Sunteți pe pagina 1din 51

TITLUL LUCRRII

CONTRACEPIA
1
ISTORIC
Aflata la interferenta mai multor domenii de activitate, planificarea familiala se impune ca o
necesitate, nevoia economica, avand in vedere motivele aspectului psihic negativ:
- sarcina nedorita;
- copii abandonati;
- numar crescut de bolnavi SIDA si alte maladii transmisibile sexuala;
- saracia care s-a extins si s-a adancit atangand mai ales familiile cu multi copii;
- numar mare de avorturi la cerere.
Dupa evolutia din decembrie 1!"! in omania avortul a fost liberali#at, politica de
planificare familiala fiind una liberala fata de politica regimului comunist.
Desi nu foarte repede, contraceptia a fost cunoscuta in omania mai ales la tineri in primii
ani de deupa 1!!$. Atat in mass media cat si in alte mi%loace de informare si educatie a
populatiei au reusit sa aduca la cabinetele de planificare ale retelei guvernametale si
neguvernamentale, clienti de toate varstele.
&evoia de informare si educatie in domeniul planificarii familiale este mare. 'entru a
raspunde acestor nevoii este necesar ca lucratorii din domeniul medical, social sa-si uneasca
resursele, experientele pentru a putea promova planificarea familiala-cheia concilierii
nevoilor planetei cu nevoile populatiei.
&umai intr-o lume cu familie planificata in functie de disponibilitatile afective si economice
vom gasi mai putina saracie si durere, mai multa bunastare si sanatate.
Societatile timpurii
In vremurile de demult, numarul populatiei era controlat in mod obisnuit de o mortalitate
naturala ridicata, la care se adauga avorturile, infanticidul si, uneori sacrificiul uman. (u toate
acestea chiar in societatile primitive, a existat conceptul de prevenire a sarcinii. 'e tot globul,
inainte de aparitia scrisului, omul a elaborat diferite metode pentru prevenirea conceptiei precum
coitul prepubertar, lactatia prelungita, casatoriile intar#iate, celibatul, coitul interupt sau alte actului
sexual natural. In plus, frecvent erau folosite ritualurile practicate de vraci, amulete sau potiuni
magice.
1
1
www.provitabucuresti.ro/docs/biblio/probleme.fundamentale.bioetica.pdf
)
Practicile din antichitate si primele dovezi scrise
Documente vechi, provenite din #one ale globului atesta dorinta din totdeauna a civili#atiei
umane de a preveni sarcinile nedorite.
*n text medical chine# datat in %urul anului )+$$ i.e.n. contine ceea ce se considera a fi cele mai
vechi instructiuni scrise privitoare la controlul nasterilor, si anume o reteta pentru un agent abortiv.
Si papirusurile provenite din ,giptul Antic contin prescriptii medicale pentru contraceptie. De
exemplu, papirusul -ahun sau 'etrie datand in %urul anului 1".$ i.e.n descrie retete pentru diferite
paste vaginale contraceptive.
/echiul 0estamant al 1ibliei pre#inta practica contraceptiva a coitului interupt. /ersetul !
al capitolului 2" din 3ene#a spune45 si 6nan stia samanta nu trebuie sa fie a lui; si el o imprastie
pre pamant54. Aceasta este, probabil, cea mai veche si larg folosita metoda eficienta de control a
nasterilor, fiind folosita si in #ilele noastre, chiar in multe tari de#voltate. (u toate ca suprimarea
permanenta a nasterilor este inter#isa de religia traditionala iudaica, 0almudul recomanda folosirea
acestei practici traditionale ori de cate ori sarcina ar repre#enta un pericol pentru viata. In
asemenea situatii 0almudul recomanda si alte metode cum ar fi folosirea unor bureti vaginali,
miscari violente care sa inlature sperma si variate potiuni pentru imperechere, destinate sa produca
sterilitate la femei.
)

)
issuu.com/raducom/docs/bertrand_russell_-_istoria_filosofi
2
DEFINITII
Contracepia este o metod prin care cu ajutorul unui ansamlu de
mijloace se e!it o sarcin nedorit"
Contracep#ia, termen ce provine din dou7 cuvinte latine 8contra4 9opus, contrar: ;i
8conceptio4 9concepere:, semnific7 orice ac<iune, care fie =n programarea actului con%ugal, fie in
s7v>r;irea lui, fie =n de#voltarea consecin<elor sale naturale, =;i propune ca scop sau ca mi%loc, s7
fac7 imposibil7 procrearea.
Anticoncep#ionalele repre#int7 substan<e care =mpiedic7 fecunda<ia, contraceptiv.
,xist7 =n pre#ent diverse metode, care permit s7 se planifice nasterile =n s>nul familiei, s7 se
determine momentul =n care copilul s7 vin7 pe lume.

?iecare din aceste metode pre#int7 avanta%e si de#avanta%e, care trebuie cunoscute pentru a le putea
alege pe cele mai bine adaptate modului s7u de via<7, convinvgerilor personale, v>rstei, altor
particularit7<i individuale ;i a le putea, eventual, schimba. A le cunoa;te =nseamn7 a le putea alege
liber, in cuno;tin<7 de cau#7.
'reocup7rile privind =mpiedicarea apari<iei unei sarcini nedorite nu sunt noi. @nc7 din
antichitate, oamenii au =ncercat s7 disocie#e actul sexual de procrea<ie, func<ia de reproducere a
sexualit7<ii de cea erotic7 ;i de comunicare.
2
ACCEPTAREA PE SCARA LARA A PLANIFICARII FA!ILIALE
2
3.A. 'oclitari, A.3. 'aladi, B'roblemele folosirii mi%loacelor anticonceptionale la etapa actuala4 6crotirea sanatiatii,
(hisinau, 1!""
C
'este tot in lume miscarea moderna de planificare familiala a intampinat, la inceput,
opo#itie.1arierele au fost determinate de factori variati:
- vederi religioase si morale traditionale;
- ambitii nationaliste;
- parerea unei largi proportii a populatiei ca problemele legate de sexualitate sunt
indecente.
(onsiderarea unor contraargumente ca sanatatea si bunastarea individuala, dreptul omului si
cresterea populatiei, la inceput, a permis doar progrese lente dar, rapid, a castigat spri%in.
'lanificarea familiala, asa cum s-a de#voltat ea in multe tari, pare sa treaca prin patru etape in calea
sa catre acceptarea populatiei si a oficialitatilor:
- exprimarea publica a opineiei individuale;
- deschiderea de mici cabinete particulare;
- aparitia de cabinete neguvernamentale;
- programe guvernamentale.
In ,uropa si Statele *nite ale Americii, la inceputurile introducerii sale, planificarea familiala a
intampinat o opo#itie morala si religioasa serioasa, avand un numar mic de metode disponibile.
Deschiderea primului cabinet de planificare familiala de Aargaret Sanger a avut loc la &eD EorF
doar in 1!1G si au necesari .$ de ani pana cand guvernul Statelor *nite a inceput sa %oace un rol
active in acest domeniu.
C
IN"#ATII TE$N"L"ICE
Ha inceput,de#voltarea mi%loacelor tehnice de control a contraceptiei a fost lenta. ecent, ca
urmare a interesului crescut si a cresterii resurselor investite in cercetarea stiintifica, au fost
inregistrate progrese remarcabile:
- pre#ervative;
- diafragme si cupole cervicale;
- spermicide;
- dispo#itive intrauterine;
- contraceptie hormonala 9pilule, inhectabile, implante:;
- contraceptie chirurgicala.
C
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
.
Aomentul de inceput al contraceptiei moderne poate fi considerat anul 1.GC, cand ?allope
a descris o invelitoare cu care se acoperea glandul penisului cu scopul de a prote%a impotriva
sifilisului. Au trecut multi ani pana cand in 1"C2-1"CC, s-a pus la punct procedeul de vulcani#are al
cauciucului care a permis folosirea larga a pre#ervativelor.
'rima cupola cervicala a fost confectionata in 1"2" de ginecologul german ?.A.Iilde. 'rima
diafragma a fost conceputa tot de un medic german, (. Jasse, care a publicat in anul 1""$, sub
pseudonimul de '.K.Aensiger, un articol in care la pre#entat. 8'esarul Aensinga4 a devenit rapid
popular in 3ermania si 6landa.
'rimele produse spermicide sunt comerciali#ate la Hondra, in 1"".. In anii 1!)$-1!2$ au fost
elaborate noi produse, ca de exemplu tabletele spermicide pe ba#a de bioxid de carbon, cu efect
efervescent, spumant. In anii L.$ au fost promovate ca potentiali spermici#i agenti activi de
suprafata care actionau, in principal, prin afectarea membranei celulare a spermato#oidului.
'redecesorul dispo#itivului intrauterin de a#i este un inel metalic, descris pentru prima data
de ichter in 1!$! si populari#at de 3rafenberg in 1!)! folosirea lui a fost intrerupta pana la
aparitia materialelor si masurilor de antisepsie moderne care au permis reducerea mortalitatii si
morbiditatii asociate folosirii lui.
eluarea folosirii lui s-a facut in urma publicarii rapoartelor lui Ishihama in Kaponia, in 1!.G si
6ppenhheimeimer in Israel, in 1!.!. In sfarsit primul contraceptiv hormonal steroid 8pilula4 a
devenit disponibil dupa publicarea lucrarilor de referinta ale lui ocF, 'incus si 3arcia.
Inovatiile mai recente includ de#voltarea in%ectabilelor, a tehnologiei implantelor care eliberea#a
hormoni steroi#i si a metodelor simplificate de contraceptia chirurgicala.
#ARIATIILE FI%I"L"ICE ALE FERTILITATII
&
Inainte de descrierea variatelor mi%loace tehnice folosite pentru prevenirea conceptiei, este
necesar sa revi#uim variatiile fi#iologice ale susceptibilitatii la sarcina care apar in mod normal pe
parcursul perioadei fertile a femeii:
- scurta perioada dupa menarha;
- postpartum si in perioada de lactatie;
- scurta perioada inaintea menopau#ei
.
(.3.0eodoru- ,fectele secundare ale contraceptiei4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!".
G
0imp de cateva luni sau ani dupa menarha se inregistrea#a un anumit grad de fertilitate. Si primele
saptamani dupa nastere sunt o perioada infertile, iar continuarea alaptatului determina infertilitatea
relativa. Anii dinaintea menopau#ei pre#inta un declin al susceptibilitatii la conceptie.
Aceste perioade de infertilitate sunt importante din mai multe puncte de vedere. In primul
rand, ele demonstrea#a incercarea fi#iologica pe care o face natura sa ofere contraceptie in
perioadele de sarcina este insotita de mai multe riscuri pentru o mama si fat de cat in mod obisnuit.
