POLITICA ANTINATALISTA IN

CHINA
• Populatia numeroasa din cadrul unui stat asigura o armata puternica si numeroasa dar si o forta de
munca consistenta.Totusi in conditiile in care teritoriul e limitat iar resursele de hrana indisponibile,
atunci trebuiesc gasite metode pentru stoparea ritmului accelerat al natalitatii. Momentan, la nivelul
globului, India si China se confrunta cu probleme demografice, ca urmare a sporului natural pozitiv.
Pentru a stopa cresterea numarului de locuitori cele doua state au apelat la o serie de masuri, menite sa
scada cresterea numarului de locuitori. In acest fel a aparut politica antinatalista, o doctrina prin care
familiile sunt constranse sa aiba un numar mic de descendenti. Scopul acestei politici este de a incetini
ritmul natalitatii si de a micsora fertilitatea (numarul de copii/femeie).
In China aceasta politica a fost introdusa in anul 1979, pentru a rezolva problemele de ordin social si
economic. Astfel femeile erau obligate sa aiba un singur copil, iar daca nu se conformau erau pedepsite
prin taxe suplimentare, prin ignoranta autoritatilor ( in achizitionarea unui imobil sau la angajare aveau
prioritate familiile cu un copil). Strategia ”copilului unic” va duce astfel la stoparea natalitatii, dar in
consecinta populatia va imbatrani , iar forta de munca se va reduce.
Încă din anii 1950 guvernul Chinei a încurajat prin campanii un
număr redus de copii per familie.

Introducerea politicii copilului unic a avut loc în 1978,

aplicându-se nașterilor din 1979 și de mai târziu.

În 1987 politica a fost ajustată pentru a permite oficialităților

locale îngăduirea excepțiilor în caz de "dificultăți practice".
 În urma cutremurului din provincia Sichuan din anul 2008, autoritățile provinciei Sichuan au permis părinților care și-
au pierdut unicul copil să aibă încă un copil, fie prin reproducere, fie prin adopție.

În mai 2008 autoritățile chineze au anunțat că guvernul nu va renunța la această politică pentru cel puțin încă un deceniu.

În octombrie 2015 autoritățile chineze au anunțat că renunță la politica copilului unic.

• În 1979, în China se stabileşte înfiinţarea unor institute de cercetare a
populaţiei. Noul premier al statului, Zhao Zyiang, stabileşte ţintele de
creştere a populaţiei pentru următorii 20-30 de ani. El afirmă că la
începutul noului mileniu, China trebuie să aibă o populaţie de cel mult 1,
2 miliarde de oameni. Pentru a nu depăşi acest prag se aprobă politica un
singur copil pentru fiecare cuplu, adresându-se exclusive cuplurilor ce
urmau a se căsători.
 POLITICI NATALISTE VARIABILE IN
TIMP

