin socio-economic.
Totodată aceste beneficii le putem lua în calcul în analiza financiară. Acestea
pot fi:
> Cererea de autorizaţii de construire a unor noi locuinţe și impozitul aferent
locuinţelor
> Impozit pe autoturisme
> Alte taxe și impozite.
În cazul realizării investiţiei propuse, proiectul va genera în perioada post-
implementare doar cheltuieli din exploatare cu întreținerea drumului. Având în vedere
faptul ca analiza financiara a proiectului a fost realizată folosind „metoda
incrementală”, costurile de întreținere și reparaţii se vor diminua faţă de costurile de
exploatare actuale, analiza financiară reflectând aceste diferenţe.
Cheltuielile de întreținere au fost estimate ţinând cont de frecvenţa executării
lucrării și de suprafaţa afectata. Pentru a putea face o estimare corectă a beneficiilor
de natură economico-financiară rezultate în urma reducerii costurilor de întreținere
după implementarea proiectului, acestea s-au prognozat conform Normativului privind
întreținerea și repararea drumurilor publice la preţurile actuale.
C. IDENTIFICAREA COSTURILOR DE ÎNTREȚINERE - VARIANTA

FARA PROIECT
În varianta „fară proiect”, modernizarea drumurilor nu va aduce venituri din
exploatare beneficiarului, deoarece nu se va percepe o taxă pentru circulaţie.
Cheltuielile curente de întreținere a drumului, în cazul în care nu se realizează
proiectul sunt calculate conform tabelelor de mai jos.
55
VARIANTA FARA PROIECT
COSTURI DE MENTENANTA
CATEGORIE LUCRARI INTERVAL NUMAR DE PRET PRET
DE APLICARI/30 UNITAR TOTAL/LEI
APLICARE ANI FARA T.V.A.
Reprofilarea platformei doua ori/an 58 34734 2014572
Astuparea gropilor şi 147619.5 4280965.5
făgaşelor cu balast, tăierea o data/an 29
dâmburilor
Curatirea santurilor și saparea o data/an 29 10420.2 302185.8
lor
Întreținere pe timp de iarna o data/an 29 24313.8 705100.2
Întreținere pe timp de vara o data/an 27 65994.6 1781854.2
Completarea cu nisip, cu o data/an 29 104202 3021858
balast (m3) 50 m3/km/an
TOTAL 12106535.7
Reprofilarea platformei 34.734km*1000ron/km=34734ron
Astuparea gropilor şi făgaşelor cu balast, tăierea dâmburilor
34.734km.*4250ron/km.= 72802.5 ron
Curatirea santurilor și a podetelor 34.734km.*300ron/km.= 10420.2ron
Întreținere pe timp de iarna(deszapeziri și material
antiderapant) 34.734 km*700ron/km= 24313.8 ron
Completarea cu nisip, cu balast(m3) 50 m3/km/an 34.734km*50*60 ron/mc= 104202ron
Întreținere pe timp de vara 34.734km*1900ron/km= 32547ron
____________________________________________________________________________________________ 56
COSTURI DE EXPLOATARE
CATEGORIE LUCRARI INTERVAL NUMAR DE PRET PRET
DE APLICARI/30 UNITAR TOTAL/LEI
APLICARE ANI FARA T.V.A.
Cheltuieli cu carburantul o data/luna 360 42 15120
7litri/luna
Cheltuieli cu salarizarea o data/luna 360 90 32400
10ore/luna o persoana
responsabila cu
supravegherea și mici lucrari
de întreținere curenta
TOTAL 47520
FLUXURI DE NUMERAR
Fluxul de numerar net pentru perioada previzionata rezulta prin diferenta dintre
cheltuielile estimate in scenariul “fara proiect” și scenariul “cu proiect” Fluxul de numerar
cumulat in perioada post-implementare este pozitiv pe toata perioada de referinta.
Implementarea proiectului va reduce cheltuielile de întreținere a strazilor și prin urmare
suma alocata anual pentru lucrari de întreținere a acestora.
INDICATORI
Profitabilitatea financiara a investitiei se poate evalua prin estimarea valorii
financiare nete actualizate, a ratei rentabilitatii financiare a investitiei, a indicelui de
profitabilitate și a termenului de recuperare (VNA, RIR, Ip și Tr).
Valoarea actualizata neta calculata la total valoare investitie (VAN) este un
indicator fundamental pentru evaluarea unui proiect de investitii. Aceasta reprezinta ceea
ce ramane la dispozitia solicitantului la incheierea duratei de viata a proiectului. VAN
