Ghid Educatie Pentru Sanatate

Dr.
Loti Popescu
STIL DE VIA SNTOS
Un Ghid de Educaie pentru Sntate
Dr. LOTI POPES!U
"
EDITOR:
#
STIL DE VIA SNTOS UN G$ID DE EDU!AIE PENT%U SNTATE
Dr. Loti Popescu
&aster European Pro'o(area Sanatatii si Educatie pentru Sanatate
Psihoterapeut T)
STIL DE VIA SNTOS
Un Ghid de Educaie pentru Sntate
Editura Muntenia
2010
*
Dr. LOTI POPES!U
Aceasta este o carte despre (iata. Despre (iata ta. Despre a+e,eri+e ta+e. Despre deci-ii.
Tot ce tre.uie sa /aci este sa /ii atent0 Sa cunosti1 sa ap+ici1 sa te 'entii0
Aceasta este o carte despre (iata. Parcur,e2o cu ra.dare1 curio-itate si cu dra,oste.
Sper sa o indra,esti0
Aceasta este o carte despre (iata. Despre treceri. Despre 'ine. Despre tine. Pentru
tine. Pentru sanatatea ta. Pentru (iata ta.
!u dra,oste1
Dr. Loti Popescu
3
INT%ODU!E%E
Ade(arata preocupare pentru sti+u+ de (iata ar tre.ui sa inc+uda preocuparea
pentru sanatatea /i-ica1 dar si preocuparea pentru acti(itati a+e 'intii si
su/+etu+ui. !orpu+ /i-ic nu este a+tce(a decat un (ehicu+ pentru su/+et si
pentru spirit.
Dar ca sa pot /ace asta tre.uie sa a' raspunsu+ +a cate(a intre.ari4 5cine
sunt eu671 5care este rostu+ 'eu pe Pa'ant671 5ce ne(oi a'671 5cu' tre.uie
sa traiesc pentru a i'p+ini aceste ne(oi67
5Din uniunea ce+or doua aspecte a+e dua+itatii 4 Spiritu+ 8Tata+9 si &ateria
8&a'a9 s2a nascut )iu+ 8Su/+etu+9. Spiritu+ si &ateria deri(a din Sursa
Ener,iei Di(ine.
O'u+ insea'na 'ai 'u+t decat corpu+ sau /i-ic. O'u+ are si o
persona+itate1 care inc+ude 'intea +o,ica1 e'otii+e si corpu+ /i-ic7 8Dr.
!hristine Pa,e9
&edicii din toate ti'puri+e au inte+es si recunoscut i'portanta a.ordarii
ho+istice a sanatatii. Parinte+e 'edicinii1 $ipocrate1 a ur'at o scoa+a de
preot (indecator. Preotii (indecatori credeau ca (indecarea tota+a tre.uie sa
inc+uda deopotri(a trupu+1 'intea si spiritu+.
In seco+u+ a+ :I:2+ea1 cercetatoru+ !+aude ;ernard spunea 47;o+i+e ne
a/ectea-a pe toti< ,er'enii pato,eni sunt i'prastiati de (anturi1 dar nu
inco+tesc decat pe terenu+ care este pre,atit sa2i pri'easca7.
Pro/esoru+ L. Pasteur1 parinte+e 'icro.io+o,iei1 a spus4 5;ernard a(ea
dreptate. Ger'enu+ pato,en nu insea'na ni'ic. Totu+ depinde de terenu+
pe care cade e+7.
Terenu+ se re/era +a 'ediu+ in care trai'1 iar acesta inc+ude deopotri(a
+u'ea noastra e=terioara si +u'ea interioara.
In a/ara de corpu+ /i-ic1 se (or.este despre 5corpuri su.ti+e71 pentru ca
acestea nu pot /i (a-ute cu ochii /i-ici. Aceste corpuri repre-inta ca'puri
ener,etice interconectate care (i.rea-a pe /rec(ente di/erite. E+e se
intrepatrund si a+catuiesc aura ener,etica.
!e+e > corpuri sunt4
2 !orpu+ Di(in1 !orpu+ Spiritua+1 !orpu+ Su/+etu+ui ? a+catuiesc Sine+e
Superior
2 !orpu+ &enta+1 !orpu+ Astra+1 !orpu+ Eteric1 !orpu+ )i-ic ?
a+catuiesc Sine+e In/erior@Persona+itatea@E,o2u+
Ne(oi+e corpu+ui /i-ic4
2 respiratia
2 in,estia
2 di,estia
2 e+i'inarea
A
Dr. LOTI POPES!U
2 e=p+orarea
Ne(oi+e corpu+ui 'enta+4
2 ade(aru+
2 indi(idua+itatea
2 respectu+
2 si,uranta
2 inte,ritatea
2 a acorda spriBin ce+or+ati
2 ratiunea de a /i
Ne(oi+e corpu+ui e'otiona+4
2 /ru'usetea
2 creati(itatea
2 increderea in sine
2 apartenenta
2 speranta
2 a/ectiunea
2 scopu+1 te+u+
Ne(oi+e corpu+ui spiritua+4
2 credinta
2 'editatia
2 racordarea +a Tot
Datorita e=istentei acestor corpuri si a ne(oi+or +or1 un sti+ de (iata sanatos
presupune ap+ecarea atenta asupra tuturor acestor corpuri1 nu nu'ai asupra
corpu+ui /i-ic.
>
!ap.C ) 'iDcare 0
ACTIVITATEA FIZICA UN STIL DE VIATA
Miscarea este legea vietii. Viata inseamna miscare.Corpul omenesc este
proiectat pentru actiune
n cte zile din saptamna reusesti sa acumulezi cel putin 30 de minute de
activitate fizica (mers pe jos n ritm alert, mers pe bicicleta, gradinarit,
not, alergat)?
n cte zile din saptamna faci exercitii de crestere a fortei musculare
(ridicat greutati, flotari)?
Acti(itatea /i-ica1 'iscarea practicata inca de +a ce+e 'ai 'ici (arste aButa
+a construirea unui corp sanatos. E=ista perioade di/erite in (iata1 situatii
cand oa'enii nu 'ai pot /ace acti(itatea /i-ica pe care o des/asurau1 dar
chiar si atunci e .ine ca acti(itati+e /i-ice sa /ie adaptate (arstei1 acti(itati+or
-i+nice1 .o+i+or.
E Pentru o sntate opti! !o+e,iu+ A'erican de &edicin Sporti( Di
!entru+ de !ontro+ Di Pre(enire a ;o+i+or 8!D! At+anta9 reco'and
arderea -i+nic a ce+ puin "FF de ca+orii prin e=erciii /i-ice. Dac dorii
s o.inei creDteri a+e ni(e+u+ui co+estero+u+ui G.unG 8$DL co+estero+91
ar tre.ui s consu'ai prin 'iDcare ce+ puin C."FF2C.3FF
ca+orii@spt'Hn.
E Potri(it Studiu+ui A.so+(eni+or Uni(ersitii $ar(ard din SUA1 cei care
reuDeau s GardG ".FFF sau 'ai 'u+te ca+orii pe spt'Hn IDi reduceau
riscu+ de .o+i de ini' +a Bu'tate.
E Da" dorii s s#$ii 1 reducei consu'u+ de ca+orii cu *FF23FF@-i Di
ardei ce+ puin #FF ca+orii@-i prin 'iDcare /i-ic. Aceasta ( ,arantea-
pierderea a F132C J, de ,rsi'e@spt'Hn1 din or,anis'.
Ne%oia de e&er"itiu 'i(i"
Sedentaris'u+1 inacti(itatea /i-ica este cau-a principa+a a 'u+tor .o+i.
Oa'enii acti(i din punct de (edere /i-ic au o stare de sanatate superioara
ace+ora care duc o (iata sedentara.
1. Exercitiile fizice cresc metabolismul
Prin e/ort /i-ic creste rata de ardere a ca+orii+or. Arderea ca+orii+or
insea'na acce+erarea 'eta.o+is'u+ui ,rasi'i+or1 adica 'o.i+i-area
,rasi'i+or depuse. !eea ce poate parea +a inceput doar o schi'.are 'ica in
K
Dr. LOTI POPES!U
p+anu+ de (iata 8prin introducerea unor e=ercitii /i-ice adec(ate1 re,u+at9
poate da reusite cu ade(arat spectacu+oase. E=ercitii+e /i-ice tre.uie sa /ie
adec(ate (arstei si acti(itatii des/asurate.
#F de 'inute de p+i'.are1 -i+nic1 (or arde 33.FFF ca+orii@an.
Dupa un e/ort /i-ic e=tenuant1 corpu+ (a continua sa arda #F ? 3F
ca+orii@ora1 in ur'atoare+e A ore.
2.Exercitiile fizice contribuie la scaderea greutatii corpului
Pierderea Ji+o,ra'e+or in e=ces tre.uie sa se /aca pro,resi(1 pentru a nu
tu+.ura a+te /unctii a+e or,anis'u+ui. &entinerea ,reutatii in +i'ite nor'a+e
este ,arantu+ a.sentei o.e-itatii si a .o+i+or ,enerate de aceasta 8arteriopatii1
coronaropatii1 hipertensiune arteria+a1 dia.et -aharat s.a.9.
3. Exercitiile fizice tonifica musculatura. In urma acestora se pierde
doar surplusul de grasimi
O 'uscu+atura .ine antrenata este nu nu'ai estetica1 dar este si un rea+
aButor in 'o.i+i-area corpu+ui. Or,anis'e+e antrenate /ac /ata .o+i+or cu
'u+t 'ai usor.
! Exercitiile fizice scad pofta de mancare
!ontrar a ceea ce se crede1 e/ortu+ /i-ic nu creste po/ta de 'ancare pe
perioade inde+un,ate1 ci doar i'ediat dupa e/ort. Se reco'anda ca dupa
e/ort sa se sup+i'ente-e necesaru+ cu +ichide.
5. Exercitiile fizice contribuie la normalizarea tensiunii arteriale si a
metabolismului grasimilor 8scad tri,+iceride+e si creste L co+estero+u+
.un M9.
)ene'i"ii#e psi*o#o+i"e a#e e&er"itiu#ui 'i(i"
Intensi/icarea acti(itatii /i-ice are ur'ari po-iti(e . !reste 4
E Per/or'anta inte+ectua+a
E Interacti(itatea
E Increderea in sine
E Sta.i+itatea e'otiona+a
E Independenta
E Echi+i.ru+1 capacitatea de autocontro+1 stapanirea de sine
E &e'oria
E Perceptia
E Popu+aritatea
E Satis/actia se=ua+a
E Starea de .ine
E E/icienta in 'unca
Sedentaris'u+1 a.senta 'iscarii are e/ecte ne,ati(e asupra starii de
sanatate4
E !reste a.senteis'u+ in 'unca
N
E A.u-u+ de a+coo+
E An=ietatea
E !on/u-ia
E Depresia
E Tu+.urari+e de cic+u 'enstrua+ +a /e'ei
E )o.ii
E !o'porta'ente psihotice
E !reste tensiuni+e
E !reste nu'aru+ ,rese+i+or in 'unca
)INEFACE,ILE ACTIVITATII FIZICE ASUP,A STA,II DE
SANATATE
E Aparatu+ respirator
2 creste pro/un-i'ea respiratii+or 8creste (enti+atia pu+'onara9 si
capacitatea respiratorie1 creste rata schi'.uri+or pu+'onare1
creste /+u=u+ san,uin pu+'onar
2 toni/ica 'uscu+atura torace+ui
E Aparatu+ cardio(ascu+ar
2 'iocardu+ 8'uschiu+ ini'ii9 se contracta 'ai puternic si
po'pea-a o cantitate 'ai 'are de san,e catre corp
2 scade rit'u+ cardiac
2 intareste 'uschiu+ ini'ii
2 creste nu'aru+ 'itocondrii+or 8L /a.ricante+e de ener,ie M9 in
'uschiu+ cardiac
2 de-(o+ta circu+atia co+atera+a
2 pre(ine si tratea-a .oa+a coronariana
2 pre(ine si tratea-a .o+i+e (ascu+are 8hipertensiunea arteria+a1
accidentu+ (ascu+ar cere.ra+9
E &eta.o+is'u+ ,+uco-ei si +ipide+or
2 scade ni(e+u+ tri,+iceride+or din san,e
2 creste ni(e+u+ L co+estero+u+ui .un M
2 scade ni(e+u+ L co+estero+u+ui rau M
2 scade ni(e+u+ crescut a+ ,+ice'iei +a persoane+e cu dia.et
-aharat
2 i'.unatateste sensi.i+itatea receptori+or /ata de insu+ina
2 pre(ine si tratea-a dia.etu+ -aharat
E !ircu+atia san,e+ui
2 creste e+asticitatea artere+or si /a(ori-ea-a circu+atia san,e+ui1
creste /+u=u+ san,uin in circu+atia siste'ica
CF
Dr. LOTI POPES!U
2 asi,ura un transport e/icient de nutrienti si o=i,en +a toate
ce+u+e+e corpu+ui
2 i'.unatateste circu+atia +i'/ei
2 artere+e (or /i 'ai putin reacti(e +a actiunea hor'oni+or de
stres 8adrena+ina1 noradrena+ina9
2 iri,a .ine 'uscu+atura
E Siste'u+ ner(os
2 sti'u+ea-a centri ner(osi de +a ni(e+u+ creieru+ui 1 centri
responsa.i+i de cresterea /rec(entei cardiace
2 creste o=i,enarea san,e+ui 8creste L puterea creieru+ui M9
2 i'.unteDte dispo-iia psihic 8creDte ni(e+u+ de serotonina1
dopa'ina1 noradrena+ina9
2 sporeDte respectu+ de sine
2 reduce@In+tur an=ietatea
2 pro'o(ea- starea de .ine 8creDte sinte-a de .etaendor/ine9
2 intreDte puterea (oinei 8discip+ina de sine9
2 i'.unteDte coordonarea 'otorie
2 sporeDte ca+itatea so'nu+ui
2 pre(ine si tratea-a an=ietatea1 depresia si toate .o+i+e ,enerate
de stres
E I'unitate
2 i'.unteDte acti(itatea ce+u+e+or NO 8natura+ Ji++er9
2 propu+sea- neutro/i+e+e In circu+aia ,enera+
2 creDte acti(itatea +i'/ocite+or T 8ro+ In +upta I'potri(a canceru+ui9
2 pre(ine si tratea-a cancere1 .o+i in/+a'atorii si autoi'une
E Durata de (iata ? pre+un,este tineretea si pro'o(ea-a +on,e(itatea
2 pro'o(ea- procesu+ creDterii 8sporeDte sinte-a hor'onu+ui de creDtere
G$9
2 incetineDte procesu+ de I'.trHnire
2 pstrea- 5tinereea7 artere+or 8se opune sc+ero-ei9
2 di'inuea- /actorii de coa,u+are 8pstrea- ca+itatea sHn,e+ui9
E Siste'u+ di,esti(
2 i'.unteDte procese+e de di,estie Di a.sor.ie
2 sti'u+ea- 'oti+itatea intestine+or
2 pre(ine si tratea-a constipatia
E Tiroida
2 acce+erea-a 'eta.o+is'u+1 in/+uentand ast/e+ contro+u+ ,reutatii
E %inichii si suprarena+e+e
2 in/+uentea-a in 'od po-iti( echi+i.ru+ hor'ona+
E Ta+ia
2 scade ,rasi'i+e1 su.tia-a ta+ia 8scade riscu+ de in/arct
'iocardic si accident (ascu+ar cere.ra+9
CC
E Oase1 'uschi1 tendoane@aparat +oco'otor
2 scade riscu+ de osteoporo-a
2 i'.unatateste starea articu+atii+or1 sporeste ,radu+ +or de
'o.i+itate
2 creste circu+atia san,e+ui in 'uschi
2 creste e/icienta 'uscu+aturii1 creste /orta 'uscu+ara
2 creste e+asticitatea tendoane+or
2 creste coordonarea1 (ite-a1 /+e=i.i+itatea si re-istenta
'uscu+atura1 scade riscu+ trau'atis'e+or
2 pre(ine si tratea-a osteoporo-a1 osteoartrita
2 creste densitatea 'inera+a osoasa 8creste a.sor.tia si /i=area
ca+ciu+ui in oase9
E &eta.o+is' ,enera+
2 creDte e/iciena 'eta.o+is'u+ui 8acce+erea- arderea ,rsi'i+or9
2 reduce re-er(e+e de ,rsi'e din Buru+ or,ane+or interne
2 'reDte rata 'eta.o+is'u+ui de repaus
2 dup scderea In ,reutate1 asi,ur 'eninerea acesteia pe ter'en +un,
2 pre(ine si tratea-a o.e-itatea
E=ercitiu+ /i-ic contri.uie +a intarirea i'unitatii or,anis'u+ui si scade
riscu+ i'.o+na(iri+or de cancer de co+on si de san.
Acti(itatea /i-ica practicata in 'od re,u+at in perioada copi+ariei si
ado+escentei poate contri.ui in 'od su.stantia+ +a intarirea si conso+idarea
'asei osoase.
E/ecte .ene/ice au si e=ercitii+e /i-ice re,u+ate practicate de /e'ei in
perioada pre'enopau-ei.
!heia pentru 'entinerea unei .une stari de sanatate este acti(itatea /i-ica
practicata re,u+at1 potri(it (arstei si antrena'entu+ui /iecaruia.
n stil de viata sanatos inseamna miscare in fiecare zi.
Acti(itatea /i-ica /or'ea-a1 i'preuna cu o a+i'entatie echi+i.rata1 .a-a
unui sti+ de (iata sanatos si este1 de ase'enea1 /oarte i'portanta pentru
'entinerea sanatatii ini'ii. In p+us1 acti(itatea /i-ica este un /oarte .un
antidot pentru stres1 /iindca ne aButa sa ne re+a=a' si sa dor'i' .ine.
!unoasterea /eno'ene+or .iochi'ice care au +oc in ti'pu+ e/ortu+ui /i-ic
pre-inta o i'portanta deose.ita in procesu+ de practicare stiinti/ica a
cu+turii /i-ice si sportu+ui. Orice acti(itate sporti(a presupune un e/ort 'ai
C"
Dr. LOTI POPES!U
'ic sau 'ai 'are1 care i'p+ica un consu' sup+i'entar de ener,ie /ata de
ce+ so+icitat in cadru+ procese+or (ita+e nor'a+e1 asa nu'itu+ 'eta.o+is'
.a-a+.
&eta.o+is'u+ .a-a+1 nu'it si 'eta.o+is'u+ ener,etic de repaus repre-inta
.i+antu+ ener,etic a+ unui or,anis' a/+at in repaus co'p+et +a o te'peratura
'are a'.ianta de "F ,rade ! dupa un post de C"2CK ore.
&eta.o+is'u+ .a-a+ 8&;9 se e=pri'a prin nu'aru+ de ca+orii de,aBate pe
'etru patrat de supra/ata corpora+a ti'p de o ora. E+ (aria-a in /unctie de
se= si (arsta1 a(and (a+ori 'ai 'ari +a .ar.ati /ata de /e'ei si +a tineri /ata
de (arstnici. &; se re/era nu'ai +a ener,ia necesara pentru intretinerea
acti(itatii (ita+e in stare de repaus a.so+ut1 dar nu'eroase conditii pot 'ari
consu'u+ ener,etic.
Tra(a+iu+ 'uscu+ar1 chiar daca este /oarte redus /ace sa creasca &; cu "F2
AFP1 un e/ort 'oderat produce o crestere de CFF2"FFP1 iar un e/ort /i-ic
intens are ca re-u+tat o crestere de CF2"F ori a necesaru+ui de ener,ie.
Datorita reactii+or de asi'i+are si a 'iscarii or,ane+or din tu.u+ di,esti(1
a+i'entatia pro(oaca si ea o crestere a consu'u+ui ener,etic.
Te'peratura poate produce si ea un consu' a+i'entar de ener,ie1 /ie ca
este (or.a de +upta i'potri(a te'peraturi+or co.orate prin contractii
'uscu+are care de,aBa ca+dura1 /ie ca e (or.a de neutra+i-area
te'peraturi+or ridicate prin transpiratie. In ur'a unui e/ort care depaseste
&; se produce +ucru 'ecanic ce poate /i 'asurat in Ji+o,ra'2'etri pe
'inut 8O,'@'in9.
Si 'odu+ de uti+i-are a re-er(e+or ,+ucidice este di/erit +a or,anis'e+e
antrenate /ata de ce+e neantrenate. In 'o'entu+ in care necesitati+e
ener,etice a+e or,anis'u+ui cresc /ata de (a+ori+e nor'a+e1 intra in actiune
,+ico+i-a care produce ener,ie /oarte rapid1 dar intr2un 'od neecono'ic
deoarece 'ateria pri'a nu este /o+osita in tota+itate pentru producerea
ener,iei. G+ico+i-a este acti(ata atunci cand creste concentratia acidu+ui
+actic in san,e1 odata cu depasirea unui consu' de ""F Oca+@O, corp@'in
+a or,anis'e tinere neantrenate sau "KF Oca+@O, corp@'in +a or,anis'e
antrenate.
De aici necesitatea de a e/ectua un antrena'ent /i-ic sustinut re,u+at1 a+e
carui e/ecte sunt .ene/ice nu nu'ai pentru siste'u+ 'uscu+ar1 ci pentru
intre,u+ or,anis'1 nu'ai in acest /e+ putand sa o.tine' cu ade(arat o 'inte
sanatoasa intr2un corp sanatos.
C#
Uneori1 in +ipsa unei a+i'entatii sanatoase1 a +ipsei acti(itatii /i-ice si ca
ur'are a unor a+ti /actori 8e'otiona+i s.a.91 apare .oa+a. Apar pro.+e'e de
sanatate +a ni(e+u+ 'eta.o+is'u+ui ,enera+1 a aparatu+ui
osteoarticu+ar@+oco'otor1 a siste'u+ui endocin1 ner(os1 cardio(ascu+ar s.a.
Sindrou# eta$o#i" se caracteri-ea-a prin4
2 hiperinsu+ine'ie
2 ,+ice'ie pe sto'acu+ ,o+4 CFF ',@d+ sau 'ai 'u+t
2 o.e-itate a.do'ina+a 8circu'/erinta ta+iei 'ai 'u+t de KF c' +a /e'ei si
'ai 'u+t de N* c' +a .ar.ati9
2 dis+ipide'ie 8tri,+iceride C#F ',@d+ sau 'ai 'u+t1 scaderea co+estero+u+ui
$DL su. *F ',@d+ +a .ar.ati si su. 3F ',@d+ +a /e'ei1 cresterea particu+e+or
'ici si dense de LDL1 cresterea aci-i+or ,rasi +i.eri1 cresterea
apo+ipoproteinei ;9
2 hipertensiune arteria+a 8C#F@K3 '' $, sau 'ai 'u+t9
%ecunoasterea sindro'u+ui 'eta.o+ic aButa +a identi/icarea persoane+or cu
risc crescut pentru 4
2 dia.et -aharat tip II
2 aterosc+ero-a coronariana si cere.ra+a
2 canceru+ co+orecta+
Efectele favorabile ale activitatii fizice in sindromul metabolic!
2 scade 'asa de tesut adipos in ,enera+ si ,rasi'ea (iscera+a
8a.do'ina+a9 in specia+
2 creste 'asa 'uscu+ara1 usurand ast/e+ pre+uarea ,+uco-ei
2 creste nu'aru+ capi+are+or si dia'etru+ +or
2 creste transportu+ ,+uco-ei in ce+u+e
2 /i.re+e 'uscu+are ,+ico+itice se trans/or'a in /i.re o=idati(e
2 scade secretia hepatica de ,+uco-a
2 dupa A sapta'anai de antrena'ent /i-ic1 sinte-a de ,+ico,en se
du.+ea-a1 creste capacitatea de in'a,a-inare a ,+uco-ei san,(ine
2 creste e/icienta insu+inei1 creste nu'aru+ receptori+or de insu+ina
2 scad tri,+iceride+e san,(ine
2 creste co+estero+u+ .un 8$DL9
2 scad partic+u+e+e dense de co+estero+ rau 8LDL9
2 scade tensiunea sisto+ica cu *2CF '' $, si diasto+ica cu "23 '' $,
s.a.
C*
Dr. LOTI POPES!U
DEVIATIILE PAT-L-.ICE ALE C-L-ANEI VE,TE),ALE
Nedia,nosticate Di netratate +a ti'p1 pot ,enera co'p+icaii ,ra(e 'ai tHr-iu
ce1 de 'u+te ori1 (or 'ai putea /i so+uionate doar prin inter(enie
chirur,ica+. &odi/icri+e co+oanei (erte.ra+e conduc1 In ti'p1 +a a+terarea
acti(itii Intre,u+ui aparat +oco'otor1 a 'iDcri+or respiratorii Di pot
deter'ina Di a+te 'odi/icri1 In specia+ +a ni(e+u+ siste'u+ui ner(os.
Co#oana %erte$ra# se pre-int ca un stH+p osos1 /or'at din ##2#* de
(erte.re1 dintre care4 > cer(ica+e1 3 +o'.are1 C" dorsa+e1 3 sacra+e Di *23
cocci,iene. !ur.uri+e nor'a+e1 /i-io+o,ice dau co+oanei o 'are e+asticitate
Di sunt * In p+an sa,ita+ Di # In p+an /ronta+. !ur.uri+e sa,ita+e au ro+ In
'rirea re-istenei co+oanei (erte.ra+e Di sunt orientate cu con(e=itatea
Inainte 8+ordo-e9 Di cu con(e=itatea Inapoi 8ci/o-e9. Acestea sunt4 +ordo-a
cer(ica+1 ci/o-a toracic1 +ordo-a +o'.ar Di ci/o-a sacro2cocci,ian. !Hnd
cur.uri+e natura+e sunt e=a,erate sau1 In 'od anor'a+1 reduse1 tind s ai.
se'ni/icaie pato+o,ic. !ur.uri+e In p+an /ronta+ 8'ai puin pronunate
decHt pri'e+e9 sunt In nu'r de trei Di au ro+ co'pensator sta.i+ind
echi+i.ru+ corpora+. La persoane+e QstHn,ace71 aceste cur.uri sunt orientate
In sens in(ers.
Sco+io-a1 ci/o-a Di +ordo-a sunt a/eciuni care repre-int 'odi/icri
pato+o,ice de a= a+e co+oanei (erte.ra+e. )rec(ena de(iaii+or pato+o,ice
a+e co+oanei (erte.ra+e +a copi+ este /oarte ridicat1 esti'ri+e specia+iDti+or
/iind de peste 3FP din tota+u+ copii+or e(a+uai In co+ecti(iti. Insa1 In
'aBoritatea ca-uri+or sunt +ipsite de se'ni/icaie pato+o,ic 8atitudini+e
sco+iotice repre-entHnd "2#P din tota+u+ copii+or e=a'inai9.
Ci'o(e#e sunt de(iaii a+e co+oanei (erte.ra+e In p+an sa,ita+ 8(ertica+91 prin
e=a,erarea cur.uri+or nor'a+e a+e co+oanei (erte.ra+e. Se 'ani/est prin
cur.area e=cesi( a co+oanei In re,iunea toracic In /a1 pro(ocHnd
cocoaDa1 co'pensat /iind printr2o hiper+ordo- 8Inco(oiere Inainte9 In
-one+e cer(ica+ Di +o'.ar1 pentru echi+i.rarea co+oanei. La su,ar1 ci/o-a
este nor'a+ pHn reuDeDte s stea In De-ut1 iar pe 'sur ce creDte1 spate+e
+ui se (a Indrepta.
S"o#io(e#e sunt de(iaii a+e co+oanei (erte.ra+e In p+an /ronta+1 caracteri-ate
prin rotirea corpuri+or (erte.ra+e de partea con(e=1 rotiri care antrenea- Di
coaste+e1 deter'inHnd o ,i.o-itate 8cocoaD9 de partea con(e=. Aceast
nou po-iie a co+oanei (erte.ra+e produce asi'etrii a+e u'eri+or Di
o'op+ai+or. Vor.i' de o atitudine sco+iotic cHnd cur.uri+e se pot redresa
uDor Di de sco+io-a ade(rat cHnd s2au produs 'odi/icri osoase. Sco+io-a
se constat +a e=a'inarea copi+u+ui1 /o+osind ap+ecarea trunchiu+ui Inainte1
C3
po-iie In care apare ,i.o-itatea de partea sco+io-ei. Incidena sco+io-ei +a
ni(e+ 'ondia+ este re+ati( constant1 de " ca-uri +a CFFF de +ocuitori Di 'ai
/rec(ent In rHndu+ se=u+ui /e'inin. Sco+io-a poate /i cu o sin,ur cur.ur
8'aBoritatea9 2 In /or'a +iterei Q!7 2 Di cu " sau # cur.uri 2 In /or'a +iterei
QS7.
Rn ca-u+ sco+io-ei1 cur.area co+oanei (erte.ra+e poate s apar In -ona
toracic1 +o'.ar sau toraco2+o'.ar. Aceast nou po-iie a co+oanei
produce asi'etrii a+e u'eri+or Di o'op+ai+or. Rn /a-e+e incipiente1 cur.uri+e
se pot redresa uDor1 Ins In /a-e+e 'ai a(ansate se produc 'odi/icri
osoase. Sco+io-a cu o sin,ur cur.ur este cea In /or'a +iterei !1 iar +a cea
cu dou2trei cur.uri 8su. /or'a +iterei S91 cur.uri+e a+ternea- de o parte Di
de a+ta a co+oanei. Rn aproape NF P dintre ca-uri1 'oti(e+e apariiei
sco+io-ei nu sInt cunoscute 8acestea se nu'esc sco+io-e idiopatice91 aprInd
In ca-u+ unor copii a+e cror co+oane (erte.ra+e /usesera anterior drepte.
Tipuri de sco+io-4
2 sco+io-a con,enita+ 8se poate o.ser(a de +a naDtere1 copi+u+ are niDte
(erte.re 'a+/or'ate9 Di
2 sco+io-a cau-at de dere,+ari 'uscu+are 8apare dup po+io'e+it1
in/ir'itate 'otorie cere.ra+ sau distro/ie 'uscu+ar9.
Lordo(e#e sunt de(iaii a+e co+oanei (erte.ra+e cu con(e=itate anterioar
aprute prin e=a,erarea cur.uri+or nor'a+e a+e co+oanei (erte.ra+e. Datorit
tonusu+ui crescut a+ 'uDchiu+ui psoas Di s+.irii tonusu+ui 'uDchi+or
a.do'ina+i1 .a-inu+ este I'pins Inainte e=a,erHnd1 ast/e+1 cur.ura +o'.ar.
Cau(e Di 'a"tori 'a%ori(ani
Rn NFP din ca-uri+e de sco+io-1 ori,inea .o+ii este necunoscut 8sco+io-a
idiopatic91 iar In procent de CFP1 sco+io-e+e pot aprea din cau-a4
'a+/or'aii+or (erte.ra+e1 /racturi+or (erte.ra+e1 .o+i+or neuro'uscu+are1
'a+adiei %ecJ+in,hausen1 ine,a+itatea 'e'.re+or in/erioare etc. Se
de-(o+t1 de o.icei1 In copi+rie sau ado+escen.
Atitudinea ci/otic apare /ie datorit unei de.i+iti ,enera+e sau po-iii
,reDite1 dar 'ai poate /i /a(ori-at de-(o+tarea ei Di In pre-ena 'iopiei.
!i/o-e+e ade(rate au +a .a- un trau'atis' cu turtirea unei (erte.re In
un,hi ascuit spre Inainte 8In pan91 ceea ce deter'in aDe-area co+oanei In
un,hi deasupra Di su. (erte.ra +e-at.
O cau- /a(ori-ant de +ordo- +a /e'ei este purtarea Inc+'intei cu
tocuri Ina+te1 care deter'in Inc+inarea .a-inu+ui Inainte Di a trunchiu+ui
Inapoi1 cu apariia +ordo-ei. &ai este pre-ent Di In +u=aia con,enita+ de
Do+d .i+atera+1 In spondi+o+iste-is.
A+te cau-e 'edica+e4 rahitis'u+1 'iopia1 'odi/icri a+e au-u+ui care o.+i,
copi+u+ s ia atitudini asi'etrice sau incorecte1 pentru a corecta de/ectu+1 In
detri'entu+ po-i iei nor'a+e a corpu+ui.
CA
Dr. LOTI POPES!U
Ce pute 'a"e/
Pre-entarea copi+u+ui sau a ado+escentu+ui +a e=a'ene 'edica+e periodice
este i'portant1 ast/e+ putHnd /i pre(enite pro,resia .o+ii Di apariia
co'p+icaii+or. Ori de cHte ori se o.ser( 'odi/icri a+e co+oanei (erte.ra+e
8ci/o-e1 sco+io-e1 +ordo-e9 sau a+e 'e'.re+or in/erioare 8,enunchi In 5:71
picior p+at91 'er,ei +a un consu+t de specia+itate. Atenie1 sco+io-a nu
doare0 !opi+u+ ci/otic are po-iia capu+ui Di Bu'tatea superioar a
trunchiu+ui 'u+t ap+ecate In /a1 'ani/estHnd Di o proe'inen a .a-inu+ui.
Toate aceste 'odi/icri tre.uie co'unicate 'edicu+ui specia+ist.
Dia,nosticu+ se pune pe .a-a e=a'enu+ui c+inic co'p+et Di a e=a'enu+ui
radio+o,ic. Uneori 'ai pot /i cerute e=a'en %&N Di e=a'ene de +a.orator.
!e+ 'ai /rec(ent trata'ent este ce+ nechirur,ica+ Di const1 In /uncie de
tipu+ de/or'rii1 In4 ,i'nastica 'edica+ /iecrei de/or'ri1 purtarea unui
corset pentru oprirea accenturii cur.urii1 'asaB. Trata'entu+ chirur,ica+ se
practic In ca-u+ de(iaii+or 'ari sco+iotice.
Cu pute pre%eni apariia #or/
!hiar dac NFP dintre sco+io-e au o cau- necunoscut1 totuDi1 respectarea
unor nor'e i,ieno2dietetice sunt i'portante pentru de-(o+tarea ar'onioas
a copi+u+ui. Ast/e+1 sunt i'portante4
2 educarea copi+u+ui pentru a a(ea o po-iie corect pe scaun1 In .anc1 +a
'as sau In /aa ca+cu+atoru+ui 8acas sau +a Dcoa+9
2 In+i'ea adec(at a scaunu+ui1 a .irou+ui Di asi,urarea corespun-toare a
sursei de +u'in1 ast/e+ IncHt copi+u+ s nu se ap+ece asupra 'esei1 ci s ai.
spate+e drept 8po-iia corect este cu picioare+e su. scaun Di spate+e drept1
+ipit de sptar9
2 ,hio-danu+ sau rucsacu+ purtat a+ternati( In 'Hini sau pe spate1 a(antaBHnd
po-iia corect a co+oanei (erte.ra+e
2 practicarea unui sport 8Inotu+1 at+etis'u+9 Inc din perioada preDco+ar1
pentru Intrirea Di de-(o+tarea 'uscu+aturii co+oanei (erte.ra+e
2 o a+i'entaie echi+i.rat1 ce (a conduce +a o de-(o+tare /i-ic Di psihic
ar'onioas.