In al doilea rand, aceste variatii normale ale fertilitatii ridica in orice stadiu anumite probleme
statistice legate de determinarea cu exactitate a rolului real %ucat de metodele contraceptive in
indeplinirea sarcinii.
Impactul variatiei fi#iologice a fertilitatii trebuie luat in considerare in cadrul oricarei evaluari
demografice.
In al treilea rand, o femeie poate fi indusa in eroare de aceste perioade si sa nu foloseasca
contraceptie suplimentara, ceea ce poate duce la aparitia unei sarcini tocmai in perioadele cu riscul
cel mai mare. ecunoasterea faptului ca in anumite perioade riscurile aparitiei unei sarcini nedorite
sunt mai mici, poate innfluenta alegerea de catre femei a metodei contraceptive. &ocivitatea sau
siguranta unei metode contraceptive trebuie intotdeauna considerate in comparatie cu riscurile
medicale si sociale ale unei sarcini nedorite ce poate re#ulta in urma eficientei contraceptive
sca#ute a metodei respective.
In sfarsit pe parcursul acestor perioade, exista anumite riscuri pentru sanatate care trebuie
considerate in cadrul procesului de selectie a metodei contraceptive, in special al celor ce implica si
hormoni.
Fertilitatea dupa menarha
(ontraceptivele hormonale sunt recomandate la adolescente, cu toate ca la fetele foarte
tinere, este nevoie de anumite precautii in prescrierea lor. 'ana la instalarea unor menstruatii
regulate, se recomanda folosirea altor metode contraceptive. (u toate acestea, daca adolescentele
active sexual nu pot folosi corect alte metode contraceptive se vor prescrie pilule.
atiunea acestei recomandari se ba#ea#a pe faptul ca sarcinile nedorite si avorturile la aceasta
grupa de varsta se asocia#a cu consectintele negative care depasesc cu mult riscurile aparitiei unor
probleme datorate efectelor suprimarii mecanismelor hipotalamici ale de#voltarii sexuale.
+
Fertilitatea din perioada de lactatie
Alaptatul intar#ie revenirea menstruatiei, inhiba ovulatia si reduce probabilitatea
conceptiei.'e ba#a re#ultatelor unui studiu colaborativ al 6.A.S, efectuat in ! tari, se poate spune
ca aproape toate femeile care la C luni dupa nastere nu alaptea#a, pre#inta revenirea menstruatiei,
indiferent de durata de timp postpartum in care au alaptat. Ha femeile care alaptea#a revenirea
mentruatiei este mult mai lenta, amenoreea putand continua pana la mai mult de ) ani.
"vulatia
'rima mentruatie postpartum poate sa fie sau sa nu fie precedata de ovulatie. 'rocentul de
femei care ovulea#a inainte de revenirea primei menstruatii postpartum varia#a in diverse studii
intre 1$M si "$M. 6vulatia inainte de prima menstruatie are o probabilitate mare la femeile care nu
alaptea#a, intermediara, la cele care alaptea#a paertiale si mica la cele care alaptea#a continuu.
Aparitia unei sarcini in timpul amenoreiei postpartum, ca re#ultat al ovulatiei, care precede
revenirea primei menstruatii este mai rara decat numarul de ovulatii. (hiar si dupa revenirea primei
menstruatii, unele femei care alaptea#a nu pre#inta ovulatii regulate, iar probabilitatea conceptiei
este mai mica decat la femeile care nu alaptea#a.
Fertilitatea in premenopauza
,ste clar faptul ca dupa menopau#a nu mai pot apare sarcini. 6ca#ional, dupa cateva luni de
menopau#a, aparenta pot reveni una sau mai multe menstratii. (ontraceptia se poate intrerupe la un
an de amenoree instalata dupa varsta de C$ de ani. ?aptul ca probabilitatea de conceptie scade
rapid, dupa varsta de 2. de ani nu este umanim recunoscuta.
?recventa infertilitatii spontane dupa varsta de C$ de ani poate %ustifica folosirea unor
metode contraceptive mai putin eficiente, in special in situatiile in care si contactele sexuale sunt
mai putin frecvente. (u toate acestea folosirea unor asemenea contraceptive trebuie pusa in balanta
cu riscurile medicale si sociale mari ale unei sarcini aparute la aceasta categorie de varsta.
"
Principiile contraceptiei
0ehnicile contraceptive moderne doresc sa intrerupa procesul conceptiei prin influentarea
ovulului, spermato#oi#ilor, intalnirii ovulului cu spermato#oidul si a implantarii. Suprimarea
ovulatiei constitue mecanismul principal de actiune al contraceptivelor hormonale. ,a are ca punct
de actiune hipotalamusul si hipofi#a si inhiba functia gonadotropa.
'revenirea eliberarii spermato#oi#ilor in tractul genital feminin constitue principiul prin
care actionea#a metodele de bariera pentru barbati. Aceste metode includ vechea, dar inca larg
folosita metoda a coitul interupt, mult utili#ata si simpla metoda a folosirii pre#ervativului.
(ontraceptia chirurgicala masculine prin sectionarea si legarea vaselor deferente crea#a o metoda
de bariera permanenta pentru barbat.
G
G
(.3.0eodoru- ,fectele secundare ale contraceptiei4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!".
!
$ETO%E CONTRACEPTI&E NATURALE
!etoda calendarului
'metoda ritmica( metoda ")ino*+nauss,
Aetoda isi are originea in descoperirile lui 6gino 9Kaponia: si -nauss 9Austria:, in deceniul
trei al secolului al NN lea. ,i au a%uns la conclu#ia ca ovulatia se produce in %urul mi%locului
ciclului menstrual sau aproximativ cu doua saptamani inaintea menstrei urmatoare. (alcularea
perioadei fertile se ba#ea#a pe urmatoarele argumente: in medie ovulatia se produce cu 1C #ile
9plus sau minus ): inaintea inceperii menstrei urmatoare; in cursul unui ciclu menstrual are loc, de
obicei, o singura ovulatie; sperma isi mentine capacitatea sa fertili#anta aproximativ )-2 9uneori
insa pana +-":; ovulul isi pastrea#a abilitatea de a fi fertili#at 1)- )C ore dupa ovulatie.
'erioada de fecundablitate a femeii durea#a 2-C #ile in cursul unui ciclu menstrual. 6gino a
propus pentru femeile cu cicluri neregulate o formula simpla:
1$On-)"P
1+O&-)"P
In care:
nP nu numarul de #ile ale ciclului cel mai scurt;
&P numarul de #ile ale ciclului cel mai lung
In practica se cere femeii sa aiba un calendar prQcis al duratei ciclurilor sale menstruale pe o
perioada de G-1) luni. Durata perioadei de abstinenta va fi cu atat mai mare cu cat ciclurile sunt
mai neregulate.
1$
'entru femeile cu cicluri scurte, moderat variabile, #ilele nepericuloase se vor limita doar la o
scurta perioada inainte si dupa menstruatie. Ha femeile cu cicluri menstruale foate variabile metoda
este total inaplicabila.
Ha femeile cu cicluri regulate de )" de #ile, perioada fertile ar fi aproximativ intre #ilele 1$
ai 1+ ale ciclului.
Aetoda este greoiae, tine mult de capacitatea de intelegere, de gradul de cultura al cuplului.
(uplul trebuie sa fie bine lamurit asupra fi#iologiei ciclului. (ooperarea partenerului masculin este
absolute necesara. ?emeia trebuie sa-si supraveghe#e bine ciclul. ,secul eventual trebuie, de aceea,
sa fie preva#ut si nu trebuie privit ca un de#astru Indicele de esec al metodei este de 1C2" de sarcini
la 1$$ de ani- femeie.
!etoda temperaturii -azale
6vulatia este insotita de o usoara crestere a temperaturii corporale, care se mentine pe toata
durata persistentei corpului galben. 0ermometri#area teebuie sa se faca #ilnic, la aceiasi ora cu
acelasi termometru timp de . munite, rectal sau bucal. Inregistrarea se face pe hartie milimetrica,
obtinandu-se in final o curba a temperaturii.
Aetoda cere un nivel cultural, educativ si igienico-sanitar ridicat, o intelegere a fi#iologiei ciclului.
'erioada de abstinenta cuprinde )-2 #ile inainte de decala%ul termic si )-2 #ile dupa acesta. Aetoda
este grevata de multe esecuri. Afectiuni febrile intercurente falsifica curba termica. Aetoda nu
poate fi folosita de catre femei care alaptea#a decat dupa ce aceasta isi reia ciclurile menstruale.
&u beneficia#a femeile in premenopau#a, ca si cele din perioada postpubertara precoce datorita
neregularitatilor lor mentruale si frecventa lipsa a ovulatiei in aceste circumstante. Indicele de esec
al metodei este foarte controversat. Daca raporturile sexuale sunt premise numai in perioada a doua
11
a ciclului menstrual, indicele real este bun, de ordinal a 1M, dar creste la 1!M cand au loc si in
prima parte a acestuia.
/aria#a in functie de varsta:
- este de 1M la femeile peste 2. de ani, cu motivatii serioase pentru contraceptii, dup ace
au nascut numarul de copii doriti;
- este de )"M la femeile in varsta de )$-)C de ani
!etoda calendarului . temperature -azala
Desi combinarea celor doua metode ar trebui sa le creasca eficacitatea contraceptive situatia
nu pare sa se fi verificat in practica.
!etoda testelor calorimetrice
Aetoda face apel la modificarile compo#itiei en#imatice a mucusului cervical de-a lungul
ciclului, detectabile cu a%utorul unor ben#i de hartie reactive. /irarea culorii permite stabilirea
ovulatiei. ?idelitatea metodei este slaba, iar aplicabilitatea greoaie.
+
!etoda /illin)s 'ritmul mucusului cervical,
In anul 1!+2 medicii australieni Kohn si ,velRn 1illings au incorporat cunostintele privind
efectele estrogenilor si progesteronului asupra producerii de mucus de catre colul uterin intr-o
+
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
1)
metoda de determinare a fa#ei fertile a ciclului menstrual, metoda este considerate cea mai
populara dintre metodele naturale de planificare familiala.
?emeia trebuie sa-si urmareasca singura modificarile, consistentei si aspectului mucusului
din propriul vagin, in fiecare #i a ciclului sau. (oitul este permis in #ilele 8uscate4 de la inceputul
ciclului pana cand apar primele semne de secretie, tulbure la inceput si de Sume#ire4.
0imp de +-1C #ile se va impune abstinenta. Aucusul devine abundant, alunecos, filant, clar.
Aceste modificari marchea#a ovulatia.
Dupa cateva #ile mucusul devine opac, lipicios, dens, vascos semnaland inceputul fa#ei sigure,
continuandu-se pana la aparitia menstrei, la sfarsitul ciclului.