1952 : controlul nasterilor este un act criminal deoarece consta in uciderea poporului
chinez fara a face sa curga sange
1957 : sa ai 600 000 000 locuitori este bine deoarece o gura de hranit inseamna doua brate
pentru munca
1962 : este cert ca e nevoie de o populatie numeroasa dar trebuie de asemenea difuzate
mijloacele de contraceptie, cu ajutorul Planningului familial.
1979 : punerea in aplicare a politicii « copilului unic » prin masuri restrictive si sanctiuni
economice pentru cuplurile avand mai mult de doi copii.
Pentru familiile care au un singur copil exista prioritate la angajare, facilitati in obtinerea
unei locuintede calitate, concediu platit, admitere facila la crese. In schimb cuplurile care
au peste doi copii sunt discriminate la angajare,platesc impozite mai mari si nu
beneficiaza de ajutor din partea statului.
• Părinții care concep un copil în afara acestei politici sunt penalizați
cu o amendă și li se
pot interzice sporurile de la locul de muncă. Politica este aplicată
localizat la nivel de provincie, variind într-
o anumită măsură. Copiii chinezi născuți în afara Chinei nu intră su
b jurisdicția politicii dacă nu au cetățenie chineză.
• Având 1,3 miliarde de locuitori, China rămâne cel mai populat stat al
lumii. Fără controlul sporului demografic situaţia ar fi fost cu mult mai
gravă. Dar în ultima vreme au apărut noi motive de îngrijorare. În şcoala
primară din Linchuan, de exemplu, învaţă 480 de băieţi şi numai 290 de
fete.Tradiţia părinţilor chinezi de a avea de preferinţă urmaşi de sex
masculin a produs acest dezechilibru. La scară naţională, raportul este de
119 băieţi la 100 de fete, iar în provinciile mai sărace precum Jiangxi,
raportul este de 138 la 100. De când se poate stabili medical sexul fătului,
multe perechi preferă să renunţe la un urmaş feminin şi să opteze pentru
un avort.
• In zonele rurale sunt preţuiţi băieţii pentru că este nevoie de braţe puternice de
muncă, iar perpetuarea numelui familiei nu o pot face decât bărbaţii. Medicii îşi
asumă frecvent riscul de a informa părinţii încă din stadiul prenatal, pentru care
guvernul chinez a lansat în mai multe provincii un proiect-pilot pentru a ridica
acceptanţa fetelor şi femeilor. Nu se mai pune accentul pe pedepse în aplicarea
politicii unui singur copil pe familie, ci se oferă avantaje materiale. Părinţii care
au fete primesc o asigurare de boală gratuită a copilei şi din al 60-lea an de viaţă,
o mică pensie suplimentară, menită a reduce dependenţa materială de urmaşi.
Este însă vorba de numai 100 de Euro. Altă problemă o constituie singurătatea
bătrânilor. Nu o dată un singur tânăr are patru bunici de care ar trebui să se
îngrijească doar el.
 MASURILE ANTINATALISTE LUATE DE
GUVERNUL CHINEZ
•
1. Incurajarea casatoriilor tarzii ce va duce la o descendenta mai mica
2. Se ofera concediu de maternitate doar la prima nastere
3. Se ofera alocatii doar pentru primul copil nascut
4. Se ofera concediu medical 14 zile pentru femeile care avorteaza si 30
de zile pentru femeile care se supun voit sterilizarii
5. Abandonarea sau avortul urmasilor de sex feminin
6. Punerea la dispozitia populatiei de materiale contraceptive
subventionate de catre stat
 C A M PA N I A U N
CUPLU UN COPIL
• Campania “Un cuplu un copil” a
cunoscut in timp si moment
nefericite. Multe femei au fost
obligate sa faca avort fortat (cca
13 miliooane de avorturi anual),
au fost sterilizate fortat sau nou-
nascutii au fost omorati acolo
unde autoritatile descopereau ca
ar mai exista un urmas. Cei care
incalca legea (au mai mult de un
urmas) sunt sterilizati sau
amendati. Amenda difera in
functie de starea sociala a
cuplului, fiind mai consistenta
pentru femeile bogate (pana la
30000 de euro) si mai mica pentru
cuplurile sarace (cateva sute de
dolari).
• Politica copilului unic este una din cele două politici de control
al nașterilor adoptate de guvernul Republicii Populare
Chineze cealaltă fiind politica mai târziu, mai de durată, mai puțin. Aceast
ă politică prevede limitarea la
un singur copil per familie, aplicând penalizări materiale familiilor cu mai
mult de un copil, cu anumite excepții.
SE INTREVEDE O IMBLANZIRE A LEGII

In ultima perioada statul chinez permite minoritatilor sa aiba si un al

doilea copil, iar cuplurile chineze sunt lasate sa conceapa al doilea
membru la un interval de 7 ani. In zonele rurale oamenii au invatat sa
fenteze legea trimitandu-si femeile gravide la rude. Dupa nastere anunta
ca l-au infiat,ori ca parintii copilului le sunt rude. Chiar daca cifrele
oficiale afirma ca numarul de copii/femeie a trecut de la mai mult de 6 in
1950 la sub 2 in 2008, aceasta politica nu reuseste sa franeze suficient
cresterea demografica pentru ca milioane de copii se nasc inca si nu sunt
declarati.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_copilului_unic
https://www.mediafax.ro/externe/schimbare-majora-a-politicii-demografice
-in-china-guvernul-va-permite-fiecarui-cuplu-sa-aiba-pana-la-trei-copii-201
10564
https://www.profudegeogra.eu/politica-antinatalista-din-china/
https://www.dw.com/ro/controlul-natalităţii-în-china/a-2627537