Tot 'ai 'u+i copii sInt dia,nosticai cu o serie de a/eciuni1 printre care Di
sco+io- Di ci/o-. !e+ 'ai /rec(ent1 de/or'ri+e de a= a+e co+oanei
(erte.ra+e apar Intre N Di CC ani.
Sco+io-a Di ci/o-a pot /i depistate de prini1 de persona+u+ 'edica+ din
Dco+i1 de persona+u+ 'edica+ de di/erite specia+iti cu oca-ia unor controa+e
de rutin1 de pro/esorii de sport. !opiii tre.uie Indru'ai ctre 'edicu+
specia+ist de ortopedie pediatric.
E=ist teorii care +ea, de/or'ri+e co+oanei (erte.ra+e de po-iii+e (icioase
In .anc. Specia+iDtii In ortopedie pediatric susin ideea con/or' creia
de/or'ri+e co+oanei (erte.ra+e au drept cau-e 'odi/icri+e hor'ona+e
speci/ice (Irstei.
C>
)aptu+ c sco+io-a apare In pri'ii ani de pu.ertate1 'ai a+es +a /ete1 duce +a
ideea c ar putea /i cau-at Di de concentraia de hor'oni /e'inini din
sIn,e 8ni(e+u+ hor'oni+or +a aceast (Irst creDte 'u+t1 pre,tind
or,anis'u+ pentru sarcin Di naDtere1 dia'etru+ .a-inu+ui se 'reDte1
hor'onii re+a=Ind articu+aii+e9. Din acest 'oti( se dere,+ea- Di statica
co+oanei (erte.ra+e1 (erte.re+e nu 'ai au re-isten Di apar aceste
de/or'ri. Toate /ete+e trec prin perioada de pu.ertate1 Ins nu'ai une+e
/ac .oa+a1 ceea ce Insea'n c In dec+anDarea .o+ii inter(ine Di
predispo-iia ,enetic a respecti(u+ui copi+. Sco+io-a presupune o
de/or'are a co+oanei (erte.ra+e In p+an /ronta+ 8copi+u+ (-ut din spate are
co+oana In /or'a de ! sau S91 iar ci/o-a o de/or'are In p+an sa,ita+ 8din
pro/i+1 se poate o.ser(a o cocoaD9.
!i/o-a sau de/or'area care i'p+ic apariia cocoaDei este de aceeaDi
etio+o,ie ca Di sco+io-a. Si In aceast .oa+1 ortope-ii pediatri susin c nu
se poate spune c po-iia incorect In care copi+u+ st In .anc are (reo
+e,tura cu dec+anDarea ei.
Dar1 o po-iie corect In .anc scuteDte co+oana (erte.ra+ de pro.+e'e
inuti+e.
Su/erine+e co+oanei (erte.ra+e pot da pro.+e'e de sntate +a ni(e+u+
Intre,u+ui or,anis'1 a(Ind In (edere /aptu+ c +a ni(e+u+ co+oanei (erte.ra+e
se a/+ suportu+ 'ateria+ a+ cI'pu+ui e+ectro'a,netic a+ o'u+ui.
Po-iii+e ,reDite sau 'iopia pot /a(ori-a aDa2nu'ite+e atitudini ci/otice
8copi+u+ are tendina de a sta cocoDat9.
E=ist 'ituri Di In ceea ce pri(eDte trata'entu+ pentru aceste a/eciuni1 In
ceea ce pri(eDte re'edierea pro.+e'e+or. De aceea1 consu+tu+ +a 'edicu+
specia+ist ortoped pediatru Di ur'area reco'andri+or acestuia re-o+(
pro.+e'a Di I'piedic a,ra(area .o+ii. E=erciii+e /i-ice su. Indru'area
unui pro/esor de sport1 a unui Jinetoterapeut pot re'edia a/eciuni+e.
!o+oana (erte.ra+a re/+ecta starea or,ane+or si siste'e+or or,anis'u+ui
nostru. De aceea1 este /oarte i'portant sa 'entine' sanatoasa aceasta
5tu+pina7 .ioener,etica a corpu+ui. Orice schi'.are pato+o,ica 8dere,+area
'eta.o+is'u+ui1 siste'e+or di,esti(1 cardio2(ascu+ar si respirator9 se
re/+ecta asupra co+oanei (erte.ra+e. Si in(ers1 orice de/iciente
8discopatie1 spondi+o-a1 ci/o-a1 sco+io-a9 de +a ni(e+u+ co+oanei se re/+ecta
asupra or,ane+or interne corespondente.
Aceasta e=p+ica core+atia dintre /+e=i.i+itatea co+oanei (erte.ra+e si
sanatatea noastra.
Viata sedentara ne conduce +a adoptarea unei posturi dis/unctiona+e1 ce
+i'itea-a 'iscari+e potentia+e a+e co+oanei. De aceea1 este i'portant sa
CK
Dr. LOTI POPES!U
ne resta.i+i' 'o.i+itatea natura+a a co+oanei si sT /orti/ica'
'uschii.
;+ocaBe+e din -ona cer(ica+a a co+oanei sunt direct core+ate cu
ur'atoare+e a/ectiuni4
!C ? ce/a+ee1 'i,rene1 ne(ro-a1 sur'enaB1 +apsus1 inso'nii1
hipertensiune1 o.osea+a cronica1 a'ete+i
!" ? a/ectiuni sinusa+e1 .o+i o/ta+'ice1 otite1 surditate1 +esin1
di(erse dureri in re,iunea cer(ica+a
!# ? ne(ra+,ii1 .o+i de ten1 ec-e'e
!* ? a+er,ie as'ati/or'a1 stari as'ati/or'e1 tu+.urari auditi(e1
po+ipi
!3 ? in/+a'atia cor-i+or (oca+e1 ra,usire1 tonsi+ita
!A ? tortico+is1 dureri de .rate1 articu+atii1 a'i,da+ita1 tuse
con(u+si(a
!> ? .o+i a+e tiroidei1 in/+a'atia ,+ande+or sa+i(are1 predispo-itie
+a race+i.
Din cau-a tensiuni+or /i-ice si 'enta+e acu'u+ate1 a stresu+ui -i+nic1 a
posturii incorecte1 cu inaintarea in (arsta1 'eridiane+e ener,etice a+e
corpu+ui care aduc /orta (ita+a catre or,ane+e interne per'itand .una +or
/unctionare1 de(in din ce in ce 'ai .+ocate.
E=ercitii+e /i-ice pentru co+oana (erte.ra+a asi,ura o .una /unctionare si a
or,ane+or interne si 'entin sanatatea noastra.
Este importanta activitatea fizica in sarcina" #emeia insarcinata trebuie
sa faca miscare sau sa fie sedentara"
Atunci cand te2ai decis sa ai un copi+1 pri'a dorinta care iti (ine in 'inte
este ca e+ sa /ie sanatos. Dar stii ce tre.uie sa /aci pentru asta 6
Este oare iportant pentru 'eeia +ra%ida sa 'a"a is"are /
Date re+ati( recente au de'onstrat i'portanta acti(itatii /i-ice si
.ene/icii+e ei asupra 'a'ei si /atu+ui. E/ortu+ /i-ic 8e/ectuat su. contro+ 2
Jinetoterapeut9 deter'ina o serie de 'odi/icari de adaptare a+e aparate+or si
siste'e+or 8+oco'otor1 cardio(ascu+ar1 respirator1 ner(os s.a.9. Gi'nastica
/e'eii insarcinate are un du.+u ro+4 /i-ic1 dar si psihic1 prin constienti-area
de catre ,ra(ida a e/ecte+or po-iti(e asupra 'entinerii or,anis'u+ui in
/or'a.
Dar a %oie sa 'a" is"are #a 'e# "a inainte de sar"ina /
%e-er(e+e /unctiona+e a+e aparatu+ui cardio2respirator a+ ,ra(idei per'it
e/ectuarea acti(itatii /i-ice in para'etri ase'anatori ce+or din a/ara sarcinii.
Acti(itatea /i-ica are un e/ect de toni/iere /i-ica si psihica. &iscarea (a
CN
reduce an=ietatea si depresia care apar +a un procent i'portant din ,ra(ide.
De aceea1 e i'portant sa te 'o.i+i-e-i1 sa te 'isti. Iesi +a o p+i'.are1
incearca sa /ii acti(a pana in u+ti'e+e sapta'ani@-i+e de sarcina 8'edicu+
care iti ur'areste sarcina stie daca ai sau nu contraindicatii1 asa ca e
i'portant sa /ii in per'anenta +e,atura cu e+9.
Este iportant sa ape#e( #a un a0utor in a"est sens /
Da. La ni(e+u+ oase+or si 'uschi+or se pot produce 'odi/icari care
deter'ina discon/ort si chiar dureri. Poti ape+a +a aButoru+ unui specia+ist
Jinetoterapeut care sa te in(ete cu' sa /aci 'iscari+e si ce 'iscari sunt
per'ise.
Oinetoterapeutu+ este sin,uru+ in 'asura sa sta.i+easca pro,ra'e+e de
e=ercitii speci/ice in /unctie de (arsta ,ra(idei1 stadiu+ si e(o+utia sarcinii1
,radu+ui de antrena'ent1 (a do-a e/ortu+ prin 'onitori-area /unctii+or (ita+e
8/rec(enta cardiaca sa nu depaseasca C*F@'inut91 prin aprecierea
te'peraturii corpu+ui si a ,radu+ui de hidratare. E+ (a /i ce+ care (a opri
e=ercitii+e /i-ice in 'o'entu+ aparitiei oricarui discon/ort.
Or,anis'u+ tau su/era in sarcina trans/or'ari speci/ice care necesite
anu'ite e=ercitii.
De "e e iportant sa 'a" is"are! "u re+u#aritate! in sar"ina /
E=ercitii+e /i-ice sunt deose.it de i'portante pentru a putea /ace /ata
tuturor so+icitari+or si 'odi/icari+or +a care este supus or,anis'u+ /e'eii
insarcinate. Acestea sunt .ene/ice atat pentru /e'eia care a /ost acti(a
anterior sarcinii1 cat si pentru cea sedentara. Gi'nastica prenata+a e/ectuata
in 'od re,u+at are ca re-u+tat4 'entinerea ,reutatii1 pre(enirea durerii de
spate din ti'pu+ sarcinii1 a'e+iorarea pro.+e'e+or ,enerate de picioru+ p+at1
pre(enirea ede'e+or.
E/ectuarea tehnici+or de respiratie corecta deter'ina o o=i,enare adec(ata a
/atu+ui1 pre(ine constipatia1 scade ede'e+e 'e'.re+or in/erioare 8se
de-u'/+a picioare+e91 pre(ine aparitia (arice+or1 i'.unatateste tonusu+ /i-ic
si psihic.
De ase'enea1 e=ercitii+e /i-ice toni/ica 'uscu+atura care (a /i so+icitata in
ti'pu+ nasterii4 'uschii a.do'ina+i1 ai spate+ui1 .a-inu+ui1 perinea+i.
E/ortu+ in ti'pu+ nasterii este echi(a+ent cu urcarea unui 'unte ina+t.
Tre.uie sa /ii antrenata pentru asta1 pentru a putea trece cu usurinta1 /ara
pro.+e'e 'aBore acest 'inunat 'o'ent din (iata ta 4 nasterea unui copi+.
Ce 'a" da"a a in+ras /
E .ine sa ai o dieta echi+i.rata1 .o,ata in proteine 8datorita ne(oi+or
crescute9 si sa respecte un raport ,+ucide @ +ipide 8/ructe+e in +ocu+
du+ciuri+or concentrate1 u+eiu+ de 'as+ine in +ocu+ untu+ui91 cu un surp+us de
"FF ? #FF ca+orii @ -i. Tendinta de crestere e=a,erata a ,reutatii poate /i
oprita prin practicarea re,u+ata a e=ercitiu+ui /i-ic 8daca nu e=ista
contraindicatii 'edica+e4 p+acenta prae(ia1 cerc+aB co+ uterin1 hipertensiune
arteria+a s.a.9.
"F
Dr. LOTI POPES!U
Ce sa 'a" da"a a doare spate#e /
Nu tre.uie sa te sperii. Nu tre.uie sa intri in panica.
Din cau-a 'odi/icari+or hor'ona+e care se produc pe perioada sarcinii1
/oarte 'u+te ,ra(ide1 pe 'asura ce (arsta sarcinii inaintea-a1 incep sa ai.a
dureri de spate4
E in ti'pu+ sarcinii1 din cau-a 'odi/icari+or su/erite de cur.uri+e co+oanei
(erte.ra+e si a schi'.arii centru+ui de ,reutate
E in ti'pu+ tra(a+iu+ui@nasterii1 ca ur'are a presiunii crescute +a ni(e+u+
articu+atii+or pe+(isu+ui 8'icu+ui .a-in91 ca si a tractiunii e=ercitate asupra
+i,a'ente+or1 care sustin uteru+ in ca(itatea pe+(ina.
E&ista 'eei "are nu 'a" is"are pe perioada sar"inii1 La "e ris"uri se
e&pun /
Sedentaris'u+ pe perioada sarcinii in,reunea-a nasterea. O 'uscu+atura
neantrenata nu poate aButa contractii+e /i-io+o,ice si nu poate contri.ui +a
crearea unei presiuni su/iciente pentru e=pu+-ia /atu+ui. Oi+o,ra'e+e in p+us
se tot aduna si (a /i /oarte ,reu sa /ie date Bos1 e+e (or in,reuna respiratia1
acti(itatea cardiaca.
Ce tipuri de exercitii poti sa faci"
Aero$i"
I'p+ic o acti(itate /i-ic rit'ic1 repetiti(1 ce so+icit siste'u+ circu+ator
Di 'arii 'uDchi sche+etici 8a doua 5ini'79. SporeDte se'ni/icati( /+u=u+
san,uin ctre 'uDchi pentru o peroad crescut de ti'p1 asi,urHnd
antrena'entu+ ini'ii 2 'ersu+ (ioi1 a+er,area1 Inotu+1 cic+is'u+1 'ersu+ pe
'unte.
Forta si e#asti"itate
2 R'.unteDte e+asticitatea tendoane+or1 crescHnd a'p+itudinea 'iDcri+or
In articu+aii
2 !reDte tonusu+ Di /ora 'uscu+ar
2 R'.unteDte 'eta.o+is'u+ osos 8creDte densitatea 'inera+ osoas9
2 Scade riscu+ trau'atis'e+or
Antrenaentu# "u +reutati
;odU .ui+din, 8creDte 'asa anu'itor 'uDchi9.
$minteste%ti!
" #a in fiecare zi miscare, timp de cel putin 30 minute (mers pe jos in ritm
alert, mers pe bicicleta, gradinarit, inot, alergat, mers la sala s!a!) !
" #a exercitii de crestere a fortei musculare, cel putin de $ ori pe
saptamana!
" # exerciiile cu o or nainte de mas sau cu 3 ore dup mas!
" %xerciiul s fie moderat (n timpul lui s poi vorbi cu uDurin)
&entru o sanatate buna' fa miscare' zilnic' indiferent de varsta(
"C
!ap. " OdihneDte2te0
S-MN SI -DI2NA PENT,U UN STIL DE VIATA SANAT-S
Ce este sonu#/
So'nu+ este un proces acti( in care ne re/ace' dupa o.osea+a /i-ica si
psihica. So'nu+ este esentia+ pentru (iata ? asi,ura re/acerea /i-ica si
psihica prin respectarea a+ternantei so'n ? (e,he. Pri(area de so'n a
or,anis'u+ui1 pe perioade 'ai +un,i1 deter'ina 'odi/icari
co'porta'enta+e 8deci-ii ,resite1 irita.i+itate1 inso'nie1 sindro' de
o.osea+a cronica1 +etar,ie si o.osea+a1 depresie1 suicid s.a.9 si chiar
.iochi'ice.
Cat dori/
In 'edie1 C@# din (iata o petrece' dor'ind. So'nu+ in/+uentea-a4 (i,i+enta1
tonusu+ psihic1 e/icienta@producti(itatea1 dispo-itia1 capacitatea de a
co'unica1 creati(itatea1 ,reutatea corpora+a1 perceptia1 'e'oria1
rationa'entu+1 ti'pu+ de reactie1 sanatatea /i-ica.
Cu 3%ine4 sonu#/
&e+atonina1 hor'onu+ care induce so'nu+1 este produs de ,+anda pinea+a
8epi/i-a9 care e=tra,e un a'inoacid 8tripto/anu+9 din san,e. Tripto/anu+ este
trans/or'at in serotonina 8+a +u'ina -i+ei9. Serotonina este trans/or'ata in
'e+atonina 8+a intuneric1 ca+ciu nor'a+ in san,e si (ita'ina ;A9.
Pentru a a(ea un so'n .un1 odihnitor e ne(oie de pre-enta factorilor care
cresc secretia de melatonina!
2 cresterea e=punerii +a +u'ina natura+a
2 crearea unor conditii de intuneric
2 a+i'entatie .o,ata in4 'e+atonin 8o(-1 poru'.1 ore-1 roDii1 .anane1
or-91 tripto/an 8to/u1 se'ine de do(+eac1 susan1 'i,da+e Di nuci91
(ita'ina ;A 8nuci1 /istic s.a.9
2 ni(e+ nor'a+ a+ ca+ciu+ui in san,e
2 o cina /oarte usoara
#actori care scad sinteza de melatonina!
2 stres
2 co/eina
2 a+coo+
2 tutun
Dr. LOTI POPES!U
""
3Ar*ite"tura4 sonu#ui
)omnul *+EM ,somnul cu unde lente-
Stadiu+ C 3P din durata so'nu+ui
" *3P din durata so'nu+ui
# V * "3P 2 so'nu+ cu unde DELTA 8pro/und9
2 !reDte aportu+ de sHn,e ctre 'uDchi
2 &uDchii se re+a=ea-
2 Ener,ia este conser(at
2 %it'u+ ini'ii1 rit'u+ respirator si presiunea arteria+ scad
2 !reDte sinte-a hor'onu+ui de creDtere 8G$9
)actorii de care depinde sinte-a G$4 so'nu+ pro/und1 e=erciiu+1 dieta
srac In ,rsi'i1 ,reutate corpora+ nor'a+1 stres 'oderat1 e=c+uderea
'esei de sear 8" 'ese pe -i9
I'portana G$4 pro'o(ea- procesu+ creDterii1 incetineDte procesu+ de
I'.trHnire
2 %epara +e-iuni+e
)omnul +EM ,somnul cu unde rapide-
"3 P 2 din durata tota+
Super/icia+1 crescut In a doua parte a nopii
2 Au +oc 'iDcri rapide a+e ,+o.i+or ocu+ari
2 Presiunea arteria+1 rit'u+ ini'ii Di te'peratura cresc
2 Perioada (ise+or
2 !reDte /+u=u+ san,(in ctre creier
2 Necesar pentru a supra(ieui durerii
2 )aci+itea- procesu+ de 'e'orare Di /i=ea- ceea ce a /ost In(at
2 R'.unteDte deprinderi+e 'otorii
2 Depo-ite+e de neurotrans'itori In sinapse este re/cut
2 Esenia+ pentru pre,tirea 'inii pentru per/or'ane+e u+terioare
Cu dori/
Neurotrans'itatorii i'p+icati in producerea si pastrarea so'nu+ui sunt4
2 serotonina 83$T9 2 creDte In ti'pu+ so'nu+ui ? i'p+icat In ador'ire
2 aceti+co+ina 8A!$9 2 creDte In ti'pu+ so'nu+ui ? so'nu+ super/icia+
2 norepine/rina 8NE9 2 scade In ti'pu+ so'nu+ui ? so'nu+ super/icia+
2 dopa'ina 8DA9 2 creDte In ti'pu+ so'nu+ui ? i'p+icat In tre-ire Di in
starea de (e,he
Pri%area de son sau un son neodi*nitor5
!orpu+ nu este In 'od adec(at restaurat@In(iorat
2 Irita.i+itate crescuta
"#
2 !reati(itate sca-uta
2 !oncentrare sca-uta1 di/ici+a
2 Scaderea ateniei
2 !resterea ti'pu+ui de reacie
2 Scade e/iciena
2 Scade Budecata
Siste'u+ i'unitar
2 e/icien +a Bu'tate dup pierderea a # ore de so'n Intr2o sin,ur noapte
2 risc de in/ecii
&eta.o+is'u+ ,enera+
2 to+eran +a ,+uco- sc-ut cHnd so'nu+ este de * ore pe noapte
8tineri ? .r.ai Di /e'ei ? sntoDi1 /r /actori de risc1 dup o spt'Hn
de +ips de so'n se I'.o+n(esc de pre2dia.et9
2 Epui-are
2 Depresie
2 Paranoia
2 $a+ucinaii
!onductorii auto o.osii au per/or'ane sc-ute +a teste1 co'parati( cu
conductorii In stare de e.rietate 8F.FKP a+coo+ In sHn,e9.
#FP din tota+u+ accidente+or auto sunt cau-ate de +ipsa de so'n.
*F23FP din accidente+e de 'unca sunt cau-ate de +ipsa de so'n.
!au-e+e inso'niei tin de /oarte 'u+ti /actori.
$minteste%ti!
&ergi la culcare devreme si incepe"ti ziua inainte de rasaritul soarelui!
'eriseste camera inainte de a dormi!
(atul sa fie confortabil, orientat corect!
)a fii imbracat lejer! (erna sa fie potrivita!
*ncearca sa ai ore fixe pentru somn + respecta orarul somnului!
,u manca ore inainte de a merge la culcare!
-di.neste"te pentru a te mentine in forma!
Dr. LOTI POPES!U
"*
!ap. # ;ea ap 0
APA
Desi nu /urni-ea-a ener,ie sau ca+orii1 apa este indispensa.i+a in toate
etape+e nutritiei.
2 Ea Boaca un ro+ i'portant in di,estie1 in /or'area secretiei sa+i(are1
'estecarea si in,hitirea hranei.
2 Apa este 'asi( repre-entata in sucuri+e di,esti(e care asi,ura
desco'punerea a+i'ente+or in parti+e +or co'ponente.
2 Apa Boaca un ro+ i'portant in e+i'inarea resturi+or nedi,erate din tu.u+
intestina+ prin scaun.
2 Apa este 'ediu+ in care au +oc reactii+e .iochi'ice din or,anis'.
2 !a o co'ponenta 'aBora a san,e+ui1 apa transporta su.stante+e nutriti(e
in tot or,anis'u+ si e+i'ina re-iduuri+e chi'ice prin inter'ediu+ urinei.
Desi nu /urni-ea-a or,anis'u+ui nici ener,ie1 nici (ita'ine1 apa este un
e+e'ent (ita+ in nutritia or,anis'u+ui. Din punct de (edere a+ ur,entei1
ne(oia de apa a or,anis'u+ui se situea-a i'ediat dupa ne(oia de o=i,en.
Statistici+e Or,ani-atiei &ondia+e a Sanatatii arata ca peste "FF 'i+ioane de
oa'eni su/era din +ipsa de apa pota.i+a. !u ade(arat1 dupa cu' spunea
Leonardo da Vinci1 apa este 5se(a (ietii pe pa'ant7.
Cata apa "ontine or+anisu# nostru si or+ane#e noastre/
Nou nascutu+ este a+catuit in proportie de KFP din apa.
La #F de ani continutu+ hidric a+ o'u+ui este de AFP.
La >F de ani continutu+ hidric a+ corpu+ui o'enesc este de cca *AP.
!o'po-itia corpu+ui nostru arata ca apa ocupa un +oc i'portant in
or,anis'u+ nostru. I'portanta apei este re/+ectata si in continutu+ in apa a+
di/erite+or or,ane si tesuturi. Ast/e+1 in une+e or,ane cu acti(itate intensa
precu' tiroida1 sp+ina1 rinichiu+ si creieru+1 apa atin,e proportii de pana +a
K3P. &uschii contin apa in proportie de >3P1 carti+aBe+e 33P1 tesutu+ ,ras
#FP. !hiar si oase+e au "FP apa1 iar dentina CFP.
&ai 'u+t de Bu'atate din tota+u+ de apa dintr2un or,anis' se ,aseste in
ce+u+e1 restu+ /iind reparti-at in (ase+e san,uine si +i'/atice respecti( o
'are parte in spatiu+ dintre ce+u+e si (ase 8spatiu+ interstitia+9.
Ce ro#uri 0oa"a apa in "orpu# nostru/
2 Mediu de reactie' de transport si solubilizare
Apa este 'ediu+ in care au +oc reactii+e .iochi'ice din or,anis'. Uneori
apa poate sa ia parte +a reactii+e chi'ice propriu2-ise si sa su/ere +a randu+
ei 'odi/icari. Se stie ca san,e+e care circu+a printr2o retea co'p+e=a de
cana+e 2 artere+e1 (ene+e si capi+are+e 2 este constituit in principa+ din apa.
!a o co'ponenta 'aBora a san,e+ui1 apa transporta su.stante+e nutriti(e si
hor'onii in tot or,anis'u+ si e+i'ina re-iduuri+e chi'ice prin inter'ediu+
urinei. Toate acestea sunt posi.i+e datorita /aptu+ui ca apa este so+(ent.
"3
2 .ermoreglare
In ca-u+ depunerii unui e/ort /i-ic sustinut incepe' sa transpira'. Apa1 su.
/or'a transpiratiei care se e(apora1 aButa corpu+ sa se raceasca si ast/e+ sa2si
'entina te'peratura nor'a+a. Tot apa este aceea care contri.uie decisi( +a
uni/or'i-area te'peraturii in interioru+ corpu+ui.
2 /ubrifiant si emolient
U'e-irea ochi+or este rea+i-ata de secretia +acri'a+a1 a carei co'ponenta
principa+a este apa. )ara aceasta pe+icu+a cu proprietati e=traordinare1 ochii
s2ar usca1 s2ar in/+a'a1 ar /i e=tre' de durerosi si p+eoape+e ar /i
ne/unctiona+e.
2 )palarea si calirea organismului
Apa este indispensa.i+a pentru i,iena te,u'ente+or noastre si /o+osita ca
a,ent e=tern1 constituie unu+ dintre cei 'ai p+acuti si 'ai ener,ici a,enti de
ca+ire.
2 $lte roluri
Apa Boaca un ro+ i'portant in /iecare /a-a a di,estiei. Su. /or'a sa+i(ei1 ne
aButa sa 'esteca' si sa in,hiti' hrana. Su. /or'a sucuri+or di,esti(e ne
aButa sa desco'pune' a+i'ente+e in parti+e +or co'ponente si apoi sa +e
a.sor.i'. Apa e+i'ina resturi+e din tu.u+ intestina+ prin scaun. )ara apa nu
a' putea au-i1 nu ne2a' putea pastra echi+i.ru+. !reieru+ si 'adu(a spinarii
sunt suspendate intr2o ca'asa su.tire de +ichid care +e proteBea-a de ce+e
'ai 'u+te socuri accidenta+e.
Cata apa se e#iina (i#ni" din or+anis si prin "e "ai/
Or,anis'u+ e+i'ina -i+nic CFFF2C3FF '+ de apa prin urina1 aproape 3FF '+
prin perspiratia insensi.i+a 8(aporii e+i'inati din p+a'ani prin respiratie91
apro=i'ati( 3FF de '+ prin transpiratie si CFF2C3F '+ prin 'aterii+e /eca+e.
Pierderi+e tota+e de apa prin toate aceste cai1 pe durata unei -i+e1 insu'ea-a
"FFF ? "3FF '+ de apa.
Care este ne"esaru# de apa a# or+anisu#ui/
Necesaru+ tota+ -i+nic este e,a+ cu pierderi+e tota+e. Tre.uie sa tine' cont de
/aptu+ ca o parte din aceste ne(oi se asi,ura din a+te surse decat apa de .aut.
In 'od nor'a+ hrana contine intre 3FF2>3F '+ de apa. )ructe+e si +e,u'e+e
(er-i sunt /oarte .o,ate in apa 8cca KFP9. De ase'enea1 in ti'pu+ arderi+or
din or,anis'1 se produc inca #FF23FF de '+ de apa ca produs secundar a+
'eta.o+is'u+ui. Aceasta apa este nu'ita apa 'eta.o+ica.
Une+e cercetari au aratat ca setea este un indicator i'per/ect a+ ne(oi+or de
apa a+e or,anis'u+ui. Din acest 'oti(1 in ,enera+1 tre.uie sa .e' 'ai 'u+ta
apa decat si'ti' ca a(e' ne(oie.
Care sunt situatii#e in "are ne"esaru# de apa "reste/
E=ista 'ai 'u+te situatii care pot duce +a cresterea necesaru+ui de apa 4
starea de /e.ra1 'unca /i-ica intensa sau orice /actor care deter'ina
intensi/icarea transpiratiei. &ediu+ inconBurator in/+uentea-a si e+ necesaru+
de apa. !antitatea de apa pierduta prin respiratie este 'ai 'are1 intr2o
at'os/era /oarte uscata1 indi/erent daca este (or.a de te'peraturi ina+te 8in
desert9 sau de te'peraturi sca-ute 8in -i+e+e ,eroase de iarna9.
Dr. LOTI POPES!U
"A
!and a+i'entatia este .o,ata in proteine1 cand inc+ude cantitati e=cesi(e de
(ita'ine sau 'inera+e din ta.+ete cu sup+i'ente1 (or re-u+ta 'ai 'u+te
deseuri. Pentru a aButa rinichii sa poata e+i'ina in conditii opti'e
re-iduuri+e sup+i'entare1 este indicat ca aportu+ de apa sa /ie sup+i'entat si
e+. In conditii de .oa+a1 pierderi+e de +ichide prin (arsaturi sau diaree
a/ectea-a si e+e1 uneori in 'od a+ar'ant1 necesaru+ de apa a+ or,anis'u+ui.
Aceste pierderi pot /i /oarte 'ari1 iar atunci tre.uie in+ocuite ur,ent.
&a'e+e care a+aptea-a au ne(oie de 'ai 'u+t +ichid pentru a asi,ura o
portie su/icienta de +apte pentru copi+u+ a+aptat +a san.
Care sunt "onse"inte#e des*idratarii/
La pierderea a nu'ai CFP din continutu+ hidric tota+ a+ corpu+ui se o.ser(a
o stare accentuata de s+a.iciune.
La pierderea a peste "FP se insta+ea-a 'oartea.
Aceste date sunt cu atat 'ai i'presionante cu cat se aprecia-a ca
or,anis'u+ poate pierde aproape in tota+itate re-er(e+e sa+e ,+ucidice si
+ipidice si KFP din ce+e de proteine1 /ara ca (iata sa /ie ire(ersi.i+ a/ectata.
Care sunt $ene'i"ii#e "onsuu#ui a$undent de apa/
!onsu'area din a.undenta a apei per'ite or,anis'u+ui nostru sa2si
indep+ineasca /unctii+e 'ai e/icient. %e-iduuri+e sunt 'ai usor e+i'inate din
or,anis'.
Apa consu'ata din a.undenta aButa +a pre(enirea in/ectii+or1 +itia-ei
8pietre+or9 .i+iare si rena+e. !hiar pro.+e'a constipatiei este in 'are 'asura
re-o+(ata daca se .ea 'ai 'u+ta apa.
Se poate in#o"ui apa "u a#te #i"*ide/
De 'u+te ori se inta'p+a ca apa sa /ie in+ocuita cu a+te +ichide 8.auturi+e
racoritoare1 ca/eaua1 ceaiuri+e1 .auturi+e a+coo+ice9. Este ade(arat ca
or,anis'u+ poate sa /o+oseasca apa si din a+te surse decat apa pura. Insa1
ce+e 'ai 'u+te din surse+e a+ternati(e de apa pre-inta incon(eniente.
;auturi+e racoritoare au un continut 'are de -ahar1 contri.uind ast/e+ +a
cresterea riscu+ui de o.e-itate. In p+us1 din cau-a /or'ei ra/inate su. care se
pre-inta1 -aharuri+e din .auturi pot sa deter'ine cresterea aciditatii
sto'acu+ui1 precu' si osci+atii nedorite a+e ni(e+u+ui de -ahar din san,e.
!o+orantii pot produce a+er,ii1 a/ectiuni in/+a'atorii si 'u+te a+te pro.+e'e
de sanatate.
!a/eaua taie setea1 de aceea ?daca .eti ca/ea ? .eti si un pahar cu apa.
!o/eina deshidratea-a corpu+.
Anu'ite .auturi contin acid /os/oric 8scade a.sor.tia ca+ciu+ui9.
Pentru /iecare .utur a+coo+ic1 pentru /iecare ceaDc de ca/ea1 pentru
/iecare pahar de suc de /ructe1 .ea un pahar de ap In p+us.
Cand este "e# ai indi"at oent sa $e apa/
De2a +un,u+ intre,ii -i+e. E=ista un sin,ur inter(a+ de ti'p care /ace
e=ceptie4 e(itati sa .eti apa inainte1 in ti'pu+ si i'ediat dupa 'ancare
pentru a nu di+ua sucuri+e di,esti(e.
!u o Bu'tate de or Inainte de 'as en-i'e+e di,esti(e sunt secretate In
sucu+ ,astric1 /cHndu2+ apt pentru di,estie. Orice cantitate de ap +uat In
">
acest ti'p1 In ti'pu+ 'esei sau In ti'p de " ore dup ce ai 'Hncat1 (a di+ua
sucu+ ,astric. Di,estia (a /i IntHr-iat Di 'ai puin e/icient. !u cHt
hrana st 'ai 'u+t In sucuri+e di+uate1 este predispus /er'entrii. ADa
apare discon/ortu+ ,astric.
Daca toata portia de apa ar /i in,hitita intr2o sin,ura L do-a M1 acest +ucru
nu nu'ai ca ar /i nep+acut1 dar ar induce o e+i'inare rapida de catre rinichi
a apei in e=ces. Ast/e+1 apa nu are ti'p sa patrunda in spatiu+ interstitia+ si
nu poate antrena decat o 'ica parte din produsii 'eta.o+ici acu'u+ati. De
aceea1 apa se .ea cu in,hituri 'ici1 pe toata durata -i+ei.
Intrucat creieru+ este >3P apa1 este e(ident de ce printre si'pto'e+e
ti'purii a+e deshidratarii se re,asesc sen-atia de s+a.ire si o.osea+a1
dureri+e de cap si a'etea+a.
A+te si'pto'e a+e unui consu' insu/icient de apa sunt4
2 .u-e1 ,ura1 pie+e uscata
2 ,reata
2 urina inchisa +a cu+oare sau urinare rara
2 constipatie
2 te'peratura corpora+a ridicata sau respiratie di/ici+a.