reprezinta diferenta dintre suma tuturor fluxurilor nete actualizate, generate de investitie și
valoarea totala a investitiei fara TVA. Valoarea acestui indicator s-a calculat dupa
urmatoarea formula:
VAN= £FN/(1+r)‘ - Vinv unde FN=fluxul de numerar net
la momentul n r=rata de actualizare utilizata de 5,5% i=numarul de ani la momentul n Vinv
- valoarea totala a investitiei fara TVA Valoarea reziduala nu se va lua in considerare
pentru prezentul obiectiv de investitie deoarece durata de viata economica utila actuala și
a proiectului nu depaseste perioada de referinta utilizata in analiza.
Fluxul de numerar net se genereaza in tabelele de calcul a indicatorilor de
performanta prin diferenta dintre veniturile din exploatare și cheltuielile din exploatare. Prin
inmultirea fluxului de numerar net (notat cu FN in formula de mai sus) cu factorul de
actualizare VAN, se determina fluxul de numerar actualizat net VAN, in fiecare an de
____________________________________________________________________________________________ 57
prognoza. Formula de calcul a fluxul de numerar actualizat net VAN se regaseste mai sus
sub forma : £FN/(1+r)*
Factorul de actualizare VAN se calculeaza dupa algoritmul: 1/(1+r)‘, in fiecare an
de prognoza, unde r este rata de actualizare recomandata, de 5,5%, iar i = n-1 perioada
de prognoza, unde n=1^30
- Rata Interna de Rentabilitate calculata la total valoare investitie (RIR) este
definita ca și rata care aduce la zero valoarea actualizata neta a investitiei.
Valoarea RIR este calculata pentru o durata de operare a investitiei de 30 ani, dupa
algoritmul:
VAN=!FN/(1+RIR)‘ - Vinv = 0
unde FN=fluxul de numerar net la momentul n i=numarul de ani la momentul n Vinv -
valoarea totala a investitiei fara TVA Prin inmultirea factorului de actualizare RIR cu fluxul
de numerar net se determina fluxul de numerar actualizat net RIR, in fiecare an de
prognoza. Formula de calcul a fluxului de numerar actualizat net RIR se regaseste mai jos
sub forma : XFN/(1+RIR)‘
Factorul de actualizare RIR se calculeaza dupa algoritmul: 1/(1+RIR)‘, in fiecare an
de prognoza, unde i=n-1 este numarul de ani de prognoze, n=1^30. Rata
interna de rehabilitate se obtine printr-o aproximare succesiva; se calculeaza fluxurile de
numerar pentru un numar de rate de actualizare luate arbitrar și se va determina RIR
pentru care VAN=0.
Calculul RIR se prezinta valorile fluxurilor de numerar actualizat RIR și ale Valorii
actualizate nete VAN la diferite valori ale Ratei interne de rentabilitate, calculat atat pentru
o perioada de previziune de 30 de ani cat și pentru o durata de 10 ani.
- Termenul de recuperare a investitiei (Tr) exprima perioada de timp in care se
recupereaza investitia din profit sau din venitul net objinut in urma realizarii
investitiei. In cazul in care profitul (venitul net) nu este egal in timp, se va foloși
relatia:
Tr=Vinv / [ (IFNi) / n ],
unde:
• Tr - termenul de recuperare a investitiei
• Vinv - investitia totala
• FNi - venitul net al anului i, i=1 ->n
• n - durata de timp pe care se realizeaza prognoza
In cadrul formulei de mai sus se determina mai intai venitul mediu net prin media
aritmetica a fluxurilor de numerar nete, pentru perioada de prognoza. La acest flux mediu
de numerar se imparte valoarea totala a investitiei.
Indicatorul nu este intotdeauna relevant in cazul investitiilor publice decat in cazul
in care beneficiile de ordin social, politic, etc. ar putea fi cuantificate prin functii de utilitate.
- Indicele de profitabilitate (Ip) - Se determina ca raport între valoarea actuala a
fluxurilor de numerar nete (FN) și valoarea de investitie. Astfel:
Ip = IFNi / Vinv,
unde:
____________________________________________________________________________________________ 58
• Ip - indicele de profitabilitate a investitiei
• Vinv - investitia totala