!etoda simpto*termica
Aceasta metoda asocia#a metoda 1illings cu cea a temperaturii ba#ale si a observarii
semnelor si perioadelor de fecunditate sau de infecunditate de-a lungul ciclului menstrual.
Aplicarea corecta a metodei simpto-termale face ca indicile de eficacitate sa fie foarte
bun.procentul sarcinilor surpri#a nu depaseste 2M.
,a reclama acordul si participarea celor doi membrii ai cuplului si o relatie de dragoste
stabile.
Alaptatul la san
Dupa ce femeia a nascut alaptatul la san din C in C ore impiedica ovulatia timp de 1!$
saptamani, ferind-o de o noua sarcina. Aceasta metoda pare sa fie singura modalitate cu adevarat
normala de planificare familiala.
12
!etoda coitului intrerupt
etragerea rapida a penisului si depunerea spermei in afara vaginului in afara iminentei
e%aculari din timpul raportului sexual a fost folosita de barbati, drept metoda de contraceptie, inca
din timpuri biblice.
etragerea penisului si e%acularea in afara canalului vaginal nu asigura o securitate deplina. Daca
retragerea nu este rapida, o parte a spermei va fi e%aculata in vagin. Sarcina poate apare chiar cand
sperma este depusa la nivelul organelor genitale externe ale femeii. (hiar daca se iau masurile cele
mai severe, indicele de esec este de 1$-)2M. Aetoda are insa si multe de#avanta%e. Se notea#a
frecvent la barbati aparitia tulburarilor de comportament sexual, a scaderii lididoului, a impotentei.
?emeia poate pre#enta tulburari de sensibilitate, frigiditate, dureri pelvine, disparemie, vaginism,
leucoree. (oitul interupt trebuie evitat daca barbatul sufera de e%aculare precoce, daca nu-si
controlea#a bine momentul e%acularilor, daca femeia nu poate fi adusa la orgasm in timpul
preludiului, daca unul din cei doi parteneri sufera de fenomene neuroastenice.
In ciuda tuturor aceste nea%unsuri, coitul interrupt continua sa aiba din ce in ce mai multi adepti,
mai ales ca un avanta% al acestor metode.
"
"
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
1C
!etoda coitului rezervat0Carezza
Aetoda are sa-si aiba originea la unele popoare orientale. 0ehnica consta in prelungirea
voluntara a actului sexual, cu inhibarea e%acularii din partea barbatului. Aetoda procura o oarecare
satisfactie ambilor parteneri dar in general se termina prin coit interupt.
1arbatul trebuie sa dea dovada de un extraordinar autocontrol. 0eoretic eficacitatea ar fi totala.
Efectele secundare pot fi: la barbat disurie, polaFiurie, hipertrofie de prostate, dureri pelvine,
modificari ale comportamnetului sexual, impotenta, femeia poate pre#enta manifestari nevrotice.
A-stinenta totala
,xista cupluri care din considerente religioase sau ideologice nu fac apel la alte metode sa-
si refu#a pur si simplu activitatea sexuala.
Aceasta situatie duce la tensiuni insuportabile, tulburari nevrotice.
Dupa opinia specialistilor aceasta metoda are la ba#a o relatie normala, intre barbat si femeie, iar
asa #ilele considerente religioase sau de alta natura maschea#a situatia reala.
Aedicii care se confrunta cu astfel de probleme trebuie sa faca o anamne#a aprofundata asupra
dedesupturilor acestui spirit de sacrificare.
!
$ETO%E CONTRACEPTI&E ARTI'ICIALE
!
(arlos A.Jue#o, , AD (harles, S. (arignan AD- B3hidul serviciilor de planificare familiala4 egia autonoma
BAonitorul oficial
1.
Contraceptia masculina
Desi au fost incercate diverse combinatii biochimice obtinute in laborator sau din plante,
combinatii hormonale de testosteron si progesteron ori extrase din papaRa, pana in pre#ent toate
acestea nu s-au concreti#at sub forma unei pilule, ci mai degraba sub forma unul implant
subcutanat de contraceptive hormonale destinate barbatilor. Asadar, da, este posibila si pentru
barbati o metoda contraceptiva hormonala si voi vorbi despre aceasta in cele ce urmea#a.
Prezervativul masculin 'condomul,
?olosirea pre#ervativelor pre#inta cea mai veche metoda de contraceptie masculuina. ,ste
cunoascut in oma Antica, fiind fabricat din tesuturi de in sau intestin gros 9cec: de aninmal. De-a
lungul timpului s-au facut progrese importante atat din punctul de vedere al calitatii materialului
cat si al finetii sale.
Daca in secolul al N/II era considerat 9Aadamme de Svegne: Bo armura contra placerii si o
pan#a de paian%en contra pericolului4, in secolul nostru este considerat Bo pan#a de paian%en contra
placerii si o armura contra pericolului4 9Dr.A.'ecFer:.
're#ervativul repre#inta si un mi%loc de profilaxie a bolilor transmisibile pe cale sexuala, inclusiv
SIDA.
're#ervativul este o metoda contraceptiva foarte eficienta si foarte usor de folosit. 'ractic ea nu are
efecte secundare si nu influentea#a negativ sanatatea. Singurele argumente contra pre#ervativului
care se aduc sunt acelea ca micsorea#a placerea simtita in timpul actului sexual, dar cum aceste
argumente sunt cunscute si producatorii de pre#ervative, acestia au resit sa produca pre#ervative de
o finete deosebita, care sa permita atat femeii caat si barbatului sa simta intreaga palcere, si care
ofera in acelasi timp destula siguranta prin re#istenta materialului.
In #iua de a#i este o gama atat de larga de pre#ervative din care poti alege, incat chiar folosirea
pre#ervativului in sine devine un motiv excitant in plus. Asta daca ne gandim la pre#ervativele
lubrefiate sau la cele cu arome de fructe exotice. 're#ervativele sunt create practic Tpe toate
gusturileT, de la cele din material mai gros, ultra sigure, pana la cele de o finete deosebita, de la
cele aromate pana la cele care se incal#esc in timpul actului sexual sau pana la cele cu striatii de
diferite tipuri.
Daca stai sa te gandesti bine nu ai ce argumente sa aduci contra folosirii pre#ervatiivului, mai ales
daca te gandesti ca el te prote%ea#a in acelasi timp de o sarcina nedorita dar si de bolile cu
transmitere sexuala.
1G
Indicatiile folosirii pre#ervativului sunt numeroase:
- imposibilitatea folosirii altei metode contraceptive
- lipsa de experienta a barbatului
- e%acularea precoce
- profilaxia bolilor venerice
- profilaxia infectiilor micotice sau para#itare 9candido#e, trichomonia#a:
- igiena deficitara
De#avanta%ele constau in scaderea stabilitatii si satisfactiei raportului sexual in momente cand apar
primele semne de detumescenta.prin protectia pe care o asigura fata de virusul JI/, pre#ervativul
isi mentine un loc important in arsenalul metodelor contraceptive. 're#ervativul masculin
repre#inta cea mai buna arma impotriva maladiilor transmise pe cale sexuala.
egului de folosire a pre#ervativului:
- sa se foloseasca un pre#ervativ pentru fiecare raport sexual
- sa se aplice pre#ervativul pe penis inaintea inceperii raportului sexual
- sa nu se extinda pre#ervativul pe extremitatea penisului si sa se lase un mic spatiu liber,
de 1-) cm la extremitatea sa pentru a colecta sperma
- sa se derule#e pre#ervativul pana la ba#a penisului
- daca pre#ervativul se rupe in timpul actului sexual, sa se retraga imediat penisul si sa se
inlocuiasca pre#ervativul
- dupa e%aculare se va retrage penisul, care este in inca in erectie, mentinand ferm
marginea pre#ervativului in timpul retragerii, pentru a evita o fuga a spermei
1+
- daca se doreste folosirea unui lubrefiant, va fi ales unul pe ba#a de apa 9geluri:
#asectomia
Interventie chirurgicala simpla practicata sub aneste#ie locala, vasectomia vi#ea#a
intreruperea pasa%ului spermato#oi#ilor prin canalele defecte. /asectomia nu impiedica
erectia, nu afectea#a cu nimic calitatea raportului sexual, care se va termina prin orgasm si
e%aculare. Incidentele postoperatorii sunt rare si minore in ma%oritatea ca#urilor:
hematoame, infectii, edeme locale, durere locala.
Se considera ca sterili#area este efectiva dupa "-1$ saptamani si 1$-1) e%aculari.Se
recomanda a se practica cel putin ) spermograme inainte ca medicul sa poata afirma cu
certitudine reusita interventiei.
Sterili#area in cadrul acestei metode ramane totusi ireversibila la aproximativ 2$-G$M din
ca#uri. ?enomenul se datorea#a aparitiei de anticorpi, antispermato#oi#i.
III.1.2. 6bstructia nechirurgicala a deferentelor
elativ recent, specialistii chine#i si-au descris experiente asupra eficacitatii si sigurantei
blocarii lumenului canalelor deferente prin in%ectare subcutanata a unor substante oclu#ive.
Dopul format poate fi usor indepartat atunci barbatul doreste sar redevina fertil.
1$
Contraceptia hormonala la -ar-at
1$
(arlos A.Jue#o, , AD (harles, S. (arignan AD- B3hidul serviciilor de planificare familiala4 egia autonoma
BAonitorul oficial
1"
Ha barbat controlul producerii gametilor este mult mai complex pentru ca este vorba
de un proces continuu si nu periodic. ?unctionarea testicolelor depinde de cei doi hormoni
hipofi#ari: ?SJ si HJ controlati de HJ-J-ul hipotalamic. 'rimul activea#a marile unitati
de control ale spermotogene#ei, celule ferloti, iar HJ stimulea#a producerea testosteronului
de catre celulele HeRding.
Substresia spermatogene#ei implica inhibitia ?SJ si a HJ si diminuarea
concentratiei intratesticulare de testosteron.
Antagonistii HJ-J reali#ea#a o desensibili#are hipofi#ara gonadotropa, responsabila de o
prabusire a ?SJ si HJ bioactiv. Se obtine o castrare biologica care va impune o substitutie
androgenica asociata.
,strogenii suprima sspermatogene#a prin blocarea gonadotropilor, dar cu unele
efecte secundare care ii fac inutili#abili:
- scad libidoul
- determina o femini#are somatica.
e#ultatele cele mai interesante provin din asocierea testosteronului si progestativelor, care
provoaca putine efecte secundare si determina o inhibitie puternica a spermatogene#ei.
'entru inhibitia gonadotropa s-a propus si folosirea inhibinei, hormon testicular natural,
frenator fi#iologic al secretiei de ?SJ.