Ai ne(oie de ap 4
2 pentru c e=ist riscu+ de +itia- urinar ? dac nu .ei su/icient Di In 'od
re,u+at
2 pentru c e=ist riscu+ de in/ecii urinare1 In specia+ +a /e'ei
2 pentru c e=ist riscu+ de cancer inc+u-Hnd canceru+ de (e-ic Di canceru+
de co+on
2 pentru creDterea per/or'ane+or ta+e /i-ice Di 'inta+e.
;ea 'ai 'u+ta apa decHt in 'od o.iDnuit4
2 cHnd dieta ta este 'ai .o,at In proteine
2 dac eDti copi+
2 dac ai o .oa+ ce cau-ea- (rsturi sau diaree
2 dac eDti acti( /i-ic
2 cHnd eDti e=pus +a condiii de te'peratur Ina+t Di /oarte Ina+t.
Persoane+e In (Hrst au adesea un risc crescut de deshidratare ? cau-e4
2 /uncia rena+ se a+terea- odat cu (Hrsta
2 tu+.urri hor'ona+e
2 +ipsa sen-aiei de sete 8'ecanis'e+e de re,+area setei se 'odi/ic9
2 'edica'ente 8diuretice Di +a=ati(e9
2 .o+i cronice
2 'o.i+itate redus
$ bea ap este asemenea unui 0duD1 interior.
Nu pute' depo-ita ap. A(e' ne(oie de ap proaspt In /iecare -i1 pentru
a In+ocui ce s2a e+i'inat. !antitatea de ap necesar -i+nic depinde de
'eta.o+is'1 te'peratur1 a+i'ente+e /o+osite Di acti(itatea depus.
!oninutu+ In ap a+ corpu+ui este 'ai 'are +a .r.ai1 /a de /e'ei.
Dr. LOTI POPES!U
"K
!au-e a+e deshidratarii4
2 creDterea transpiraiei pro(ocat de (re'e ca+d1 u'iditate1 e=erciiu Di
/e.r
2 consu' insu/icient de ap
2 tu+.urri a+e 'ecanis'e+or de re,+are a setei +a (Hrstnici< uneori nu +e este
sete chiar dac sunt deshidratai
2 (o+u' crescut de urin4 In de/iciene hor'ona+e 8hor'onu+ antidiuretic ?
AD$ 2 sc-ut91 dia.et -aharat1 .o+i rena+e1 dup anu'ite 'edica'ente
2 diaree sau (rsturi
2 procesu+ de re/acere dup arsuri
Dac apa de la robinet nu este si,ur4
2 insta+ea-2i propriu+ siste' de /i+trare4 un /i+tru adec(at cu cr.une
specia+ In+tur ce+e 'ai 'u+te su.stane ce conta'inea- apa Di1 de
ase'enea1 Ii con/er un ,ust /oarte .un. Daca .ei apa de +a /antana1 ai ,riBa
ca apa sa /ie i,ieni-ata0
$pa minerala
!onine sare1 care produce retenie de /+uide Di ede'e1 iar +a anu'ite
persoane produce chiar creDterea tensiunii arteria+e.
!onsu' o cantitate +i'itat de ape 'inera+e sau a+e,e acea (arietate de
ap 'inera+ cu un coninut 'ai 'ic de #F ', sodiu@CFF '+ apa.
$minteste%ti !
2/ea 0 pa.are ca s trieDti, 1 ca s te simi bine, 20 ca s
ntinereDti34(5ans 6ie.l)
'pa constituie simbolul materiei primordiale care a primit germenii
fertilizatori ai spiritului, ea reprezinta matricea vietii! 7alitatile sale sunt
receptivitatea, adaptarea, supletea!
7iclurile apei sunt ciclurile vietii! #acem parte din aceasta curgere apei,
de aceea trebuie sa o respectam!
'pa este purtatoare de informatie!
!ercetari+e +ui &asaro E'oto1 o' de stiinta Bapone-1 au e(identiat
consecinte+e i'ediate a+e ,anduri+or noastre asupra /or'arii crista+e+or de
apa. Acest /apt are pro/unde i'p+icatii asupra sanatatii oa'eni+or si a
.unastarii intre,ii p+anete.
"N
!ap. * %espir corect0
Pute' supra(ietui 'ai 'u+te sapta'ani /ara 'ancare1 cate(a -i+e /ara apa1
dar doar cate(a 'inute /ara aer. Un secret a+ sanatatii si +on,e(itatii este sa
/ace' e=ercitii de respiratie1 tinandu2ne respiratia din cand in cand. Ast/e+1
schi'.u+ de ,a-e din san,e este 'ai .un si e=ista 'ai 'u+t dio=id de
car.on necesar 'eta.o+is'u+ui ce+u+ar. I'.atranirea poate /i incetinita
respirand corect.
5Daca (rei sa traiesti 'u+t ti'p1 respira adanc si rar78ca+u,ar ti.etan9.
O respiratie corecta poate pre+un,i (iata cu #F2*F ani.
%espiratia si di,estia sunt in stransa +e,atura. !ei care (or sa scape de
cate(a Ji+o,ra'e in p+us1 tre.uie sa /ie atenti +a dieta1 sa /aca 'iscare1 dar
si sa respire corect 8sa2si tina respiratia ti'p de #F de secunde1 de 'ai
'u+te ori pe -i9.
Copo(itie5
Aeru+ contine4
2 >KP A-ot 8N"9
2 "CP O=i,en 8O"9
2 CP ar,on W a+te+e 8dio=id de car.on1 neon1 he+iu1 o-on1 hidro,en1
particu+e de ap1 a+te particu+e9
,o#uri5
2 Aeru+ Intreine (iaa
2 Sunte' dependeni de o=i,en1 care este /o+osit In 'itocondrii1 structuri
specia+e a+e ce+u+e+or. &itocondrii+e sunt ade(rate u-ine e+ectrice care
/urni-ea- ener,ie pentru orice acti(itate a corpu+ui nostru
2 !e+u+e+e roii conin he'o,+o.ina care transport o=i,enu+ +a toate
ce+u+e+e corpu+ui
2 Aportu+ crescut de o=i,en1 In specia+ cHnd respir' corect (a aButa4
circu+aia sHn,e+ui1 'e'oria1 a,eri'ea 'inii1 e/iciena In acti(itate
O respiratie e/icienta4
2 ca+'ea-
2 sti'u+ea- po/ta de 'Hncare Di I'.unteDte di,estia
2 creDte 'eta.o+is'u+ .a-a+ 8reduce co+estero+u+ san,uin9
,espira "ore"t4
)o+oseste a.do'enu+ 8'uchii drepi a.do'ina+i9
2 Inspir pe nas. A.do'enu+ se 5di+at7
2 E=pir. A.do'enu+ se retra,e Di se strHn,e puin Inuntru
!a+itatea 4 %espiraie pro/und
%it'u+ 4 C"2CA pe 'inut
Dr. LOTI POPES!U
#F
Ionii negativi din aer 8'o+ecu+e de o=i,en cu un e+ectron in p+us9
pro'o(ea-a sanatatea. Sunt produsi in at'os/era 4
2 In Buru+ copaci+or (er-i1 pduri+or In(er-ite
2 pe 'ar,inea +acu+ui1 pe +itora+1 +Hn, ape cur,toare Di cascade dup
/urtun
Ionii pozitivi din aer a/ectea-a sanatatea4
2 in interior 8In cas9
Surse4
2 /u'u+ de tutun
2 ,a-e 8o=id de car.on1 .io=id de a-ot9 din arderi de co'.usti.i+ ca surse de
c+dur care /o+osesc +e'n1 cr.uni petro+1 'otorin1 ,a-e natura+e
2 a+te su.stane chi'ice /o+osite pentru curenie
2 a-.est
2 i,rasie
Cu te a'e"tea(a po#uarea/
2 SicJ .ui+din, sUndro'e 8usturi'ea ochi+or1 a nasu+ui1 a ,atu+ui1 tuse1
dureri de cap1 a'etea+a1 so'no+enta1 ,reata1 e=tre'a o.osea+a s.a.9
E'e"te#e aeru#ui proaspat4
2 Sen-aie de .ine
2 %e+a=ea-1 ca+'ea-
2 R'.unteDte aciunea de curire a .ronhii+or Di p+'Hni+or
2 R'.unteDte acti(itatea ini'ii1 nor'a+i-ea- tensiunea arteria+
2 Scade concentraia de ,er'eni Di (iruDi din aer
2 ABut di,estia
2 R'.unteDte rit'u+ Di ca+itatea creDterii p+ante+or Di ani'a+e+or
$minteste%ti4
2 respir corect
" f pauze frecvente, ca s respiri adnc
" f exerciii fizice + activitatea creDte numrul capilarelor de snge care
se desc.id Di activeaz transportul de oxigen ctre celule
" poarta .aine care s nu"i mpiedice o respiraie ampl, evit .ainele
strmte
" stai pe scaune confortabile
" pstreaz casa bine ventilat
" evit mncarea bogat n grsimi (acestea scad capacitatea .ematiilor de
a transporta oxigenul)
#C
!ap. 3 &nHnc sntos0
5Initiatii acorda o 'are i'portanta cercetari+or re/eritoare +a nutritie.
Sanatatea noastra depinde de puterea e+e'ente+or continute in hrana.
Procesu+ de hranire isi are i'portanta sa spiritua+a. Inceputu+ 'esei are
ne(oie de +e,area de !reator si de o stare de re+a=are constienta. &o'entu+
in care +ua' pri'a in,hititura are i'portanta asupra intre,u+ui proces de
di,estie.
Gura1 or,anu+ care pri'este hrana1 este ce+ 'ai spiritua+i-at. Gura a.soar.e
particu+e+e eterice +e hranei1 ener,ii+e ce+e 'ai /ine si ce+e 'ai puternice1 iar
'ateria+e+e ce+e 'ai pri'iti(e sunt tri'ise in sto'ac. Latura eterica este
+e,ata de cu+ori+e a+i'ente+or1 de 'iros. E+e hranesc corpuri+e su.ti+e
8eteric1 astra+1 'enta+1 .udic1 at'ic9. %espiratii+e pro/unde din ti'pu+ 'esei
produc o co'.ustie 'ai .una. !orpu+ eteric este purtatoru+ (ita+itatii1 a+
'e'oriei si sensi.i+itatii. !orpu+ astra+ se hraneste cu senti'ente1 cu
e'otii. !and ne opri' cu iu.ire asupra a+i'ente+or pe care ur'ea-a sa +e
'anca'1 (o' pre,ati corpu+ astra+ sa e=tra,a din e+e hrana pentru acesta.
Initiatii inchid si ochii cand se hranesc1 pentru a se putea concentra 'ai
.ine si a2si hrani ast/e+ corpu+ 'enta+. Senti'entu+ de recunostinta in /ata
'ancarii ne +ea,a de !reator si hraneste ce+e+a+te corpuri in a/ara corpu+ui
/i-ic. %ecunostinta are /orta de a trans/or'a 'ateria+ ,rosiera in Lu'ina si
;ucurie. A+i'entarea ce+or # corpuri superioare /ace ca particu+e+e ast/e+
captate sa se distri.uie peste tot1 in creier1 in p+e=u+ so+ar1 in toate or,ane+e.
&asa tre.uie incheiata in ce+ 'ai .un chip posi.i+.
Prin ceea ce insea'na o nutritie sanatoasa a(e' oca-ia ca de "2# ori@-i sa
a(e' de a /ace cu un e=ercitiu de destindere1 de concentrare1 de ar'oni-are
a tuturor ce+u+e+or or,anis'u+ui nostru. &asa este un pri+eB de atentie1
concentrare1 stapanire de sine.
O 'asa este o cere'onie 'a,ica 'u+tu'ita careia hrana tre.uie sa se
trans/or'e in sanatate1 in /orta1 in iu.ire1 in +u'ina.
Acti(area atentiei interioare in ti'pu+ 'esei aButa di,estia1 de-(o+ta
inte+i,enta si (ointa. !and ce(a scapa (i-iunii noastre1 constientei noastre1
nu 'ai poate /i contro+at. Stapanirea de sine insea'na contro+u+ ,andu+ui1
pentru inceput.
Oa'enii echi+i.rati +a 'asa sunt echi+i.rati si in a+te aspecte a+e (ietii +or.
A,itatia +a 'asa arata a,itatie1 de-echi+i.ru si in a+te -one de (iata. Se'nu+
e(o+utiei unei /iinte u'ane este constienta apartenentei sa+e +a un intre,
'u+t 'ai (ast care ii o/era posi.i+itatea de a (e,hea sa nu isi tu+.ure
ar'onia prin acti(itatea ei1 prin ,anduri+e ei1 prin senti'ente+e ei1 prin
-,o'otu+ ei interior.
Dr. LOTI POPES!U
#"
Oa'enii in,hit totu+ dintr2o su/+are. Prin a+i'ente1 'esaBu+ !reatoru+ui este
4 5)iu+ 'eu1 eu (reau sa de(ii per/ect1 sa /ii ase'nea /ructu+ui 4 sa(uros.
Pentru 'o'ent1 tu esti aspru1 acid1 tare1 nu poti /i cu+es1 deci tre.uie sa te
instruiesti. Pri(este acest /ruct4 e+ a aBuns +a 'aturitate deoarece a /ost
e=pus ra-e+or soare+ui. Si tu tre.uie sa te e=pui ra-e+or soare+ui1 ase'enea
/ructu+ui1 dar ra-e+or soare+ui spiritua+4 e+ se (a ocupa sa trans/or'e in tine
tot ce este acid1 indi,est si iti (a darui cu+ori /ru'oase7.
Tre.uie sa o.ser(a' +e,atura intre ceea ce 'anca' si starea pe care o (o'
a(ea u+terior.
Tre.uie sa /i' intotdeauna atenti +a ceea ce +asa' sa patrunda in corpu+
nostru. !e+ 'ai i'portant este sa supra(e,he-i /e+u+ in care se ia 'asa.
Viitoru+ o'u+ui depinde de /e+u+ in care se hraneste. Din 'o'ent ce
ca+itatea a+i'ente+or poate sa (a schi'.e in/atisarea1 +a /e+ se inta'p+a si cu
natura ,anduri+or si a senti'ente+or (oastre.
!e+e * e+e'ente 8pa'ant1 apa1 aer1 /oc9 care corespund ce+or * stari a+e
'ateriei sunt continute in hrana noastra -i+nica. Deci1 'ancand pute' intra
in +e,atura cu In,erii care (e,hea-a asupra ce+or * e+e'ente4 In,eru+
pa'antu+ui1 In,eru+ apei1 In,eru+ aeru+ui1 In,eru+ /ocu+ui 8...9
)iecare dintre acesti in,eri repre-inta ca+itati si (irtuti4
In,eru+ pa'antu+ui ? sta.i+itatea
In,eru+ apei ? puritatea In,eru+
aeru+ui ? inte+i,enta In,eru+
/ocu+ui ? Iu.irea Di(ina
!and o'u+ 'ananca1 e+ se +ea,a prin ,and de cei * In,eri.
Noi ne hrani' hrani' si cu sunete1 cu par/u'uri si cu+ori.
Oa'enii se intrea.a daca sa 'anance carne sau nu. Di/erenta dintre hrana
cu carne si cea (e,etariana consta in cantitatea de ra-e so+are pe care
acestea +e contin1 nu nu'ai in constituentii di/eriti. )ructe+e si +e,u'e+e
sunt atat de i'pre,nate de +u'ina so+ara incat pute' spune ca e+e sunt o
condensare a +u'inii.
Tot ceea ce a.sor.i' ca hrana se trans/or'a in interioru+ nostru intr2o
antena care captea-a unde .ine deter'inate.
!arnea are drept corespondenti4
2 in p+anu+ /i-ic4 (io+enta
2 in p+anu+ astra+4 sen-ua+itatea
2 in p+anu+ 'enta+4 e,ois'u+
&ancand 'u+t1 o.osi' or,anis'u+1 i+ i'piedica' si ii .+oca' procese+e
di,esti(e1 ceea ce antrenea-a e/orturi inuti+e pe care apoi este i'posi.i+ sa
+e e+i'ina'.
##
In rea+itate1 /oa'ea este cea care pre+un,este (iata. Tre.uie sa stiti ca
e=cesu+ de hrana este daunator pentru sanatate.
E ne(oie de o curatenie1 ce+ putin o data pe sapta'ana. Ni'eni nu a 'urit
daca a postit uneori1 dar 'i+ioane de oa'eni au 'urit pentru ca au 'ancat
prea 'u+t0 Persoane+e care si't o s+a.iciune cand tin post sunt ace+ea care
au ne(oie 'ai 'are de post1 pentru ca su/erinta +or se datorea-a
supraincarcarii cu deseuri+e aruncate in san,e prin aceasta curatenie. Este
.ine sa .eti si apa ca+da cand postiti. Apa ca+da 8/iarta9 este re'ediu+ ce+
'ai natura+ si 'ai ino/ensi(.
A posti nu insea'na nu'ai sa ne a.tine' de +a hrana /i-ica1 insea'na si
renuntarea +a anu'ite senti'ente1 ,anduri care ne i'po(area-a.
Depinde /oarte 'u+t de noi ca hrana sa /ie acceptata de or,anis' si
ru,aciuni+e1 .inecu(antari+e dinaintea 'esei ser(esc to'ai +a .una pre,atire
si asi'i+are a hranei. ;inecu(antarea are ca scop 5i'.+an-irea7 hranei.
Secretu+ pentru ca hrana sa se deschida consta in inca+-irea ei1 iar ca+dura
insea'na iu.ire 8...9 Sa nu 'ancati niciodata ceea ce nu (a p+ace0
Nutritia este o /or'a de conceptie si iu.irea este o /or'a de nutritie.
8din 5XOGA NUT%ITIEI7 de -mraam &i8.ael 'ivan.ov9
#*
Dr. LOTI POPES!U
Ce#e 60 de nutriente esentia#e
E $cizi grasi esentiali !
2 acid +ino+eic
2 acid +ino+enic
E $minoacizi esentiali !
2 Leucina
2 Li-ina
2 I-o+eucina
2 Treonina
2 Tripto/an
2 &etionina
2 Va+ina
2 )eni+a+anina
2 $istidina
E Minerale
2 !a+ciu
2 !ar.on
2 &a,ne-iu
2 )os/or
2 Potasiu
2 Sodiu
2 Su+/
2 )ier
2 Yinc
2 !upru
2 &an,an
2 !ro'
2 Se+eniu'
2 !o.a+t
2 )+uor
2 Si+iciu
2 Iod
2 &o+i.den
2 Vanadiu'
2 Arseniu
2 Niche+
2 Staniu
E Vitamine
2 A 8retino+9
2 ;C 8tia'ina9
2 ;" 8ri.o/+a(ina9
2 ;# 8niacina9
2 ;3 8acid pantotenic9
2 ;A 8pirido=ina9
2 ;C"
8cianco.a+a'ina9
2 Acid /o+ic
2 ;iotina
2 !
2 D
2 E
2 O
E $ltele
2 hidrati de car.on
2 /i.re
2 +u'ina
2 o=i,en
2 apa
Prin hrana aduce'4
2 su.stante nutriti(e 8proteine1 ,+ucide1 +ipide9
2 nutrienti 8nu contin ca+orii94 (ita'ine1 'inera+e
2 su.stante care pre(in i'.o+na(iri+e si aButa +a (indecare4 antio=idanti1
/i.re1 co'pusi /itochi'ici
2 apa
,-LUL P,INCIPALIL-, C-MPUSI
Peste 3F de su.stante nutriti(e isi aduc contri.utia +a cresterea si
de-(o+tarea or,anis'u+ui1 +a 'entinerea /unctii+or sa+e si +a des/asurarea
acti(itati+or /i-ice sau inte+ectua+e. &u+te dintre aceste su.stante sunt strict
necesare pentru des/asurarea procese+or .io+o,ice a+e /iinte+or (ii.
De unde isi ia ener+ia or+anisu# uan /
Din a+i'ente. E+e sunt 'aterii+e din care or,anis'u+ nostru o.tine ener,ia
necesara pentru 'entinerea (ietii si des/asurarea acti(itati+or1 precu' si
su.stante+e nutriti(e necesare cresterii si re/acerii ce+u+e+or si tesuturi+or
u-ate.
Ce ro# au a#iente#e! in 'un"tie de "ontinutu# #or in di'erite su$stante /
+ol energetic 2 parte din su.stante+e nutriti(e /o+osesc drept co'.usti.i+ si
su/era procesu+ de Qardere7 'eta.o+ica1 din care re-u+ta ener,ie. Ener,ia
re-u+tata este /o+osita pentru 'entinerea /unctii+or (ita+e care se rea+i-ea-a
prin acti(itatea ini'ii1 p+a'ani+or1 a siste'u+ui ner(os s.a. O a+ta parte din
ener,ie este /o+osita pentru rea+i-area di,estiei1 'entinerea te'peraturii
nor'a+e a corpu+ui1 precu' si pentru dep+asare1 acti(itati /i-ice sau e/ort
inte+ectua+.
+ol plastic ? une+e su.stante nutriti(e aButa +a constructia si reconstructia
e+e'ente+or speci/ice corpu+ui u'an Bucand ast/e+ un ro+ p+astic1 structura+.
Sunt /o+osite drept 'ateria+e de constructie pentru /or'area de noi ce+u+e1
pentru cresterea sau repararea ce+or e=istente. Ne(oia de su.stante nutriti(e
cu ro+ p+astic este 'ai 'are1 in specia+ in perioade+e de crestere si in
anu'ite .o+i care necesita re/acere ce+u+ara 8proteine+e9.
+ol reglator' catalitic 2 Boaca ro+ cata+itic sau re,+ator. Aceste su.stante
nutriti(e conditionea-a /unctionarea en-i'e+or1 cu ro+ /unda'enta+ in
procese+e .iochi'ice de +a ni(e+u+ ce+u+ei (ii.
Care sunt prin"ipa#e#e su$stante nutriti%e/
Principa+e+e su.stante nutriti(e sunt4 proteine+e1 ,rasi'i+e 8+ipide91
,+ucide+e 8car.ohidrati sau hidrati de car.on9 si nutrientii 4 (ita'ine+e si
'inera+e+e. Se poate adau,a si apa1 a/+ata in procent de cca >FP in
co'po-itia corpu+ui o'enesc. Apa indep+ineste un nu'ar e=tre' de 'are
de /unctii esentia+e (ietii. O cate,orie aparte sunt /i.re+e a+i'entare care1
desi nu sunt considerate su.stante nutriti(e in sensu+ dep+in a+ cu(antu+ui1
Boaca un ro+ i'portant in di,estie. Necesaru+ de su.stante nutriti(e a+
or,anis'u+ui se asi,ura prin consu'area a+i'ente+or in di(erse co'.inatii1
/ara sa e=c+ude' ce(a1 /ara e=cese.
P,-TEINELE
Proteine#e sunt principa+u+ constituent a+ ce+u+e+or corpu+ui1 repre-entand
CA2CNP din ,reutatea unui adu+t. Or,anis'u+ u'an contine cca 3FF.FFF
proteine di/erite. In /iecare ce+u+a se ,asesc cca *.FFF23.FFF proteine care
indep+inesc /unctii (ariate.
Din punct de (edere chi'ic1 proteine#e sunt 'orate din 4 car.on1
hidro,en si o=i,en1 a-ot si uneori su+/. Su.stante+e proteice sunt su.stante
co'p+e=e /or'ate din e+e'ente de .a-a 'ai 'ici1 a'inoaci-i. A'inoaci-ii
se co'.ina unii cu a+tii su. /or'a unor +anturi de di/erite +un,i'i1 in ce+e
'ai (ariate sec(ente. Din cei "F de a'inoaci-i1 se /or'ea-a un nu'ar
/oarte 'are de proteine di/erite.
Su.stante+e proteice au in pri'u+ rand ro# p#asti" si reparator /iind
indispensa.i+e atit pentru ,ene-a noi+or ce+u+e cit si pentru repararea
ce+u+e+or (echi1 u-ate. )o+osirea proteine+or ca sursa de ener,ie se inta'p+a
doar in situatii de cri-a 8.o+i1 necesar insu/icient de ,+ucide si +ipide9.
Desi s2au /acut 'u+te cercetari1 /unctii+e proteine+or sunt inca inco'p+et
cunoscute 4
2 en-i'e ? in or,anis' e=ista ce+ putin CF.FFF en-i'e di/erite
2 anticorpi 8i'uno,+o.u+ine9
2 proteine structura+e 8co+a,en1 par1 un,hii9
2 /actori de transcriptie ? contro+ea-a acti(itatea ,ene+or si acti(itatea
ce+u+e+or
2 'esa,eri ? purtatori de se'na+e 8insu+ina9
2 transportori de ce+u+e 'ici 8he'o,+o.ina9
2 proteine 'otoare 8'io-ina din 'uschi9
2 receptori ? proteine care pri'esc 'esaBe+e hor'oni+or si raspund de
sen-atii+e /unda'enta+e 8acidu+ ,+uta'ic este raspun-ator pentru
recunoasterea ,ustu+ui carnii9
Proteine#e se "#asi'i"a4
2 a+.u'ine 8o(a+.u'ina din oua1 soina din soia9
2 ,+utenine 8,+iadina din ,rau1 -eina din poru'.9
2 ,+o.u+ine 8+acto,+o.u+ina din +apte1 tu.erina din carto/i9
2 /os/oproteine 8ca-eina din +apte9
2 cro'oproteine 8he'o,+o.ina din ,+o.u+e+e rosii a+e san,e+ui9.
Proteine+e sunt speci/ice /iecarei /iinte (ii1 di/erentiindu2se prin a'inoaci-ii
co'ponenti si sec(enta unica a acestora.
- a#ta "#asi'i"are 5
2 proteine pri'are 4 ce+e din p+ante1 de ori,ine (e,eta+a
2 proteine secundare 4 de ori,ine ani'a+a
Ce sunt ainoa"i(ii esentia#i/
Or,anis'u+ o'u+ui nu2si poate produce sin,ur unii a'inoaci-i.
A'inoaci-ii pe care corpu+ o'enesc nu2i poate sinteti-a se nu'esc
a'inoaci-i esentia+i. !ei+a+ti 2 a'inoaci-i neesentia+i. !ei opt a'inoaci-i
esentia+i sunt4 +i-ina1 tripto/anu+1 (a+ina1 +eucina1 i-o+eucina1 /eni+a+anina1
'etionina si treonina. !e+ de2a+ noua+ea a'inoacid esentia+1 histidina1 este
indispensa.i+ or,anis'u+ui in crestere 8copiii nu o pot sinteti-a9.
Or,anis'u+ nostru tre.uie sa2si asi,ure a'inoaci-ii esentia+i direct din
aportu+ a+i'entar.
Ainoa"i(ii neesentia#i 5 ,+icina1 acidu+ ,+uta'ic1 ar,inina1 acidu+
aspartic1 pro+ina1 a+anina1 serina1 tiro-ina1 cisteina1 aspara,ina si ,+uta'ina1
+a care se adau,a 4 hidro=ipro+ina si citru+ina 8une+e tratate dau ""
a'inoaci-i 9
Care sunt "e#e ai 're"%ente surse de proteine/
A+i'ente+e de ori,ine ani'a+a1 carnea1 produse+e +actate1 oua+e1 constituie
surse concentrate de proteine. Dintre a+i'ente+e de ori,ine (e,eta+a1 ce+e
'ai .o,ate in proteine sunt +e,u'inoase+e uscate1 nuci+e si se'inte+e
o+ea,inoase.
2 !arnea si produse+e din carne. !arnea1 peste+e si produse+e deri(ate din
acestea constituie o sursa traditiona+a de proteine. E+e sunt .o,ate in
proteine1 dar si in ,rasi'i saturate si co+estero+.
2 Lapte+e1 produse+e +actate si oua+e. Lapte+e1 produse+e +actate si oua+e sunt
.o,ate in proteine cu (a+oare .io+o,ica ina+ta.
2 Le,u'inoase+e 2 /aso+ea1 'a-area si +intea s.a. Se cunosc /oarte 'u+te
soiuri dar toate au caracteristici nutriti(e si'i+are. ;oa.e+e 'ature a+e
+e,u'inoase+or pot sa contina intre "F2"3 de , de proteine +a CFF , de
a+i'ent consu'a.i+1 /iind o hrana deose.it de densa in proteine. Pe +an,a
proteine1 +e,u'inoase+e 'ai contin cantitati 'ari de /i.re a+i'entare1
(ita'ine ; si su.stante 'inera+e.
2 Soia si produse+e din soia. Proteine+e din soia se re'arca prin ca+itatea +or.
E+e au o (a+oare .io+o,ica si'i+ara cu ce+e din a+i'ente+e de ori,ine
ani'a+a. Este cunoscut /aptu+ ca din .oa.e+e de soia se o.tine si un u+ei de
ina+ta ca+itate1 datorita continutu+ui 'are de ,rasi'i. Soia este unu+ dintre
ce+e 'ai (ersati+e a+i'ente1 ea putand /i preparata su. ce+e 'ai (ariate
/or'e4 'ancaruri sca-ute1 .ran-a1 pateuri1 cre'e1 +apte s.a. Soia este
/o+osita si ca 'aterie pri'a pentru /a.ricarea unei ,a'e /oarte di(erse de
L in+ocuitori de carne M.
Soia nu se consu'a niciodata in stare cruda1 tre.uie in'uiata si /iarta .ine.
;oa.e+e de soia1 ca de a+t/e+ si ce+e de /aso+e si de 'a-are sau a+.usu+ de ou
contin antitripsine1 niste su.stante care inacti(ea-a en-i'e+e pancreatice.
De aceea1 prin tratare ter'ica 8coacere1 /ier.ere91 se o.tine inacti(area
antitripsine+or.
2 Nuci+e si se'inte+e. Nuci+e1 a+une+e1 se'inte+e de do(+eac si de /+oarea
soare+ui1 arahide+e1 ciuperci+e si chiar cerea+e+e inte,ra+e sunt toate surse
inse'nate de proteine (e,eta+e. De e=e'p+u1 nuci+e contin "C , de proteine
+a CFF , de a+i'ent co'esti.i+. Arahide+e contin "3 , proteine +a CFF ,.
Care este ne"esaru# de proteine/
O.&.S. reco'anda ca aportu+ de proteine sa se incadre-e intre CF 2C3 P
din necesaru+ ca+oric tota+1 ceea ce +a un adu+t nor'a+ corespunde cu 3F2>3
, de proteine@-i. Acade'ia de Stiinte din SUA reco'anda pentru adu+ti 4
F1> , proteine@J, ,reutate corpora+a@-i.
E=cesu+ de proteine duce +a .o+i 4 cardio(ascu+are1 cancere 8cutanat1
intestina+91 osteoporo-a1 /or'area de ca+cu+i rena+i1 a+terarea /unctiei rena+e1
.o+i de,enerati(e s.a.
Ca#itatea proteine#or Va#oarea $io#o+i"a
Anu'ite proteine sunt uti+i-ate aproape in tota+itate de catre or,anis'1 in
ti'p ce a+te+e sunt /o+osite doar partia+. Proteine+e in care sunt pre-enti toti
a'inoaci-ii esentia+i in proportii e,a+e sunt asi'i+ate in ce+ 'ai ina+t ,rad.
Va+oarea .io+o,ica e=pri'a ,radu+ in care a-otu+ dintr2o anu'ita proteina1
ad'inistrata ca sin,ura sursa de proteina1 este asi'i+at in or,anis'.
Proteine+e de/icitare in anu'iti a'inoaci-i esentia+i au un ,rad de asi'i+are
'ai redus si au /ost nu'ite proteine inco'p+ete1 iar a'inoacidu+ de/icitar a
/ost nu'it a'ioacid +i'itant.
Proteine+e de ori,ine ani'a+a1 ce+e din oua1 +apte si carne contin
a'inoaci-ii esentia+i in concentratii re+ati( uni/or'e si au (a+oare .io+o,ica
'are. Proteine+e din soia au si e+e o (a+oare .io+o,ica superioara.
Ce sunt proteine#e "op#eentare/
Asi,urarea necesaru+ui de proteine se poate /ace si prin proteine
considerate inco'p+ete. De e=e'p+u1 cu toate ca 4
2 proteine+e din /aso+e sunt sarace in 'etionina1
2 cerea+e+e sunt sarace in +i-ina1
co'.inatia dintre +e,u'e si cerea+e /urni-ea-a proteine cu (a+oare
.io+o,ica si'i+ara ce+or de ori,ine ani'a+a. !ercetari+e au aratat ca
proteine+e pot /i procurate prin si'p+a co'.inare a surse+or co'p+e'entare
de proteina (e,eta+a si prin /o+osirea produse+or de soia. Va+oarea
co'.inatii+or de proteine (e,eta+e se 'entine chiar daca e+e sunt
consu'ate dupa un inter(a+ de ti'p de cate(a ore. Daca necesaru+ de
proteine este asi,urat dintr2o (arietate de a+i'ente de ori,ine (e,eta+a cu
continut proteic1 co'p+e'entaritatea se (a produce in 'od natura+.
Proteine %e+eta#e sau proteine ania#e /
2 pentru a putea /i di,erate in sto'ac 8unde incepe di,estia +or91
proteine+e de ori,ine ani'a+a au ne(oie de o aciditate 'ai 'are decat
ce+e de ori,ine (e,eta+a
2 proteine ani'a+e intar-ie e(acuarea ,astrica
2 ,rasi'i+e din carne nu se di,era in sto'ac1 dar reusesc sa in,reune-e
di,estia proteine+or ani'a+e
2 +ichide+e .aute in ti'pu+ 'esei di+uea-a concentratia en-i'e+or
2 proteine+e de ori,ine ani'a+a cresc secretia de insu+ina si sinte-a de
co+estero+
2 surse+e de proteine ani'a+e contin 'ai 'u+t sodiu
2 proteine+e (e,eta+e sunt insotite si de 'inera+e1 (ita'ine care au
actiuni .ine/acatoare
2 ca+itatea proteine+or este i'portanta si prin pris'a raportu+ui !a@P
%aportu+ opti' este C@C pana +a C13 8(ar-a a+.a C@F13 < spanac C@F1#9.
LIPIDELE
Lipide+e1 cunoscute in +i'.aBu+ o.isnuit su. nu'e+e de ,rasi'i1 sunt o
sursa concentrata de energie dar au si rol plastic1 intrand in structura
pereti+or ce+u+ari si a unor hor'oni. Grasi'i+e au un ro+ i'portant si din
punct de (edere ,astrono'ic1 contri.uind +a ,ustu+ p+acut a+ hranei si +a
persistenta sen-atiei de satietate. Grasi'i+e au /ost i'partite in 'ai 'u+te
cate,orii1 in /unctie de caracteristici+e .iochi'ice a+e 'o+ecu+e+or din care
sunt a+catuite. Se cunosc in principa+ doua c+ase 'ari de +ipide4
2 grasimile saturate sunt pre-ente in specia+ in a+i'ente+e de ori,ine
ani'a+a 8unt1 s+anina1 ,a+.enus de ou1 s'antana etc.9
2 grasimile nesaturate se ,asesc 'ai a+es in a+i'ente de ori,ine (e,eta+a
8se'inte+e de /+oarea soare+ui1 se'inte+e de do(+eac1 nuci si toate
u+eiuri+e9
Lipide+e 8,rasi'i9 inc+ud o serie de su.stante caracteri-ate si prin
proprietatea /i-ica de a nu se di-o+(a in apa. E+e se inta+nesc atat in re,nu+
ani'a+ cat si in p+ante. !e+e 'ai 'u+te +ipide se pre-inta su. /or'a de
tri,+iceride. Acestea sunt /or'ate din aci-i ,rasi co'.inati cu ,+icero+u+. Pe
+an,a tri,+iceride1 in tesuturi+e ani'a+e si u'ane se 'ai ,asesc /os/o+ipide1
+ipoproteine si co+estero+.