• FNi - venitul net al anului i, i=1 ->n
Cu cat indicele de profitabilitate este mai mare, cu atat proiectul este mai eficient.
Varianta optima de proiect este aceea in care ip -> maxim. Indicele de rentabilitate este
subunitar deoarece este vorba despre un proiect de utilitate publica negenerator de profit
dar care genereaza importante beneficii socio-economice.
- Fluxul de numerar cumulat (Disponibilul de numerar) este pozitiv in fiecare an
de referinta din perioada post-implementare, demonstrand astfel sustenabilitatea
investitiei. Fluxul de numerar net rezulta din cheltuielile și veniturile previzionate dupa
realizarea investitiei. Acest flux de numerar s-a realizat pe o perioada de 30 de ani,
incluzand numai perioada de operare a investitiei. Fluxul de numerar cumulat pentru anul
n, unde n=1 ->30, se calculeaza ca și suma fluxurilor de numerar net pana in anul n, astfel
incat suma fluxurilor de numerar net pentru toata perioada previzionata este egala cu fluxul
de numerar cumulat din ultimul an de previziune.
FNCn = ^FNi, i=1^n unde FNCn = fluxul de numerar cumulat in anul n FN=fluxul de
numerar net la momentul n i=numarul de ani la momentul n, i=1 ->n Din analiza fluxurilor
de numerar inregistrate la sfarsitul fiecarui an reiese faptul ca proiectul este viabil prin
disponibilitatea surselor de finantare pentru acoperirea costurilor proiectului.
- Raportul cost/beneficii (C/B) reprezinta raportul dintre suma cheltuielilor de întreținere
a drumului in varianta cu proiect și cea fara proiect.
d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;
Pentru proiectul de investitii s-a efectuat o analiza de senzitivitate la diversele
variatii ce pot aparea datorita economiei de piata. Analiza de senzitivitate iși propune sa
stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari ale variabilelor cheie, ce
pot aparea in cursul exploatarii sale viitoare și se concretizeaza in variatii ale indicatorilor
privind rentabilitatea financiara a proiectului - RIR (rata interna de rentabilitate) și VNA
(venitul net actualizat).
Datorita faptului ca acest proiect nu este generator de venituri directe ci de venituri
colaterale, indirecte precum și de beneficii sociale, analiza de senzitivitate este
concentrata asupra costurilor de investitie , costurile de exploatare și dinamica cererii.
Un beneficiu extrem de important care nu poate fi cuantificat și este generat de
acest proiect este cresterea calitatii vietii populatiei din zona.
Etapele parcurse in realizarea Analizei de senzitivitate :
a) Efectuarea unei analize calitative a variabilelor ;
b) Identificarea tuturor variabilelor folosite in calculul intrarilor și iesirilor din
analiza financiara ;
c) Selectarea acelora care conduc la variatii ale RIR-VNA.
Ca un criteriu general se considera acei parametri pentru care o variatie (pozitiva
sau negativa) de 1% duce la variatia corespunzatoare cu 1% pentru RIR sau de 5% pentru
valoarea de baza a VNA.
____________________________________________________________________________________________ 59
Printr-o întreținere periodica corespunzatoare atat din partea autoritatilor cat și a
comunitatii locale, cheltuielile de întreținere a drumului pot fi reduse semnificativ fata de
cele previzionate.
Pe de alta parte, daca preturile sau forta de munca in construcții va creste fata de
datele estimate in prezent, se vor mari și cheltuielile de întreținere și reparatii. Preturile de
pe piata la data contractarii executiei, sau numarul mare de ofertanti pentru executia
lucrarilor pot influenta valoarea de investitie estimata la intocmirea documentatiei tehnice.
In concluzie nici variatia cheltuielilor de întreținere, dar nici a valorii de investitie
nu reprezinta factori critici care sa influenteze profitabilitatea investitiei.
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.