Contraceptia prin su-stante naturale
Aai multe substante de origine vegetala sunt testate la om. ,fectul antifertilitate al
gosssepolului este datorat actiunii sale vatamatoare asupra spermato#oi#ilor la nivelul
tubilor seminiferi si bloca%ul mobilitatii gametilor. 3ossepolul actionea#a inhiband mai
multe sisteme en#imatice si sinte#ele proteice ale gametilor si celulelor testiculare.S-a notat
o sterilitate ireversibila dupa un tratament de circa trei ani.
'rintre alte efecte secundare s-a notat:disconfort gastro intestinal, modificari ale libidoului,
miastenie hipocalemica.
11
Contraceptia prin mi1loace 2izice
11
(arlos A.Jue#o, , AD (harles, S. (arignan AD- B3hidul serviciilor de planificare familiala4 egia autonoma
BAonitorul oficial
1!
*ltrasunetele au fost testate la barbati varstnici care trebuiau sa sufere o
orhidectomie pentru cancer de prostata. S-a notat le#iuni importante la nivelul tubilior
seminiferi.
*tili#area caldurii pare mult mai interesanta. Aedicii %apone#i au experimentat
eficacitatea bailor calde si au inventat un aparat pentru a incal#i scrotul. (aldura provoaca o
perturbare a functiei epidiclinare sca#and puterea fecundanta a spermato#oi#ilor produsi.
Contraceptia imunolo)ica
/accinarea contraceptiva este un proces atragator, putin costisitor si putand asigura
o protectie de mai multe luni contra unei sarcini nedorite. In provocarea sinte#ei de
anticorpi diri%ati fie impotriva unor hormoni implicati in reproducere, fie contra
spermato#oi#ilor.
1loca%ul unei proteine pre#ente pe suprafata capului spermato#oidului printr-un
anticorp monoclonat particular poate intrerupe fecundatia. *nul din candidatii cei mai
seriosi la testul de agent contraceptiv la barbat este antigenul de fecundare ?A-1 i#olat in
1!"G pe membrana spermato#oi#ilor umani si animali.
Acest antigen este implicat in infertilitatea umana de origine imunitara.
1)
CONTRACEPTIA 'E$ININA
Contraceptia mecanica
Dia2ra)mul
1)
3.A. 'oclitari, A.3. 'aladi, B'roblemele folosirii mi%loacelor anticonceptionale la etapa actuala4 6crotirea
sanatiatii, (hisinau, 1!""
)$
Dintre diferitele metode de pre#ervativ feminin 9cap cervical: vimula 9diafragm:
numai ultimul este inca utili#abil. ,ste vorba despre un dispo#itiv din cauciuc, avand o
margine semirigida cu diverse diametre adaptabile tipului de vagin. ,xista multe tipuri de
diafragme.
Diafragmul se insera in fundul vaginal posterior pana indaratul simfi#ei pubiene.
(olul uterin este acoperit si numai poate veni in contact cu lichidul spermatic. Indicele de
esec al acestei metode este de )-.M cu conditia sa se respecte cateva reguli:
- talie corespun#atoare;
- crema spermicida corect aplicata
- instruirea femeii pentru a intelege tehnica de automontare a dispo#itivului;
- utili#area diafragmei indiferent de data ciclului si la fiecare raport sexual;
- diafragmul trebuie montat cu minim ) ore inainte de raportul sexual si lasat pe loc cel
putin " ore dupa acesta.
Capul 'Capa, cervical'a,
,ste un dispo#itiv care acopera numai colul uterin dupa principiul ventu#ei. Avanta%ul
asupra diafragmei este cel de a putea ramane pe loc timp mai indelungat 9dar nu mai mult de 2
#ile:. ?emeile care folosesc aceasta metoda trebuie sfatuite si asupra utilitatii pilulei de a doua #i, in
ca# de deplasare a capul cervical.
,xista si dispo#itive preva#ute cu o valva cu sens unic care permite trecerea fluxului
sangvin mentrual, inter#icand totodata intrarea spermei.
12
Pesarul 'capacelul,
,ste un capac ce se fixea#a in fundurile de sac vaginal si adera de colul uterin ca o ventu#a.
Se poate trata cu spermicide. 0ehnica de aplicare este destul de anevoiasa. ,ficacitatea sa este
relativa.
12
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
)1
#imula
,ste un dispo#itiv intermediar intre capul cervical si pesar. Are o buna aderenta la fundurile de sac
vaginale. ,ste indicat in ca#urile de prolaps genital.
"-structia tu-ara nechirur)icala
Insertia de implant de clorhidrat de Uuinacrina repre#inta o metoda nechirurgicala de sterili#are a
femeii. 'eletele contin ).$ g de clorhidrat de Uuinacrina. Se fac trei implante, la intervale de cate o
luna, insertia facandu-se in cursul fa#ei prediferative a ciclului.
'rintre efectele secundare se notea#a: leucoree, lombagii, dureri pelviene, amenoree, menoragii.
Acetsea sunt foarte rare.Indicile de eficacitate este foarte bun.
1C
Li)atura trompelor
Higatura tubara are drept scop impiedicarea ascensiunii spermato#oidului ca si a transportului
ovului nefecundat de la ovar la cavitatea intrauterina. 6vulul va fi eliberat in fiecare luna dar va
degenera in partea superioara a trompelor fara sa poata fi fertili#at. Indicele de esec este mic de
1C
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
))
ordinul a $.1-) M ani-femeie. 'rintre inconveniente s-au raportat cresterea menomtragiilor si
sechele psihologice.
Aetoda poate fi aplicata multiparelor, femeeilo cu un trecut obstetrical defavorabil, celor cu
uter cicatriceal in ca#ul unor afectiuni medicale care contraindica sarcina definitiv.
Dispozitivele intracervicale
Sunt niste aparate care e introduc in canalul cervical, contin spermicide sau un steroid inhiband
mobilitatea si puterea fecundanta a spermato#oi#ilor, actionand mecanic, chimic si hormonal.
Inelele va)inale
Sunt dispo#itive din silasitic impregnate cu acetat de medroxiprogesteron. Inelul poate
ramane pe loc fie din #iua a . a pana a ). a a ciclului, fie trei luni consecutiv. Actiunea se
manifesta prin blocarea ovulatiei, prin modificarea glerei cervicale. ,ste mai curand o metoda
hormonala, dar aplicata printr-un procedeu mecanic intravaginal.
1.
/uretele de cola)en
1.
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
)2
,ste un contraceptiv vaginalbine tolerat dar cu eficacitate discutabila. ?abricat dintr-un
material natural, spongios, pretratat cu un spermicid buretele absoarbe si ataca spermato#oi#ii. ,ste
moale neiritant si de u#a% mai comod decat diafragmul conventional.
Dispozitivele intrauterine 'DI3,
Steriletele sunt dispo#itive alcatuite dintr-un material solid, care se introduc in cavitatea
uterina in scopull prevenirii unei sarcini.
(lasificare:
- steriletele inerte 9simple:- nu eliberea#a substante active. 'ot fi din plastic sau otel
inoxidabil si pot avea diferite forme
,xemple: sterilet din otel oxidabil, inelar, sterilet de Hippne Hoaps din plastic sau steriletele
tip 6nuga din plastic
- steriletele bioactive- eliberea#a produsii activi in uter 9cupru, argint, progesteron:
,xemple: (ooper 02"$, (ooper 0)$$, (ooper+, Aultiload 2+. si ).$, 'rogestasert 0
Sistem.
Aecanismele de actiune ale steriletelor cuprind efecte pe:
- Spermato#oi#i- inhibarea migrarii lor din vagin prin col, cavitatea uterina pana la
nivelul trompelor unde are loc fecundare;impiedicarea capacitatii spermato#oi#ilor,
imobili#area si fagocitarea acestora;
- 6vul- crestrea vite#ei de pasa% prin trompe si afectarea lor datorita reactiei inflamatorii;
- ?ecundatie- impiedicarea fecundatiei;
- ,ndometru- reactie inflamatorie nespecifica, modificari mecanice, traumatice,
en#imatice, hormonale, imunologice il fac impropriu
)C
- 6voimplantare- li#a blastocistului 9oului:, impiedica nidatia provoaca dislocarea
mecanica a oului implantat ori eliminarea lui datorita faptului ca endometrul modificat
nu-l poate sustine.
,ficacitatea:
Steriletele se situea#a printre cele mai eficiente metode de contraceptie indelungata.
'osibilitatea aparitiei une sarcini se situea#a intre 1-2 sarcini la 1$$ de femei cu DI* pe an.
(ele mai noi tipuri au o eficacitate si mai mare 9steriletele cu cupru sau levonergesrel:.
'entru ele probabilitatea aparitiei unei sarcini se situea#a intre $..-1M.
Indicatii pentru folosirea steriletului
Steriletul poate fi folosit de femeile care:
- au contraindicatii privind folosirea pilulei contraceptive;
- nu pot obtine in mod regulat un contraceptiv creat;
- au copii- necesita o metoda contraceptiva de mare eficienta. Si in viitor ar mai putea
dori copii;
- nu doresc sa mai aiba copii dar nu doresc sa fie sterili#ate
- doresc o metoda care sa nu necesitebun tratament #ilnic sau aplicarea la fiecare contact
sexual
- alaptea#a
- se doreste obtinerea unui alt beneficiu
(ontraindicatiile folosirii steriletului
Steriletul este contraindicat pentru femeile care au:
- sarcina cunoascuta sau suspectata pana la re#olvare
- cancer al organelor sau a altor organe pelviene
- displa#ii ale colului uterin
- tumori benigne uterine care modifica cavitatea interna, anumite malformatii uterine
- boli inflamatorii acute sau cronice pelviene ori a cailor genitale inferioare
).
- endometrio#a
- avort septic recent
- infectii ce au urmat unui avort mecaic in ultimele trei luni
- endometrita postpartum
- boli infectioase acute sau recente
- boli sau tratamente medicamentoase ce produc tulburari de coagubilitate
- sangerari genitale din cau#e neelucidate pana la stabilirea diagnosticului corect
- 01( evolutiv
- ?actori de risc pentru pentru transmiterea JI/
- Alergii la cupru
- 1oli cardiace valvulare ori antecedente de endocardita
- Anemiile moderate sau severe
- ?emeile care au factori de risc la dobandirea bolilor venerice ori JI/
- Antecedente de sarcina extrauterina
- 0ulburari de ciclu
- Imunodepresie dobandita medicamentos ori alte acu#e
Inainte de a se aplica un dispo#itiv intrauterin femeii trebuie sa i se faca o pregatire
psihoprofilactica, pentru a i se reduce atitudinea negativa fata de DI* si fata de eventualele
complicatii ce pot apare.
In afara unui examen medical corect, sunt indispensabile JH3-ul, /SJ-ul, examen
bacteriologic al secretiilor uretrale, cervicale, vaginale, teste de coagulabilitate.