3e cate feluri sunt grasimile "
Aci-ii ,rasi din co'ponenta ,rasi'i+or sunt /or'ati din ato'i de car.on
+e,ati intre ei prin +e,aturi si'p+e sau du.+e re-u+tand +anturi de di/erite
+un,i'i. Se deose.esc trei cate,orii i'portante de aci-i ,rasi1 dupa
nu'aru+ de +e,aturi du.+e din structura acestora 4
2 aci-ii ,rasi /ara nici o +e,atura du.+a 8aci-i ,rasi saturati9
2 aci-ii ,rasi cu o sin,ura +e,atura du.+a 8aci-i ,rasi 'ononesaturati9
2 iar cei cu doua sau 'ai 'u+te +e,aturi du.+e 8po+inesaturati9.
)e+u+ aci-i+or ,rasi din co'ponenta ,rasi'i+or are o in/+uenta 'are asupra
proprietati+or acestora.
Grasi'i+e de ori,ine ani'a+a sunt de o.icei constituite din aci-i ,rasi
saturati. !e+e de ori,ine (e,eta+a 8e=ceptii 4 ,rasi'ea din nuci+e de cocos9 2
sunt constituite din aci-i ,rasi 'ononesaturati si po+inesaturati. Un criteriu
si'p+u de di/erentiere intre ,rasi'i+e saturate si ce+e nesaturate este ace+a a+
consistentei +a te'peratura ca'erei4 ,rasi'i+e saturate sunt so+ide1 in ti'p
ce ,rasi'i+e nesaturate sunt +ichide.
Ce rol 4oaca lipidele in organism"
2 +ol energetic " prin ardere1 ,rasi'i+e de,aBa cca N Jca+@,1 apro=i'ati(
de doua ori 'ai 'u+te ca+orii decat proteine+e sau ,+ucide+e. Atunci cand
or,anis'u+ detine un surp+us de ener,ie1 indi/erent daca pro(ine din
,+ucide1 proteine sau +ipide a+i'entare1 e+ este con(ertit in ,rasi'i si
depo-itat su. /or'a asa nu'itu+ui tesut adipos.
2 +ol de rezerva % ,rasi'ea de re-er(a este i'portanta in perioade+e
critice1 cand indi(idu+ este pri(at de hrana. Depo-ite+e de ,rasi'e
proteBea-a or,ane+e i'potri(a socuri+or 'ecanice1 iar stratu+ de ,rasi'e
+i'itea-a pierderi+e de ca+dura asi,urand i-o+area ter'ica a corpu+ui.
Grasi'ea su.cutanata are un i'pact 'aBor asupra /or'e+or corpu+ui.
2 $lte roluri % +ipide+e intra in structura pereti+or ce+u+ari /iind1 a+aturi de
proteine1 o co'ponenta esentia+a a acestora. De ase'enea1 o .una parte
din hor'oni sunt sinteti-ati pornind de +a 'o+ecu+e +ipidice. Un a+t ro+
i'portant a+ +ipide+or este ace+a de transportor a+ (ita'ine+or A1 D1 E si
O 8+iposo+u.i+e9. De ase'enea1 ,rasi'i+e dau ,ust p+acut hranei si
contri.uie +a persistenta sen-atiei de satietate.
Ce este colesterolul sanguin"
!o+estero+u+ este o su.stanta +ipidica cu o reputatie proasta. Totusi1 e+ este
indispensa.i+ (ietii. E+ intra in co'ponenta perete+ui ce+u+e+or si a
in(e+isu+ui de 'ie+ina a+ /i.re+or ner(oase1 este /o+osit de or,anis' pentru
sinte-a hor'oni+or steroi-i si a .i+ei. !o+estero+u+ nu este rau in sine1 ci
nu'ai atunci cand concentratia +ui in san,e creste peste nor'a+ si persista
asa ti'p inde+un,at. !o+estero+u+ san,uin crescut este unu+ dintre /actorii
de risc 'aBori care /a(ori-ea-a aterosc+ero-a si .o+i+e cardio(ascu+are.
Care sunt factorii care influenteaza nivelul de colesterol sanguin"
% consu'u+ de a+i'ente .o,ate in co+estero+ 2 a+i'ente+e cu ce+ 'ai 'are
continut de co+estero+ sunt4 carnea si produse+e din carne1 in specia+
(iscere+e 8creier1 /icat91 oua+e1 +apte+e si produse+e +actate.
2 ,rasi'i+e saturate 2 in contrast1 ,rasi'i+e po+inesaturate duc +a o scadere a
ni(e+u+ui de co+estero+ din san,e /iind considerate /actori protectori /ata de
.o+i+e ische'ice a+e ini'ii. Grasi'i+e 'ononesaturate sunt considerate
neutre in ce pri(este e/ectu+ asupra co+estero+u+ui san,uin.
Care este necesarul de lipide "
O.&.S. reco'anda ca aportu+ tota+ de ,rasi'i +a adu+ti tre.uie sa se
incadre-e intre C32#FP din tota+u+ ca+orii+or -i+nice 1 adica intre #F2A3 , de
+ipide pe -i. Aportu+ de ,rasi'i saturate tre.uie sa /ie su. CFP din tota+u+
ca+orii+or -i+nice 1 adica su. "F ,. Aportu+ de ,rasi'i po+inesaturate tre.uie
'entinut intre A2CFP din ca+orii+e tota+e. O cantitate 'ini'a de aci-i ,rasi
esentia+i este strict necesara pentru cresterea si de-(o+tarea nor'a+a.
Aportu+ de ,rasi'i /or'a 5trans7 este drastic +i'itata. %eco'andari+e
pre(ad un aport su. CP din tota+u+ ca+orii+or -i+nice1 adica 'ai putin de " ,
pe -i0
Or,anis'u+ isi poate sinteti-a cu usurinta toata cantitatea de co+estero+ de
care are ne(oie /ara sa /ie ne(oie sa2+ procure din hrana. Pentru ca riscuri+e
cardio(ascu+are ce insotesc e=cesu+ de co+estero+ sunt /oarte 'ari1 se
reco'anda ca aportu+ -i+nic de co+estero+ a+i'entar sa nu depaseasca #FF
',.
Care este valoarea lor nutritiva a celor mai frecvente surse de lipide"
In ,enera+1 a+i'ente+e care /urni-ea-a ce+e 'ai inse'nate cantitati de
,rasi'i in a+i'entatie sunt +apte+e1 produse+e +actate 8untu+1 s'antana1
.ran-eturi+e91 oua+e 8,a+.enusu+ de ou91 carnea si produse+e din carne.
!e+e 'ai i'portante si 'ai sanatoase surse de +ipide sunt ce+e (e,eta+e4
nuci+e1 se'inte+e o+ea,inoase si u+eiuri+e. !erea+e+e si /ructe+e1 cu cate(a
e=ceptii1 sunt +ipsite practic de ,rasi'i. A+i'ente+e de ori,ine (e,eta+a nu
contin de+oc co+estero+.
2 /actatele 2 se reco'anda /o+osirea cu precadere a +apte+ui si produse+or
+actate cu continut sca-ut in ,rasi'i 8sorti'ente+e de,resate9. Ga+.enusu+
de ou contine 'u+te ,rasi'i si co+estero+1 /apt pentru care consu'u+ de oua
tre.uie +i'itat +a "2#@sapta'ana.
% Carnea si produsele din carne % contin cantitati i'portante de ,rasi'i de
tip saturat si co+estero+. !e+e 'ai 'u+te specii de pesti contin cantitati 'ari
de ,rasi'i. !o+estero+u+ este pre-ent in cantitati /oarte 'ari in (iscere
8creier1 /icat1 rinichi etc.9
2 *ucile si semintele oleaginoase 8se'inte+e de /+oarea soare+ui1 se'inte+e
de do(+eac91 se'inte+e de susan1 se'inte+e de in si a+te se'inte 'ai putin
cunoscute sunt surse e=ce+ente de +ipide. Nuci+e si se'inte+e sunt surse
i'portante de ,rasi'i de ca+itate superioara1 din cate,oria ,rasi'i+or
nesaturate. E+e contin cantitati inse'nate de aci-i ,rasi esentia+i. &u+te
studii au aratat ca persoane+e care consu'a -i+nic o cantitate 'ica de nuci
se .ucura de un ,rad i'portant de protectie /ata de in/arctu+ 'iocardic.
2 leiurile vegetale 2 se o.tin prin e=tractie1 cu sau /ara ra/inare1 din
se'inte+e de /+oarea soare+ui1 soia1 ,er'eni de poru'.1 rapita s.a. E+e sunt
(a+oroase datorita aci-i+or ,rasi po+inesaturati pe care ii contin. )iind o
sursa e=tre' de densa de ca+orii1 consu'area +or tre.uie +i'itata cu ,riBa.
U+eiu+ de 'as+ine1 de rapita si ce+ de arahide au un continut 'are de aci-i
,rasi 'ononesaturati. PraBirea a+i'ente+or in ,rasi'i +a te'peraturi ina+te
tre.uie e(itata.
% Margarinele % /a.ricate prin hidro,enarea partia+a a ,rasi'i+or
po+inesaturate 2 are ca re-u+tat cresterea consistentei ,rasi'ii. Desi
'ar,arina are 'u+te a(antaBe practice in a+i'entatie1 'ai 'u+te studii au
aratat e=istenta unor riscuri pentru sanatate. Procesu+ tehno+o,ic /o+osit +a
/a.ricarea 'ar,arinei duce +a aparitia unor aci-i ,rasi cu o con/i,uratie
spatia+a aparte1 nu'iti aci-i ,rasi /or'a 5trans7. Aci-ii ,rasi 5trans7 cresc
riscu+ de cardiopatie ische'ica si au tendinta de a 'ari ni(e+u+
co+estero+u+ui seric.
Ce sunt grasimile aparente si inaparente"
Grasi'i+e aparente sunt ce+e a caror pre-enta este usor identi/icata4 untu+1
s'antana1 u+eiu+1 s+anina.
Grasi'i+e inaparente sunt ascunse in a+i'ente care nu sunt percepute ca
/iind o sursa de ,rasi'i 8,rasi'i+e din +apte1 ,rasi'i+e din ,a+.enusu+ de
ou1 ,rasi'i+e din carne sau produse de carne1 ,rasi'i+e din patiserii sau
praBituri1 ,rasi'i+e din chips2uri s.a.9.
Cum putem reduce cantitatea de grasimi din alimentatie"
2 /aceti o se+ectie corecta a artico+e+or a+i'entare consu'ate si +i'itati
cantitatea consu'ata1 'ai a+es din a+i'ente+e cu continut crescut de ,rasi'i
2 e=cesu+ de ,rasi'i 8si de ca+orii9 inter(ine de 'u+te ori in etapa de
pre,atire a 'ancaruri+or. Uneori1 'oda+itatea de preparare scade radica+
(a+oarea nutriti(a a unui a+i'ent. De e=e'p+u4 o portie de carto/i 8de C"3
,9 ,atiti prin /ier.ere /urni-ea-a apro=i'ati( CC3 Jca+. Aceeasi cantitate de
carto/i ,atiti ca si carto/i /rantu-esti (a aduce un aport de *FF de Jca+0
Dintre 'etode+e de ,atire pre/era.i+e se nu'ara4 /ier.erea in apa sau a.uri1
coacerea +a cuptor1 ,atirea in cuptoru+ cu 'icrounde sau in (ase p+acate cu
te/+on.
2 printr2o a+i'entatie (e,etariana
Care sunt consecintele excesului de grasimi si de calorii"
2 cresterea riscu+ui de o.e-itate
2 anu'ite /or'e de cancer
2 cresterea riscu+ui de .o+i a+e (e-icii .i+iare.
Studii+e arata o +e,atura stransa intre aportu+ de ,rasi'i saturate1 ni(e+u+ de
co+estero+ san,uin si riscu+ crescut de .oa+a coronariana.
Cele mai importante surse de grasimi sunt 4 carnea1 produse+e de carne1
+apte+e si produse+e +actate1 u+eiuri+e si ,rasi'i+e a+i'entare din cate,oria
untu+ui si 'ar,arinei. A+i'ente+e de ori,ine ani'a+a au tendinta de a /i 'ai
concentrate1 atat in ,rasi'i tota+e cat si in ,rasi'i saturate1 in co'paratie
cu a+i'ente+e de ori,ine (e,eta+a.
!resterea aportu+ui de ca+orii este considerat unu+ dintre principa+ii /actori
de risc care /a(ori-ea-a aparitia o.e-itatii. Grasi'i+e a+i'entare /urni-ea-a
de doua ori 'ai 'u+te ca+orii decat ce+e+a+te su.stante nutriti(e. E=ista
studii care e(identia-a +e,atura dintre aportu+ e=cesi( de ,rasi'i si
cresterea riscu+ui de o.e-itate. La randu+ ei1 o.e-itatea duce +a cresterea
riscu+ui /ata de o serie de a+te .o+i ,ra(e cu' ar /i 4
2 dia.etu+ -aharat
2 hipertensiunea arteria+a
2 accidentu+ (ascu+ar cere.ra+
2 .oa+a coronariana
2 anu'ite tipuri de cancer 8canceru+ uterin si 'a'ar9
.LUCIDELE
G+ucide+e1 nu'ite si car.ohidrati 8car.on1 hidro,en1 o=i,en91 indep+inesc in
or,anis' doua ro+uri 'aBore4 energetic si structural. Desi ,+ucide+e de,aBa
prin ardere 'ai putine ca+orii decat ,rasi'i+e1 e+e constituie sursa 'aBora si
cea 'ai con(ena.i+a de ener,ie. Si intre ,+ucide se deose.esc 'ai 'u+te
cate,orii in /unctie de structura +or chi'ica 4
2 glucidele simple 8nu'ite si -aharuri9 sunt /or'ate din una sau doua
'o+ecu+e de ,+ucide. In cate,oria ,+ucide+or si'p+e intra
'ono-aharide+e 8de e=. ,+uco-a1 /ructo-a etc.9 care se ,asesc din
a.undenta in /ructe si +e,u'e
2 diza5aridele 8-aharo-a1 'a+to-a1 +acto-a9 care sunt ,+ucide /or'ate din
doua 'ono-aharide
2 glucidele complexe 8nu'ite si po+i-aharide9 sunt ,+ucide /or'ate dintr2
un nu'ar /oarte 'are de 'o+ecu+e. $midonul este un po+i-aharid care
se a/+a din a.undenta in cerea+e si carto/i. 6licogenul este un
po+i-aharid speci/ic or,anis'e+or ani'a+e.
G+ucide+e sunt sinteti-ate de p+ante prin /otosinte-a1 su. actiunea ra-e+or
so+are cu aButoru+ c+oro/i+ei1 pi,'entu+ (erde a+ /run-e+or1 din dio=idu+ de
car.on pre+uat din aer si apa e=trasa din so+ de radacini. In /unctie de
co'p+e=itatea structurii +or1 ,+ucide+e se i'part in doua 'ari cate,orii4
2 ,+ucide si'p+e
2 ,+ucide co'p+e=e
Ce sunt glucidele simple"
G+ucide+e si'p+e 2 cunoscute si su. nu'e+e de -aharuri 2 au o structura 'ai
si'p+a1 dupa cu' o arata si nu'e+e +or1 /iind /or'ate din una sau doua
'o+ecu+e ,+ucidice. E+e se a.sor. /oarte rapid din tu.u+ di,esti( pentru ca
necesita doar o di,estie su'ara sau pot /i a.sor.ite i'ediat cu' este ca-u+
,+uco-ei sau /ructo-ei.
Care sunt principalele tipuri de glucidele simple"
In /unctie de nu'aru+ de 'o+ecu+e1 ,+ucide+e si'p+e se i'part in
'ono-aharide si di-aharide.
2 Monoza5aridele 2 ,+ucide si'p+e /or'ate dintr2o sin,ura 'o+ecu+a
,+ucidica. E+e pot /i a.sor.ite ca atare1 /ara sa 'ai necesite di,estie.
!e+e 'ai i'portante 'ono-aharide a+i'entare sunt4 ,+uco-a1 /ructo-a si
,a+acto-a. G+uco-a si /ructo-a se ,asesc din a.undenta in /ructe1 +e,u'e
si in 'iere.
2 3iza5aridele 2 ,+ucide /or'ate din doua 'o+ecu+e ,+ucidice1 adica din
doua 'ono-aharide. Yaharu+ ra/inat este de /apt un di-aharid1 nu'it
-aharo-a. 9a.aroza este co'pusa dintr2o 'o+ecu+a de ,+uco-a si una de
/ructo-a si se ,aseste din a.undenta in 'u+te /ructe1 +e,u'e1 dar 'ai a+es in
s/ec+a de -ahar si in trestia de -ahar. &altoza este un a+t di-aharid care se
,aseste in cerea+e. :actoza1 a/+ata in +apte1 este co'pusa dintr o 'o+ecu+a
de ,+uco-a si una de ,a+acto-a.
Ce roluri fiziologice 4oaca glucidele simple"
2 +olul energetic 2 ,+uco-a este cea 'ai econo'ica si 'ai e/icienta sursa
de ener,ie pentru or,anis'. C , de ,+uco-a /urni-ea-a or,anis'u+ui cca
* Jca+. In conditii nor'a+e siste'u+ ner(os centra+ nu poate sa
/o+oseasca decat ,+uco-a ca sursa de ener,ie. Daca or,anis'u+ nu are +a
dispo-itie su/icienta ,+uco-a1 (a incepe sa consu'e ,rasi'i sau
proteine. %esturi+e 'eta.o+ice re-u+tate in aceste conditii se acu'u+ea-a
in san,e ducand +a aparitia unei stari pato+o,ice nu'ite ceto-a.
2 $lte roluri 2 ro+ structura+1 /iind necesare in sinte-a unor su.stante
re,+atoare cu' este de e=e'p+u heparina. Anu'ite 'o+ecu+e ,+ucidice
intra ca e+e'ente constituti(e in tesutu+ conBuncti(1 unii hor'oni1
anu'ite en-i'e1 precu' si in ADN si A%N cu ro+ esentia+ in ereditate.
Care sunt efectele negative ale excesului de glucide simple"
2 7a5arul si cariile dentare 2 /rec(enta carii+or creste odata cu cresterea
cantitatii si a /rec(entei consu'u+ui de -ahar
2 7a5arul si obezitatea ? o dieta .o,ata in -aharuri si sca-uta in /i.re
a+i'entare /a(ori-ea-a a.u-u+ a+i'entar si aparitia o.e-itatii. !onsu'u+
e=cesi( de ,+ucide si'p+e1 su. /or'a de du+ciuri sau produse -aharoase are
o contri.utie certa +a e=cesu+ pondera+.
Care sunt consecintele consumului excesiv de za5aruri"
Studii+e au aratat ca un consu' e=cesi( de -ahar si du+ciuri ra/inate are un
ro+ 'aBor in aparitia carii+or dentare. Dar carii+e nu sunt sin,ura pro.+e'a
care apare in ur'a consu'u+ui e=cesi( de -aharuri.
A.u-u+ de -ahar si du+ciuri este1 de ase'enea1 suspectat in +e,atura cu
une+e .o+i4 o.e-itatea 'ai a+es +a copii1 hipo,+ice'ia reacti(a1 cresterea
e=cesi(a a concentratiei insu+inei in san,e1 tu+.urari+e de co'porta'ent +a
copii1 de-echi+i.re+e (ita'inice si 'u+te a+te+e.
Yaharu+ intra in co'po-itia 'u+tor produse a+i'entare1 /ara ca pre-enta +ui
sa /ie re'arcata. )urse mascate de za5ar4 .auturi+e racoritoare1 produse+e
de patiserie1 in,hetata1 ,e'u+1 du+ceata1 cioco+ata etc. Asa2nu'itii
Gin+ocuitori natura+iG ai -aharu+ui 8'ierea sau siropu+ de artar91 se inc+ud si
ei in cate,oria ,+ucide+or si'p+e.
Care este necesarul de glucide simple"
!u toate ca ,+ucide+e si'p+e si co'p+e=e /ac parte din aceeasi cate,orie de
su.stante nutriti(e1 necesaru+ de ,+ucide si'p+e este e=pri'at separat1 su.
/or'a unui pra, 'a=i' ad'isi.i+. E=pertii O.&.S. reco'anda ca procentu+
de ca+orii /urni-at de -ahar si a+te produse echi(a+ente 8du+ciuri1 siropuri1
sucuri91 sa nu depaseasca CFP din tota+u+ ca+orii+or. Pentru o persoana cu
re,i' de (iata re+ati( sedentar1 aceasta insea'na 'a=i'u' 3F ,@-i.
Care sunt cele mai frecvente surse de glucide simple"
G+ucide+e si'p+e nu sunt indispensa.i+e pentru o .una stare de sanatate.
Or,anis'u+ +e o.tine oricu' prin di,estia ,+ucide+or co'p+e=e. Se+ectia
ce+or 'ai .une surse de ,+ucide si'p+e este i'portanta datorita /aptu+ui ca
anu'ite surse /a(ori-ea-a un aport e=cesi(1 in ti'p ce a+te+e aButa +a o
'entinere in +i'ite+e acceptate1 care nu a/ectea-a sanatatea.
A+i'ente+e ra/inate .o,ate in -ahar1 produse+e -aharoase tre.uie e(itate sau
consu'ate cu 'u+ta 'oderatie.
Surse+e pre/era.i+e sunt ce+e natura+e1 in principa+ /ructe+e si +e,u'e+e1 in
care -aharuri+e sunt inc+use in 'asa de /i.re (e,eta+e i'preuna cu a+te
su.stante nutriti(e (a+oroase.
#ructele 2 continut 'are de ,+ucide si'p+e. E+e sunt cu atat 'ai du+ci cu
cat sunt 'ai coapte. Acest +ucru se datorea-a cresterii concentratiei de
,+uco-a1 /ructo-a si -aharo-a odata cu 'aturarea /ructe+or. )ructe+e
proaspete au o proportie 'are de apa. Lu.enita si pepenii ,a+.eni sunt
/ructe+e cu ce+ 'ai sca-ut continut de ,+ucide1 toc'ai datorita cantitatii
i'portante de apa. !antitatea re+ati(a de ,+ucide si'p+e din /ructe creste
daca sunt supuse procesu+ui de deshidratare 8in ca-u+ prune+or1 'ere+or1
pere+or1 caise+or si a+tor /ructe care se pretea-a +a deshidratare9. !antitatea
de -aharuri creste se'ni/icati( si in ca-u+ /ructe+or conser(ate su. /or'a de
co'poturi cu adaos de -ahar.
/egumele 2 contin cantitati 'ai 'ici de -aharuri1 a+aturi de ,+ucide
co'p+e=e si /i.re po+i-aharidice nedi,era.i+e.
Yar-a(aturi+e de +a care se consu'a /run-e+e1 sunt .o,ate in /i.re si apa1
contin ce+e 'ai 'ici cantitati de -aharuri 8sa+ata (erde1 spanacu+1 +o.oda1
(ar-a s.a.9.
Le,u'e+e radacinoase contin 'ai 'u+te ,+ucide1 inc+usi( ,+ucide si'p+e.
Din aceasta cate,orie /ac parte 'orco(u+1 s/ec+a1 te+ina1 patrunBe+u+ s.a.
S/ec+a de -ahar este una din p+ante+e e=tre' de concentrate in -ahar /iind
'ateria pri'a pentru /a.ricarea -aharu+ui pentru consu'.
Mierea si inlocuitorii 2naturali1 8 pentru producerea 'ierii' a+.ine+e
/o+osesc ca 'aterie pri'a nectaru+ din /+ori pe care i+ trans/or'a prin
procese en-i'atice in po+i-aharide si apoi in ,+uco-a si /ructo-a. &ierea
are o (a+oare ca+orica 'are. Pe +an,a ,+ucide+e si'p+e pre-ente in proportie
de AF2>FP1 'ierea 'ai contine apa 8C32"FP9 si cantitati 'ici de proteine1
saruri 'inera+e 8sodiu1 potasiu1 ca+ciu1 'a,ne-iu1 cupru1 /ier1 /os/or s.a.91
aci-i or,anici1 su.stante aro'atice1 (ita'ine1 en-i'e1 su.stante cu e/ect
anti'icro.ian s.a. &ierea este renu'ita pentru ca+itati+e sa+e terapeutice.
Indi/erent daca este /o+osita ca a+i'ent sau ca sup+i'ent a+i'entar1 se
reco'anda /o+osirea ei nu'ai in cantitati +i'itate care sa nu duca +a un
e=ces nedorit de ,+ucide si'p+e.
&rodusele za5aroase 2 sunt a+i'ente caracteri-ate prin ,ust du+ce si prin
pre-enta su.stantia+a in co'po-itia +or a -aharu+ui ra/inat1 ,+uco-ei si
/ructo-ei. In a/ara de ,+ucide+e si'p+e1 produse+e -aharoase pot sa contina
di(erse cantitati de oua1 unt1 u+ei1 /aina1 se'inte1 /ructe1 se'inte1
aro'ati-anti1 co+oranti. In ,rupa produse+or -aharoase sunt inc+use4
du+ciuri+e din -ahar ra/inat 8.o'.oane+e1 ha+(ita1 rahatu+ etc.9<
preparate+e din -ahar si /ructe 8'ar'e+ada1 ,e'uri+e si du+ceturi+e1 /ructe+e
-aharisite etc19<
produse din -ahar si se'inte o+ea,inoase 8cioco+ata1 ha+(a9<
produse de co/etarie si patiserie 8praBituri1 torturi1 turta du+ce1 napo+itane1
in,hetata9
Valoarea nutritiva a produselor za5aroase se re-u'a in ,enera+ +a
(a+oarea ca+orica. &aBoritatea du+ciuri+or /urni-ea-a peste #FF Jca+@CFF ,
produs. !ioco+ata aBun,e pana +a AFF Jca+@CFF ,. Produse+e -aharoase
tre.uie consu'ate rar si cu 'oderatie. In ca-u+ persoane+or care doresc sa2
si 'entina ,reutatea sau sa scada in ,reutate1 consu'u+ +or tre.uie ri,uros
+i'itat.
Ce este za5arul inaparent"
&u+te dintre a+i'ente+e /o+osite /rec(ent in 'eniu+ de -i cu -i au un
continut 'are de -ahar /ara a /i percepute ca atare. Acest +ucru este cau-at
de /aptu+ ca -aharu+ este incorporat in 'asa a+i'entu+ui si de(ine 'ai putin
e(ident. Pentru e(itarea e=cesu+ui de -ahar1 este i'portant sa de(eni'
constienti de e=istenta acestei /or'e inaparente1 Qascunse7 de -ahar. !e+e
'ai /rec(ent /o+osite a+i'ente cu adaos de -ahar sunt 4 ,e'uri+e si Be+euri+e1
siropuri+e1 ha+(aua1 praBituri+e1 torturi+e1 cioco+ata si nu in u+ti'u+ rand
ceaiuri+e si sucuri+e indu+cite cu -ahar.
6lucidele complexe nu'ite si po+i-aharide1 sunt ,+ucide /or'ate dintr2un
nu'ar /oarte 'are de 'o+ecu+e. A'idonu+ este un po+i-aharid +ar,
raspandit in p+ante1 in specia+ in cerea+e si carto/i. G+ico,enu+ este un
po+i-aharid speci/ic or,anis'e+or ani'a+e. Atat a'idonu+ cat si ,+ico,enu+
sunt desco'puse de en-i'e+e din intestinu+ o'u+ui1 in cursu+ di,estiei1 prin
des/acerea +e,aturi+or dintre 'o+ecu+e+e de ,+uco-a si apoi sunt a.sor.ite in
san,e.
Ce rol fiziologic 4oaca glucidele complexe"
Arderea C , de ,+ucide /urni-ea-a or,anis'u+ui cca * Jca+ in ti'p ce C , de
,rasi'i e+i.erea-a cca N Jca+. Va+oarea ca+orica a ,+ucide+or este 'ai putin
de Bu'atate din cea a ,rasi'i+or1 dar e+e constituie nu nu'ai sursa 'aBora
de ener,ie ci si cea 'ai con(ena.i+a /or'a de Qco'.usti.i+7.
Or,anis'u+ uti+i-ea-a in 'od pre/erentia+ ,+ucide+e pentru a o.tine ener,ia
necesara (ietii si ape+ea-a +a ,rasi'i sau proteine nu'ai atunci cand nu are
+a dispo-itie ,+ucide. In conditii o.isnuite1 siste'u+ ner(os centra+ poate sa
/o+oseasca pentru o.tinerea ener,iei nu'ai ,+uco-a1 /or'a cea 'ai si'p+a a
,+ucide+or.
G+ucide+e conditionea-a uti+i-area corespun-atoare a ,rasi'i+or. Daca din
anu'ite 'oti(e aportu+ de ,+ucide scade1 or,anis'u+ (a recur,e +a o
cantitate 'ai 'are de ,rasi'i pentru a o.tine ener,ie. Pro.+e'a este ca
or,anis'u+ nu a /ost conceput pentru pre+ucrarea unei cantitati 'ari de
,rasi'i. Practic1 atunci cand or,anis'u+ este si+it sa consu'e cantitati
e=cesi(e de ,rasi'i pentru producerea de ener,ie1 arderea ,rasi'i+or este
inco'p+eta1 iar resturi+e 'eta.o+ice re-u+tate se acu'u+ea-a in san,e
ducand +a aparitia unei stari pato+o,ice nu'ita ceto-a.
Care este necesarul de poliza5aride"
O.&.S.incuraBea-a o a+i'entatie cu o proportie 'are de ,+ucide co'p+e=e
de tipu+ui a'idonu+ui. Li'ite+e pre(a-ute sunt4 33P 2 >3P.
Aceste cantitati sunt asi,urate prin respectarea ,hidu+ui a+i'entar a+
pira'idei a+i'entare care reco'anda consu'area a A2CC portii de cerea+e
in /iecare -i. Pe +an,a ,+ucide co'p+e=e1 cerea+e+e 'ai /urni-ea-a4 /i.re
(e,eta+e1 (ita'ine 8;C1 ;"1 ;A1 PP91 /ier1 'a,ne-iu1 ca+ciu1 cupru1 'an,an1
/+uor1 cro'1 'o+i.den sau chiar de proteine.
Ce sunt cerealele integrale"
In /unctie de /e+u+ cu' au /ost pre+ucrate1 cerea+e+e se i'part in doua
cate,orii4
2 cerea+e inte,ra+e
2 cerea+e ra/inate
!erea+e+e inte,ra+e inc+ud in tota+itate parti+e co'esti.i+e a+e .oa.e+or de
cerea+e 8pericarp1 'iesi ,er'ene9.
!erea+e+e ra/inate re-u+ta prin indepartarea pericarpu+ui si ,er'eni+or.
!u cat tarate+e sunt indepartate intr2o 'asura 'ai 'are1 cu atat /aina
re-u+tata este 'ai a+.a.
Din punctu+ de (edere a+ (a+orii nutriti(e .a+anta este inc+inata incontesta.i+
in /a(oarea /ainii inte,ra+e. Daca se co'para continutu+ de (ita'ine a+
painii a+.e cu ce+ a+ painii inte,ra+e 8ne,re9 se o.ser(a ca painea a+.a
pierde 4
2 A3P din cantitatea de (ita'ina ;C si ;"1
2 *FP din cantitatea de (ita'ina ;A1
2 3FP din cantitatea de (ita'ina PP.
Painea a+.a contine1 in ce+ 'ai .un ca-1 doar Bu'atate din cantitati+e de
(ita'ine din /aina inte,ra+a.
In ca-u+ (ita'inei ;C1 pierderi+e prin ra/inare sunt de aproape "@# din
cantitatea initia+a.
La co'pararea continutu+ui de su.stante 'inera+e se aBun,e +a apro=i'ati(
aceeasi conc+u-ie.
Painea a+.a contine cu aproape *FP 'ai putin ca+ciu1 cu aproape 3FP 'ai
putin /os/or1 cu A3P 'ai putin /ier.
Painea inte,ra+a este net superioara painii a+.e1 a(and in ,enera+ un
continut du.+u sau trip+u din su.stante+e 'inera+e esentia+e.
Procesu+ de 'acinare e+i'ina ce+ putin "F de su.stante nutriti(e. Pentru a
co'pensa aceste pierderi1 industria a+i'entara practica asa nu'ita
5a'e+iorare7 a /ainii sau painii. Painea o.tinuta din /aina i'.o,atita nu
este tota+ +ipsita de (a+oare nutriti(a dar este in/erioara painii inte,ra+e.
Cat de importanta este painea sanatoasa"
Asi,urarea unei paini hranitoare in a+i'entatie este un pas se'ni/icati(
spre o a+i'entatie sanatoasa. O a+i'entatie responsa.i+a presupune
consu'area1 de pre/erinta1 a cerea+e+or si painii inte,ra+e.
Ce sunt caloriile goale"
In ,enera+1 produse+e -aharoase au un ,rad ina+t de ra/inare iar (ita'ine+e1
'inera+e+e si /i.re a+i'entare sunt s+a. repre-entate sau +ipsesc cu
desa(arsire. E+e /urni-ea-a 'u+ta ener,ie1 dar putine su.stante nutriti(e.
Din acest 'oti(1 ca+orii+e procurate din a+i'ente+e cu continut ridicat de
-ahar au /ost nu'ite in 'od su,esti( Qca+orii ,oa+e7.
Ce este dezec5ilibrul tiamino%glucidic"
De-echi+i.ru+ tia'ino2,+ucidic este o tu+.urare 'eta.o+ica aparuta printr2un
aport e=cesi( de du+ciuri si produse -aharoase. Aceasta (ita'ina 8tia'ina9
este indispensa.i+a .unei /unctionari a en-i'e+or care re,+ea-a Qarderea7
,+uco-ei in (ederea producerii de ener,ie.
Pe de o parte1 consu'u+ a.u-i( de produse -aharoase are e/ecte ad(erse
asupra starii de nutritie a or,anis'u+ui pentru ca aceste a+i'ente sunt +ipsite
de (ita'ina ;C.
Pe de a+ta parte1 arderea e=cesu+ui de ,+ucide (a consu'a o cantitate
sup+i'entara de (ita'ina ;C e=istenta in or,anis'. E=cesu+ de -aharuri
induce o crestere arti/icia+a a necesaru+ui de (ita'ina ;C. Acest
de-echi+i.ru poate sa 'ear,a pana +a aparitia si'pto'e+or carentei de
(ita'ina ;C.