Rezultatele proiectului pot fi influence de diferiti factori de risc de la analiza carora
nu putem face abstractie. La fel ca in cazul oricarui tip de investitie, proiectul de fata implica
anumite riscuri. In acest sens putem deosebi:
- riscuri generale - se refera la acele riscuri care decurg din evolujia de ansamblu a
mediului (natural, economic, social, cultural, tehnologic, politic etc.), la nivel mondial
sau national
- riscuri specifice - care tin de echipa de proiect, de tipul investitiei, de modul cum sunt
planificate activitatile in cadrul obiectivului de investitie
Analiza de risc cuprinde urmatoarele etape principale:
1. Identificarea riscurilor se va realiza in cadrul şedintelor lunare de progres de

catre membrii echipei de proiect. Identificarea riscurilor trebuie sa includa riscuri care pot
aparea pe parcursul întregului proiect: financiare, tehnice, organizatorice, cu privire la
resursele umane implicate, precum și riscuri externe (politice, de mediu, legislative).
Identificarea riscurilor trebuie actualizata la fiecare sedinta lunara.
2. Estimarea și evaluarea probabilitatii de aparitie a riscului. Riscurile

identificate vor fi caracterizate in functie de probabilitatea lor de aparitie și impactul
acestora asupra proiectului.
3. Gestionarea riscului și imbunatatirea conceptului proiectului, pe baza

Graficului de Management al Riscului.
l.l.Identificarea riscurilor se realizeaza prin:

> analiza planului de implementare
> brainstorming
> experienta specialistilor și a echipei de implementare
> metode analitice - unde este posibil
1.2.Riscurile identificate in cadrul acestui proiect, prin metodele de identificare a
riscului mai sus mentionate sunt:
> riscuri comerciale și strategice
____________________________________________________________________________________________ 60
>riscuri economice
>riscuri contractuale
>riscuri de mediu
>riscuri politice
>riscuri sociale
>riscuri naturale
>riscuri institutionale și organizationale
>riscuri operationale și de sistem
>riscuri determinate de factorul uman
>riscuri tehnice
Alaturi de variabilele critice identificate prin analiza de senzitivitate și care nu
necesita aplicarea unor masuri speciale pentru prevenirea unor posibile riscuri, se prezinta
mai jos și o analiza calitativa a anumitor riscuri și masurile luate.
RISC PROBABILITA TE MASURI