Introducerea DI* se va face in primele 2-C #ile ale ciclului menstrual, in #ilele .-G sau
dupa G-" saptamani de la nastere, in functie de faptul ca femeia va alapta la san sau nu,
imediat dupa avorul medical necomplicat sau la prima menstruatie normala
Dispo#itivele intrauterine au mai multe dimensiuni 9de la 1 la C:, adaptabile marimii
uterului si numarului sarcinilor anterioare. Astfel, la femeile care nu au sarcini sau au un
sigur avort, cu lungimea cavitatii uterine este de ),.-2 cm, se aplica spirala DI* nr.1 sau
nr.), daca lungimea cavitatii uterine este de C-. cm 9dupa o singura nastere:, spirala nr.2, iar
la o lungime a cavitatii uterine de G cm si mai mult 9dupa nasteri repatate:, spirala nr.C.
Introducerea dispo#itivului trebuie facuta de medic, antrenat in acest sens.
)G
Adaptarea organismului la corp strain decurge in mod individual, putand dura )-2 luni. ,ste
nerationala aplicarea DI* pentru o perioada scurta de timp. Durata valabilitatii este de 2-C-
. ani. 0imp de G-" #ile dupa aplicare se recomanda repaus sexula, pana la incetarea
secretiilor sanguinolente si a durerilor. 'rimele menstre de dupa aplicarea DI* pot fi
prelungite, fluxul menstrual poate fi mai mare, pot fi dureroase. Se recomanda
administrarea de analge#ice usoare, calciu, sedative.
*n prim examen medical de specialitate se recomanda a fi facut la +-" #ile, iar apoi se
repeta din G in G luni.
DI* constitue una din cele mai eficiente metode anticonceptionale indelungate.
Indepartarea DI* 9excretia: este indicata in mai multe circumstante:
- dupa trecerea timpului de valabilitate !de obicei 2-. ani:
- dorinta de a avea un copil
- atitudinea negativa a femeii saiu a sotului fata de continuarea purtarii dispo#itivului
- indicatii medicale: hemoragii ce nu cedea#a la tratamente conservatoare, acuti#area unor
procese inflamatorii cronice si care nu reactionea#a la terapie medicamentoasa.
Indiferent care este motivul extractiei DI*, se va proceda totdeauna la efectuarea unui
examen citologic pe un frotiu facut cu a%utorul spiralei insasi. *neori, mai ales daca
dispo#itivul a fost folosit timp indeliungat, se va face si un examen biopsic.
Dupa o pau#a de )-2 luni se poate introduce un nou dispo#itiv, daca exista o asemenea
cerere.
?unctia reproductiva la femeile care au folosit DI* se restabileste pe deplin in primele )-2
luni dupa extractia acestuia la G$ dintre acestea, in primele G luni la "$M si in decurs de 1
an la !+M. ?olosirea DI* a fost propusa si ca metoda si ca metoda de contraceptie post-
coitala, in ca#uri de raporturi sexuale presupus fecundate. ,xista insa in pre#ent mi%loace
hormonale eficace si usor de aplicat.
)+
Spermicidele
Spermicidele sunt substante contraceptive pre#entate sub forma de crema, geluri,
aerosoli, ovule, apste, tablete spumate care se introduc in vagin inainte de raportul sexual
pentru a impiedica ascensiunea spermato#oi#ilor si fecundatia.
Din punct de vedere chimic este vorba de substante acide 9acid citric, acid salicilic, acid
boric, acid tartric, acid lactic: si alte categorii de substante: hexobe#orcina, solutii de
permanganat de potasiu , clorura de ben#alcolium. Sutele de spermicide folosite in pre#ent
au ca principiu activ una din urmatoarele familii de substante: electroliti, compusi sulfurati
si nitrati, bactericide, inhibitori en#imatici, detergenti si sapunuri surfactanti.
Spermicidele pot fi folosite singure sau se pot asocia diafragmelor, pre#ervativeloe,
buretilor vaginali sau altor mi%loace mecanice. Aentionam numele catorva preparate
spermicide : 3erola, 3enocrem, 3enomousse, 6rtho-3Rnol, 0A-6-(A', ovulele si crema
'harmatex, -oromex, KellR Intercep si (onceptol 3el, ,ncare.
?olosirea spermicidelor are avanta%ul ca pe langa efectul contraceptiv previne si o serie de
afectiuni transmise pe cale sexuala.
s-a dovedit efectul lor impotriva &eiseriei gonorhaee, a trepnemei pallidum, trichomonas
vaginalis, candidei albicans si a virusului herpes simplex.
1G
Contraceptia hormonala
Oestropro(estato!e si pro(estati!e
Inventatorul pilulei a fost considerat 3regorR 'rincus care in anul 1!1G produce o adevarata
revolutie in contraceptie si planningul familial..
1G
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
)"
,l a plecat de la ideea ca derivati ai celor doi hormoni feminini principali- oestradiolul si
progesteronul- ar putea bloca ovulatia si ar exercita un efect contraceptiv.
%i)erite tipuri de pilule
Actualmente se dispune de G tipuri de pilule:
- oestroprogestative clasice cu .$g etinilestradiol, combinate sau secventilale;
- oestroprogestative minido#ate, continand 2$-2+,. g de etinilstradiol 9minipilule:. Aceste
sunt combinate, bifa#ice, trifa#ice.
- 'rogestative pure in do#a mica administrata continuu !micropilule sau
microprogestative:
- 'rogestative macrodo#ate
- 6estroprogestative administrate o data pe luna
OETROPRO*ESTATI&E SEC&ENTIALE
CO$PO+ITIE NU$E CO$ERCIAL 'A,RICANT
EE -..(/0- 1ile
Noresteron 2 m(
31ile -2/0-4
nor5uentil Smit6 7 8line
EE 2. ( 9 00 1ile
Linestrenol 02 m(
31ile :/004
O!anon Or(anon
EE 2. (/ 00 1ile
Linestrenol - m(
31ile :/004
P6;iostat Or(anon
EE 9 etinilestradiol
Pilule clasice cu 2. ( etinilestradiol cominate mono< i)a1ice
$etoda Pro(estati! Specialitati Oser!atii
&,A ) mg
&,A 1 mg
3Rnonlane
Ailli-anovlar
(limat progestativ
Dominant
'uternic estrogenic
)!
(ombinate
monofa#ice
,,P.$g
Diacetat ,thinodiol 1 mg
&orgestrinone ) mg
Hinesternol ),. mg
D- norgestrol $.. mg
6vulene .$
1isecurin
'lanor
6varostat
Stediril
'uternic do#at
'rogestativ dominant
(limat mixt cu usoara
predominanta estrogenica
'rogestativ dominant
(ombinate
bifa#ice
,,P .$g
,, .$V&,A 1 mg
,, .$V&,A )mg
,, .$V,DD $,).mg
,, .$V,DD 1mg
3Rnophase
11 #ile
1$ #ile continuu
1$ #ile
11 #ile
) paliere
progestativedominand
riscul sangerarilor
intermenstruale
(ombinate
bifa#ice
,, G$ g
,, .$ g
,, G$gVH&3 $.$G g
,, .$3VH&3 $.1).g
,, G$V,DD o,).3
,, .$gV ,DD 1g
6vidon 1$ #ile
11 #ile
1isecurin1$ #ile
11 #ile
,,- etinilestradiol
&,A- norethisteronacetat
H&3- levanogestrel
,DD-etinodioldiacetat
$inipilule oestropro(estati!e cominate mono)a1ice cu =./=:<2 ( etinilestradiol
(ombinate (ompo#itie &ume comercial
)1 comprimate ,, 2$g
Hevonorgestrel $,1.
,, 2$ g
&orethisteron acetat 1mg
,, 2$g
Desorgestrel $.1. mg
Ainidril
0rentovlane
/arnoline
2$
,, 2+,. g
&orethisteron
,, 2+,. g
Hinestrelnol $.+.
,, 2.g
(Rproteron acetat ) mg
6rthononovum
6vam##o
Diane 2.
$inipilule oestropro(estati!e i si tri)a1ice
1ifa#ice
)1 comprimate
(ompo#itie &ume comercial
,,: 2$ g #ilele 1-G
C$ g #ilele +-)1
Hevonogestrel
1 mg #ilele 1-1$
) mg #ilele 11W)1
Adepal
,,: 2$ g #ilele 1-1$
C$ g #ilele 1-1$
&orethisteron acetat
1 mg #ilele 1-1$
) mg #ilele 11-)1
Ainiphase
0rifa#ice
)1 comprimate
,,: 2. g )1 #ile
C$ g #ilele 11-)1
&orethisteron acetat
$,. mg #ilele 1-G
$,+. mg #ilele +-1$
1 mg #ilele 11-)1
0riela
,,: C$ g #ilele 11-)1
Hevonogestrel
.$ mg #ilele 1-G
+. mg +-1$
1).mg 11-)1
0rinordiol
21
Oestropro(estati!e cu 0. ( EE
%enumire comerciala Compo1itie
Aercilon ,, )$ g
Desogestrel $,1.$ mg
$icropro(estati!e
Pro(estati! Nume comercial 'aricant
&orethisteron acetat $,G mg
&oregestrel $.$2$ mg
HRinestrenol $,. mg
&oregestrienone $,2. mg
AIHH3E&6&
AI(6/AH
,NH*06&
63EIHI&,
Shering
IReth 1Rla
6rganon
oussel
Pro(estati!e macrodo1ate
-:
&u sunt contraceptive propriu #is. Sunt utili#ate in insuficientele luteale ce determina stari
patologice nechirurgicale uterine sau mamare. Administrate #ilnic din #iua a . a sau a 1$ a pana in
#iua a ). a ciclului. Acest tip de administrare este recomandabila femeilor cu sindrom premenstrual
sever si care doresc sa evite si sarcina. ,fect similar are progesterolul retard in%ectat intramuscular
la )-2 luni.
