Studiu de caz

Politica
demografică
pronatalistă și
antinatalistă pe
exemplul unor
state
O îmblănzire a legii
Obiective
In ultima perioada statul chinez permite minoritatilor sa aiba si un al doilea copil, iar cuplurile chineze sunt lasate sa
1)Descrierea politicii conceapa al doilea membru la un interval de 7 ani. In zonele rurale oamenii au invatat sa fenteze legea trimitandu-si
femeile gravide la rude. Dupa nastere anunta ca l-au infiat,ori ca parintii copilului le sunt rude. Chiar daca cifrele
demogrfice antinataliste oficiale afirma ca numarul de copii/femeie a trecut de la mai mult de 6 in 1950 la sub 2 in 2008, aceasta politica nu
reuseste sa franeze suficient cresterea demografica pentru ca milioane de copii se nasc inca si nu sunt declarati.
în China și India
Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu în România,
2)Descrierea politicii Efectele negative și scopurile urmărite
demografice pronataliste
în România Politica demografică a regimului Ceaușescu a avut la bază Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea întreruperea
de sarcină și care viza creșterea accelerată a populației. Prin acest act normativ, Ceaușescu a pus bazele a ceea ce avea să
constituie unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste din istorie. Faptul că nu s-au luat în considerare efectele

Introducerea
Fiecare stat al lumii în funcție de starea
sa economico-socialo-politică
implimentează anumite legi și reforme
pentru dezvoltarea statului și
îmbunătățirea vieții sferei demografice a
statului .Astfel avem legi pronataliste
care sporesc nr populației și denataliste
care au menirea de a reduce nr
populației statului
pe termen mediu sau lung a condus la considerarea acestuia ca un mod abuziv prin care statul totalitar leza libertatea
persoanei. În 1967, rata fertilității a devenit dublă față de anul precedent, dar efectul nu a durat mult timp, căci în 1973 rata
fertilității a revenit la nivelul mediu de 2,4 copii născuți de o femeie. Această scădere în timp a efectului s-a datorat numărului
mare de avorturi efectuate clandestin. Deoarece acestea erau efectuate în condiții medicale precare, s-a înregistrat un număr
foarte mare de decese. Astfel, pentru perioada 1966 - 1989 s-a avansat cifra de 9.452 de femei decedate premater. Un alt
efect negativ a fost existența miilor de copii nedoriți și abandonați în orfelinate. Un exemplu elocvent îl constituie Centru de
Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap de la Cighid, comparat cu un lagăr de concentrare pentru condițiile
inumane de cazare și întreținere a copiilor internați aici. La aceasta se adaugă răspândirea dramatică a cazurilor de SIDA,
datorată în special ignorării de către regim a acestei probleme (considerată specifică capitalismului), ceea ce a condus la
utilizarea (în special în orfelinate) a seringilor nesterilizate și a efectuării de transfuzii fără verificarea sângelui folosit. Explozia
demografică a condus la dezechilibrarea distribuției de vârstă a populației. Generațiile numeroase de "decreței" (cum erau
numiți ironic copiii născuți în acea perioadă) au necesitat costuri suplimentare pentru creștere, educație, asistență medicală și
formare profesională,[6] costuri care în mare parte nu au mai fost recuperate
Politica antinatalistă din China și India

Masurile antinataliste luate de Guvernul Chinez