#ibrele alimentare sunt po+i-aharide nedi,era.i+e. Desi nu /urni-ea-a
ener,ie1 e+e sunt de 'are i'portanta pentru sanatate1 prin asi,urarea
tran-itu+ui intestina+ /i-io+o,ic. In p+us1 a+i'ente+e care contin /i.re sunt
'ai satioase. )i.re+e a+i'entare pro(in e=c+usi( din (e,eta+e.
)ructe+e1 +e,u'e+e1 +e,u'inoase+e1 -ar-a(aturi+e si cerea+e+e inte,ra+e sunt
surse e=ce+ente de /i.re a+i'entare.
Ce sunt fibrele alimentare"
)i.re+e a+i'entare sunt un ,rup de su.stante cu structura di(ersa1 pre-ente
nu'ai in p+ante. Din punct de (edere chi'ic 'aBoritatea /i.re+or sunt
constituite din 'o+ecu+e 'ari1 ase'anatoare ,+ucide+or co'p+e=e. E=ceptie
/ace +i,nina1 o su.stanta care intra in a+catuirea parti+or /i.roase1 +e'noase
a+e p+ante+or.
Principa+e+e /i.re a+i'entare de natura po+i-aharidica sunt ce+u+o-a1
he'ice+u+o-a1 pectine+e1 ,u'e+e si 'uci+a,ii+e. !e+u+o-a /or'ea-a
sche+etu+ de re-istenta a+ p+ante+or si se ,aseste in /run-e+e si tu+pina
p+ante+or1 in coaBa /ructe+or si +e,u'e+or si in in(e+isu+ e=terior a+ .oa.e+or
de cerea+e. Pectine+e si ,u'e+e au proprietatea de a se di-o+(a in apa si de a
/or'a un ,e+.
Ce rol au fibrele alimentare in organismul uman"
Spre deose.ire de a'idon si a+te ,+ucide co'p+e=e pe care or,anis'u+ +e
desco'pune in unitati si'p+e si dupa a.sor.tie +e /o+oseste pentru
producerea de ener,ie1 /i.re+e a+i'entare nu pot /i di,erate de catre
en-i'e+e din tu.u+ di,esti( a+ o'u+ui si ca ur'are nu sunt ar.sor.ite. Desi
nu pot /i considerate su.stante a+i'entare in inte+esu+ strict a+ cu(antu+ui1
e+e Boaca un ro+ i'portant pentru o .una stare de sanatate.
)i.re+e a+i'entare 4
2 sti'u+ea-a secretia sa+i(ara1
2 contri.uie +a sen-atia de satietate1
2 pre+un,esc di,estia si a.sor.tia1
2 /i=ea-a aci-ii .i+iari intestina+i1
2 /a(ori-ea-a de-(o+tarea /+orei 'icro.iene nor'a+e1
2 acce+erea-a tran-itu+ intestina+1
2 scad durata de contact a continutu+ui intestina+ cu 'ucoasa intestina+a si
2 cresc (o+u'u+1 ,reutatea si /rec(enta scaune+or.
3e cate feluri sunt fibrele alimentare"
)i.re+e a+i'entare au /ost i'partite in doua 'ari cate,orii1 dupa /e+u+ in
care se co'porta in interactiune cu apa 4
2 fibrele solubile1 e+e ne/iind /i.roase in sensu+ o.isnuit a+ cu(antu+ui 4
,u'e+e si 'uci+a,ii+e1 une+e pectine si he'ice+u+o-e. )i.re+e so+u.i+e au
proprietatea de a2si 'ari (o+u'u+ prin a.sor.tia apei1 /or'and un ,e+
caracteristic.
2 fibrele insolubile 4 ce+u+o-a1 +i,nina si o parte dintre pectine si
he'ice+u+o-e.
Ce proprietati benefice au fibrele alimentare"
&roprietati 5ipocolesterolemiante 2 scad ni(e+u+ co+estero+u+ui din san,e.
Une+e studii au aratat ca sup+i'entarea /i.re+or poate sa pre(ina cresterea
tri,+iceride+or 8o.ser(ata +a cei care consu'a un re,i' .o,at in ,+ucide9.
E=ista si studii care au aratat ca un re,i' .o,at in /i.re a+i'entare poate sa
scada riscu+ de cardiopatie ische'ica.
&rotectie fata de cancerul de colon 2 cercetatorii considera ca un re,i'
.o,at in /i.re duce +a scurtarea ti'pu+ui de tran-it intestina+ si ast/e+ +a o
scurtare a ti'pu+ui de contact dintre posi.i+ii /actori canceri,eni si 'ucoasa
co+onu+ui si rectu+ui1 +i'itand e/ecte+e ne/aste a+e acestora. Aportu+ crescut
de /i.re duce +a 'arirea (o+u'u+ui scaunu+ui si ast/e+ +a o reducere a
concentratiei su.stante+or canceri,ene. )i.re+e a+i'entare 'odi/ica si
echi+i.ru+ chi'ic a+ continutu+ui intestina+ prin in/+uenta pe care o au asupra
/+orei 'icro.iene de +a acest ni(e+.
#ibrele si diabetul za5arat 2 /i.re+e a+i'entare so+u.i+e de tipu+ pectine+or1
,u'e+or si o 'ica parte dintre he'ice+u+o-e au capacitatea de a reduce
ni(e+u+ de ,+uco-a si de insu+ina din san,e.
#ibrele si obezitatea % un re,i' .o,at in ,rasi'i si sca-ut in /i.re
a+i'entare /a(ori-ea-a aparitia o.e-itatii. Pe de a+ta parte1 a+i'ente+e cu
putine ,rasi'i si continut 'are de /i.re a+i'entare par sa poto+easca
sen-atia de /oa'e +a un ni(e+ de aport ca+oric 'ai 'ic decat in ca-u+
a+i'ente+or 'ai ,rase sarace in /i.re.
#ibrele si constipatia 2 in ,enera+1 /i.re+e a+i'entare din nu'eroase
a+i'ente 'aresc (o+u'u+ continutu+ui intestina+1 acce+erea-a tran-itu+ si
'aresc /rec(enta scaune+or. Aportu+ insu/icient de /i.re este ce+ 'ai
i'portant /actor care /a(ori-ea-a insta+area constipatiei ha.itua+e1 'ai a+es
+a persoane+e (arstnice care nu consu'a apa su/icienta. E=ista nu'eroase
studii care au aratat ca un aport crescut de /i.re a+i'entare1 in specia+ de
/i.re inso+u.i+e cu' sunt ce+e din tarata de ,rau1 au e/ecte .ene/ice atat in
ce pri(este pre(enirea constipatiei1 cat si in ce pri(este a'e+iorarea
si'pto'e+or constipatiei.
#ibrele si diverticuloza 2 di(erticu+ii intestina+i1 niste sacu+eti care se
/or'ea-a pe perete+e co+onu+ui1 apar ca ur'are a presiunii crescute din
interioru+ intestinu+ui1 care +a randu+ ei s2ar datora e/ortu+ui de e+i'inare
crescut pentru e(acuarea 'aterii+or /eca+e dense. La .a-a acestui sir de
'odi/icari anor'a+e sta re,i'u+ a+i'entar sarac in /i.re. Prin cresterea
(o+u'u+ui continutu+ui intestina+1 prin pre(enirea constipatiei1 /i.re+e
a+i'entare1 'ai a+es ce+e din tarate1 aButa +a a'e+iorarea dureri+or si a
ce+or+a+te si'pto'e a+e di(erticu+o-ei.
#ibrele si alte boli 2 e=ista studii care constata o asociere intre consu'u+
redus de /i.re a+i'entare si +itia-a .i+iara. La 'aBoritatea pacienti+or din
tari+e de-(o+tate1 ca+cu+ii .i+iari se /or'ea-a din cau-a precipitarii
co+estero+u+ui din .i+a suprasaturata. Dupa cu' s2a e(identiat in anu'ite
studii1 aportu+ crescut de /i.re a+i'entare ar putea sa 'areasca so+u.i+itatea
co+estero+u+ui din .i+a.
Insu/icienta de /i.re a+i'entare pare sa Boace un ro+ in a,ra(area
he'oroi-i+or si1 uneori1 chiar in aparitia apendicitei.
Care sunt principalele surse de fibre alimentare"
)i.re+e a+i'entare pro(in e=c+usi( din re,nu+ (e,eta+. &aBoritatea
a+i'ente+or de ori,ine (e,eta+a sunt .o,ate in /i.re daca nu sunt supuse
unui proces de ra/inare. Principa+e+e surse de /i.re a+i'entare sunt 4
2 cerea+e+e inte,ra+e si produse+e o.tinute din acestea1
2 /ructe+e1
2 +e,u'e+e si
2 +e,u'inoase+e uscate.
De o.icei1 (e,eta+e+e contin /i.re a+i'entare so+u.i+e si inso+u.i+e
co'.inate in di(erse proportii. Une+e a+i'ente contin 'ai 'u+te /i.re
so+u.i+e1 a+te+e contin 'ai 'u+te /i.re inso+u.i+e. Pentru a .ene/icia de
e/ecte+e di/erite+or /i.re1 se reco'anda o a+i'entatie di(ersi/icata care sa
contina 'u+te /e+uri de a+i'ente de ori,ine (e,eta+a.
)urse de fibre solubile 4
2 o(a-u+1 de o.icei su. /or'a de /u+,i1
2 or-u+1
2 +e,u'inoase+e 8/aso+ea1 'a-area1 +intea si soia9
2 'ere+e1 pere+e1 ,utui+e1 coaca-e+e1 caise+e1 piersici+e1 si prune+e sunt
.o,ate in pectine
2 citrice+e1 .anane+e sunt si e+e surse /oarte .une de /i.re so+u.i+e
2 dintre +e,u'e se re'arca in ce pri(este aportu+ de /i.re so+u.i+e1
conopida1 .rocco+i1 (ar-a si 'orco(ii.
)urse de fibre insolubile 2 toate (e,eta+e+e contin o cantitate oarecare de
/i.re inso+u.i+e. )ructe+e consu'ate cu tot cu coaBa sunt o 'oda+itate
con(ena.i+a de a procura /i.re inso+u.i+e. Painea inte,ra+a de ,rau1 ,rau+
e=pandat si in specia+ tarate+e de ,rau sunt surse e=ce+ente de /i.re
inso+u.i+e.
Care este necesarul de fibre alimentare"
Atat O.&.S. cat si principa+e+e or,ani-atii 'edica+e cu recunoastere
'ondia+a considera ca aportu+ opti' de /i.re a+i'entare ar tre.ui sa /ie cca
#F ,@-i.
Care sunt consecintele consumului redus de glucidele complexe si fibre
alimentare"
2 di(erticu+o-a 2 .oa+a a intestinu+ui ,ros
2 .o+i canceroase1 in co'paratie cu persoane+e care au un re,i' .o,at in
/i.re si ,+ucide co'p+e=e
2 cancere 8cancer pu+'onar1 cancer de (e-ica si anu'ite cancere a+e
tu.u+ui di,esti(9.
Painea ar putea constitui o sursa i'portanta de /i.re a+i'entare daca ar /i
pre,atita din /aina inte,ra+a.
Exista riscuri sau inconveniente asociate consumului de fibre"
Deoarece /ieru+ din carne se a.soar.e 'ai usor decat /ieru+ din p+ante si
pentru ca cerea+e+e inte,ra+e contin /itati1 su.stante care inhi.a a.sor.tia
/ieru+ui1 s2a pus pro.+e'a daca (e,etarienii nu sunt e=pusi unui risc de
ane'ie prin de/icit de /ier. Statistic1 de/icienta de /ier nu are /rec(enta 'ai
'are in randu+ (e,etarieni+or decat +a popu+atia o'ni(ora. Practic1 /ieru+
este .ine repre-entat in a+i'ente+e de ori,ine (e,eta+a si1 in p+us1 (ita'ina
!1 pre-enta in cantitati re+ati( 'ari intr2un re,i' (e,etarian1 /aci+itea-a
a.sor.tia /ieru+ui co'pensand e/ectu+ /itati+or.
Pentru cresterea in conditii opti'e a aportu+ui de /i.re a+i'entare se
reco'anda cresterea treptata a cantitatii de /i.re consu'ate1 in+ocuirea
pro,resi(a a a+i'ente+or ra/inate cu ce+e inte,ra+e1 natura+e1 consu'u+ de
/ructe intre,i1 cu coaBa 8atunci cand se stie sursa91 in +ocu+ sucuri+or de
/ructe si e(itarea sup+i'enti+or sau concentrate+or de /i.re. Un aport
adec(at si (ariat de cerea+e inte,ra+e1 /ructe1 +e,u'e si +e,u'inoase uscate
asi,ura de +a sine necesaru+ de /i.re.
VITAMINELE
Vita'ine+e sunt su.stante pe care or,anis'u+ nu +e poate sinteti-a si de
care1 cu une+e e=ceptii1 nu se poate +ipsi. E+e tre.uie sa /ie pre-ente in 'od
o.+i,atoriu in a+i'entatie1 desi or,anis'u+ are ne(oie de cantitati /oarte
'ici din aceste su.stante.
2 Vita'ine+e A1 D1 E si O au /ost nu'ite vitamine liposolubile pentru ca
se di-o+(a in +ipide
2 Vita'ina ! si (ita'ine+e ;C1 ;"1 ;A si ;C" sunt so+u.i+e in apa si au
/ost nu'ite vitamine 5idrosolubile. Aportu+ de (ita'ine hidroso+u.i+e
tre.uie asi,urat -i+nic in cantitati adec(ate1 deoarece epui-area
re-er(e+or poate a(ea +oc intr2un ti'p scurt.
Ce sunt vitaminele"
Vita'ine+e sunt su.stante or,anice natura+e de care or,anis'u+ are ne(oie
in cantitati /oarte 'ici1 'i+i,ra'e sau 'icro,ra'e1 dar de care nu se poate
+ipsi. Pentru ca nu +e poate sinteti-a sin,ur1 or,anis'u+ tre.uie sa si +e ia
din a+i'ente. Vita'ine+e nu constituie o sursa de ener,ie si nici nu sunt
/o+osite ca e+e'ente constructi(e a+e 'ateriei (ii. E+e Boaca un ro+
indispensa.i+ in /unctionarea en-i'e+or1 asi,urand des/asurarea unor
procese (ita+e.
3e cate feluri sunt vitaminele"
Vitamina $
Vita'ina A 8retino+9 este indispensa.i+a (ederii. Ea conditionea-a /unctia
nor'a+a a pie+ii si 'ucoase+or1 i'unitatea1 de-(o+tarea oase+or si dinti+or.
De/icienta de (ita'ina A se 'ani/esta prin 4 s+a.irea (ederii nocturne1
uscaciunea pie+ii si 'ucoase+or1 +e-iuni a+e conBuncti(ei si scaderea
i'unitatii.
Vita'ina A poate /i ,asita ca atare in a+i'ente de pro(enienta ani'a+a4
/icat1 +apte1 ,a+.enus de ou. !arotenii sunt +ar, raspanditi in 'orco(i1
spanac1 ,o,osari1 caise1 pepene.
%etino+u+ in cantitati e=cesi(e1 /ie din /icat sau sup+i'enti de retino+1 poate
duce +a /eno'ene to=ice. In contrast1 .eta2carotenu+ si cei+a+ti carotenoi-i
(e,eta+i1 din care or,anis'u+ isi sinteti-ea-a sin,ur (ita'ina A1 nu duc +a
ast/e+ de into=icatii.
Necesaru+ de (ita'ina A este4 3FFF UI pentru .ar.ati si *FFF UI pentru
/e'ei.9
Vitamina 3
Vita'ina D 8co+eca+ci/ero+9 2 actionea-a +a ni(e+u+ intestinu+ui1 a+ oase+or1
a+ rinichi+or si a+ 'uschi+or1 sti'u+and a.sor.tia ca+ciu+ui si /os/oru+ui din
intestin1 'entinerea unei proportii corespun-atoare de ca+ciu in oase.
De/icienta de (ita'ina D +a copiii 'ici duce +a aparitia rahitis'u+ui1 iar +a
adu+ti +a osteo'a+acie1 .o+i care se 'ani/esta in principa+ prin de/or'area
oase+or. Deoarece asi,urata in cantitate adec(ata pre(ine aparitia
rahitis'u+ui1 a /ost denu'ita (ita'ina antirahitica.
Spre deose.ire de ce+e+a+te (ita'ine1 (ita'ina D poate /i /or'ata din
pro(ita'ina D su. actiunea ra-e+or soare+ui +a ni(e+u+ pie+ii. Aportu+
a+i'entar este esentia+ nu'ai in ca-u+ in care conditii+e nu per'it o
e=punere adec(ata +a ra-e+e soare+ui.
!a si in ca-u+ (ita'inei A1 e=cesu+ de (ita'ina D poate /i to=ic.
Pre(enirea rahitis'u+ui se /ace +a su,ari si copiii 'ici prin ad'inistrarea
unei do-e de *FF de U.I.@-i.
Vitamina E
Vita'ina E are ro+ de antio=idant.
De/icienta de (ita'ina E se poate 'ani/esta prin ane'ie1 'ai a+es +a copiii
pre'aturi1 iar +a adu+ti prin tu+.urari neuro+o,ice. Lipsa (ita'inei E
deter'ina +a ani'a+e steri+itatea si a(ortu+ spontan.
Surse+e a+i'entare ce+e 'ai i'portante sunt repre-entate de u+eiuri+e
o.tinute din se'inte+e (e,eta+e4 /+oarea soare+ui1 soia1 poru'.1 rapita.
Necesaru+ de (ita'ina E este de CF ', ET 8echi(a+enti de toco/ero+9 pentru
.ar.atu+ adu+t si K ', ET pentru /e'eia adu+ta.
Vitamina 9
Vita'ina O 8antihe'ora,ica9 Boaca un ro+ esentia+ in procesu+ coa,u+arii
san,e+ui si este necesara pentru /or'area proteine+or din p+as'a1 oase si
rinichi. Vita'ina O este sinteti-ata de .acterii+e /i-io+o,ice pre-ente in
intestinu+ o'u+ui.
De/icienta se 'ani/esta prin episoade he'ora,ice1 respecti( tendinta
crescuta +a he'ora,ii. !arenta de (ita'ina O apare 4
2 nu'ai +a su,ari1 care nu si2au /or'at inca /+ora 'icro.iana nor'a+a1
2 +a copiii si adu+tii su. trata'ent pre+un,it cu anti.iotice care distru,
aceasta popu+atie 'icro.iana cu ro+ in sinte-a (ita'inei antihe'ora,ice
2 +a persoane cu .o+i intestina+e care i'piedica a.sor.tia (ita'inei.
Sursa principa+a de (ita'ina O /iind /+ora intestina+a1 necesaru+ a+i'entar
este de i'portanta secundara. Vita'ina O poate /i procurata ce+ 'ai usor
din surse (e,eta+e4 spanac1 sa+ata (erde1 (ar-a1 conopida si .rocco+i. Este
pre-enta si in surse de ori,ine ani'a+a cu' ar /i /icatu+ si ,a+.enusu+ de ou.
O cantitate inse'nata de (ita'ina O 2 su. o /or'a di/erita de cea din p+ante
2 este sinteti-ata de .acterii+e din intestin.
Necesaru+ de (ita'ina a+i'entara a /ost sta.i+it +a >F2KF 'icro,ra'e@-i
pentru .ar.ati si AF2>F 'icro,ra'e@-i +a /e'ei.
Vitamina :1
Vita'ina ;C8tia'ina9 este indispensa.i+a pentru /unctionarea unor en-i'e
care asi,ura producerea ener,iei din ,+uco-a.
De/icienta de tia'ina se 'ani/esta prin scaderea po/tei de 'ancare1
irita.i+itate si scadere in ,reutate. De/icienta a(ansata de tia'ina 2 .oa+a
.eri.eri 2 i'p+ica tu+.urari ,ra(e a+e aparatu+ui cardio(ascu+ar si a+e
siste'u+ui ner(os. In tari+e ci(i+i-ate1 de/icienta de tia'ina este cau-ata1 de
o.icei1 de consu'u+ cronic de a+coo+1 acesta inter/erand puternic cu
a.sor.tia (ita'inei din intestin.
!onsu'u+ e=cesi( de -ahar1 produse din /aina a+.a1 conser(e1 creste de
ase'enea riscu+ de carenta.
Surse+e ce+e 'ai i'portante de (ita'ina ;C sunt 4 cerea+e+e inte,ra+e1
,er'enii de cerea+e1 'a-area1 /aso+ea si nuci+e. !antitatea de tia'ina din
a+i'ente poate /i 'u+t in/+uentata de procedee+e de ,atire.
Necesaru+ de (ita'ina ;C +a adu+t este intre C1"2C13 ', @-i +a .ar.ati si C2
C1C ',@-i +a /e'ei1 creste cu 3FP in perioada de ,ra(iditate si +actatie.
Vitamina :2
Vita'ina ;" 8ri.o/+a(ina9 are ro+ i'portant in 'eta.o+is'u+ ener,etic si a+
proteine+or.
De/icienta de (ita'ina ;" duce initia+ +a aparitia unor /isuri a+e pie+ii in
Buru+ ,urii si nasu+ui1 in/+a'atia +i'.ii1 se.oree s.a.
Vita'ina ;" este pre-enta in +e,u'e1 -ar-a(aturi1 cerea+e inte,ra+e si
/ructe. !a surse ani'a+e sunt i'portante +apte+e si produse+e +actate.
Necesaru+ de (ita'ina ;" +a adu+t este de C1* C1> ',@-i +a .ar.at si C1"2C1#
',@-i +a /e'ei.
Vitamina :;
Vita'ina ;A 8pirido=ina9 are un ro+ i'portant in 'eta.o+is'u+
a'inoaci-i+or1 a+ unor (ita'ine si a+ he'o,+o.inei.
De/icienta de pirido=ina se poate 'ani/esta printr2o 'u+titudine de se'ne
necaracteristice si poate sa apara in ciuda /aptu+ui ca in ,enera+ a+i'entatia
este .o,ata in (ita'ina ;A. Doua dintre cau-e+e care duc deseori +a
de/icienta de pirido=ina sunt4
2 ad'inistrarea pre+un,ita a unor 'edica'ente 8tu.ercu+ostatice+e1
penici+a'ina1 contracepti(e+e ora+e1 une+e antiparJinsoniene9 si
2 consu'u+ cronic de a+coo+.
Pirido=ina se ,aseste din a.undenta in nuci1 +e,u'inoase uscate1 /ructe si
cerea+e inte,ra+e precu' si in produse+e de ori,ine ani'a+a1 'ai putin in
+apte si produse+e +actate. Prepararea ter'ica inde+un,ata1 'ai a+es su.
presiune ina+ta1 duce +a pierderea unor cantitati 'ari de (ita'ina.
Necesaru+ pentru aceasta (ita'ina este de " ',@-i +a .ar.ati si C1A ',@-i +a
/e'ei.
Vitamina :12
Vita'ina ;C" este (ita'ina cu cea 'ai 'are 'o+ecu+a si sin,ura care
contine in structura ei un 'eta+1 co.a+t1 /apt pentru care a si /ost denu'ita
co.a+a'ina.
Vita'ina ;C" este esentia+a in 'aturi-area ,+o.u+e+or rosii si in /or'area
in(e+isu+ui de 'ie+ina a+ ner(i+or.
De/icienta de co.a+a'ina se 'ani/esta in principa+ prin ane'ie 'acrocitara
si o serie de tu+.urari neuro+o,ice4 tu+.urari de echi+i.ru1 o.osea+a
accentuata1 de-orientare1 depresie1 irita.i+itate1 pierderea 'e'oriei s.a.
!au-a principa+a a de/icientei de (ita'ina ;C" este 4 a.sor.tia neadec(ata
2 /ie datorita unei a+i'entatii necorespun-atoare1
2 /ie datorita a.sentei /actoru+ui intrinsec sau a+tor cau-e particu+are.
!o.a+a'ina pro(ine e=c+usi( din a+i'ente de ori,ine ani'a+a1 /iind sin,ura
(ita'ina care nu a /ost ,asita in a+i'ente de ori,ine (e,eta+a.
O(o+acto(e,etarienii pot sa2si procure (ita'ina ;C" din +apte1 produse
+actate si oua. In ca-u+ (e,etarieni+or stricti 8care nu consu'a +apte sau oua9
este reco'andata /o+osirea a+i'ente+or i'.o,atite cu (ita'ina ;C" sau
ad'inistrarea unui sup+i'ent de (ita'ina ;C".
Necesaru+ de (ita'ina este /oarte redus4 " 'icro,ra'e@-i +a ado+escenti si
adu+ti1 "13 'icro,ra'e@-i +a /e'ei+e ,ra(ide si care a+aptea-a si C
'icro,ra'@-i +a copii.
Vitamina C
Vita'ina ! 8antiscor.utica9 Boaca ro+ de antio=idant1 inter(ine in a.sor.tia
/ieru+ui1 (indecarea rani+or si in i'unitate.
De/icitu+ sau +ipsa (ita'inei ! duce +a aparitia scor.utu+ui1 una dintre ce+e
'ai (echi .o+i carentia+e cunoscute. De/icienta de (ita'ina ! se poate
'ani/esta initia+ prin stare ,enera+a a+terata1 s+a.iciune1 astenie. Daca
de/icienta continua1 se pot insta+a4 dispneea1 dureri+e osoase si articu+are.
Intr2un stadiu a(ansat pot sa apara tendinta 'arcata +a he'ora,ie si
he'ora,ii cu di(erse +oca+i-ari.
Vita'ina ! se ,aseste nu'ai in a+i'ente de ori,ine (e,eta+a4 /ructe1
+e,u'e1 -ar-a(aturi. !e+e 'ai .o,ate in (ita'ina ! sunt4 ardeii ,rasi1 ardeii
rosii1 ceapa (erde1 (ar-a 1 coaca-e+e1 /ra,ute+e 1 citrice+e 1 capsuni+e.
Vita'ina ! isi pierde proprietati+e in conditii de e=punere +a ca+dura
intensa si chiar +a si'p+a pastrare inde+un,ata.
Necesaru+ a /ost sta.i+it +a AF ',@-i.
Vitamina &&
Vita'ina PP se nu'este asa de +a proprietatea ei de a pre(eni pe+a,ra. Ea
se inta+neste su. doua /or'e1 niacina 8nu'ita si niacina'ida9 si acidul
nicotinic. Vita'ina PP are di(erse ro+uri in 'eta.o+is'u+ ener,etic1
'eta.o+is'u+ co+estero+u+ui si a+tor ,rasi'i.
De/icienta inde+un,ata de niacina duce +a aparitia pe+a,rei1 o .oa+a
o.ser(ata in trecut datorita unei a+i'entatii 'onotone1 .a-ata e=c+usi( pe
poru'.. Principa+e+e se'ne sunt4 tu+.urari+e di,esti(e1 +e-iuni+e pie+ii si
tu+.urari+e ner(oase.
Or,anis'u+ poate sinteti-a o parte din necesaru+ de niacina prin
trans/or'area tripto/anu+ui1 un a'inoacid esentia+.
Necesaru+ de (ita'ina PP este e=tri'at in echi(a+enti de niacina 8EN9 si
este de CA EN +a .ar.atu+ adu+t si C* EN +a /e'eia adu+ta. Necesaru+ de
(ita'ina este asi,urat indirect printr2o a+i'entatie cu un continut adec(at
de tripto/an. Vita'ina PP se ,aseste in carne1 iar tripto/anu+ in +apte1 .ran-a
si oua. Pentru asi,urarea necesaru+ui de (ita'ina PP ce+e 'ai i'portante
surse (e,eta+e sunt4 +e,u'inoase+e uscate 8/aso+ea1 +intea1 'a-area1 soia9 si
cerea+e+e inte,ra+e 8cu e=ceptia poru'.u+ui9.
$lte vitamine
Pe +an,a (ita'ine+e enu'erate1 se 'ai cunosc cate(a su.stante care se
incadrea-a in randu+ (ita'ine+o4 acidu+ /o+ic 8sau /o+atii91 .iotina1 acidu+
pantotenic s.a. E+e pot /i procurate din a+i'ente de ori,ine (e,eta+a sau
ani'a+a.
MINE,ALELE
Din punct de (edere a+ structurii chi'ice1 e+e'ente+e 'inera+e sunt ce+e
'ai si'p+e su.stante nutriti(e. Ase'enea (ita'ine+or1 nici 'inera+e+e nu
/urni-ea-a ener,ie1 dar sunt deose.it de i'portante pentru or,anis'. De
e=e'p+u 4
2 sodiu+ si potasiu+ contro+ea-a a.sor.tia1 distri.utia1 retinerea si
e+i'inarea apei in si din or,anis'
2 potasiu+ inter(ine in des/asurarea nor'a+a a acti(itatii 'uschi+or1
inc+usi( 'uschiu+ ini'ii
2 a+te su.stante 'inera+e deose.it de i'portante sunt 4 ca+ciu+1 /os/oru+1
/ieru+1 iodu+ si a+te+e. Necesaru+ de su.stante 'inera+e este /oarte (ariat
si poate /i asi,urat printr2o dieta di(ersi/icata.
Ce sunt substantele minerale"
Spre deose.ire de (ita'ine care sunt su.stante or,anice cu o 'are
co'p+e=itate structura+a1 'inera+e+e sunt e+e'ente chi'ice si'p+e.
Su.stante+e 'inera+e repre-inta AP din ,reutatea corpora+a si indep+inesc
/unctii e=tre' de di(erse si de i'portante pentru or,anis'.
Ce sunt macro% si microelementele"
De o.icei1 'inera+e+e sunt c+asi/icate in doua 'ari cate,orii1 in /unctie de
cantitatea in care or,anis'u+ are ne(oie de e+e 4
2 su.stante+e 'inera+e de care or,anis'u+ are ne(oie in cantitati re+ati(
'ari 8de +a C ,@-i pana +a sute de ,@-i9 au /ost nu'ite macroelemente.
Din cate,oria aceasta /ac parte4 ca+ciu+1 c+oru+1 /os/oru+1 'a,ne-iu+1
potasiu+ si sodiu+.
2 e=ista si 'inera+e de care or,anis'u+ are ne(oie in cantitati e=tre' de
'ici. Su.stante+e 'inera+e din aceasta cate,orie au /ost nu'ite
microelemente sau oligoelemente 4 cupru+1 co.a+tu+1 cro'u+1 /ieru+1
/+uoru+1 iodu+1 'an,anu+1 'o+i.denu+1 se+eniu+1 -incu+.
Ce sunt mineralele esentiale"
&acroe+e'ente+e si 'icroe+e'ente+e sunt a.so+ut necesare pentru .una
des/asurare a /unctii+or /i-io+o,ice a+e or,anis'u+ui u'an. !orpu+ nu se
poate +ipsi de e+e si nici nu +e poate sinteti-a din a+te 'aterii. Din acest
'oti( sunt considerate e+e'ente 'inera+e esentia+e. Pe de a+ta parte1 e=ista
si a+te 'inera+e despre care cercetari+e nu au putut inca sta.i+i cu e=actitate
daca sunt necesare sau nu. Une+e dintre acestea este posi.i+ sa aBun,a in
or,anis' doar ca re-u+tat a+ conta'inarii nedorite din 'ediu si1 din acest
'oti(1 poarta denu'irea de e+e'ente de conta'inare.
)odiul si clorul
Sodiu+1 i'preuna cu c+oru+ si potasiu+ au ro+ in echi+i.ru+ hidro2e+ectro+itic1
contro+and a.sor.tia1 distri.utia1 retinerea si e+i'inarea apei in si din
or,anis'. !+oru+ este necesar pentru secretia acidu+ui c+orhidric din sucu+
,astric1 un /actor decisi( in di,estie.
Necesaru+ de sodiu si c+or este asi,urat printr2un aport +i'itat de sare si din
a+i'ente.
E=cesu+ de sare are +e,atura cu /rec(enta .o+ii hipertensi(e si a accidentu+ui
(ascu+ar cere.ra+.
Care sunt consecintele consumului excesiv de sare"
Studii+e arata o re+atie intre aportu+ 'are de sodiu si /rec(enta .o+ii
hipertensi(e si a accidentu+ui (ascu+ar cere.ra+. Desi sodiu+ este necesar
pentru /unctionarea nor'a+a a /unctii+or or,anis'u+ui1 cantitatea /o+osita in
,enera+1 depaseste cu 'u+t necesaru+ /i-io+o,ic de C2# ,@-i.
&otasiul
Potasiu+1 i'preuna cu c+oru+ si sodiu+ au ro+ in echi+i.ru+ hidro2e+ectro+itic1
contro+and a.sor.tia1 distri.utia1 retinerea si e+i'inarea apei in si din
or,anis'. Potasiu+ inter(ine si in des/asurarea nor'a+a a acti(itatii
'uschi+or1 e=ercitand un ro+ i'portant in .una /unctionare a 'uschiu+ui
ini'ii1 in sinte-a ,+ico,enu+ui si a proteine+or din 'uschi.
Necesaru+ de potasiu este esti'at cu apro=i'atie +a cca " ,@-i.
Potasiu+ este /oarte .ine repre-entat in a+i'ente+e de or,ine (e,eta+a1 in
specia+ in /ructe. !e+e 'ai .o,ate in potasiu sunt citrice+e1 /ructe+e
deshidratate1 .anane+e1 iar dintre +e,u'e1 carto/u+1 rosii+e si +e,u'inoase+e.
Pre+ucrarea industria+a a a+i'ente+or duce +a o pierdere a cantitatii de
potasiu de aceea1 pentru un aport a.undent de potasiu1 sunt pre/erate
a+i'ente+e in stare cat 'ai natura+a.
Calciul
!a+ciu+ este e+e'entu+ 'inera+ ce+ 'ai .ine repre-entat in or,anis' 8pana
+a C13 J, +a un adu+t nor'a+9. !ea 'ai 'are parte a ca+ciu+ui1 NNP1 se
,aseste in oase si dinti1 su. /or'a de /ostat de ca+ciu. I'preuna cu /os/oru+1
ca+ciu+ con/era oase+or ri,iditatea caracteristica. Un procent de CP din
tota+u+ de ca+ciu se ,aseste in tesuturi+e 'oi si in +ichide+e corpu+ui1 a(and
ro+ re,+ator esentia+ in contractia 'uschi+or1 in trans'iterea i'pu+su+ui prin
ner(i1 in procesu+ de coa,u+are a+ san,e+ui1 in schi'.u+ de +ichide +a ni(e+u+
'e'.rane+or ce+u+are.
O.&.S. considera ca aportu+ 'ini' reco'andat pentru pre(enirea
osteoporo-ei este de *FF23FF ',@-i.
Necesaru+ de ca+ciu a+ /e'ei+or in ti'pu+ sarcinii si a+aptarii este intre
CFFF2C"FF',@-i.