Oestropro(estati!e administrate o data pe luna
Acestea sunt:
- Aedroxiprogesteron acetat ). mg plus estradiol cipionat . mg;
1+
(arlos A.Jue#o, , AD (harles, S. (arignan AD- B3hidul serviciilor de planificare familiala4 egia autonoma
BAonitorul oficial
2)
- &oretisteron enantat .$ mg plus estradiol valerat . mg
Dereglarile menstruale sunt mai rar intalnite decat in ca#ul preparatelor in%ectabile progesteronice.
a4 $odul de actiune
-" Contracepti!ele orale actionea#a la trei nivele:
- asupra axului hipotalamic hipofi#ar
- actiune locala la nivelel glerei cervicale si la nivele endometrului
0" Actiunile sunt !ariate in )unctie de tipul de pilula
6estroprogestativele combinate- blochea#a sinte#a ?SJ si HJ; fac glera groasa si
impermeabila spermato#oi#ilor; endometrul atrofic nu permite nidatia;
6estroprogestativele secventiale actionea#a numai la nivelel axului hipotalamo-hipofi#ar
'rogestativele administrate singure:
- in tratament continuu 9micropilule: actionea#a asupra glerei cervicale si asupra
endometrului 9atrofic:
- in tratmentul discontinuu 9din #iua a . a sau a 1$ a pana in #iua a ). a:, progestativele
macrodo#ate inhiba secretia ?SJ si HJ
- in tratamentul in%ectabil retard actionea#a la trei nivele: hipotalami X hipofi#ar, glera si
endometru
4 E)icacitate
(u exceptia sterili#arii chirurgicale, contraceptivele orale sunt considerate cel mai bun mi%loc
de prevenire a sarcinii.
Daca impartim riscul in doua parti: riscul datorat metodei in sine si riscul datorat esecului
metodei vedem ca eficacitatea metodei devine un factor deosebit de important in ceea ce
priveste aprecierea eficientei metodei.
(and pilulele contraceptive sunt luate corect, sansa de a ramane insarcinata este de 1M 9cand
sunt folosite fara a uita nici o pilula:. ata esecului tipic reala este mai mica de 2M pe an.
'osibilitatea de a ramane insarcinata creste cu fiecare pilula uitata.
'rin comparatie ratele de esec ale altor metode nechirurgicale ale contraceptiei pe timpul unui
an sunt urmatoarele:
- DI* GM;
- Diafragm vaginal si spermicide 1"M;
- &umai spermicide )1M;
- 1ureti vaginali 1$-2$M;
- 're#ervativ 1)M;
22
- Abstinenta periodica )$M;
- ?ara nici o metoda "!M
Aulte din aceste metode folosite corect si de cupluri care au obisnuinta utili#arii lor pot fi suficient
de eficiente si eficace pentru multe femei. (u exceptia sterili#arii, a DI* si avortului care au
riscurile inerente, singurele riscuri ale celorlalte metode sunt cele datorate sarcinii aparute prin
esecul metodei.
c4 A!antaje si incon!eniente
,fectele secundare sunt dependente de compo#itia preparatului si sub apana%ul mai ales al
oestroprogestativelor puternic do#ate. *neori insa progestativele pot fi si ele responsabile de
unele tulburari:
- tulburari metabolice;
- cefalee,stari depresive, sen#atii de uscaciune vaginala, sen#atii de tensiune in gamba,
metroragii intermenstruale, manifestari de tip hiperandrogenic
- se notea#a agravarea cancerelor hormono-dependente, aparitia de tumori hepatice
9hematoame, hemartoame, hemangioame:.
A!antaje
- permite corectia anomaliilor menstruale, a sindromului inter- si premenstrual, a
dismenoreelor, diminuarea menoragiilor si a anemiilor secundare, reduc incidenta
infectiilor utero-anexiale si a chisturilor ovariene, reduc afectiunile benigne ale glandei
mamare, prote%ea#a contra riscului de cancer ovarian si endometrial.
d4 Criterii de ale(ere
1. Criterii clinice:
- anamne#a
- examen clinic
- optiunea cuplului
- contraindicatii
2. Criterii biologice
3. Criterii de eficacitate
4. legerea in functie de varsta
e4 Pilula de a 0 a 1i 3>la pilule du lendemain?< a)ter mornin(?4
2C
Aetoda consta in a administra in cele C" 9sau cel mult +) de ore: ce urmea#a unui raport sexual
presupus fecundant, ) comprimate dintr-o pilula combinata normodo#ata sau trei comprimate
dintr-o minipilula.
Se repeta administrarea aceleiasi do#e dupa 1) ore.
)4 $od de administrare
'ilulele oestroprogestative, combinate de maniera variabila, normodo#ate, minido#ate, mono-,
bi- sau trifa#ice se iau incepandu-se placheta in prima si a . a #i a menstruatiei, dupa do#a%ul
pilulei.
Se inghite cate un comprimat pe #i, regulat timp de )1 sau 9)) de #ile: consecutive. *rmea#a o
pau#a de + #ile si se incepe o noua placheta indiferent de data survenirii menstrei.
Contraceptia prin mi1loace imunolo)ice
'vaccinarea contraceptiva,
/accinarea contraceptiva ar putea asigura o protectie de mai multe luni contra unei sarcini
nedorite. ,a consta in a provoca sinte#a de anticorpi diri%ati impotriva unor hormoni implicati
in reproducere sau contra celuleor sexuale, ovocitelor in ca#ul femeilor.
*n alt nou proiect de vaccinare contraceptiva este inducerea une imunitati contra celuleor
sexuale, in asa fel incat sa se impiedice fecundare. Se pot imuni#a fie barbatul, fie femeia
contra unor molecule ale spermatotoidului.
Imuni#area se poate face si contra pe lucidor a ovocitului. ,xista mai multe tehnici de
purificare a unor molecule. (ercetarile sunt avansate si viitorul apropiat ne va permite probabil
abordarea acestei maniere de contraceptie.
Contraceptia prin prost)landina
2.
'rostglandinele au fost folosite in scopul impiedicarii sarcinii dar in perioada
postconceptionala. De aceea ele nu pot fi considerata drept contraceptive ci sunt mai curand
contragestive. Aecanismul de actiune in perioada postconceptionala este incert. 'e langa o posibila
actiune luteolitica, intervine efectul Rtero-tonic, care poate produce fie dislocarea oului implantat,
fie modificari hormonale care intrerup de#voltarea lor. ,ste vorba deci de o intrerupere a sarcinii in
perioada postconceptionala. Administrarea '3? )- alfa, folosita in acest scop se poate face
intravenos, intravaginal, intrauterin.
!ET"DE C"NTRAESTI#E
Avortul chirur)ical
'racticat in conditii corecte, de catre medicul specialist, respectandu-se regulile de aseptie
si antisepsie, avorul chirurgical ramane un mi%loc de intrerupere a evolutiei sarcinii. ,ste vorba de
o interventie chirurgicala cu toate riscurile pe care le implica. Acestea tin de actul chirurgical
insusi, de aneste#ie si de posibile afectiuni pe care pacienta le poate avea si care ar putea fi
influentate negativ de interventie.
,xista si riscul sterilitatii secundare legat de sinechiile uterine 9peretii uterului lipiti: ce pot
aparea.
Avortul prost)landinic
'rostglandinele se folosesc de mult timp in scop abortiv. (ale intravaginala ofera multe
avanta%e datorita simplitatii ei si a posibilitatii de autoadministrare. 'rostglandinele pot fi
administrate sub forma de solutii, ovule preparate de silastic impregante.
2G
(alea intrauterina ofera avanta%ul reducerii do#ei necesare. Administrarea se poate face
extra- sau intraamniotica. Se folosesc '3?) si '3?)-alfa. 'rostglandinele au multe limite de
utili#are putand produce complicatii severe ca: hemoragii uterine, acute, infectii intra si
postabortive.
R3 456 '!i2epristone( !i2e)7ne,
* C"G este un steriod original sinteti#at in 1!"$ in laboratoarele oussel-*claf. * C"G
blochea#a actiunea progesteronului si permite functiilor endocrine sa revina treptat la normal duoa
folosirea sa.
Ha femeia normala * C"G actionea#a in timpul fa#ei luteale la nivelul endometrului
provocand sangerare si sca#and secretia HJ intrecand luteoli#a.
Ha femeia gravida afectea#a decidua, care are un numar mare de receptori progesteronici, creste
contractibilitatea miometrului si deschiderea cervicala, ducand la intreruperea sarcinii.
Studiile clinice au aratat ca * C"G poate fi un agent foarte eficient pentru intreruprea
precoce a sarcinii si un regulator menstrual postcoital. Do#a absorbita este in %ur de G$$ mg
administrare per os seara pentru a evita interferenta cu sinte#a glucocorticoi#ilor. ?olosit singur
efectul abortiv se obtine in "$M din ca#uri.
Asocierea cu '3?)-.$$ mg i.m la C" ore de la administrarea de * C"G ameliorea#a
procenta%ul avorturilor pana la cifra de 1$$M.
,xpul#ia survine in cele 1) ore ce urmea#a acestei scheme terapeutice. 6rice intrerupere de sarcina
cu a%utorul lui * C"G impune o strica supraveghere medicala. 0oleranta sa biologica este buna.
Aplicarea tratamentului trebuie sa se faca in primele C! de #ile de amenoree.
1"
1"
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
2+
Floarea de $i-iscus
Sunt cunoascute in India diverse efecte contraceptive ale florii de Jibiscus- osa-Simensis.
,xperimental pe animale, s-a dovedit ca un extract ben#enic al acestei flori dimunuea#a reactia
deciduala, etapa esentiala inaintea nidatiei. Ar putea fi vorba de un contragestiv ideal.
(ercetarile sunt in curs si viitorul va arata daca sperantele sunt %ustificate.
,OLILE TRANS$ISE SE@UAL SI CONTRACEPTIA LA A%OLESCENTE
1olile transmise pe cale sexuala 910S: sunt in crestere in ultimul timp in toate tarile.
(ontraceptia a fost acu#ata de a fi un element ce favori#ea#a 10S. ,ste adevarat ca disparand
trauma de o sarcina nedorita a aparut o libertate sexuala mai mare. 'robabil insa, nu atat
cantraceptia in sine ci mai curand modificarea comportamnetului sexual 9numar de parteneri, tip de
parteneri, varsta primelor raporturi: repre#inta factorul principal. ,xtensia 10S a fost favori#ata de
mai multi factori.
(ontraceptia prin mi%loacele sal esigure a permis o viata sexuala mai libera si mai precoce. &u s-a
facut o educatie sanitara corespun#atoare , nefiind aratate virtutiile preventive ale unor metode
contraceptive.
$ai multi a(enti pato(eni sunt responsaili de ,TS
(lasa microorganisme Aicroorganismul Afectiune
1acterii 0repaneina 'alidum
Aiseria gonoorhae
-sifilis
-blenoragie
2"
Aicoplasnie
3ardinela vaginallis
Jemophilus
(halmidia
-salpingite, metrete
-vaginita
-sancrul moale
-uretrita
-hinfogranulonul venerian
&icolas- ?avre
/irusuri Jerpes virus simplex
'apilomavirus
(etomegalovirus
-Aolucum contagios
-Jetatita 1
-/IJ1-/IJ )
-vulvo-vaginita
-veruci
-gama larga de imbolnaviri
dependente de calitatea
raspandirii imunologic
-moluscum contagiosum
-Jepatita 1
-SIDA
'ara#itii -sarcoptes scabieie
-phtirius pubis
-tricomonas vaginallis
-scabie
-phtiria#a
-trichomonia#a
Aico#e -candida ablicans -vaginita candido#ica
'entru S.I.D.A. transmisia sexuala repre#inta +) X ") M din ca#uri. S.I.D.A. prin
transmitere heterosexuala atinge de C ori mai frecvent femeile decat barbatii.