DE APARITIE
Riscuri contractuale
- intarzieri in organizarea mediu - Pentru a evita intarzierile in
procedurilor de achizitii organizarea procedurilor de achizitii,
graficul de realizare a acestora va fi
atent monitorizat, vor fi identificati din
timp posibilii furnizori și se va incerca o
comunicare cat mai transparenta cu
acestia.
- potentiale modificari ale scazut
solutiei tehnice - prevederea in contractul de
proiectare a garantiei de buna executie
a proiectului tehnic, garantie care va fi
retinuta in cazul unei solutii tehnice
necorespunzatoare
- asistenta tehnica din partea
proiectantului pe perioada executiei
proiectului
- acoperirea cheltuielilor cu noua solutie
tehnica cu sumele cuprinse
____________________________________________________________________________________________ 61
la cheltuielile diverse și neprevazute
- neincadrarea efectuarii scazut
lucrarilor de catre constructor
in graficul de timp aprobat și in - prevederea in caietul de sarcini a unor
cuantumul financiar stipulat in cerinte care sa asigure performanta
contractul de lucrari tehnica și financiara a firmei
contractante (personal suficient,
experienta similara)
- pentru ca acest risc sa poata fi
prevenit este necesar ca din etapa de
elaborare a documentatiei de finantare
graficul Gantt al proiectului și bugetul
estimat de costuri sa fie elaborate realist
și pe baza unor input-uri certe. In acest
sens, introducerea rezervelor financiare
și de timp este o masura preventiva.
-nerespectarea clauzelor scazut - stipularea de garan(ii suplimentare și
contractuale a unor penalitati in contractele incheiate cu
contractan(i/subcontractan firmele contractante
ti
Riscuri organizatorice
- neasumarea unor sarcini §i scazut
responsabilita(i in cadrul
echipei de proiect -stabilirea responsabilitatilor membrilor
echipei de proiect prin realizarea unor
fise de post clare și complete
- numirea in echipa de proiect a unor
persoane cu experienta in
implementarea unor proiecte similare
- motivarea personalului cuprins in
echipa de proiect
Riscuri institutionale
- intarzieri in obtinerea mediu - solicitarea in timp util a acestora
avizelor și autorizatiilor
necesare pentru
implementarea proiectului
- contestatii in procedurile de scazut - prevederea in caietul de sarcini a unor
achizitie publica criterii de evaluare obiective;
____________________________________________________________________________________________ 62
-Riscuri iinanciare
capacitatea și economice
insuficienta de scazut
finance - Consiliul Local va contracta un credit
bancar pentru finantarea proiectului
- cresterea accelerata a mediu - realizarea bugetului la preturile
preturilor existente pe piata.
- cheltuielile generate de cresterea
preturilor vor fi suportate de catre
beneficiar din bugetul local
Riscuri de mediu
Riscuri de mediu: mediu - planificare judicioasa a lucrarilor cu
- conditiile de clima luarea in considerare a unei marje de
nefavorabile efectuarii unor timp in plus
categorii de lucrari. - alegerea unor solutii de execute care
sa tina cont cu prioritate de conditiile
climatice
Riscul de management
- Posibilitatea ca mediu - numirea in echipa care va monitoriza
managementul proiectului sa implementarea proiectului a unor
nu poata fi asigurat in mod persoane cu experienta relevanta in
eficient, ceea ce va conduce derularea proiectelor.
la intarzieri in derularea
proiectului și la nerespectarea
termenului de executie
prevazut.
Printr-o pregatire corespunzatoare și la timp a unor masuri se pot diminua

considerabil efectele negative produse de diferiti factori de rise.
Proiectul nu cunoaste riscuri majore care ar putea întrerupe realizarea obiectivului
de investitie prezent. Planificarea corecta a proiectului inca din faza de elaborare a
acestuia, precum și monitorizarea continua pe parcursul implementarii asigura evitarea
riscurilor care pot influenta major proiectul.
2.1.Dupa identificarea riscurilor pe baza surselor de risc punem problema evaluarii

impactului pe care l-ar avea riscul respectiv asuprta proiectului in cauza și a estimarii
probabilitatii producerii riscului.
Abordarea riscurilor se bazeaza astfel pe:
> dimensiunea riscului
> masurarea riscului
Ca și concluzie generala a evaluarii riscurilor se poate spune ca:
____________________________________________________________________________________________ 63
> riscurile care pot aparea in derularea proiectului au in general un impact
mare la producere , dar o probabilitate redusa de aparitie și declansare
> riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare și
economice
> probabilitatea de aparitie a riscurilor tehnice a fost semnificativ redusa prin
contractarea lucrarilor de consultanta cu firme de specialitate.
3.1.Gestionarea riscurilor
In functie de structura riscurilor se vor lua masurile necesare unei
gestionari eficiente și corecte a riscurilor. Aceasta se realizeaza pe baza a patru
operatiuni distincte:
> planificarea
> monitorizarea
> alocarea resurselor necesare prevenirii și inlaturarii efectelor
riscurilor produse
> control
Pentru o mai buna evidentiere și urmarire a risculuila care proiectil este supus,
precum și pentru o coresta selectare a actiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi
Graficul de Management al Riscului:
Evaluare rise Management de rise (masuri Probabilitate impact-rating
de prevenire)
Inflatia este mai mare decat Aprovizionarea ritmica, M
cea pronosticata contracte ferme cu furnizorii
Modificari legislative altele Implicare operator in dezbateri M
decat cele preconizate de legi și norme legislative
Se intarzie armonizarea Sprijinirea implementarii L
legislatiei Romaniei cu legislatiei la nivel local și
legislatia UE regional
Conditiile de mediu Reprogramarea activitatiilor, M
corelarea lor cu prognozele
INMH
Planul de finanrtare va fi Cautarea unor surse L
modificat alternative
Lipseste personalul specializat Organizarea de programe și H
cursuri de instruire
Lipsa continuarii a dezvoltarii Refacerea strategiei in L
strategiei lucrarilor concordanta cu dezvoltarea
socio ec. locala
Managementul neperformant Program de instruire adecvata M
pentru top management
Legenda: H- ridicat; M- mediu; L- scazut;
____________________________________________________________________________________________ 64
6. Scenariul/Optiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
6.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,