!a+ciu+ este destu+ de raspandit in toate p+ante+e. Printre a+i'ente+e cu
continut i'portant de ca+ciu se nu'ara4 +apte+e1 .ran-a de (aci dietetica1
te+e'eaua 1 carto/ii 1 ceapa (erde1 'orco(ii1 caise+e uscate1 s'ochine+e1
/aso+ea .oa.e1 a+une+e . Spanacu+1 desi .o,at in ca+ciu1 nu repre-inta o sursa
con(ena.i+a1 deoarece continutu+ 'are de o=a+ati in,reunea-a a.sor.tia
ca+ciu+ui.
#osforul
)os/oru+ se ,aseste in cantitate 'are in or,anis'. Aproape NFP din
cantitatea de /os/or din or,anis' se ,aseste in oase. )os/oru+ /or'ea-a
i'preuna cu ca+ciu+ structura de re-istenta a sche+etu+ui si dinti+or.
Necesaru+ -i+nic este esti'at +a cca KFF ',@-i. )os/oru+ este /oarte
raspandit in a+i'ente1 de aceea carenta a+i'entara de /os/or este o raritate.
Magneziul
&a,ne-iu+ este pre-ent in oase1 dinti si este necesar pentru acti(area a 'ai
'u+t de #FF de siste'e en-i'atice din cadru+ 'eta.o+is'u+ui ener,etic si a+
di(erse+or su.stante.
De/icienta de 'a,ne-iu se 'ani/esta prin irita.i+itate ner(oasa1 s+a.iciune
'uscu+ara1 ,returi1 +a.i+itate e'otiona+a si in ca-uri ,ra(e prin con(u+sii si
tu+.urari de constienta.
Necesaru+ de 'a,ne-iu este de "FF2#FF ',@-i.
&a,ne-iu+ este un e+e'ent co'ponent a+ c+oro/i+ei din p+ante+e (er-i si se
,aseste din a.undenta in sa+ata1 spanac1 ceapa (erde1 pra-1 patrunBe+1 ur-ici
si di(erse (erdeturi. !erea+e+e inte,ra+e1 +e,u'e+e si nuci+e au si e+e un
continut 'are de 'a,ne-iu.
#ierul
Din cantitatea tota+a de 3 , de /ier1 apro=i'ati( doua trei'i se ,aseste in
he'o,+o.ina din ,+o.u+e+e rosii a+e san,e+ui si aproape o trei'e se a/+a in
/icat1 sp+ina si 'adu(a osoasa. O cantitate e=tre' de 'ica se a/+a in 'uschi
si in en-i'e+e raspandite in toate ce+u+e+e.
!e+ 'ai cunoscut ro+ a+ /ieru+ui este ce+ indep+init in he'o,+o.ina1 unde
participa +a transportu+ o=i,enu+ui si dio=idu+ui de car.on intre p+a'ani si
ce+u+e.
Necesaru+ -i+nic reco'andat este de CF ', +a .ar.ati si de C3 ', +a /e'ei.
De/icienta de /ier poate sa duca +a aparitia ane'iei 'ani/estata prin
pa+oarea pie+ii1 tendinta 'arcata +a o.osea+a1 pierderea po/tei de 'ancare1
dureri de cap s.a.
Lapte+e si produse+e +actate nu sunt surse repre-entati(e1 in schi'.
,a+.enusu+ de ou este /oarte .o,at in /ier.
Intre surse+e (e,eta+e repre-entati(e pentru /ier se nu'ara4 /aso+ea .oa.e1
+intea1 pere+e deshidratate1 caise+e deshidratate1 /ra,ute+e1 painea inte,ra+a .
!e+e 'ai i'portante surse de /ier pentru (e,etarieni sunt +e,u'inoase+e si
cerea+e+e inte,ra+e.
!resterea ,radu+ui de a.sor.tie a /ieru+ui din a+i'ente+e (e,eta+e este
su.stantia+ a'e+iorata in pre-enta (ita'inei !1 /apt pentru care se
reco'anda consu'area de a+i'ente .o,ate in (ita'ina ! +a /iecare 'asa.
Iodul
Iodu+ este un e+e'ent esentia+ a+ hor'oni+or tiroidieni care in/+uentea-a
decisi( de-(o+tarea inte+ectua+a si 'eta.o+is'u+ ener,etic.
In ca-u+ de/icientei de iod poate sa apara ,usa tiroidiana.
Necesaru+ de iod este esti'at +a C3F 'icro,ra'e@-i.
#luorul este i'portant pentru /or'area s'a+tu+ui dentar. Asi,urarea
necesaru+ui de /+uor se /ace prin adau,area +ui +a apa din reteaua de apa
pota.i+a sau prin sup+i'ente su. /or'a de ta.+ete.
7incul este o co'ponenta a 'u+tor en-i'e1 precu' si in insu+ina.
Necesaru+ de -inc este de C3 ',@-i +a .ar.ati si de C" ', @-i +a /e'ei.
Necesaru+ poate /i asi,urat printr2un aport adec(at de +apte1 cerea+e
inte,ra+e1 +e,u'inoase si nuci.
)eleniul este necesar sinte-ei unor en-i'e si actionea-a ca un /actor
antio=idant1 ase'enea (ita'inei E.
Necesaru+ de se+eniu este de 33 'icro,ra'e +a /e'ei si de >F 'icro,ra'e
+a .ar.ati.
Dintre surse+e de se+eniu (e,eta+ 'ai .une sunt cerea+e+e inte,ra+e si painea
inte,ra+a.
Cuprul /a(ori-ea-a a.sor.tia /ieru+ui din intestin si in ,enera+ inter(ine +a
toate ni(e+uri+e in 'eta.o+is'u+ /ieru+ui.
Necesaru+ de cupru este de C132#',@-i.
Cobaltul este o co'ponenta a (ita'inei ;C" si are ro+ in /or'area
,+o.u+e+or rosii.
Cromul inter(ine in 'eta.o+i-area ,+uco-ei si acti(itatea insu+inei.
Necesaru+ de cro' este intre 3F2"FF 'icro,ra'e@-i.
Manganul conditionea-a /unctionarea 'u+tor en-i'e si este necesar in
/or'area e+e'ente+or san,e+ui a tendoane+or si oase+or. Necesaru+ de
'an,an este intre "23 ',@-i.
Molibdenul inter(ine in acti(itatea unor en-i'e si in 'eta.o+is'u+
,rasi'i+or. Necesaru+ de 'o+i.den este intre >32"3F 'icro,ra'e@-i.
,-LUL F,UCTEL-, IN ALIMENTATIA N-AST,A
Datorita continutu+ui 'are in apa1 /ructe+e repre-inta une+e dintre ce+e 'ai
sanatoase a+i'ente pentru corpu+ o'enesc.
Au un "ontinut 'oarte s"a(ut in +rasii si "a#orii1 asa ca pot /i consu'ate
si in cantitati 'ai 'ari.
Datorita continutu+ui in antio&idanti! se reco'anda 3 portii@-i ? asi,ura
pre(enirea .o+i+or cronice1 a cancere+or1 cresc i'unitatea or,anis'u+ui s.a.
Sucuri+e de /ructe sunt surse .une de %itaina C! dar nu contin /i.re.
)ructe+e uscate contin un 'are nu'ar de (ita'ine A1 ; si 'inera+e4
potasiu1 /os/or1 /ier1 dar si /i.re.
&ere+e
? .o,ate in (ita'ina ! si /i.re so+u.i+e
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1
oase+e si 'uschii
Pere+e
? .o,ate in potasiu si /i.re so+u.i+e
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia
Prune+e
? .o,ate in potasiu
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia
!irese+e
? .o,ate in (ita'ina ! si .io/+a(onoi-i
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ e=cretor
!aise+e
? .o,ate in .etacaroten si /ier
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 pie+ea1 paru+ si
ochii1 siste'u+ reproducator
Nectarine+e si piersici+e
? .o,ate in (it'ina ! si /ier
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1
siste'u+ reproducator
!+e'entine+e si 'andarine+e pitice
? (ita'ina ! si /ier
? .ene/ici-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia
Portoca+e+e
? (ita'ina ! si .etacaroten
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia
La'ai+e
? (ita'ina ! si .io/+a(onoi-i
siste'u+ respirator
Grep/ruitu+
? (ita'ina !1 potasiu si .etacaroten
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia
&ure+e
? (ita'ina ! si E
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,etsi(1 ini'a si circu+atia
A/ine+e
? (ita'ina !1 ;C1 .etacaroten si potasiu1 acid tanic
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ e=cretor
Y'eura
? (ita'ina ! si /i.re so+u.i+e
siste'u+ ner(os
!apsuni+e
? (ita'ina ! si /i.re so+u.i+e
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1
oase+e si 'uschii
!oaca-e+e rosii
? (ita'ina ! si potasiu
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar
Stru,urii
? acid tanic1 /+a(ona1 antocianide rosii1 +ina+o+1 ,eranio+ si nero+
ochii1 siste'u+ ner(os1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ e=cretor
;anane+e
? potasiu1 (ita'ina ;A si acid /o+ic
Pepene+e rosu
? (ita'ina ! si potasiu
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ e=cretor
Ananas
? /i.re si .ro'
? .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia
OiZi
? .o,at in (ita'ina !1 /i.re si potasiu
ochii
!ur'a+e+e
? /ier si potasiu
Prune+e uscate
? potasiu1 /ier si /i.re
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os
Sta/ide+e
? -aharuri natura+e 8,+uco-a si /ructo-a91 /i.re si potasiu
? .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os
S'ochine+e
? .etacaroten1 /i.re1 o en-i'a care aButa di,estia 8/icina9
,-LUL LE.UMEL-, IN ALIMENTATIA N-AST,A
&orco(ii
2 .o,ati in .etacaroten
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 pie+ea1 paru+ si
ochii1 ini'a si circu+atia
!arto/ii
2 .o,ati in /i.re1 (ita'ine+e ; co'p+e=1 (ita'ina !
2 carto/ii du+ci4 a'idon1 proteine1 (ita'ine ! si E1 .etacaroten
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1
oase+e si 'uschii
%idichi+e ne,re
2 .o,ate in (ita'ina !1 (ita'ina A1 putine /i.re si cantitati 'ici de
'inera+e
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 pie+ea1 paru+ si ochii
S/ec+a rosie
2 .o,ata in carotenoide si acid /o+ic 8/run-e+e contin .etacaroten si a+te
carotenoide1 acid /o+ic1 potasiu1 putin /ier si (ita'ina !9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1
siste'u+ ner(os1 siste'u+ reproducator
Pastarnacu+
2 .o,at in /i.re1 acid /o+ic si potasiu1 (ita'ina E si ur'e de 'inera+e si
(ita'ine ;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 siste'u+ ner(os
Napii
2 .o,ati in (ita'ina ! si /i.re1 dar si ca+ciu1 /os/or1 potasiu1 (ita'ine ;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ respirator
%idichi+e
2 .o,ate in potasiu si su+/1 putin ca+ciu1 (ita'ina !1 acid /o+ic si
se+eniu
2 .ene/icia-a 4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 siste'u+ respirator
A(ocado
2 .o,at in potasiu si (ita'ina E1 (ita'ina ;A1 (ita'ina A1 ,rasi'i cu
su.stante anti/un,ice si anti.acteriene
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 pie+ea1 paru+ si ochii1 ini'a si
circu+atia1 siste'u+ ner(os1 siste'u+ reproducator
Ardeiu+ ,ras
2 .o,at in (ita'ine+e A si !1 acid /o+ic1 /i.re1 .io/+a(onoi-i si potasiu
circu+atia
Poru'.u+ du+ce
2 .o,at in /i.re si proteine1 (ita'ine+e A si E1 putine (ita'ine ;1 dar si
acid /o+ic
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(
Do(+eacu+
2 .o,at in .etacaroten 8se'inte+e sunt .o,ate in proteine si -inc9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 pie+ea1 paru+ si ochii1 siste'u+
respirator
Do(+eceii
2 .o,ati in acid /o+ic si potasiu1ca+orii /oarte putine
2 .ene/icia-a pie+ea1 paru+ si ochii
!eapa
2 .o,ata in (ita'ina !1 'ai putin din ,rupu+ ; si 'inera+e
2 .ene/icia-a4 ini'a si circu+atia1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ respirator1
siste'u+ e=cretor
Pra-u+
2 .o,at in .etacaroten si potasiu1 acid /o+ic1 (ita'ina !1 /i.re
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia1 oase+e si 'uschii1
siste'u+ respirator1 siste'u+ e=cretor
Usturoiu+
2 .o,at in a+icina
ochii1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1 siste'u+ respirator1
siste'u+ e=cretor
;rocco+i
2 .o,at in .etacaroten1 dar contine si /ier1 (ita'ina !1 acid /o+ic
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 paru+1 pie+ea si ochii1 ini'a si
circu+atia1 siste'u+ ner(os1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ reproducator
Var-a
2 .o,ata in /ier1 acid /o+ic1 (ita'ina ! si .etacaroten1 su.stante
'uci+a,inoase ta'aduitoare1 co'pusi su+/urici 8(ar-a 'urata 'ai
contine si ca+ciu si potasiu9
ochii1 siste'u+ ner(os1 siste'u+ respirator1 siste'u+ reproducator
Gu+ii+e
2 .o,ate in potasiu1 acid /o+ic1 (ita'ina !
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 pie+ea1 paru+ si ochii1 ini'a si
circu+atia1 siste'u+ respirator
Var-a de ;ru=e++es
2 .o,ata in (ita'ina ! si .etacaroten1 ,+ucosino+ati 8anticanceri,eni91
/i.re1 acid /o+ic
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 pi+ea1 paru+ si ochii1
ini'a si circu+atia1 siste'u+ reproducator
Spanacu+
2 .o,at in c+oro/i+a si acid /o+ic1 /ier si ca+ciu 8'ai ,reu di,era.i+ din
cau-a acidu+ui o=a+ic continut91 carotenoide
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 pie+ea1 paru+ si ochii1 siste'u+ ner(os1
!onopida
2 .o,ata in (ita'ina !1 dar contine si .etacaroten1 (ita'ina ;"1 acid
/o+ic 8acestea se distru, prin /ier.ere9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(
Sparan,he+u+
2 .o,at in (ita'ina !1 .etacaroten si se+eniu
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ e=cretor1
Te+ina
2 .o,ata in acid /o+ic1 (ita'ina !1 potasiu si /i.re
2 .ene/icia-a4 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1 oase+e si 'uschii1
siste'u+ e=cretor1 siste'u+ reproducator
!astra(etii
2 .o,ati in apa1 concentratie in/i'a de (ita'ina A1 concentratie
'inuscu+a de iod1 saraci in ca+orii
2 .ene/icia-a4 pie+ea1 paru+ si ochii
Sa+ata (erde
2 .o,ata in apa 8'ai 'u+t de N3P91 potasiu si acid /o+ic1 (ita'ina !1
.etacaroten1 ca+ciu1 putin iod si o cantitate 'odesta de /ier
2 .ene/icia-a4 siste'u+ ner(os1 siste'u+ respirator1 siste'u+
reproducator
!iuperci+e
2 .o,ate in proteine1 (ita'ina ;C" si (ita'ina E1 /os/or1 o cantitate
/oarte 'are de potasiu1 -inc1 ca+orii /oarte putine
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ ner(os1
siste'u+ respirator
%osii+e
2 .o,ate in (ita'ine+e !1 E si .etacaroten1 +icopen si potasiu
circu+atia1 siste'u+ reproducator
Vinete+e
2 contin inhi.itori recunoscuti drept su.stante chi'ice anticanceri,ene1
contin putin potasiu1 ca+ciu si (ita'ina A
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia
&as+ine+e
2 .o,ate in antio=idanti1 o cantitate re-ona.i+a de (ita'ina E1 putine
/i.re si ce(a u+ei 'ononesaturat ? o+eaestero+u+ este cea 'ai
i'portanta su.stanta
circu+atia1 siste'u+ ner(os
NUCILE! SEMINTELE SI LE.UMELE )-A)E ,-LUL L-, IN
ALIMENTATIA N-AST,A
&i,da+e+e
2 .o,ate in proteine si 'inera+e 8-inc1 'a,ne-iu1 potasiu si /ier9 si
cate(a dintre (ita'ine+e ;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 paru+1 pie+ea si
ochii1 ini'a si circu+atia
Se'inte+e de /+oarea soare+ui
2 .o,ate in proteine si (ita'ina E1 (ita'ina ;1 /ier1 -inc1 potasiu1
se+eniu
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia
Arahide+e
2 .o,ate in proteine si ,rasi'i nesaturate1 (ita'ina D si iod1 'ai
contin o cantitate re-ona.i+a de /i.re1 cantitati 'odeste de ca+ciu1
'a,ne-iu1 /ier si -inc
!astane+e
2 .o,ate in /i.re1 (ita'ina E1 Vita'ina ;A si potasiu1 'ai sarace in
ca+orii decat ce+e+a+te nuci
Se'inte+e de susan
2 .o,ate in ca+ciu si (ita'ine+e ; 8niacina si acid /o+ic91 (ita'ina E si
/ier
A+une+e de padure
2 .o,ate in (ita'ina E 8CFF , o/era necesaru+ pentru o sapta'ana91
dar si sursa de proteine1 /i.re1 'a,ne-iu1 /ier si -inc
)isticu+
2 .o,at in (ita'ina E si potasiu1 dar si sursa de proteine1 /i.re1 putin
/ier1 -inc si (ita'ina A
Se'inte+e de do(+eac
2 putere ca+orica /oarte 'are1 .o,ate in /ier1 /os/or1 -inc1 proteine1
/i.re1 'a,ne-iu1 potasiu1 (ita'ina A
!aBu
2 .o,ate in potasiu1 acid /o+ic si acid nicotinic
Nuci+e
2 .o,ate in acid /o+ic1 proteine1 putin -inc1 (ita'ina E1 ,rasi'i .une
)aso+ea (erde
2 .o,ata in potasiu si acid /o+ic1 (ita'ina A1 (ita'ina !1 /i.re1
proteine1 acid pantotenic
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 paru+1 pie+ea si ochii1 ini'a si
circu+atia1 siste'u+ e=cretor1 siste'u+ reproducator
;oa.e+e de soia
2 .o,ate in proteine si antio=idanti1 /itoestro,eni1 ,enisteina 8+i'itea-a
cresterea ce+u+e+or canceri,ene9
2 .ene/icia-a 4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia
)aso+ea uscata
2 saraca in ,rasi'i1 nu contine co+estero+1 este o sursa .o,ata de
proteine1 a'idon1 (ita'ine1 'inera+e 8ca+ciu1 /ier1 cupru1 -inc1
potasiu1 'a,ne-iu1 /os/or9 si /i.re1 acid /o+ic
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia1 siste'u+ e=cretor
&a-area
2 .o,ata in tia'ina si acid /o+ic1 (ita'ina A si !1 proteine1 /i.re
Lintea
2 .o,ata in proteine1 a'idon1 (ita'ina ; 8niacina91 /ier1 -inc si ca+ciu1
/i.re
2 .ene/icia-a4 ini'a si circu+atia 8aButa +a e+i'inarea co+estero+u+ui91
siste'u+ ner(os
CA,NEA SI PESTELE ,-LUL L-, IN ALIMENTATIA
N-AST,A
!arnea de (ita
2 .o,ata in proteine si 'inera+e 8iod1 'a,ne-iu1 -inc1 co.a+t1 se+eniu1
niche+1 cro'1 'o+i.den1 /+uor1 (anadiu1 s.a.91 (ita'ine din ,rupu+ ;
8;C"91 ca+ciu1 (ita'ina ! si acid /o+ic in do-e /oarte 'ici 2 O&S si
Scoa+a de Sanatate Pu.+ica $ar(ard su,erea-a consu'u+ de carne de
(ita doar de cate(a ori@+una
2 .ene/icia-a4 siste'u+ ner(os1 san,e+e
!arnea de (ite+
2 .o,ata in proteine1 -inc1 potasiu si (ita'ine din ,rupu+ ;1 /ier ?
snite+u+ are un continut considera.i+ 'arit in ,rasi'i
2 .ene/icia-a4 siste'u+ ner(os
!arnea de oaie
2 .o,ata in proteine1 /ier si -inc usor de a.sor.it si (ita'ine din ,rupu+
;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ ner(os1 san,e+e
!arnea de porc
2 .o,ata in (ita'ine din ,rupu+ ; si /ier1 -inc1 /os/or
2 .ene/icia-a4 siste'u+ ner(os1 ini'a si circu+atia1 siste'u+
reproducator
Or,ane+e 8rinichi de oaie1 (ita1 porc1 /icat de (ite+1 pui1 oaie si (ita9 ? au
'u+t co+estero+0
2 .o,ate in (ita'ine+e A1 ;1 !1 /ier si -inc ? /icatu+ de (ita contine cea
'ai 'are concentratie de (ita'ina ;C" 8/o+osit in tratarea ane'iei
cronice9
2 .ene/icia-a4 pie+ea1 paru+ si ochii1 ini'a si circu+atia1 siste'u+
ner(os1 siste'u+ reproducator
!arnea de pui
2 .o,ata in proteine1 /ier usor de asi'i+at si -inc1 (ita'ina ;A 8in
pieptu+ de pui9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ ner(os1 siste'u+
reproducator
!arnea de rata
2 .o,ata in proteine1 /ier1 -inc si toate (ita'ine+e din ,rupu+ ; 8pie+ea
este /oarte ,rasa9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ ner(os1 siste'u+
reproducator
!arnea de curcan
2 continut in ,rasi'i e=tre' de redus 8prin co'paratie91 proteine1 /ier usor
de a.sor.it si -inc
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ ner(os1 siste'u+ reproducator
!arnea din (anat
2 /oarte .o,ata in proteine si saraca in ,rasi'i1 continut .o,at in
potasiu1 ca+ciu1 /os/or1 /ier1 (ita'ine din ,rupu+ ; si acid /o+ic
2 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ ner(os
Peste+e ,ras 8herin,1 ton +a conser(a1 'acrou1 so'on1 pastra(1 anchois1
sardine1 p+e(usca1 scru'.ii1 tipari9
2 .o,at in acid eicosapentanoic 8o'e,a2#91 concentratie ridicata in
(ita'ina D1 ca+ciu1 /ier
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 pie+ea1 paru+ si ochii1 ini'a si
circu+atia1 oase+e si 'uschii
Peste+e a+. 8cod1 so'n1 ca+can1 stiuca1 .i.an1 crap s.a.9 ? se reco'anda
consu'u+ sapta'ana+
2 .o,at in proteine si (ita'ine din ,rupu+ ;1 continut sca-ut in ca+orii
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia
!rustacee+e si 'o+uste+e
2 .o,ate in proteine1 /ier si -inc1 (ita'ina A1 aci-i o'e,a2#
cardioprotectori
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia1 siste'u+
reproducator
CATE CEVA DESP,E ALIMENTELE CU AMID-N
!erea+e+e contin cca >FP a'idon. De ase'enea1 /urni-ea-a un continut
(ariat in /i.re dietetice1 proteine1 (ita'ine+e ; si E si e+e'ente di(erse
pentru tran-it. Procesarea distru,e continutu+.
Painea nea,ra si inte,ra+a
2 .o,ata in /i.re1 /ier1 potasiu1 -inc1 cupru1 'a,ne-iu si (ita'ine din
,rupu+ ; si E
Or-u+
2 .o,at in /i.re so+u.i+e 8care aButa corpu+ sa e+i'ine e=cesu+ de
co+estero+9 si in co'p+e=u+ de (ita'ine ;1 inhi.itori de protea-e
8pre(enirea canceru+ui91 ca+ciu1 potasiu
siste'u+ ner(os1 siste'u+ e=cretor
$risca
2 .o,ata in rutina 8/+a(onoid2,+ico-id9 ? intareste si toni/ica peretii
capi+are+or
2 .ene/icia-a4 ini'a si circu+atia san,(ina
Poru'.u+
2 'a+aiu+ este .o,at in a'idon si potasiu
&eiu+
2 5cerea+a cu ce+e 'ai 'u+te su.stante nutriti(e din +u'e1 un a+i'ent
'inunat si co'p+et1 .o,at in proteine si un continut de a'idon1 si'p+u de
di,erat si care nu pro(oaca niciodata ,a-e sau /er'entari in sto'ac7 8dr.
Paa(o Airo+a9
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 pie+ea1 paru+ si ochii
O(a-u+
2 .o,at in ca+ciu1 potasiu si 'a,ne-iu1 contine proteine1 ,rasi'i
po+inesaturate1 o cantitate redusa de (ita'ina E si 'u+te (ita'ine din
co'p+e=u+ ;
2 .ene/icia-a4 ini'a si circu+atia san,(ina 8scade co+estero+u+9
Secara
2 .o,ata in /i.re1 (ita'ine ; si -inc
2 .ene/icia-a4 pie+ea1 paru+ si ochii1 siste'u+ ner(os
Grau+
2 .o,at in co'p+e=u+ de (ita'ine ; si (ita'ina E1 aci-i ,rasi
nesaturati1 -inc1 'a,ne-iu
!erea+e+e pentru 'icu+ deBun
2 .o,ate in /i.re so+u.i+e si inso+u.i+e si (ita'ine din ,rupu+ ;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia san,(ina1 siste'u+
e=cretor
Paste+e inte,ra+e
2 .o,ate in car.ohidrati co'p+ecsi1 /i.re1 'inera+e si (ita'ine din
,rupu+ ;
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(
Ore-u+
2 .o,at in proteine si in 'aBoritatea (ita'ine+or din ,rupu+ ;1 continut
sca-ut in ,rasi'i
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 ini'a si circu+atia san,(ina
P,-DUSELELE LACTATE SI -UALE ,-LUL L-, IN
ALIMENTATIA N-AST,A
Lapte+e si s'antana
2 .o,ate in proteine1 ca+ciu1 -inc si (ita'ine din ,rupu+ A1 ;1 !1 D1 E1
contin 'u+te ,rasi'i 8prin pasteuri-are +apte+e pierde din (ita'ina !
si apoi acidu+ /o+ic9
2 .ene/icia-a4 oase+e si 'uschii si siste'u+ reproducator
Iaurtu+
2 .o,at in ca+ciu si pro.iotice
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 oase+e si 'uschii1
siste'u+ e=cretor1 siste'u+ reproducator
;ran-a
2 .o,ata in proteine1 ca+ciu si (ita'ina A1 ;C"1 D si 'inera+e esentia+e1
uneori continut /oarte 'are in ,rasi'i
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 paru+1 pie+ea si ochii1 siste'u+ ner(os1
oase+e si 'uschii1 siste'u+ reproducator
Oua+e
2 .o,ate in proteine de ca+itate1 (ita'ine A1 D1 E si ;C"1 -inc1 +ecitina
s.a.
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 ini'a si circu+atia san,(ina1 siste'u+
ner(os1 oase+e si 'uschii1 siste'u+ reproducator
.,ASIMILE SI ULEIU,ILE
Dintre toate co'ponente+e a+i'ente+or1 ,rasi'ea contine ce+e 'ai 'u+te
ca+orii1 de " ori 'ai 'u+t decat a+i'ente+e cu a'idon. Asta nu insea'na ca
a+i'entatia noastra nu tre.uie sa contina ,rasi'i. Dar tre.uie sa /ie
5,rasi'i+e .une7 si in cantitatea reco'andata.
.rasii#e saturate
7 se ,asesc in aproape toate ,rasi'i+e ani'a+e 8unt1 untura1 ,rasi'ea
din carne1 .ran-a1 +apte1 s'antana9. !ocosu+ si pa+'ieru+ contin1 de
ase'enea1 ,rasi'i saturate
7 consu'u+ +or repre-inta risc de aterosc+ero-a1 a/ectiuni
cardio(ascu+are1 cancer 'a'ar
.rasii#e ononesaturate! po#inesaturate
7 se ,asesc in u+eiuri+e (e,eta+e de soia1 poru'.1 /+oarea2soare+ui1 in
peste+e ,ras 8ce+e po+inesaturate9 si in u+ei de 'as+ine1 u+eiu+ de
rapita1 nuci si se'inte 8ce+e 'ononesaturate9
7 sunt .o,ate in (ita'ine+e A1 D1 E1 O ce aButa +a so+u.i+i-area
,rasi'i+or
7 /urni-ea-a aci-ii ,rasi esentia+i pentru proteBarea ini'ii1 o pie+e
sanatoasa si pentru de-(o+tarea ce+u+e+or
A"i(ii +rasi esentia#i 8-e+a79! -e+a7:;
7 se ,asesc in ,rasi'i+e 'ono2 si po+inesaturate 8surse de O'e,a2#4
peste ,ras1 soia1 u+ei de rapita si nuci< surse de O'e,a2A4 u+ei de
'as+ine1 u+ei de /+oarea2soare+ui9
7 responsa.i+i de de-(o+tarea creieru+ui /atu+ui pe ti'pu+ sarcinii si in
perioada copi+ariei1 esentia+i pentru siste'u+ ner(os
.rasii#e trans
7 re-u+tate a+e procesu+ui de hidro,enare a u+eiuri+or +ichide1
'ar,arine+e
7 consu'u+ +or creste riscu+ de a/ectiuni cardiace
Co#estero#u#
7 este o parte co'ponenta esentia+a a /iecarei ce+u+e1 or,anis'u+ i+
pre+ucrea-a din a+te ,rasi'i
7 ni(e+u+ de co+estero+ din san,e este un indicator i'portant pentru
riscu+ de a/ectiuni cardio(ascu+are
7 circu+a in or,anis' atasat +ipoproteine+or cu densitate 'ica 8LDL9 ?
risc crescut de a/ectiuni cardio(ascu+are sau atasat +ipoproteine+or cu
densitate 'are 8$DL9 ? risc sca-ut de producere a a/ectiuni+or
cardio(ascu+are
7 a+i'ente+e .o,ate in /i.re so+u.i+e 8/u+,ii de o(a-1 /ructe+e uscate si
,rep/ruitu+9 aButa +a e+i'inarea co+estero+u+ui
Untu#
7 contine ,rasi'i 8AFP saturate9 si (ita'ine+e A1 D1 E si sare
7 /urni-ea-a aci-i ,rasi esentia+i pentru sanatatea pie+ii si de-(o+tarea
ce+u+e+or
7 i'portant /urni-or de ca+orii
Mar+arina
7 este un produs sintetic ce co'.ina u+eiuri1 ,rasi'i1 aro'ati-anti si
co+oranti
U#eiuri#e %e+eta#e
7 contin ca+orii 'u+te1 dar si (ita'ina E 8u+eiu+ de /+oarea2soare+ui9
7 /urni-ea-a aci-i ,rasi esentia+i pentru sanatatea pie+ii si de-(o+tarea
ce+u+e+or
U#eiu# de as#ine
7 .o,at in (ita'ina E 8antio=idant9 ? e/ect protector in /ata cancere+or1
artritei1 i'.atranirii pre'ature si a a/ectiuni+or cardio(ascu+are
ochii1 ini'a si circu+atia1 oase+e si 'uschii
DULCIU,ILE
Yaharu+ /urni-ea-a ener,ie1 dar nu contine niciun nutrient /o+ositor. O dieta
in care 'are parte a ener,iei este +uata din -aharuri ra/inate1 tinde sa /ie
saraca in (ita'ine1 'inera+e si /i.re dietetice.
Za*aru#
2 chiar daca este a+. sau .run1 nu este reco'andat1 e+ /iind o (eri,a
dintr2un +ant care duce +a deteriorarea sanatatii
2 creste cantitatea de tri,+iceride
2 ten curat insea'na si renuntarea +a -ahar1 reducerea consu'u+ui
2 -aharu+ 5ascuns74 C .iscuit di,esti( si'p+u [ F13 +in,urite de -ahar1 o
,o,oasa [ C +in,urita de -ahar1 o cupa de in,hetata [ " +in,urite1 #
+in,urite de 'iere [ # +in,urite de -ahar1 o ta.+eta de cioco+ata de
CFF , [ CC +in,urite de -ahar1 C iaurt cu /ructe [ *13 +in,urite de
-ahar1 o /e+ie de pandispan [ # +in,urite de -ahar1 C portie si'p+a de
/aso+e uscata [ C +in,urita
Indu#"itorii arti'i"ia#i5 -aharina1 acesu+/a'2O1 asparta'1 cic+a'at
2 -aharina este de *FF ori 'ai du+ce decat -aharu+
2 acesu+/atu+1 asparta'u+1 cic+a'atu+ sunt inter-ise in 'u+te tari
2 desi nu contin nicio ca+orii1 a+e,eti sa nu2i consu'ati0
Cio"o#ata
2 din .oa.e de cacao1 -ahar
2 contine 3F2>FP ,rasi'i1 /ier si 'a,ne-iu 8'ai a+es cea nea,ra91
ur'e de a+te 'inera+e1 .o,ata in proteine1 contine si (ita'ina ;
2 continut /oarte 'are in ca+orii 8C ta.+eta de cioco+ata de CFF ,
contine 3"F de ca+orii ? pentru arderea +or tre.uie sa 'er,i in rit'
sustinut cca " ore9
2 teo.ro'ina din cioco+ata dec+ansea-a e+i.erarea de endor/ine1 ceea
ce da o sen-atie de .unadispo-itie
Mierea
2 .o,ata in /ructo-a si ,+uco-a
2 .ene/icia-a4 siste'u+ i'unitar1 siste'u+ di,esti(1 siste'u+ respirator
)AUTU,ILE
Ceaiu#
2 ceaiu+ din di(erse p+ante si /ructe casti,a teren in /ata ceaiu+ui ne,ru
si chiar a ce+ui (erde1 datorita proprietati+or p+ante+or@/ructe+or din
care este preparat si e/ecte+or .ene/ice a+e acestora asupra sanatatii
si1 in /unctie de p+ante+e@/ructe+e din care este /acut1 .ene/icia-a si
ce+e+a+te or,ane
2 continutu+ in co/eina este aproape Bu'atate din ce+ a+ ca/e+ei1 ceea ce
asi,ura un e/ect re(ita+i-ant
2 ceaiu+ ne,ru /urni-ea-a (ita'ine+e E si O si cantitati in/i'e din
(ita'ine+e din ,rupu+ ;
2 contine /eno+i1 taninuri 8actiune anti.acteriana91 'an,an si /+uor1
.io/+a(onoi-i 8antio=idanti1 anticanceri,eni9
Ca'eaua
2 .o,ata in co/eina si niacina
2 .ene/icia-a4 siste'u+ di,esti(1 siste'u+ ner(os1 siste'u+ respirator
2 +e,at de raportu+ risc@.ene/iciu inca e=ista contro(erse 8depinde de
ce+ care .ea ? ce a/ectiuni are deBa1 de tipu+ ca/e+ei1 de
cantitatea@portie1 de nu'aru+ de ca/e+e@-i1 de 'odu+ in care este
preparata s.a.9
2 consu'u+ accentuea-a pierderea de ca+ciu1 creste riscu+ de
osteoporo-a1 accentuea-a 'ani/estari+e sindro'u+ui pre'enstrua+
)erea
2 contine a+coo+1 ener,ie 4 >F2C"3 ca+orii @ Bu'atate de ha+.a1 potasiu1 -ahar
2 e/ect diuretic1 antiane'ic
Vinu#
2 su.stante+e chi'ice adau,ate produsu+ui din stru,uri 8co+oranti1
aro'ati-anti1 conser(anti9 sunt un su.iect /oarte discutat
2 (inu+ rosu1 in cantitati /oarte 'ici1 poate /i /actor de protectie
coronarian
2 contine taninuri1 /ier usor de asi'i+at s.a.