,xista si risc degenerativ.(ancerul colului uterin este considerat ca fiind transmis pe cale
sexuala.iscul de 10S trebuie luat in considerare in alegerea tipului de contraceptie, alaturi de alte
indicatii si contraindicatii.
Contraceptia orala
olul protector s-ar explica, prin modificarile glerei cervicale, care devine o bariera in calea
ascensiunii nu numai a spermato#oi#ilor, ci si a germenilor, prin diminuarea inflamatiei cu inhibitia
crescuta a en#imelor eliberate in cursul procesului inflamator. Sub contraceptive frecventa
cervicitelor cu (hlamidia.
Dispozitivele intrauterine
2!
&umeroase studii au acu#at DI* de a fi responsabile de infectii pelviene. 'erioada propice
infectiilor pare sa se situe#e in primele luni ce urmea#a aplicarii.
(a factori favori#anti se notea#a antecedentele de infecti pelviene, varsta tanara,
multiparitatia, tipul de DI*.
Spermicidele
*nele spermicide au efect protector fata de agenti ai 10S. S-au notat efecte bacteriostatice,
bactericide si virucide asupra: 0richomonas vaginalis, chlamidia trachomatis, herpes virus,
treponeme palidum, /IJ, gonococ. 'rotectia contra 10S nu este totala si efectul creste prin
asociere cu metode de bariera.
1!

Prezervativele
Au o excelenta eficacitate de bariera contra germenilor 10S: neiseria gonorhae, chlamidia,
trachomatis, citomegalovirus, herpes virus, hepatita 1, J.I./. (and se asocia#a si spermicidele
puterea protectoare creste.
Aceasta metoda 9pre#ervativ O spermicid : corect si constant utili#at constituie preventa
esentiala a S.I.D.A. transmisa sexual. 're#ervativul repre#inta cea mai buna arma impotriva 10S.
Si pre#ervativele feminine 9 diafragma, vimula, capa cervicala : prote%ea#a intr-o oarecare
masura, reducand numarul pelviperitonitelor si diminuand riscul de cancer de col uterin.
Contraceptia la adolescente
?etele tinere au o viata sexuala din ce in ce mai precoce. 'entru tara noastra nu exista studii
sociologice serioase in acest domeniu, dar, dupa diverse sonda%e , se stie ca si lanoi varsta primului
contact sexual a coborat foarte mult.
(arentele informationale, lipsa de informatie si de experienta cresc pericolul de sarcina la
aceasta varsta. Se impune un efort educational sustinut, prin toate mi%loacele , pentru a informa pe
1!
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
C$
cei 9cele : interesati 9 interesate : asupra diverselor aspecte ale mi%loacelor de prevenire a unei
sarcini.
Aetoda contraceptiva cea mai buna, pentru inceput este pilula oestoprogestativa cu .$ g
,,. ,ficacitatea sa este aproape absoluta in ciuda unor Boubliuri4 datorate negli%entei. *rmea#a o
pilula minido#ata cu 2$ g ,,.
(ontraceptia oestroprogestativa orala este de preferat altor metode contraceptive.
(ontraceptia vaginala mecanica la aceasta varsta nu este recomandabila. D.I. sunt adesea rau
tolerate si nu sunt lipsite de riscuri pentru fertilitatea ulterioara. Aicroprogestativele pot induce
sangerari neregulate si devin ineficace in ca# de Boubliuri4 repetate.
'rescriptia unei metode contraceptive la adolescenta va fi insotita de masuri educative.
Acesteia i se vor da detalii despre toate mi%loacele contraceptive, despre sexualitate, despre bolile
transmise pe cale sexuala, despre pericolele pentru viitoarea sa fertilitate.
(ontraceptia este autori#ata legal, si este accesibila la orice varsta. In viitorul apropiat vor
fi, cu siguranta disponibile ma%oritatea mi%loacelor contraceptive pre#entate.
(abinetele de sfat premarital si familial, veritabile centre de Bplanning familial4 repre#inta
locul unde Bconsumatorii4 de contraceptie se pot adresa pentru indrumari si poate, si pentru
obtinereea gratuita a mi%loacelor.
CONSILIERE PENTRU CONTRACEPTIE
De2initia consilerii pentru contraceptie
(onsilierea pentru contraceptie trebuie facuta in contextul sanatatii reproducerii. ,a include
consilierea pentru contraceptie, consilierea in sarcina, cea pentru sanatatea sexuala, pentru
prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
6biectivul consilierii pentru contraceptie este sa a%ute indivi#ii sau cuplurile:
- sa decida daca au nevoie si doresc sa foloseasca o metoda de contraceptie
- sa aibe o alegere libera si informata asupra metodei contraceptive
- sa invete modul de folosire a metodei pe care a ales-o.
- sa foloseasca in mod corect metoda aleasa;
- sa-si depaseasca anxietatile si sa ia deci#ii si sa ia deci#ii adecvate in ca#ul apritiei unor
probleme.
Personalul implicat in consilierea pentru contraceptie
C1
In multe unitati medicale acest proces implica mai multe persoane 9asistente, educatori, si
medici:. Hucratorii sociali trebuie sa fie si ei implicati in procesul de educatie si consilierea
pentru contraceptie. 0ot personalul care lucrea#a in cabinete ca si lucratorii sociali care
efectuea#a in mod regulat sau oca#ional consiliere, trebuie sa aibe o instruire
corespun#atoare in acest domeniu si abilitati de ba#a legate de comunicare.
Abilitatile de comunicare necesare pentru consiliere includ:
-ascultarea activa;
-comunicarea non-verbala;
-parafra#area;
-intrebarile;
-reflectarea sentimentelor pacientului;
-furni#area de informatii;
Le)atura dintre educatie si consiliere
Daca in momentul consilierii pacientii au de%a cunostinte despre contraceptie,
consilierea este mult mai usoara si necesitamai putin timp.
'acientii ar trebui sa primeasca notiuni de planificare familiala si contraceptie prin
intermediul altor activitati educationale cum ar fi: afise si pliante plasate in salile de
asteptare, filme, dvd Xuri, participarea la discutii de grup. (onsilierea face parte din
procesul educational.

!ediul
Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere, fie la domiciliu, fie in
cabinet, aceasta trebuie efectuata in cadru intim 9fara martori:. Aran%area mobilierului in
cabinet trebuie sa facilite#e comunicarea dintre pacient si consilier. Se vor utili#a mi%loace
vi#uale pentru facilitarea discutiilor, de exemplu planse anatomice, contraceptive,
contraceptive sau module anatomice.
Atitudini si tehnici de a-ordare 2olosite de consilier
C)
,ste important pentru pacienti sa se simta relaxati si sa li se castige increderea. ,i vor fi
tratati intr-o maniera calduroasa si respectuoasa si se va comuunica utili#and un limba% pe
intelesul lor .Atunci cand este posibil, procesul de consiliere se va efectua in cadrul
cuplului:
-imediat ce pacientul intra in cabinet i se ofera intreaga atentie;
-se saluta cu politete si ne pre#entam 9nume, titlu:;
-se asigura pacientul ca discutia ramane confidentiala;
-se intreaba daca are o problema speciala si cum putem sa-l a%utam;
-se asculta cu atentie, demonstrand aceasta printr-o atitudine corespun#atoare a corpului si
prin comunicare non-verbala;
-se lasa pacientii sa vorbeasca despre necesitatile lor legate de planificarea familiala si-i
incura%am sa puna orice fel de intrebari;
)$
-li se explica faptul ca, daca le punem intebari o facem pentru a-i putea a%uta in identificarea
nevoilor pe care le au;
-se implica noii pacienti in completarea corecta si completa a fiselor;
-daca procesul de consiliere are loc intr-un cabinet, se explica pacientului care sunt etapele
pe care le va parcurge, persoanele pe care le va vedea, ce examen sau teste vor fi efectuate
si motivele pentru care sunt necesare, cat va dura vi#ita si daca este necesara plata.
Continutul unei sedinte de consiliere
Ale)erea metodei
'acientii trebuie sa decida singuri care este metoda contraceptiva cea mai potrivita
pentru ei. (onsilierul trebuie sa a%ute fiecare pacient sa-si corele#e nevoile de planificare
familiala si preferintele cu o metoda sigura si potrivita.
In ca#ul in care pacientul doreste o anume metoda:
-incercam sa determinam din discutie si din antecedentele medicale si sociale daca metoda
aleasa este potrivita pentru caracteristicile, nevoile si situatia pacientei;
)$
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
C2
-daca dupa discutarea tuturor optiunilor contraceptive pacienta doreste tot metoda preferata
initial, aceasta poate fi oferita cu conditia ca beneficiile sa depasesca riscurile si sa nu existe
o contraindicatie absoluta;
-daca femeia are o contraindicatie relativa pentru metoda aleasa o averti#am asupra
semnelor de alarma ce pot apare.
In ca#ul in care pacientul nu doreste o anume metoda:
-se intreaba pacienta ce metode de contraceptie cunoaste;
-se descrie pe scurt fiecare metoda.'re#entam pacientei metoda si-i lasam timp sa o
examine#e. Avem gri%a sa acoperim toate punctele urmatoare:
-modul de actiune al metodei;
-eficienta metodei;
-contraindicatiile medicale;
-posibile reactii secundare;
-avanta%e;
-de#avanta%e;
Se incura%ea#a pacienta sa puna intrebari;
Se discuta avanta%ele si de#avanta%ele diferitelor metode in functie de caracteristicile si
nevoile pacientei;
Se sugerea#a o metoda care sa fie in acelasi timp potrivita atat particularitatilor, cat si
necesitatilor specifice pacientei;
&iciodata nu se incearca sa se impuna o metoda impotriva vointei pacientei.
!ituatii speciale
- unele paciente nu pot folosi metoda aleasa din motive de sanatate. In ca#ul unei
asemenea situatii, explicam pacientei care sunt contraindicatiile si o a%utam sa aleaga o
alta metoda;
- atunci cand pacienta alege o metoda pe care nu o putem oferi, o directionam spre un loc
unde acesta ii poate fi oferita. A%utam pacienta sa aleaga o metoda pe care sa o
folosesca pana la obtinerea celei dorite
- in ca#ul in care pacienta va alege contraceptie chirurgicala voluntara, este nevoie de o
consiliere speciala. ?iind vorba de o metoda permanenta pacienta trebuie sa semne#e in
cunostinta de cau#a un formular de consimtamant.