economic, financiar, al sustenabilitătii și riscurilor
In cazul acestui proiect de investitii au fost luate in considerare doua alternative
(scenarii) tehnico-economice prin care obiectivele propuse pot fi realizate:
1) Alternativa cu Structura rutieră supla(varianta 1)
2) Alternativa cu Structura rutieră semirigida(varianta 2)
Aceste doua variante au fost supuse unei comparatii pe baza unei analize
multicriteriale, considerandu-se 21 de criterii de evaluare, fiecare dintre acestea cu un
punctaj cuprins între 1 și 5, dupa cum reiese din tabelul urmator:
Structura Structura
Nr. Criterii de analiza și selectie alternative rutiera rutiera
Crt. semirigida supla
Durata de exploatare
1 2 2
- mare/mica (5/1)
Raport Pret investitie initiala / Trafic satisfacut
2 4 5
- bun/slab (5/1)
Raport Utilizare / Aliniament sau Curba
3 5 5
- bun/slab (5/1)
Raport Utilizare / Temperatura mediu ambiant
4 2 2
- bun/slab (5/1)
Raport Rezistenta la uzura / Trafic
5 2 2
- mare/mic (5/1)
Rezistenta la actiunea agentilor petrolieri
6 1 1
- da/nu (5/1)
Poluarea in executie
7 3 2
- nu/da (5/1)
Poluarea in exploatare
8 5 5
- nu/da (5/1)
Avantaj/dezavantaj culoare in exploatarea
9 2 2
nocturna (5/1)
Necesita utilaje specializate de executie
10 2 3
- nu/da (5/1)
Necesita adaptare trafic la executie
11 3 3
- nu/da (5/1)
Durata de la punerea in opera
12 pana la darea in trafic 4 5
- mica/mare (5/1)
Necesita executia și întreținerea rosturilor
13 5 5
- nu/da (5/1)
____________________________________________________________________________________________ 65
Poate prelua cresteri de trafic prin cresteri
14 de capacitate portanta 5 5
- usor/greu (5/1)
Executia poate fi etapizata
15 5 5
- da/nu (5/1)
Riscuri de executie
16 4 5
- nu/da (5/1)
Corectiile in executie se fac
17 4 5
- usor/greu (5/1)
Confortul la rulare (lipsa rosturi transversale)
18 5 5
- mare/mic (5/1)
Executie facila pe sectoare cu elemente
19 geometrice ( raze mici, supralargiri ) 5 5
- da/nu (5/1)
Cresterea rugozitatii prin aplicarea de
20 tratamente bituminoase se poate face 5 5
- da/nu (5/1)
Cheltuieli de întreținere pe perioada
21 de analiza (30 ani) 2 2
- mici/mari (5/1)
TOTAL: 75 79
In urma punctajelor realizate, și anume:
- Structura rutieră semirigida – 75 puncte

- Structura rutieră supla – 79 puncte
se califica Structura rutieră supla.
a. Selectarea și justificarea scenariului/optiunii optim(e), recomandat(e)
Varianta recomandata de catre elaborator este varianta 1
____________________________________________________________________________________________ 66
Varianta 1
Aceasta varianta presupune realizarea modernizarii complete a drumurilor propuse

prin acest proiect, prin realizarea urmatoarelor lucrari specifice:
- realizare suprafata carosabilă cu imbracaminte asfaltica