-,.ANISMUL SI ,ITMU,ILE VITALE
Viata pe p+aneta este in/+uentata de anu'ite rit'uri 4 de succesiunea
anoti'puri+or1 de -i+e1 de ore. In /unctie de acestea1 se 'odi/ica si
L cursu+ M ener,iei in or,anis'.
!uratarea or,anis'u+ui1 de-into=icarea sa ar tre.ui /acuta in 'od periodic1
pentru a asi,ura o .una stare de sanatate. Aceste curatari pro/i+actice
tre.uie e/ectuate con/or' dia,ra'ei acti(itatii di/erite+or or,ane1 in /unctie
de perioade+e anu+ui 4
2 ianuarie 4 (e-ica .i+iara
2 /e.ruarie 4 (e-ica urinara
2 'artie4 sto'acu+
2 apri+ie4 intestinu+ ,ros
2 'ai4 intestinu+ su.tire
2 iunie 4 co+oana (erte.ra+a
2 iu+ie 4 rinichii
2 au,ust 4 sp+ina
2 septe'.rie 4 /icatu+
2 octo'.rie 4 creieru+
2 noie'.rie 4 p+a'anii
2 dece'.rie 4 ini'a
Perioada +u'inoasa a -i+ei corespunde perioadei Xan,1 cea intunecoasa ?
perioadei Xin. Pentru ca or,anis'u+ sa /unctione-e .ine1 a+ternarea
procese+or Xin si Xan, tre.uie sa /ie re,+ata in stransa core+atie cu cea a
rit'uri+or naturii.
In perioada Xan, incep sa /unctione-e or,ane+e i'p+icate in procese+e de 4
consu'are1 /ara'itare1 in,hitire1 di,estie si e+i'inare a a+i'ente+or4
ca(itatea .uca+a1 eso,a,1 sto'ac1 intestine1 (e-ica urinara.
In perioada Xin /unctionea-a or,ane+e i'p+icate in procese+e de 4
acu'u+are1 depo-itare si pre+ucrare ? rinichii1 /icatu+1 ini'a1 siste'u+
circu+ator.
%it'u+ or,ane+or4
3 ? >1 di'ineata4 intestinu+ ,ros ? este indicata e+i.erarea intestine+or in
aceasta perioada
> ? N1 di'ineata 4 sto'ac ? este perioada cea 'ai indicata pentru pri'a
'asa
C#2C3 4 intestin su.tire ? in aceasta perioada1 ener,ia so+ara este uti+i-ata +a
'a=i'u'
C3 ? C> 4 (e-ica urinara ? acu' se produce e+i'inarea su.stante+or inuti+e
din or,anis'
C> ? CN 4 rinichii ? acu' se separa su.stante+e uti+e de ce+e inuti+e1 se
e+i'ina ce+e inuti+e
CN 2 "C 4 siste'u+ circu+ator ? se re/ace ce+ 'ai .ine co'ponenta chi'ica a
san,e+ui
C ? #1 noaptea 4 /icatu+
Perioade+e indicate depind de +atitudinea ,eo,ra/ica1 de perioada anu+ui si
de con/or'atia indi(idua+a. In ,enera+ 4
A ? CF1 di'ineata 4 perioada reco'andata pentru a+i'entatie1 este acti(ata
di,estia
CF ? C* 4 toate or,ane+e sunt acti(e1 or,anis'u+ poate pre+ucra o cantitate
'a=i'a de hrana
C* 2 CK 4 procese+e de di,estie si de curatare a or,anis'u+ui sunt intense
CK ? "" 4 acu'u+are si re/acere. In Buru+ orei CK sunt reco'andate si
e=ercitii /i-ice. Persoana care 'er,e +a odihna1 +a so'nu+ de noapte +a ora
"" L prinde M ce+e 'ai .une ore de so'n.
"" ? " 4 in acest inter(a+ poate sa reapara po/ta de 'ancare si1 daca ne
ur'a' instinctu+1 risca' sa dere,+a' 'eta.o+is'u+.
" 2 A1 di'ineata 4 apare necesitatea de a e+i.era (e-ica urinara si intestinu+.
Sche'a opti'a pentru curatarea or,anis'u+ui presupune ca +una de
curatare sa /ie pentru cei nascuti in4
Ianuarie ? iu+ie
)e.ruarie ? au,ust
&artie ? septe'.rie
Apri+ie ? octo'.rie
&ai ? noie'.rie
Iunie ? dece'.rie
Iu+ie ? ianuarie
Au,ust ? /e.ruarie
Septe'.rie ? 'artie
Octo'.rie ? apri+ie
Noie'.rie ? 'ai
Dece'.rie ? iunie
CAT E DE IMP-,TANT MICUL DE<UN/
)oarte 'u+ti oa'eni au tendinta de 5a sari7 peste 'icu+ deBun.
Este i'portant sa +ua' cu re,u+aritate 'icu+ deBun1 -i+nic1 pentru a ne
asi,ura o stare .una de sanatate si pentru a a ne asi,ura o (iata +un,a in
sanatate.
;e++oc si ;res+oZ1 " cercetatori a'ericani1 au /acut un studiu pentru a
(edea +e,atura dintre /actorii care deter'ina sti+u+ de (iata si +on,e(itatea.
%e-u+tate+e au /ost /acute pu.+ice in ur'a cu *F ani.
&icu+ deBun este unu+ dintre /actorii care in/+uentea-a +on,e(itatea.
!ei = 'a"tori de "are tine #on+e%itatea sunt4
2 ore+e de so'n4 >2K ore@-i
2 a+i'entatia4 ni'ic intre 'ese
2 'icu+ deBun4 cu re,u+aritate
2 ,reutatea corpora+a4 in +i'ite nor'a+e1 /ara (ariatii 'ari
2 acti(itatea /i-ica4 cu re,u+aritate
2 /u'atu+4 /ara
2 consu'u+ de a+coo+4 cu 'oderatie
De "e tre$uie sa #ua i"u# de0un/ 7 A%anta0e
2 creste he'o,+o.ina 8pre(ine ane'ia9
2 apar scaderi in ,reutate
2 (a+ori+e ,+ice'iei se nor'a+i-ea-a +a cei cu hiper,+ice'ie 8dia.etici9
2 scade riscu+ de in/arct 'iocardic
Ce tre$uie sa "ontina i"u# de0un/
G+ucide pentru a /urni-a ,+uco-a ? care sa se e+i.ere-e treptat ? sa pro(ina
din cerea+e inte,ra+e1 (e,eta+e si /ructe4 paine inte,ra+a cu nuci si 'ere sau
/u+,i de o(a- cu +apte de soia1 nuci si /ructe proaspete sau uscate1 +e,u'e
/ierte in a.uri1 cu ore- nedecorticat sau paine inte,ra+a1 carto/i copti cu
'as+ine1 sa+ata de rosii s.a.
CAT INSEAMNA P-,TIA/
Pira'ida A+i'ente+or ne arata ce sa 'anca' 8,rupe a+i'entare9 si cat 8ca
proportie9. Dar cat insea'na C portie din cate,orii+e a+i'entare6
In ,enera+1 'ari'ea unei portii este asociata cu 'ari'ea pu'nu+ui
persoanei.
&aine integrala<cereale integrale 8 C portie [ C /e+ie de paine sau "@# cana
de cerea+e uscate sau C@" cana cerea+e ,atite 8/u+,i ,atiti1 co+i(a1 ore- rosu
s.a.9
!erea+e+e /urni-ea-a ,+ucide co'p+e=e1 sunt o sursa /oarte .una de /i.re1
(ita'ine si 'inera+e si contin putina ,rasi'e. Produse+e cerea+iere ar tre.ui
sa asi,ure cea 'ai 'are contri.utie +a ca+orii+e consu'ate. A+e,eti in
pri'u+ rand cerea+e si paine inte,ra+e.
#ructe si verdeturi 8 C portie [ C /ruct de 'ari'e 'edie sau "@# cana suc
/ructe@+e,u'e sau C cana /ructe@+e,u'e crude sau \ cana ,atite.
)ructe+e dau sa(oare si (arietate 'ese+or. E+e au un continut redus de
,rasi'e si ca+orii si proteBea-a or,anis'u+ i'potri(a .o+i+or de ini'a si
canceru+ui. !onsu'ati o (arietate de /ructe1 inc+usi( din ce+e /oarte .o,ate
in (ita'ina ! 8citrice1 pepeni1 /ructe de padure9.
&aBoritatea (erdeturi+or sunt sarace in ,rasi'i si contin putine ca+orii. In
p+us1 e+e au un e/ect protector /ata de .o+i+e cardio(ascu+are si cancer.
Yar-a(aturi+e de cu+oare (erde2inchis sunt /oarte .o,ate in su.stante
nutriti(e. !arto/ii sunt1 de ase'enea1 /oarte hranitori.
*uci<seminte ? C portie [ #F , sau C 'ana sau " +in,uri de unt natura+ de
arahide sau de nuci
$pa 8 C portie [ C pahar 8"3F '+9
CUM SA T,AIESTI MAI MULT SI SA ,AMAI SANAT-S/
11 Forta de "onstru"tie este intretinuta de5
2 A+i'entatie echi+i.rata si natura+a
2 O .una circu+atie a +ichide+or 8ce+ putin " +itri@-i9
2 O=i,enarea ce+u+e+or prin e=ercitii /i-ice si aer curat
2 So'n pro/und si odihnitor
2 Echi+i.ru psihic1 spirit (iu1 ,eneros1 /ara preBudecati1 /ara resenti'ente
21 Forta de distru"tie este intretinuta de5
2 a+i'entatie de-echi+i.rata1 praBe+i1 conser(e1 a+coo+1 /u'at
2 +ipsa +ichide+or care i'piedica e+i'inarea to=ine+or
2 insu/icienta o=i,enare a ce+u+e+or prin +ipsa de 'iscare si aer po+uat
2 e/ort inte+ectua+ e=a,erat1 so'n super/icia+1 inso'nii
2 de-echi+i.ru psihic1 spirit e,oist1 +a.i+1 cu tendinta spre distru,ere
Daca ponderea este in /a(oarea /ortei de constructie1 (ei trai 'u+t si (ei /i
sanatos.
!ruditati+e constituie ce+ 'ai .un trata'ent pentru intinerire si
in/ru'usetare. Se acce+erea-a innoirea ce+u+e+or1 pie+ea rede(ine e+astica1
/or'area riduri+or se opreste. Se re,+e'entea-a acti(itatea ,+andu+ara1
dispare o.e-itatea1 (ase+e de sin,e sunt curatate1 to=ine+e sunt e+i'inate.
In/atisarea de(ine proaspata si tinereasca. Oa'enii care /o+osesc re,i'u+
.a-at pe cruditati traiesc o intinerire treptata1 ce poate /i echi(a+ata cu o
'icsorare a (irstei .io+o,ice cu pina +a C32"F de ani de (iata.
Cruditatile si imunitatea
A+i'ente+e crude hranesc si (indeca totodata deoarece contin en-i'e1
i-(oare de (iata ce nu pot /i G/a.ricateG. E+e sunt necesare atit pentru cei
.o+na(i1 cit si pentru cei sanatosi.
Dupa " ? # sapta'ani in care 'anca' /ructe si +e,u'e 83 portii@-i91 (o'
constata ca a' scapat de o.osea+a si au disparut si depo-ite+e de ,rasi'e in
e=ces. %e-istenta or,anis'u+ui (a creste considera.i+1 chiar pute' depune
e/orturi 'ari.
I'unitatea sca-uta este +e,ata de a+i'entatia ,resita si de re-iduuri+e noci(e
din or,anis'.
#ierbem sau nu fierbem alimentele"
!hiar daca /ier.erea se /ace in a.uri1 su.stante+e atat de pretioase1
en-i'e+e1 sunt distruse . Yar-a(aturi+e /ierte in apa sunt ce+ 'ai puternic
depreciate.
Prin /ier.ere sunt distruse nu nu'ai en-i'e+e ci si (ita'ine+e. Vita'ina !1
a+ carei ro+ este esentia+ in puri/icarea san,e+ui1 se pierde tota+ prin /ier.ere.
Toate saruri+e 'inera+e se e+i'ina prin apa care /ier.e1 chiar si +a a.uri. In
ur'a /ier.erii1 -ar-a(aturi+e si +e,u'e+e nu 'ai contin aproape ni'ic
hranitor in e+e1 iar proteine+e isi pierd "@# din (a+oarea +or nutriti(a.
Proteine+e 'odi/icate prin /ier.ere se depo-itea-a in corp su. /or'a de
re-iduuri.
CUM SA ,AMAI TANA,/
2 Fii optiist! $u"ura7te de %iata! u#tueste! 'ii re"unos"ator>
Atitudinea de 'u+tu'ire1 de recunostinta /ace sa creasca secretia de
hor'oni ai /ericirii care intineresc tesuturi+e si or,ane+e. Tineti2(a 'intea
acti(a0
2 Manan"a sanatos! nu iti in"ar"a stoa"u#>
%estrictia ca+orica este o 'oda+itate do(edita stiinti/ic pentru pre+un,irea
(ietii.
7 Fii atent "u radi"a#ii #i$eri>
Acestia sunt produsi care apar dupa e=punerea +a /u'u+ de tutun1 une+e
'edica'ente si to=ine1 ra-e u+tra(io+ete1 in/+a'atii s.a.
!onsu'u+ de -ar-a(aturi1 /ructe si produse cerea+iere inte,ra+e 8.o,ate in
(ita'ine+e !1 E1 .etacaroten si se+eniu9 /ace ino/ensi(i acesti radica+i.
7 Fa sport "u re+u#aritate>
;ene/icia-a4 siste'u+ cardio(ascu+ar1 'uscu+atura si sche+etu+1 siste'u+
i'unitar1 creieru+.
7 Asi+ura7ti odi*na>
In so'n1 ce+u+e+e pie+ii se re,enerea-a de K ori 'ai repede decat in stare de
(e,he1 iar o=i,enu+ sti'u+ea-a circu+atia san,(ina si 'eta.o+is'u+ tesutu+ui
cutanat.
7 Nu e&a+era "u e&punerea #a soare>
;ucura2te1 cu 'asura1 de cura he+io2'arina0
2 1 data ?an 'a7ti un "ontro# edi"a# "op#et>
Este o 'oda+itate de a depista1 din ti'p1 anu'ite pro.+e'e de sanatate1
pentru a putea inter(eni0
CUM SA AS-CIEM ALIMENTELE/
Asocierea corecta a a+i'ente+or poate /i so+utia idea+a pentru pre(enirea
Ji+o,ra'e+or in p+us si .a+onari+or de dupa 'ese. Este o 'etoda de contro+
a ,reutatii.
Une+e a+i'ente se di,era 'ai repede decat a+te+e. En-i'e+e necesare
di,estiei di/era in /unctie de tipu+ de a+i'ent. Proteine+e au ne(oie de sucuri
di,esti(e acide pentru di,estie1 iar car.ohidratii necesita sucuri a+ca+ine.
Asocierea adec(ata a a+i'ente+or4
2 aButa or,anis'u+ sa arda 'ai e/icient ,rasi'i+e
2 asi,ura a.sor.tia 'a=i'a a su.stante+or nutriti(e1 a en-i'e+or si a
proteine+or
2 pre(ine eructatii+e1 .a+onarea1 indi,estii+e
2 pre(ine si re'edia-a toate pro.+e'e+e core+ate cu o.e-itatea.
Grupe+e de a+i'ente4
2 +rupa 1 5 proteine 8carne rosie1 carne de pasare1 .ran-a1 peste1 oua1
+apte1 iaurt1 'o+uste si crustacee1 soia si toate produse+e din soia1
nuci9 ? se di,era incet
2 +rupa 2 5 "ar$o*idrati 8toate cerea+e+e si produse+e preparate din
cerea+e ? paine1 paste /ainoase1 .iscuiti1 praBituri si produse de
patiserie1 'iere1 -ahar si du+ciuri s.a.91 +e,u'e care contin a'idon
8carto/i1 poru'. du+ce9
2 +rupa 9 5 #e+ue "are nu "ontin aidon 8sa+ate si (erdeturi
proaspete1 condi'ente91 se'inte1 unt1 /risca u+ei de 'as+ine presat +a
rece1 ,rasi'e tartina.i+a
2 +rupa @ 5 'ru"te#e
Le+uinoase#e 8.oa.e1 pastai9 contin un a'estec de a'idon si proteine
8soia si /aso+ea de ,radina nu contin a'idon9. &aBoritatea +e,u'inoase+or
pot /i associate cu cerea+e1 ca si cu sa+ate si cu a+te +e,u'e.
,e+u#i de aso"iere4
2 nu asociati a+i'ente din ,rupa C cu a+i'ente din ,rupa "
2 a+i'ente+e din ,rupa # pot /i asociate si cu a+i'ente+e din ,rupa C si
cu ce+e din ,rupa "
2 a+i'ente+e din ,rupa * tre.uie 'ancate intotdeauna sin,ure1 +a ce+
putin #F 'inute dupa consu'area a+i'ente+or din ce+e+a+te ,rupe.
)ructe+e se 'ananca1 ce+ 'ai .ine1 pe sto'acu+ ,o+1 de pre/erat
di'ineata1 /ara a+te tipuri de a+i'ente
2 dupa o 'asa cu car.ohidrati1 +asati sa treaca ce+ putin " ore pana sa
'ancati proteine
2 dupa o 'asa cu proteine1 +asati sa treaca # ore pana sa 'ancati
a+i'ente cu car.ohidrati ? proteine+e au ne(oie de * ore pana sa
aBun,a in intestin1 iar car.ohidratii au ne(oie de " ore.
CE INSEAMNA SA MANCAM SANAT-S/
E &ancati ce+ putin C /ruct proaspat@-i
E &ancati ce+ putin 3 portii de +e,u'e in /iecare -i
E &ancati or-1 'ei1 o(a- sau a+te cerea+e ce+ putin de # ori@sapta'ana
E &ancati o portie de +e,u'e crude@-i
E &ancati se'inte crude ce+ putin de # ori@sapta'ana
E )o+ositi a+,e 'arine +a ,atit
E Inc+udeti peste+e in a+i'entatia d(s. ce+ putin de " ori@sapta'ana
E &estecati .ine 'ancarea1 pana de(ine +iche/iata
E E(itati1 pe cat posi.i+1 a+i'ente+e care contin co+oranti1 aditi(i de di/erite
/e+uri
E E(itati consu'u+ de a+i'ente care contin sau +a care se adau,a -ahar
E &ancati doar cand sunteti re+a=ati
E Pentru copiii F2C an1 a+i'entarea +a san insea'na a+i'entatie sanatoasa
E &ancati in tihna1 +uati2(a ti'pu+ necesar pentru 'asa
E Nu sariti peste 'icu+ deBun1 cea 'ai i'portanta 'asa din -i
E ;eti apa cat se poate de puri/icata
E ;eti ce+ putin " + de apa in /iecare -i
E E(itati consu'u+ de a+coo+ si .auturi acidu+ate
E O.isnuiti2(a sa .eti un pahar cu apa cu Bu'atate de ora inainte de 'asa
E !onsu'ati a+i'ente di(ersi/icate
E Preparati2(a sucuri proaspete de +e,u'e ce+ putin C data@sapta'ana
E Asi,urati2(a aci-ii ,rasi esentia+i in a+i'entatie
E ;eti un pahar cu apa /ier.inte in /iecare di'ineata1 pe sto'acu+ ,o+
E Nu (a in/o'etati1 dar /aceti a+e,eri+e a+i'entare cu ,riBa0
ESENTIAL PENT,U - DIETA EC2ILI),ATA
O dieta echi+i.rata este cea care contine o cantitate su/icienta de
.ioe+e'ente1 (ita'ine1 /i.re si tro/ine1 pentru a asi,ura o .una /unctionare
a or,anis'u+ui1 pentru a2+ /ace apt sa +upte i'potri(a stresu+ui si /actori+or
noci(i din 'ediu.
Ca#"iu# 2 esentia+ pentru 'entinerea sanatoasa a oase+or1 'uschi+or si nu
nu'ai.
La nastere1 sche+etu+ /eta+ are apro=i'ati( #F, de ca+ciu1 pentru ca +a (arsta
adu+ta sa aBun,a +a C#FF,1 cea 'ai 'are parte a acestuia /iind concentrata
in oase si dinti. Sche+etu+ se i'.o,ateste per'anent cu ca+ciu1 deci ideea
preconceputa ca necesaru+ de ca+ciu a+ unui adu+t este redus este eronata si
nu are un /unda'ent 'edica+. I'portanta ca+ciu+ui in or,anis' deri(a si
din a+te ro+uri pe care acesta +e are1 in a/ara 'entinerii inte,ritatii osoase 4
2 inter(ine in coa,u+area san,e+ui
2 participa +a contractia 'uscu+ara
2 /aci+itea-a a.sor.tia (ita'inei ;C"
!o'itetu+ de e=perti ai O&S a reco'andat ur'atoare+e ratii -i+nice de
ca+ciu4
2 CFFF ', pentru persoane+e intre CN23F de ani
2 C"FF ', pentru cei peste 3C de ani.
Fi$re#e 2 su.stante nutriti(e de i'portanta ,enera+a
Principa+u+ ro+ a+ /i.re+or in or,anis' e ace+a de a re,+a tran-itu+ intestina+
prin pre(enirea aparitiei constipatiei sau a .o+i+or in/+a'atorii intestina+e.
Pe +an,a /aptu+ ca in/+uentea-a in 'od .ene/ic e(acuarea tu.u+ui di,esti(1
/i.re+e au si ro+ protector i'potri(a aparitiei .o+i+or cardiace sau 'eta.o+ice
8de e=e'p+u1 dia.et -aharat tip II 9 si chiar a canceru+ui de co+on 8prin
e(itarea producerii stari+or precanceroase4 di(erticu+o-a co+onica1 .o+i
in/+a'atorii co+onice9.
Surse+e de /i.re sunt4
2 p+ante+e
2 +e,u'e+e si /ructe+e
2 produse+e cerea+iere.
Necesaru+ e in /unctie de necesaru+ ca+oric tota+ a+ or,anis'u+ui 4
2 /e'ei+e4 intre CN23F de ani1 "3 ,@-i< peste 3C de ani1 "C ,@-i
2 .ar.atii4 intre CN23F de ani1 #K ,@-i< peste 3C de ani1 #F ,@-i.
Ma+ne(iu# 2 esentia+ pentru oase si siste'u+ i'un
&a,ne-iu+ tre.uie sa repre-inte un co'ponent de .a-a +a unei diete
echi+i.rate deoarece indep+ineste nu'eroase /unctii in econo'ia
or,anis'u+ui1 /iind un .ioe+e'ent cu i'portanta in 'inera+i-area
sche+etu+ui1 in pastrarea intacta a /unctiei i'une si in asi,urarea unei .une
/unctionari a cordu+ui1 'uschi+or si siste'u+ui ner(os. Studii recente
de'onstrea-a e=istenta unei core+atii po-iti(e intre o concentratie
corespun-atoare a 'a,ne-iu+ui in or,anis' si un rit' cardiac si o tensiune
arteria+a nor'a+e.
Necesaru+ de 'a,ne-iu (aria-a1 ast/e+ 4
2 .ar.atii4 intre CN2#F de ani4 *FF ',< peste #F de ani4 *"F ',
2 /e'ei+e4 intre CN2#F de ani4 #CF ',< peste #F de ani4 #"F ',.
Principa+e+e surse de 'a,ne-iu sunt considerate a /i 4
2 +e,u'e+e (er-i 8sa+ata1 spanac1 ceapa (erde1 ur-ici9
2 se'inte+e1 painea nea,ra
2 'a-area1 /aso+ea1 nuci+e
2 produse+e +actate se'ide,resate.
!onsu'and in 'od re,u+at ast/e+ de produse nu se i'.unatateste doar
concentratia 'a,ne-iu+ui din or,anis'1 ci si cea a a+tor .ioe+e'ente
8ca+ciu+ din produse+e +actate9 si chiar (ita'ine1 cu' ar /i (ita'ina E 8in
cantitati crescute in nuci9. De ase'enea1 se (a re,+a si tran-itu+ a+i'entar
,ratie /i.re+or (e,eta+e.
Vitaina E 2 antio=idant esentia+
Nuci+e1 se'inte+e1 u+eiuri+e (e,eta+e 8i'portante surse de aci-i ,rasi
nesaturati9 sunt1 de /apt1 principa+e+e surse de (ita'ina E.
%o+u+ esentia+ pe care (ita'ina E i+ indep+ineste in or,anis' deri(a din
proprietati+e sa+e antio=idante4 co'.ate actiunea noci(a a radica+i+or +i.eri
8'o+ecu+e insta.i+e de O" care apar ca re-u+tat a+ procese+or 'eta.o+ice
proprii or,anis'u+ui1 dar si in ur'a unor /eno'ene e=o,ene1 cu' ar /i
/u'atu+ sau e=punerea +a ra-e u+tra(io+ete sau +a un ni(e+ ridicat de po+uare
at'os/erica9.
Studii e=tinse au de'onstrat trip+u+ ro+ a+ (ita'inei E4 antio=idant1
antidistro/ic si antisteri+itate. Vita'ina E e /oarte i'portanta in asi,urarea
tro/icitatii siste'u+ui 'uscu+ar1 iar in ceea ce pri(este siste'u+
reproducator1 ea /a(ori-ea-a o(o,ene-a1 o(u+atia si de-(o+tarea nor'a+a a
e'.rionu+ui.
Vita'ina E este o su.stanta co'p+e=a1 e=istand su. K /or'e di/erite in
a+i'ente 8'ai cunoscute /iind /or'e+e a+/a1 .eta1 ,a''a si de+ta2toco/ero+9.
!ea 'ai acti(a /or'a din punct de (edere (ita'inic este a+/a2toco/ero+u+.
Necesitati+e (ita'inice a+e or,anis'u+ui sunt si'i+are +a /e'ei si .ar.ati
peste (arsta de CN ani si sunt in Bur de C3 ',@-i.
Surse i'portante de (ita'ina E sunt4
2 se'inte+e si u+eiuri+e e=trase din se'inte 8u+ei de /+oarea2soare+ui1 u+ei de
soia91
2 /aso+ea uscata1 'a-area.
In cantitati 'ai 'ici se ,aseste si in4 /icat1 carne1 +apte1 unt1 s'antana1 oua.
Sup+i'entarea dietei cu (ita'ina E se poate rea+i-a ast/e+4
2 adau,and se'inte de /+oarea2soare+ui sau 'i,da+e in sa+ate si a+te
a'estecuri de +e,u'e sau ,atindu2+e pur si si'p+u
2 consu'and paine inte,ra+a si cerea+e inte,ra+e sau sup+i'entate specia+ cu
(ita'ina E
2 /o+osind u+ei de /+oarea2soare+ui in +ocu+ ce+ui de poru'..
Ast/e+1 or,anis'u+ .ene/icia-a in p+us si de a+te tro/ine1 cu' ar /i 'a,ne-iu
si /i.re 8din se'inte si produse cerea+iere9.
Vitaina C 2 esentia+a pentru un siste' i'un sanatos
I'portanta (ita'inei ! in pro'o(area unui siste' i'unitar sanatos este
de'onstrata in studii c+inice a=ate pe sta.i+irea unei core+atii intre o dieta
.o,ata in /ructe si +e,u'e si pre(enirea aparitiei unor .o+i ,ra(e1 chiar a
canceru+ui.
In or,anis'1 (ita'ina ! are ro+ (ita+ in producerea co+a,enu+ui1 su.stanta
de natura proteica esentia+a in 'entinerea sanatoasa si /unctionarea
'uschi+or1 pie+ii1 (ase+or san,(ine1 precu' si a a+tor tesuturi1 inc+usi(
oase+e 8e cunoscut ro+u+ .ene/ic a+ (ita'inei in 'inera+i-area osoasa9. !a si
(ita'ina E1 (ita'ina ! are si ea puternice proprietati antio=idante1 creste
re-istenta or,anis'u+ui in /ata e/ecte+or to=ice a+e unor su.stante chi'ice
din 'ediu+ a'.iant.
Or,anis'u+ nu poate depo-ita (ita'ina !1 'oti( pentru care aportu+ tre.uie
sa /ie constant si in cantitati corespun-atoare necesitati+or. Se reco'anda
inc+uderea in dieta a /ructe+or si +e,u'e+or in cantitati cat 'ai ridicate si
sorti'ente cat 'ai (ariate.
Produse+e (e,eta+e1 pe +an,a /aptu+ ca aduc 'ari cantitati de (ita'ina !1
apro(i-ionea-a or,anis'u+ si cu a+ti nutrienti1 cu' ar /i /i.re+e1 potasiu+1
carotenii 8in cantitati 'ari in ardei ,ras1 ,o,osar9. De ase'enea1 prin
consu'u+ unor cantitati corespun-atoare de (ita'ina ! se i'.unatateste
a.sor.tia intestina+a a /ieru+ui.
Vitaina A si "arotenii 2 esentia+i pentru (edere
)unctii+e (ita'inei A in or,anis' sunt 'u+tip+e1 co'p+e=e si /oarte (ariate1
aceasta a(and ro+ i'portant in 'entinerea sanatoasa a (ederii1 a /unctiei
i'une si a pro+i/erarii tisu+are. De ase'enea1 e i'p+icata in e=presia
nor'a+a a 'ateria+u+ui ,enetic si in /or'area corespun-atoare a proteine+or
si a tesutu+ui osos.
Vita'ina A se pre-inta su. " /or'e4 retino+ 8(ita'ina A pre/or'ata1 pe
care or,anis'u+ o preia ca atare din surse+e a+i'entare9 si caroteni
8pi,'enti /oarte raspanditi in natura1 'ai a+es in (e,eta+e+e co+orate1 pe
care or,anis'u+ ii /o+oseste in (ederea sinte-ei de (ita'ina A9. !a atare1
(ita'ina A se ,aseste doar in produse+e de ori,ine ani'a+a1 insa
or,anis'u+ isi poate creste concentratia de (ita'ina prin inc+uderea in dieta
a unor cantitati su/iciente de (e,eta+e1 cu' ar /i4 'orco(i1 s/ec+a rosie1
carto/i1 spanac1 sa+ata1 .rocco+i1 ardei1 ,o,osari.
Surse de retino+ sunt a+i'ente+e de ori,ine ani'a+a. Practic1 sin,ure+e
produse cu continut ridicat in (ita'ina A sunt4
2 /icatu+1 'ai a+es ce+ de peste
2 +actate+e nede,resate
2 ,a+.enusu+ de ou.
A+i'ente+e care contin caroteni sunt de ase'enea .o,ate in potasiu si /i.re1
iar une+e au si (ita'ine+e E si ! 8cu' ar /i spanacu+1 .rocco+i9.
Potasiu# 2 esentia+ pentru acti(itatea ner(oasa si 'uscu+ara
Potasiu+ este pre-ent in toate ce+u+e+e or,anis'u+ui1 prin ur'are1 /unctii+e
sa+e sunt (ariate4 e i'p+icat in contractia 'uscu+ara1 in trans'iterea
i'pu+suri+or ner(oase si in re,+area echi+i.ru+ui hidric. Potasiu+ Boaca un ro+
i'portant in sinte-a proteine+or si chiar in pastrarea re-istentei siste'u+ui
osos. E+ /aci+itea-a e+i'inarea sodiu+ui in e=ces din or,anis'1 inter(enind
ast/e+ .ene/ic in re,+area tensiunii arteria+e.
Necesaru+ de potasiu1 +a persoane+e peste CN ani1 este de apro=i'ati( *1>
,@-i. Surse i'portante de potasiu sunt4 .anane+e1 .rocco+i1 spanac1 dar si
carnea1 peste+e1 painea nea,ra si inter'ediara1 nuci+e. Acestea aduc1 pe
+an,a potasiu si a+ti nutrienti1 cu' ar /i 'a,ne-iu 8din /aso+e91 caroteni si
/i.re 8+e,u'e1 carto/i1 .rocco+i91 ca+ciu 8din +actate9.
E=ista cate(a cate,orii de persoane care au ne(oi ca+orice crescute1 atat
ca+itati(1 cat si cantitati(1 cu' ar /i /e'ei+e care doresc sa ra'ana
insarcinate1 (arstnicii1 cei nee=pusi +a soare.
)e'ei+e care doresc sa conceapa un copi+ au ne(oie de acid /o+ic si de /ier.
A"idu# 'o#i"
Acidu+ /o+ic este un co'ponent a+ ,rupu+ui de (ita'ine ;1 inter(enind
a+aturi de (ita'ina ;C" in pre(enirea aparitiei ane'iei.
In ca-u+ unei de/iciente de acid /o+ic +a /e'ei+e insarcinate1 'ai a+es in
pri'e+e +uni de ,estatie1 e=ista riscu+ aparitiei 'a+/or'atii+or con,enita+e +a
nou2nascut. Daca or,anis'u+ pri'este insa su/icient acid /o+ic1 acesta (a
e=ercita asupra e'.rionu+ui un ro+ protector in specia+ i'potri(a de/ecte+or
de tu. neura+1 si posi.i+ i'potri(a aparitiei 'a+/or'atii+or ca(itatii .uca+e4
chei+oschi-isu+ui si pa+atoschi-isu+ui9.
Surse i'portante de acid /o+ic sunt +e,u'e+e 8'ai a+es +e,u'e+e /run-e4
spanac1 sa+ata91 carnea1 /icatu+.
Or,anis'u+ a.soar.e 'ai e/icient acidu+ /o+ic din a+i'ente+e preparate
8spa,hetti1 paine9 decat din produse+e in stare .ruta 8+e,u'e si /ructe
nepre+ucrate91 de aceea se reco'anda inc+uderea in dieta /e'ei+or
insarcinate a unei ,a'e di(ersi/icate de 'ancaruri ,atite.
Fieru#
%o+u+ /ieru+ui in or,anis' este de a transporta o=i,en catre toate ce+u+e+e si
tesuturi+e1 inter(enind ast/e+ in .una des/asurare a tuturor procese+or
.io+o,ice proprii or,anis'u+ui. )e'ei+e tre.uie sa consu'e cantitati
adec(ate de a+i'ente .o,ate in acest 'inera+1 atat inainte cat si in ti'pu+
sarcinii. Sarcina in sine este o cau-a de aparitie a carentei in /ier care1 +a
randu+ ei1 deter'ina insta+area ane'iei /eripri(e 8din cau-a de/icitu+ui de
/ier1 or,anis'u+ nu 'ai poate sinteti-a corespun-ator he'o,+o.ina1 o
proteina esentia+a ,+o.u+e+or rosii9.