E8plicarea modalitatii de utilizare a metodei alese
CC
Atunci cand se discuta metoda, trebuie mentionate urmatoarele aspecte generale:
- modalitate de folosire a metodei;
- efecte secundare posibile;
- tratamentul efectelor secundare;
- simptomatologia care indica necesitatea unei noi retete;
- reintarirea informatiilor;
- programarea pentru vi#ita urmatoare;
Intrebam pacientii daca au inteles cele de mai sus, punandu-i sa repete instructiunile cu
propriile cuvinte. Daca este necesar repetam instructiunile insistand asupra punctelor pe
care nu le-au inteles bine.
6ferim fiecarui pacient informatii tiparite despre metoda aleasa, formulate intr-un limba%
potrivit nivelului sau educational.
Stabilim momentul vi#itelor de urmarire si a celor de aprovi#ionare cu contraceptive.
,xplicam importanta revenirii la cabinet in urmatoarele ca#uri:
- aparitia efectelor secundare;
- pacienta are nelamuriri;
- pacienta doreste schimbarea metodei;
- pacienta nu mai doreste sa utili#e#e metoda;
Pro)ramarea vizitelor de urmarire
De obicei nu este posibil ca un pacient sa recepte#e o informatie completa despre
planificarea familiala intr-o singura vi#ita, a%utarea pacientilor se face sub foerma unui
proces continuu. /i#itele ulterioare ofera oca#ia:
- sa reintareasca deci#ia pacientilor privitoare la planificarea familiei lor;
- sa discute probleme legate de metoda aleasa;
- sa examine#e schimbarile starii de sanatate care pot indica necesitatea
de a alege o alta metoda sau dea nu mai folosi nici o metoda.
Esecul metodei
Daca apare o sarcina, este necesar a se discuta cu femeia 9ideal ar fi in cuplu: pentru
ai putea oferi toto spri%inul de care poate avea nevoie.
C.
Incercam sa identificam daca este esec al metodei si daca este posibil, orice factor ce a
contribuit la esec.
De obicei, este imposibil de determinat cu preci#ie efectul unei asemenea situatii asupra
femeii si a partenerului ei. eactiile imediate varia#a foarte mult si trebuie incercata
modificarea eventualelor sentimente negative
'acienta trebuie spri%inita si incura%ata sa revina pentru consiliere daca doreste.
Daca se doreste pastrarea sarcinii sensibili#am persoana asupra importantei consilierii
prenatale si nutritionale si unde pot fi obtinute asemenea servicii. Daca este necesar se va da
un bilet de trimitere.
Daca nu doreste sa pastre#e sarcina se va face consiliere in concordanta cu legile locale.
,xplicam care sunt pericolele avortului provocat
)1
.
Consiliere pentru )rupe de persoane cu nevoi speciale
In cadrul programelor de servicii pentru persoane cu nevoi speciale, trebuie verificat
ca cei care efectuea#a consilierea sa fie bine instruiti in cea ce priveste necesitatile acestor
grupuri si despre modalitatile de abordare care pot fi folosite. ,xemple de asemenea grupuri
pot fi adoloescentii, analfabetii sau persoane cu handicap.
A,ILITATI %E ,A+A PENTRU CO$UNICARE SI CONSILIERE
Insusirile si calitatile unui -un consilier
Un un consilier este A
1. convins de importanta planificarii familiale X crede ca planificarea familiala, sanatatea
reproducerii si prevenirea SIDA si a altor boli cu transmitere sexuala sunt importante,
ca acestea constituie o componenta importanta a sanatatii familiei si sunt drepturi
fundamentale ale omului;
). intelegator si apropiat X atitudinea lui denota intelegerea nevoilor celorlalti si apropiere;
)1
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
CG
2. echilibrat- nu are probleme cu propria sa sexualitate si viata de familie
C. corect- spune pacientilor adevarul despre metodele contraceptive, procedurile medicale
si 10SV SIDA
.. informat- bine instruit si informat despre metodele de planificare familiala,
problematica sanatatii reproducerii, a sexualitatii, 10SVSIDA si tehnicile de consiliere
G. eficient-poate lucra in conditii de stres, cu indrumare minima si se dedica a%utarii
pacientilor
+. nemorali#ator- nu condamna conceptiileV valorile de viata ale pacientilor si le acorda
respect
". discret- pastrea#a confidentialitatea si nu transmite informatiile din cabinet
si din comunitatea in care lucrea#a
!. empatic- poate sa se transpuna in situatia pacientului, sa-si imagine#e ce
simte pacientul
1$.consecvent- este consecvent in ceea ce face, ceea ce spune si ceea ce crede
Principiile consilierii pentru plani2icarea 2amiliala
a: Impartialitatea este atitudinea consilierului de a ramane neutru in momentul furni#arii
informatiilor sau consilierii pacientilor, in asa fel incat pacientul sa se poata decide singur,
fara presiuni sau inductii din partea consilierului
b: Intimitatea, este conditia asigurata de cabinet, in masura posibilului, ca fiecare pacient sa
poata fi consulat singur, fara ca cele discutate de el sa poata fi au#ite de altcineva, in asa fel
incat sa-si poata exprima fara frica temerile, dubiile sau nelinistile;
c: Asigurarea libertatii de optiune a pacientului, se refera la situatiile si mi%loacele prin care
pacientul decide in mod liber si responsabil daca sa foloseasca o metoda contraceptiva si
daca da, care metoda sa o foloseasca;
d: (orectitudinea, este responsabilitatea morala a consilierului de a oferi informatii corecte
despre fiecare metoda contraceptiva si despre alte aspecte ala planificarii familiale, fara a-si
impune propriile valori socioculturale si morale sau pre%udecati sau pre%udecatile si
preferintele pentru o anumita metoda contraceptiva
C+
e: (onfidentilitatea este obligatia consilierului de a mentine discretia consilierului de a
mentine discretia si secretul asupra informatiilor primite de la pacient cu scopul de a-l
asigura ca cele ce vor fi discutate nu vor fi comunicate altor persoane.
Deprinderile importante pentru consiliere
Ascultarea activa si comunicarea non*ver-ala
(onsilierul isi arata interesul fara de ceea ce spune pacientul fara a folosi cuvinte. Aceasta ii
permite pacientului sa fie sigur ca este ascultat si consilierul este interesat de ceea ce spune el,
este un raspuns neutru care deschide comunicarea si pe il acorda consilierul celor spuse de el.
Identi2icarea si re2lectarea continutului
(onsilierul il asculta pe pacient, apoi repeta ceea ce a inteles din spusele lui. Aceasta il
a%uta pe pacient sa clarifice ceea ce crede si permite consilierului sa verifice daca a inteles bine
cele spuse de pacient.
Identi2icarea si re2lectarea sentimentelor
(onsilierul il asculta pe pacient, identifia sentimentele lui dupa care le reflecta inapoi la
pacient. Acest raspuns empatic la cele spuse de el il arata pacientului ca sentimentele lui si
situatia in care se afla au fost intelese de consilier, identificarea si reflectarea sentimentelor
tinde sa deschida comunicarea.
Intre-ari
(onsilierul pune intrebari pentru a afla ce doreste pacientul, cere informatii medicale si
sociale de ba#a despre el, pentru a sti mai multe despre anumite aspecte, nevoi sau probleme si
pentru a clarifica spusele pacientului. Intrebarile pot fi deschise sau inchise si pot fi folosite
pentru a clarifica spusele pacientului. Intrebarile pot fi deschise sau inchise si pot fi folosite
pentru a detalia anumite informatii de despre starea si sentimentele pacientului, in asa fel incat
consilierul sa-l poata a%uta in deci#iile pe care le va lua.
C"
9Asi)urarea pacientului despre normalitatea situatiei sale
In momentul in care pacientul exprima sentimente care sunt comune anumitor situatii care
sunt comune anumitor situatii este folositor ca acest lucru sa fie spus in mod explicit. ,ste
important ca pacientiilor sa li se spuna ca situatia lor nu este exceptionala si nu se abate de la
normal.
Furnizarea de in2ormatii
(onsilierul trebuie sa afle ce stie sau a au#it pacientul pana in momentul respectiv. Apoi cu
delicatete, consilierul trebuie sa indrepte informatiile eronate si ale pacientului si sa ii furni#e#e
informatii noi intr-un limba% clar, pe intelesul acestuia. (onsilierul trebuie sa furni#e#e
pacientilor informatii corecte si complete pentru a-l a%uta in luarea deci#iilor
))
Rezumarea
(onsilierul trebuie sa-l a%ute pe pacient pentru a re#uma cele discutate pe parcursul consultatiei
sau pentru a clarifica, daca este ca#ul, deci#iile pe care aceasta le-a luat ca urmare a
consulatatiei. 0ehnica re#umarii il a%uta pe pacient sa clarifice:
- subiectele care au fost discutate in timpul consultatiei
- subiecte care pot include informatii personale sau medicale
- clarificarea anumitor pareri si sentimente exprimate de pacient
Daca pacientul nu a putut lua o deci#ie pe parcursul consulatiei si mai are nevoie de timp de
gandire, de informatii mai detaliate sau de accesul la alte cabinete sau centre, tehnica
re#umarii il a%uta sa clarifice pentru moment alternativele care ii stau la dispo#itie si ii
permit sa revina la consultatii ulterioare.
Ascultarea activa
))
I.Hemnete- 4eproducerea umana si contraceptia4 ,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
C!
'entru a putea veni in a%utorul pacientului este nevoie ca intre el si consilier sa
existe o comunicare in doua sensuri. (onsilierul detine informatii care pot veni in a%utorul
pacientului, dar pentru a i le impartasi el are nevoie de anumite informatii pe care le detine
acesta.
De exemplu:
- antecedentele lui medicale si sociale, cunostintele, parerile si atitudinile lui privitoare la
reproducere contraceptie si sexualitate, pararerile despre anumite metode contraceptive,
opinia despre folosirea unui pre#ervativ, cunostintele si atitudinile despre SIDA, etc.
*nor pacienti le vine greu sa vorbeasca despre ei insasi. (onsilierul poate veni in a%utor
printr-o atitudine activa in timp ce il asculta.
,I,LIO*RA'IE
(.3.0eodoru B,fectele secundare ale contraceptiei4
,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!".
3.A. 'oclitari
A.3. 'aladi B'roblemele folosirii mi%loacelor anticonceptionale la etapa
actuala4
6crotirea sanatiatii, (hisinau, 1!""
I.Hemnete Beproducerea umana si contraceptia4
.$
,ditura Aedicala, 1ucuresti, 1!+2
(arlos A.Jue#o
AD (harles
S. (arignan AD B3hidul serviciilor de planificare familiala4
egia autonoma BAonitorul oficial
.1