- evacuare ape pluviale la canalizarea pluviala existente și prin rigole
deschise/carosabile
Avantajele Variantei 1 care utilizează piatra sparta în comparație cu Varianta 2 care

utilizează o piatra balast stabilizat, sunt următoarele:
• Costuri ale investiției inițiale mai reduse;
• Creșterea ratei interne de rentabilitate;
• Durată de execuție a lucrărilor redusă;
• Posibilitatea darii in circulație imediat după execuție;
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investitii, exprimată în

lei, cu TVA si, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
Valoarea totala a investitiei
exclusiv TVA cu TVA

in RON in RON
54368858.79 64600393.77
din care C+M:
exclusiv TVA cu TVA

in RON in RON
46814444.51 55709188.97
____________________________________________________________________________________________ 67
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performantă - elemente fizice/capacităti
fizice care să indice atingerea tintei obiectivului de investitii - si, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
Lungime totală drumuri = 34,734.00 Km

Suprafață totală carosabil = 164,358.00 mp
Suprafață carosabilă drumuri = 149,748.00 mp
Suprafață carosabilă drumuri laterale și platforme de încrucișare = 14,610.00 mp
Acostamente = 15,390.25 mp
Șanț trapezoidal din beton C30/37 = 17,360.00 ml
Rigolă triunghiulară = 2,869.00 ml
Rigolă carosabilă = 21,915.50 ml
Rigolă de acostament = 5,361.00 ml
Bordură beton 20x25 = 15,033.50 ml
Podețe dalate D5 = 7 buc
Camere de cadere = 430 buc
Parapete metalic = 1,516.50 ml
Fudație de parapet adâncită din beton armat H=2.0 m = 560 ml
Zid de sprijin din gabioane H=1.0 m = 195 ml
d) durata estimată de executie a obiectivului de investitii, exprimată în luni.
Durata estimată de executie a obiectivului de investitii este de 36 luni.

Precizam ca dupa finalizarea investitiei, graficul a fost prelungit cu inca 3 luni, care
reprezinta perioada de notificare a defectelor.
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările

specifice functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerintelor
fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
Documentatia a fost întocmita in conformitate cu prevederile următoarelor prescripţii
in vigoare:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii;
- Hotărâre nr. 907 din 29 decembrie 2016 privind aprobarea conținutului-cadru al
documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii
și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări
de investiții;
- Legea apelor 107/1996;
____________________________________________________________________________________________ 68
- H.G. 925/1995 – Regulamentul de verificare și expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor și a construcţiilor;
- Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor
rutiere suple și semirigide, indicativ AND 550 din 1999;
- Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru structuri rutiere
suple și semirigide, indicativ AND 540-2003;
- Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea “Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea și modernizarea drumurilor”;
- AND 605-2014 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald condiţii tehnice privind
proiectarea, prepararea și punerea in operă
- SR EN ISO 14688-2:2005 “Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pamanturilor. Partea 2. Principiu pentru o clasificare;
- STAS 1913/1-9,12,13,15,16 “ Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice
“;
- SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice
- SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea
suprafetelor utilizate in construcția soselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic.
- SR EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civila și in construcții de drumuri.
- SR EN 12620 Agregate pentru beton.
- CP 012/1 – 2007 Cod de practică pentru producerea betonului.
- SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare
rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare.
- STAS 10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.
Prescripţii generale de proiectare.
- STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.
Adâncimea de îngheţ in complexul rutier. Prescripţii de calcul.
- STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de drumuri.
Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.
- STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii
tehnice generale de calitate.
- Legea 319/2006 - Legea securităţii și sănătăţii in muncă
- Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreţinere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor
- P 118/1999 Norme tehnice de proiectare și realizare a construcţiilor privind protecţia
la acţiunea focului;
- Normativ AND 584-2012 – Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct
de vedere al capacitaţii portante și al capacitaţii de circulaţie;
- Normativ AND 602-2012 – Metode de investigare a traficului rutier;
- PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacitaţii de circulaţie a drumurilor
publice.
____________________________________________________________________________________________ 69
Astfel se asigură conformarea cu reglementările specifice functiunii preconizate din
punctul de vedere al asigurării tuturor cerintelor fundamentale aplicabile construcției.
6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a

analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la
bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat,
fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
7. Urbanism, acorduri și avize conforme
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obtinerii autorizatiei de

construire
Este prezentat anexat.
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate

Imobiliară
Este prezentat anexat.
7.3. Extras de carte funciară, cu exceptia cazurilor speciale, expres

prevăzute de lege
Se va atasa de catre Beneficiar.
7.4. Avize privind asigurarea utilitătilor, în cazul suplimentării capacitătii

existente
Nu este cazul.
7.5. Actul administrativ al autoritătii competente pentru protectia mediului,

măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de
integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentatia
tehnico-economică
Nu este cazul.
7.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot conditiona solutiile
tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă ridicată

pentru cresterea performantei energetice;
Nu este cazul.
b) studiu de trafic și studiu de circulatie, după caz;

Nu este cazul.
c) raport de diagnostic arheologic, în cazul interventiilor în situri arheologice;

Nu este cazul.
____________________________________________________________________________________________ 70
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
Nu este cazul.
e) studii de specialitate necesare în functie de specificul investitiei.

Nu este cazul.
În conformitate cu art. 21, alin. b) din Legea nr. 10/18 ian. 1995 privind calitatea
în construcţii investitorul se ocupă cu obţinerea avizelor necesare emiterii Certificatului
de urbanism şi Acordului de mediu, inclusiv obţinerea acestora din urmă, precum şi a
autorizaţiei de construcţie.
Proiectantul va pune la dispoziţia investitorului documentaţiile necesare pentru
obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare, la cererea acestuia, conform certificatului
de urbanism.
Întocmit:
ing. Mihai – Răzvan Pistol
____________________________________________________________________________________________ 71

Memoriu Tehnic Zarnesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic Zarnesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A

pentru realizarea obiectivului de investiții:

„MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA

PIESE SCRISE ȘI PIESE DESENATE

Beneficiar: COMUNA ZĂRNEȘTI

LAZAR Semnat digital de LAZAR

ALEXANDRU Data: 2019.11.06 12:21:39

Director: Ec. Pintea Nicolae

Șef proiect: Ing. Mihai – Răzvan Pistol

Desenat: Ing. Ana - Maria Cracea

Întocmit: Ing. Mihai – Răzvan Pistol

1.1. Plan de ansamblu scara1:25.000

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

„MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA ZĂRNEȘTI,

1.2 Ordonator principal de credite / investitor

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP)

1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar)

COMUNA ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU

1.4 Beneficiarul investiţiei

COMUNA ZĂRNEȘTI, JUDEȚUL BUZĂU

1.5 Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție

S.C. DANI BUILDING SRL

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,

2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Din punct de vedere al dezvoltării durabile a comunei, amenajarea drumurilor va

Beneficii raportate la mediu

3. Descrierea construcției existente

3.1. Particularități ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

LOCALITATEA VADU SORESTI

c) datele seismice și climatice;

e) situația utilităților tehnico-edilitare existente;

f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de

• Proasta execuție a lucrării.

• Lipsa unei supervizări bune a desfăsurării lucrării.

• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuția lucrării.

• Nerespectarea legislatiei în vigoare pe perioada execuției.

• Lipsa colaborării instituționale .

• Lipsa capacității unei bune gestionări a resurselor umane și materiale.

g) informatii privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau

3.2. Regimul juridic:

b) destinaţia construcției existente;

c) includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice,

d) informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz.

3.3. Caracteristici tehnice și parametri specifici:

a) categoria și clasa de importanță;

DETERMINAREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIEI

b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;

c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcție;

Durata de realizare a investitiei este de 36 luni.

e) suprafaţa construită desfăsurată;

f) valoarea de inventar a construcției;

g) alţi parametri, în funcţie de specificul și natura construcției existente.

Indicatori U.M. Cantitate

Drumurile săteşti analizate se prezintă necorespunzător din punctul de vedere al

3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.

a) clasa de risc seismic;

b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;

Se propun două Variante tehnice alternative, funcție de categoria drumurilor(

În conformitate cu prevederile Ordinului MT. Nr. 45/1998, care se refera la

În profil transversal, având în vedere situaţia existentă din teren se recomandă