Surse i'portante de /ier sunt4
2 carnea 8'ai a+es cea rosie9
2 or,ane+e 8/icat1 sp+ina1 ini'a1 rinichi9
2 peste+e
2 +e,u'e+e 8'ai a+es /run-e+e91 /aso+ea1 +intea.
ALIMENTATIE SANAT-ASA P,IN ,E.LA,EA DEFICITEL-,
In ,enera+1 cresterea in ,reutate este pri(ita ca ur'are a unui aport crescut
din anu'ite ,rupe a+i'entare. Dar1 Ji+o,ra'e+e in p+us apar si ca ur'are a
unor de-echi+i.re1 prin carente.
Uneori1 carenta a+i'entara de ca+ciu1 'a,ne-iu si potasiu poate ,enera
crestere in ,reutate1 prin tu+.urarea raporturi+or cu ce+e+a+te e+e'ente.
De'i"ienta de "a#"iu
Lipsa ca+ciu+ui de-acti(ea-a en-i'e+e i'p+icate in 'eta.o+is'. Diete+e
/oarte .o,ate in proteine 8'ai a+es +a 'arii 'ancatori de carne9 cau-ea-a
pierderi de ca+ciu din or,anis'.
!a+ciu+ poate /i +uat din 4 o(a-1 conopida1 (ar-a creata1 'a-are1 .rocco+i1
se'inte de susan1 se'inte de /+oarea2soare+ui s.a.
De'i"ienta de a+ne(iu
A.senta 'a,ne-iu+ui din a+i'entatie cau-ea-a po/ta de du+ce1 de -ahar.
&a,ne-iu+ poate /i adus in or,anis' din 4 'i,da+e1 'ere1 a(ocado1 te+ina1
ore- .run1 cur'a+e1 peste1 patrunBe+ s.a.
De'i"ienta de potasiu
A.senta potasiu+ui este re'arcata 'ai a+es +a persoane+e suprapondera+e1
'arii .autori de ca/ea1 cei care consu'a 'u+t -ahar1 a+coo+1 +a cei care
/o+osesc +a=ati(e si diuretice. Potasiu+ este de aButor acti(itatii ini'ii si
contri.uie +a re,+area echi+i.ru+ui apei in or,anis'. In ,enera+1 cand
potasiu+ este in de/icit1 concentratia de sodiu este /oarte ridicata.
Daca ni(e+u+ potasiu+ui este sca-ut in or,anis'1 or,anis'u+ depo-itea-a
cantitati 'ari de aci-i care re-u+ta din a+i'ente+e nesanatoase. Daca ni(e+u+
potasiu+ui este nor'a+1 or,anis'u+ poate ataca 'u+t 'ai e/icient aci-ii
nedoriti.
Tendinta de a 'anca a+i'ente se'ipreparate cu o cantitate de sare
L ascunsa M /ace ca necesaru+ de potasiu sa creasca.
Surse de potasiu 4 caise1 .anane1 'orco(i1 cod1 patrunBe+1 'a-are1 so'on1
sardine1 spanac1 cerea+e inte,ra+e.
CE?CUM SA MANCAM SI SA NU NE IN.,ASAM /
E Cresteti consumul de legume verzi 8sa+ata (erde1 castra(eti1 do(+ecei
s.a.9 care sa repre-inte cca >FP din /iecare 'asa 8in asa /e+ incat sa
re/+ecte co'po-itia corpu+ui1 cca >FP apa1 C2"P (ita'ine si
'inera+e1 F132CP -ahar1 "FP ,rasi'i si >P proteine9
E Consumati mai multi acizi grasi esentiali 8din u+ei de 'as+ine1
a(ocado1 u+ei de se'inte de in1 a+te a'estecuri de u+eiuri s.a.9.
Desi,ur1 aci-ii ,rasi esentia+i se ,asesc si in peste1 dar unii pesti au si
co+estero+ in cantitate destu+ de 'are
E Incercati sa aduceti1 prin a+i'entatie1 toate vitaminele si mineralele
E *u beti apa imediat dupa ce ati mancat ( 8apa di-o+(a sucuri+e
,astrice si en-i'e+e care aButa di,estia si atunci di,estia (a /i
intar-iata9
E *u mancati fructe imediat dupa masa ( Sto'acu+ are ne(oie de "F2
AF 'inute sa +e di,ere. Daca 'ancati /ructe+e inaintea 'esei1 cu ce+
putin "F 'inute1 atunci (eti e(ita .a+onari+e si ,a-e+e
E Consumati separat proteinele de carbo5idrati ( Le,u'e+e pot /i
co'.inate cu orice
E $plicati regula =><3>' care spune sa 'anca'1 +a /iecare 'asa1 >FP
a+i'ente a+ca+ini-ante 8+e,u'e (er-i1 sa+ate proaspete9 si doar #FP
a+i'ente producatoare de aci-i 8carne1 +actate1 paine9. A+ca+ini-ati2(a
or,anis'u+ 0
E +educeti consumul de alcool' cafea si renuntati la fumat (
CATEVA DATE DESP,E .,EUTATEA C-,P-,ALA
E In or,anis'u+ o'u+ui e=ista cca #F2*F 'i+iarde ce+u+e adipoase. !orpu+
o'u+ui nu a /ost construit pentru a in,ur,ita cantitati 'ari de a+i'ente
ra/inate1 du+ci1 .o,ate in ,rasi'i si1 in ace+asi ti'p1 sa /ie sedentar.
E !ercetari+e arata ca si o scadere cu doar 32CFP a ,reutatii corpora+e
deter'ina scaderea unor riscuri +e,ate de sanatate 4
2 scade tensiunea arteria+a
2 scade ni(e+u+ ,rasi'i+or din san,e
2 scade ni(e+u+ ,+ice'iei
2 reduce pro.+e'e+e +e,ate de apnee in so'n
Pentru a scapa de Ji+o,ra'e+e in p+us este necesar ca ceea ce se consu'a sa
depaseasca aportu+. De aceea1 'iscarea este esentia+a pentru scaderea
pondera+a si pentru intretinere.
E E=istenta unor persoane o.e-e in /a'i+ie creste riscu+ pentru o.e-itate
cu "32#FP.
E Inaintarea in (arsta 5(ine cu reducerea 'asei 'uscu+are71 cresterea
tesutu+ui adipos1 crestere in ,reutate.
E &ai putin de "P dintre o.e-i se inscriu in cate,oria ce+or care su/era de
tu+.urari endocrine.
PILULE PENT,U SLA)IT /
NU1 ACTIVITATE FIZICA SI DIETA
Aspectu+ e=terior a+ corpu+ui tinde sa de(ina o pro.+e'a 'u+t 'ai discutata
decat starea noastra de sanatate. Vor.i' despre sanatate doar atunci cand
sunte' .o+na(i1 dar (or.i' despre cu' arata' aproape in /iecare -i.
Sinta,'a 5,ras si /ru'os7 este doar o a'intire1 'ode+e+e in (o,a sunt inca
ce+e anore=ice1 iar pe acest /unda+ putina +u'e isi 'ai pune pro.+e'e +e,ate
de sanatate in +e,atura cu Ji+o,ra'e+e in p+us.
Oi+o,ra'e+e in p+us apar ca ur'are a supraa+i'entatiei1 a +ipsei de
acti(itate /i-ica1 /oarte rar /iind re-u+tatu+ unor a/ectiuni endocrine s.a.
In ,enera+1 /e'ei+e sunt ce+e care isi pun pro.+e'e+e e=cesu+ui pondera+1 cu
o /rec(enta 'ai 'are decat .ar.atii.
Ce sunt 3pi#u#e#e pentru s#a$it4 / Cui se adresea(a /
In u+ti'ii ani1 o/erta a.unda de tot /e+u+ de produse pentru scadere
pondera+a1 pentru pierderea e=cesu+ui de ,reutate. E+e par a /i (isu+ oricarei
persoane care doreste sa s+a.easca. Ne (isa' s+a.i peste noapte si (re' sa
ni se indep+ineasca dorinta chiar de a doua -i1 /ara nici ce+ 'ai 'ic e/ort.
Este oare cu putinta aceste +ucru 6 E=ista ce(a 'iracu+ous 6
Aceste 'edica'ente au di/erite 'oduri de actiune si di/erite e/ecte ad(erse.
Pentru 'aBoritatea acestora s2au studiat si,uranta si e/icienta pentru un
inter(a+ de C 2 " ani. Su. denu'irea de 5pi+u+e pentru s+a.it7 intra o
(arietate de denu'iri. De /apt1 aceste 'edica'ente apartin1 in principa+1
uneia dintre ce+e " cate,orii.
De /apt1 scopu+ dec+arat a+ acestor 'edica'ente este sa aBute persoane+e
suprapondera+e sau o.e-e care au pro.+e'e de sanatate +e,ate de ,reutate
8hipertensiune arteria+a1 hiperco+estero+e'ie sau dia.et -aharat9.
Prin "e e"anise a"tionea(a a"este edi"aente /
Aceste 'edica'ente actionea-a1 in principa+1 prin # 'ecanis'e 4
2 reduc apetitu+
2 con/era sen-atia de satietate inainte de a 'anca prea 'u+t
2 .+ochea-a capacitatea or,anis'u+ui de a a.sor.i apro=i'ati(
C@# din ,rasi'i+e in,erate
&u+te studii arata ca atunci cand se supri'a 'edicatia1 se recasti,a cea 'ai
'are parte a e=cesu+ui pondera+ 8e/ectu+ Uo2Uo9.
De a+t/e+1 nu e=ista studii con(in,atoare care sa su,ere-e ca /o+osirea
acestor pi+u+e pentru s+a.it (a pre(eni insta+area co'p+icatii+or sau (a duce
+a scadere pondera+a pentru o perioada 'ai +un,a de " ani.
Este %reo pro$#ea da"a iau a"este edi"aente 'ara re"oandarea
edi"u#ui spe"ia#ist/
Da. Pot /i ade(arate dra'e. 5Pi+u+e+e pentru s+a.it7 (or /i +uate nu'ai su.
supra(e,here 'edica+a1 +a reco'andarea 'edicu+ui specia+ist endocrino+o,1
uneori nutritionist 8acesta te (a incuraBa sa respecti dieta si sa /aci 'iscare09
Ad'inistrarea acestor 'edica'ente co'porta /oarte 'u+te riscuri de care e
.ine sa ai cunostinta.
Medi"aente#e "are "on'era sen(atia de satietate
Pri'e+e ase'enea 'edica'ente au /ost retrase de pe piata in CNN>. A /ost
introdus un a+tu+ care nu pare a a(ea ca actiune schi'.area apetitu+ui1 dar
'odi/ica totusi .iochi'ia creieru+ui 8serotonina si norepine/rina91 con/erind
sen-atia de satietate. In ,enera+1 se ad'inistrea-a C data@-i1 cu un pahar p+in
cu apa. Desi poate echi+i.ra ,+ice'ia1 aceasta cate,orie de pi+u+e duce +a
hipertensiune arteria+a1 dureri de cap 8ce/a+ee91 uscaciunea ,urii1 constipatie
si inso'nie. Aceste 'edica'ente sunt contraindicate 4 hipertensi(i+or1 ce+or
cu a/ectare cardio(ascu+ara1 cu arit'ii sau ce+or care au a(ut accidente
(ascu+are cere.ra+e1 ,ra(ide+or sau /e'ei+or care a+aptea-a s.a.
Medi"aente#e "are $#o"*ea(a a$sor$tia +rasii#or
Spre deose.ire de a+te 'edica'ente care actionea-a +a ni(e+u+ siste'u+ui
ner(os centra+1 aceasta cate,orie actionea-a nu'ai +a ni(e+u+ tu.u+ui
di,esti( si se e+i'ina apoi din or,anis' /ara sa /ie a.sor.ita. Ast/e+1 se
e(ita e/ecte+e ad(erse potentia+e1 ca de e=e'p+u a/ectarea cardiaca. E/ecte+e
sunt +i'itate +a ni(e+u+ tu.u+ui di,esti(4
2 scur,eri recta+e u+eioase sau pete
2 /+atu+enta si e+i'inare de ,a-e
2 sen-atie i'perioasa de de/ecatie
2 scaune ,rase sau u+eioase
Aceasta cate,orie de 'edica'ente .+ochea-a1 insa1 une+e su.stante
nutriti(e 8(ita'ine+e +iposo+u.i+e A1 D1 E1 O9. De aceea1 tre.uie sa (a
cresteti aportu+ din aceste su.stante si sa /ie +uate cu " ore inainte sau dupa
aceste 'edica'ente.
Pi+u+e+e din aceasta cate,orie .+ochea-a en-i'e+e natura+e necesare
di,estiei ,rasi'i+or din a+i'ente+e consu'ate. Ast/e+1 ca' #FP din
,rasi'i+e in,erate trec nea.sor.ite1 +a /e+ ca /i.re+e ce+u+o-ice.
L7Carnitina
Este un a'inoacid sinteti-at +a ni(e+u+ /icatu+ui si rinichi+or din +Usina si
'etionina1 doi a'inoaci-i esentia+i. In a+i'ente se ,aseste in specia+ in ce+e
de ori,ine ani'a+a1 dar si in une+e p+ante1 cu' ar /i soia1 insa in cantitati
'u+t 'ai reduse. !arnitina este /o+osita4
2 datorita e/ecte+or sa+e cardioprotectoare si
2 datorita in/+uentei .ene/ice asupra pro/i+u+ui +ipidic ? e/ect de
reducere a ni(e+u+ui tri,+iceride+or si de crestere a ni(e+u+ui
co+estero+u+ui $DL 8co+estero+u+ 5.un79
2 s2a constatat ca L2carnitina are proprietati antio=idante
2 principa+u+ 'ecanis' a+ L2carnitinei in or,anis' se re/era +a
i'p+icarea sa in 'eta.o+is'u+ ,rasi'i+or. Toate tesuturi+e1 cu
e=ceptia creieru+ui1 uti+i-ea-a aci-i ,rasi cu +ant +un, pentru
producerea de ener,ie. In 'uschii striati si in 'uschiu+
cardiac1 o contri.utie 'aBora +a producerea de ener,ie o are
.eta2o=idarea acestor aci-i ,rasi. Pentru ca aci-ii ,rasi sa
aBun,a in ce+u+a aco+o unde (or /i 'eta.o+i-ati1 si anu'e in
interioru+ 'itocondrii+or 85/a.rici+e de ener,ie7 a+e ce+u+e+or9
este ne(oie de L2carnitina care /aci+itea-a transportu+ aci-i+or
,rasi prin 'e'.rane
2 o a+ta /unctie a L2carnitinei este de a e+i'ina din 'itocondrii
aci-ii ,rasi cu +ant scurt si 'ediu1 care se acu'u+ea-a ca
ur'are a 'eta.o+is'u+ui nor'a+ 8dar si in ca-u+ unor
a/ectiuni9 si care ar i'piedica .una /unctionare a
'ecanis'e+or ener,etice.
Crou#
Are ro+1 in co'.inatie cu insu+ina1 +a desco'punerea -aharuri+or in cadru+
'eta.o+is'u+ui. In p+us1 acesta are proprietatea de a asi,ura sta.i+i-area
di(erse+or tipuri de proteine aco+o unde sunt necesare. Do-e+e reco'andate
pentru adu+ti sunt de pana +a "FF 'c,. !u ti'pu+1 cro'u+ este din ce in ce
'ai putin retinut in or,anis'. Odata aBuns in or,anis'1 cro'u+ are ro+ in
di/erite procese precu'4 scaderea tensiunii arteria+e1 preinta'pinand
hipertensiunea1 procesu+ de crestere1 actionand totodata pre(enti( i'potri(a
dia.etu+ui. !arenta de cro' poate /i cau-a aterosc+oro-ei si a dia.etu+ui.
!ro'u+ poate /i ,asit in stare natura+a in a+i'ente ca /icatu+ de (ite+1 carnea
de pui1 ,er'eni de ,rau1 droBdie de .ere1 scoici 1 s.a.
E $ine sa #ua 3pi#u#e pentru s#a$it4 pentru a s"apa de Ai#o+rae#e in
p#us /
Oa'enii au tendinta de a 'ini'a+i-a e/ecte+e secundare a+e
'edica'ente+or din aceasta cate,orie. Inainte de a +ua orice 'edica'ent1
/iecare o' tre.uie sa ceara s/atu+ 'edicu+ui.
!heia scaderii pondera+e sanatoase este repre-entata de dieta si de
acti(itatea /i-ica1 chiar si atunci cand decideti sa +uati 'edica'ente pentru
s+a.it. In 'od nor'a+1 aceasta asociere (a aButa sa pierdeti 32CFP din
,reutatea corpora+a pe parcursu+ unui an. Var/u+ scaderii pondera+e apare
dupa apro=i'ati( A +uni.
Cu e re"oandat sa s"apa de Ai#o+rae#e in p#us /
Principii+e terapeutice pentru co'.aterea o.e-itatii sunt dieta@re,i'u+ si
i,iena a+i'entara1 in+aturarea sen-atiei de /oa'e1 di'inuarea a.sor.tiei
intestina+e1 atenuarea e=cita.i+itatii pancreatice1 pentru ca1 /oarte /rec(ent1
o.e-itatea este consecinta unei a+i'entatii nerationa+e1 nu nu'ai cantitati(1
ca+itati(1 dar si ca rit' a+i'entar. Acti(itatea /i-ica sustinuta nu tre.uie sa
+ipseasca din re,i'u+ -i+nic de (iata.
Un de-echi+i.ru a+i'entar conduce +a aparitia hiperinsu+inis'u+ui. De
ase'enea1 sunt i'portante e+i'inarea surp+usu+ui de apa retinut de tesutu+
adipos si cresterea arderi+or.
CATE CEVA DESP,E C,-M
E Surse de cro' 4 droBdia de .ere1 ,er'enii de ,rau1 /icatu+1 carnea1
.ran-a1 .oa.e+e de ,rau inte,ra+e1 piperu+1 sucu+ de stru,uri1
curcanu+1 crustacee+e1 .rocco+i s.a.
E %o+u+ principa+ a+ cro'u+ui in or,anis' consta in re,+area ni(e+u+ui
de -ahar din san,e. Persoane+e cu dia.et -aharat tre.uie sa2si re,+e-e
ni(e+u+ cro'u+ui.
E Ni(e+e+e sca-ute a+e cro'u+ui in or,anis' pot deter'ina un ni(e+
'are a+e co+estero+u+ui in san,e si1 ca ur'are1 pot ,enera a/ectiuni
coronariene. De ase'enea1 scaderea cro'u+ui creste riscu+ de
,+auco'.
E Ni(e+u+ de cro' din or,anis' scade in ti'pu+ sarcinii si dupa
nastere1 +a copiii care su/era de dia.et1 +a cei cu a/ectiuni coronariene
s.a. La persoane+e (arstnice si dupa e/orturi /i-ice sustinute1 ni(e+u+
cro'u+ui scade.
E Un aport corespun-ator de cro' scade ,+ice'ia1 scade dorinta de
du+ce1 incetineste pierderi+e de 'asa osoasa.
DE CE APA,E -)EZITATEA LA C-PII /
factori genetici 8sindro'u+ Prader2]i++i1 de/icit de +eptina9 ? /oarte
rar
Pre-enta anu'itor ,ene poate in/+uenta ,reutatea unui copi+ pe " cai 4 i+
deter'ina sa ai.a un aport a+i'entar prea 'are 8creste aportu+9 si ii scade
ne(oi+e ener,etice 8scade consu'u+9 ? predispo-itie pentru sedentaris'1
inacti(itate /i-ica
factorii perioadei perinatale
Lipsa a+i'entatiei +a san in pri'u+ an de (iata 8"FFC1 Uni(ersitatea
$ar(ard1 USA9 ? e/ectu+ protector i'potri(a o.e-itatii e cu atat 'ai 'are
cu cat durata a+aptarii +a san e 'ai +un,a ? copiii isi re,+ea-a in 'od natura+
in,estia de hrana@ener,ie. De ase'enea1 insu+ine'ia 8insu+ina e
responsa.i+a de depuneri+e de ,rasi'e9 este 'ai 'ica +a copiii a+i'entati
natura+ decat +a cei care pri'esc di/erite preparate.
stilul de viata ,alimentatia nesanatoasa' sedentarismul-
A+i'entatia .o,ata in ,rasi'i si du+ciuri ? a+i'ente+e ra/inate produc
dependenta. !arto/ii praBiti 'ancati cu di/erite sosuri1 chipsuri+e de carto/i1
.auturi+e du+ci1 praBituri+e ra/inate 'ancate ca re,u+a si in cantitati 'ari
produc 'odi/icari hor'ona+e si e+i.erea-a opioide +a ni(e+u+ creieru+ui
8e/ecte sti'u+ante1 dependenta9.
%educerea ti'pu+ui petrecut +a ca+cu+ator1 +a te+e(i-or si practicarea unui
sport sau a unor acti(itati -i+nice in aer +i.er duce +a scaderea ,reutatii.
modelele comportamentale alimentare ale parintilor ,obiceiuri
alimentare-
L !opiii /ac ce (ad 0 M
influentele nefaste ale publicitatii la produse alimentare
nivelul de informare si educatie a parintilor
factorii emotionali
&entru prevenirea obezitatii la copii ! a+i'entatie natura+a +a copiii F2C an1
a+i'entatie .o,ata in /ructe si +e,u'e1 practicarea unui sport ? inotu+ este
reco'andat1 re+atii ar'onioase cu cei+a+ti1 p+ine de ca+dura si iu.ire1
consi+ierea parinti+or si suportu+ acestora1 orientarea surse+or de in/or'are
a+e copii+or pentru inte+e,erea interese+or co'ercia+e din spate+e
rec+a'e+or.
-)EZITATEA - P,-)LEMA DE SANATATE PU)LICA
C* 'i+ioane de copii sunt suprapondera+i Di trei 'i+ioane o.e-i In UE. Rn
cHte(a state 'e'.re deBa Bu'tate dintre adu+i sunt suprapondera+i Di Intre
"FP Di #FP risc s de(in o.e-i. O.e-itatea a de(enit o epide'ie
european Di a/ectea- In principa+ copiii Di ado+escenii 2 con/or' unui
raport a+ Par+a'entu+ui European.
O.e-itatea Di e=cesu+ pondera+ repre-int una din ce+e 'ai 'ari pro(ocri
In do'eniu+ sntii In Europa de a-i. Rn une+e pri a+e Europei1 ">P
dintre .r.ai Di #KP dintre /e'ei sunt o.e-i1 pe cHnd nu'ru+ copii+or
suprapondera+i creDte rapid 8In 'o'entu+ de /a cu *FF.FFF@an9.
O.e-itatea predispune +a o serie de .o+i ,ra(e 8.o+i+e de ini'1 dia.etu+1
hipertensiunea arteria+a1 accidente+e (ascu+are cere.ra+e1 canceru+9.
QPro'o(area unei a+i'entaii sntoase Di a acti(itii /i-ice4 o di'ensiune
european pentru pre(enirea e=cese+or pondera+e1 a o.e-itii Di a .o+i+or
cronice5 este conc+u-ia Par+a'entu+ui European +a de-.aterea asupra
o.e-itii Di +a !artea (erde cu ace+aDi tit+u pu.+icat de ctre !o'isia
European In "FF3.
A+i'entaia1 acti(itatea /i-ic Di o.e-itatea sunt prioriti a+e po+iticii de
sntate a UE.
?bezitatea este de/init ca un e=ces de ,rsi'e a or,anis'u+ui. Pentru a
esti'a pre(a+ena o.e-itii1 'aBoritatea studii+or epide'io+o,ice se
.a-ea- pe indici de ,reutate re+ati(1 ca inde=u+ de 'as corpora+ 8;&I91
un inde= de ,reutate corpora+ nor'a+i-at cu In+i'ea 8,reutatea e=pri'at
In J, raportat +a ptratu+ In+i'ii e=pri'at In '
"
9.
Ter'enu+ de suprapondere se re/er +a e=cesu+ de ,reutate corpora+
raportat +a In+i'e care inc+ude toate esuturi+e Di1 In consecin1 poate
re/+ecta ,rade di/erite de adipo-itate. Rn po/ida distinciei Intre obezitate Di
suprapondere1 'aBoritatea persoane+or suprapondera+e sunt Di o.e-e1 de
aceea cei doi ter'eni sunt interschi'.a.i+i In +iteratura de specia+itate.
O.e-itatea 'or.id 8,reutatea ce+ puin du.+ /a de cea de dorit91 conduce
In 'od si,ur +a creDterea 'orta+itii +a adu+i1 dar Di cea 'ai puin se(er se
asocia- cu 'orta+itate crescut1 aDa cu' re-u+t din studii prospecti(e +ar,i
de cohort. O.e-itatea din copi+rie poate /i un /actor se'ni/icati( de risc
pentru o.e-itatea adu+tu+ui1 o.e-itatea In ado+escen /iind un /actor
predictor 'ai .un decHt o.e-itatea +a (Hrste 'ai 'ici.
Persoane+e suprapondera+e sunt 'ai e=puse de.utu+ui dia.etu+ui Di $TA +a
(Hrsta adu+t1 precu' Di /actori+or de risc pentru a+te a/eciuni. Pre(a+ena
dia.etu+ui Di a $TA este de # ori 'ai 'are +a adu+ii suprapondera+i decHt +a
cei cu ,reutate nor'a+. Studii+e o.ser(aiona+e au de'onstrat c+ar
asocierea suprapondere 2 hiperco+estero+e'ie Di su,erea- o re+aie
independent Intre supra,reutate Di .oa+a ische'ic coronarian.
La copii Di ado+esceni1 un a+t indice de o.e-itate care raportea-
circu'/erina ta+iei +a cea a Do+duri+or 8]$%9 Di d re+aii despre
adipo-itatea centra+1 se core+eacu hiperco+estero+e'ia Di $TA
independent de ;&I1 Di are putere de predicie 'ai 'are decHt ;&I pentru
(iitoare+e co'p+icaii +a adu+i.
?bezitatea a fost asociat cu riscul crescut pentru diferite neoplazii
8co+on1 rect1 prostat1 (e-ic .i+iar1 sHni1 cer(i= uterin1 endo'etru Di o(are9
Di a+te a/eciuni ca +itia-a .i+iar1 apneea o.structi( de so'n1
tro'oe'.o+is'u+ (enos Di osteoartrita. Rn u+ti' instan1 o.e-itatea
a/ectea- ca+itatea (ieii1 prin +i'itarea 'o.i+itii Di re-istenei /i-ice sau@si
prin ,enerarea unor discri'inri socia+e1 acade'ice.
6 T,UCU,I PENT,U A PIE,DE DIN .,EUTATE
E Consumati tipul corect de 5idrati de carbon necesar pentru a
mentine glicemia in ec5ilibru ? a+e,eti +e,u'e proaspete1 +inte1
cerea+e inte,ra+e1 peste1 /aso+e. E(itati a+i'ente+e ra/inate1 sucuri+e1
a+i'ente+e du+ci.
E Consumati numai anumiti 5idrati de carbon impreuna cu alimente
bogate in proteine 8 peste cu ore-1 to/u cu +e,u'e1 +e,u'inoase cu
paste
E Cresteti aportul de acizi grasi esentiali si evitati grasimile saturate
8 aci-ii ,rasi O'e,a2# 8din peste1 se'inte de in s.a.9 contracarea-a
une+e din e/ecte+e ne,ati(e a+e re-istentei +a insu+ina. &ancati "FF,
peste de # ori pe sapta'ana. %educeti consu'u+ de s'antana1 .ran-a
,rasa1 carne rosie.
E +educeti consumul si renuntati la stimulente de tipul cafea'
ciocolata' alcool s.a. 8 si e+e pertur.a echi+i.ru+ -aharu+ui in san,e.
E Mentineti glicemia constanta cu 3 mese<zi si 2 gustari( 8 Nu sariti
peste 'icu+ deBun0
ALIMENTE CA,E ,EDAU ENE,.IA
De 'u+te ori1 'u+ti dintre noi ne p+an,e' de o stare de o.osea+a care are
tendinta de a se per'anenti-a. !au-a acestei o.ose+i poate /i si a.senta din
a+i'entatie a unor anu'ite a+i'ente. E ne(oie de a+i'ente care acce+erea-a
'eta.o+is'u+ si 'entin constant ni(e+u+ de ener,ie. !e+e 'ai i'portante
su.stante necesare pentru producerea de ener,ie sunt (ita'ine+e ;
co'p+e=. Lipsa acestora sta +a .a-a /unctionarii necorespun-atoare a
,+ande+or suprarena+e1 /apt ce deter'ina caderi .ruste de ener,ie. A+te
su.stante nutriti(e care acce+erea-a 'eta.o+is'u+ sunt 4 (ita'ina !1
'a,ne-iu+1 -incu+1 /ieru+1 coen-i'a ^CF s.a.
&ai a+es +a trecerea de +a iarna +a pri'a(ara1 resi'ti' o.osea+a. Pentru ca
aceasta trecere sa se /aca 'ai usor si pentru a /i in /or'a1 e .ine sa ne
asi,ura' or,anis'u+ cu a+i'ente ener,i-ante.
Seinte#e in"o#tite sunt p+ine de ener,ie. E+e repre-inta a+i'ente datatoare
de (iata1 care aButa +a intarirea1 re(ita+i-area si re,enerarea or,anis'u+ui.
Acestea contin concentratii 'ari de antio=idanti1 'inera+e1 proteine1 en-i'e
si /i.re. Prin ,er'inare1 capacitati+e nutriti(e a+e se'inte+or cresc.
Cerea#e#e e+i.erea-a -aharu+ intr2un rit' +ent1 sunt o sursa .o,ata de
(ita'ine ;.
-%a(u# contine su.stante datatoare de ener,ie1 aButa +a 'entinerea
constanta a ni(e+u+ui de ,+uco-a din san,e1 ceea ce i+ reco'anda ca a+i'ent
potri(it pentru 'icu+ deBun1 pentru a .ene/icia de 'a=i'u' de ener,ie pe
tot parcursu+ di'inetii.
Patrun0e#u# este o u-ina de su.stante nutriti(e 8(ita'ina ;C"1 ! s.a.9.
A#+e#e arine sunt o i'portanta sursa de 'inera+e si un re-er(or de
(ita'ine ; si !.
Le+ue#e %er(i 8$ro""o#i! spana"! sparan+*e#; contin (ita'ine+e din
,rupu+ ;1 'a,ne-iu1 /ier. ;rocco+i contine si coen-i'a ^CF care este o
i'portanta sursa de ener,ie +a ni(e+ ce+u+ar.
Piersi"i#e sunt recunoscute pentru continutu+ +or de apa si pentru e/ectu+
+a=ati(. A+ca+ini-ea-a san,e+e1 re,+ea-a /unctionarea intestine+or1 asi,ura o
re(i,orare instantanee. AButa +a e+i'inarea to=ine+or din or,anis'.
Seinte#e de in contin cantitati 'ari de aci-i ,rasi esentia+i o'e,a2# si
o'e,a2A1 intr2un echi+i.ru per/ect. Sunt i'p+icati in reducerea
co+estero+u+ui1 producerea de ener,ie si transportu+ de o=i,en.
AVEM NEV-IE DE ACID F-LIC /
E A /ost o.tinut1 pentru pri'a data ? in +a.orator ? din /run-e de
spanac
E Surse de acid /o+ic 4 droBdia de .ere1 /icat1 /run-e+e -ar-a(aturi+or1
spanac1 .rocco+i1 a+une1 se'inte de /+oarea soare+ui1 ,er'enii de
,rau1 .anane1 portoca+e
E %o+uri in or,anis' 4
2 in producerea ce+u+e+or noi 8a+e pie+ii1 a+e paru+ui1 a+e san,e+ui
? pre(ine de/ecte+e 'adu(ei spinarii s.a.9
2 participa +a e+i'inarea ,rasi'ii depuse in /icat
2 in procesu+ de trans/or'are a a'inoaci-i+or
2 pre(ine 'a+/or'atii+e
2 pre(ine canceru+ cer(ica+1 canceru+ co+o2recta+
E A+coo+u+ scade ni(e+u+ acidu+ui /o+ic
E Persoane+e cu epi+epsie tre.uie sa consu+te 'edicu+ specia+ist inainte
de a +ua acid /o+ic.
E Ad'inistrarea contracepti(e+or hor'ona+e poate da de/icit de acid
/o+ic. Intreruperea ad'inistrarii de anticonceptiona+e si aparitia unei
sarcini1 necesita atentie 'arita in ceea ce pri(este necesaru+ de acid
/o+ic pentru de-(o+tarea u+terioara a /atu+ui.
E !arenta in acid /o+ic se 'ani/esta prin 4 o.osea+a1 e=tenuare1 astenie1
dureri de cap1 pa+oare1 ane'ie1 scadere in ,reutate ? uneori1
irasci.i+itate1 pierderea 'e'oriei1 diaree1 uneori a,resi(itate s.a.
E Necesaru+ de acid /o+ic 4 # 'c, 8F1# ',9 de acid /o+ic pentru /iecare
J, de 'asa corpora+a. Sarcina si ad'inistrarea de contracepti(e
hor'ona+e necesita cresterea do-ei.
CATE CEVA DESP,E PE,IC-LUL FAST7F--D
3ieta ne influenteaza genele. !ercetatori de +a Institutu+ de
!ercetare %oZett1 Scotia au de'onstrat ca su.stante+e chi'ice din
a+i'ente pot produce 'odi/icari a+e ,ene+or si codu+ui histone+or.
3ieta noastra ii influenteaza si pe copiii nostri 8 !opiii 'a'e+or
din a caror a+i'entatie au +ipsit anu'iti nutrienti sau anu'ite
su.stante au /ost in e=ces1 au un risc 'u+t 'ai 'are de a se
i'.o+na(i de dia.et1 o.e-itate1 hipertensiune arteria+e1 cancer.
!ercetari+e arata ca hrana e=cesi( de .o,ata in ,rasi'i si -ahar poate
produce modificari la nivelul creierului ,ase'anatoare ce+or ce apar
in dependente+e de ca/ea1 tutun1 dro,uri9' care /ac di/ici+a renuntarea
+a e+e.
O sin,ura 'asa de tip /ast2/ood /urni-ea-a cantitatea de ,rasi'i care
ar /i su/icienta pentru #2* -i+e si ener,ia pentru o -i intrea,a. In a/ara
e=cesu+ui ca+oric1 ca+itatea u+eiuri+or pre+ucrate in/+uentea-a1 si ea1
starea de sanatate.
/eptina1 o su.stanta secretata in 'od continuu de ce+u+e+e ,rasoase
8adipocite9 si ni(e+u+ ei din san,e re/+ecta re-er(e+e de ,rasi'e din
or,anis'. $ipota+a'usu+ desci/rea-a se'na+e+e date de +eptina. !ei
care se in,rasa1 de-(o+ta re-istenta /ata de +eptina si ast/e+1
hipota+a'usu+ de(ine 'ai insensi.i+. Aceste 'odi/icari sunt
re(ersi.i+e1 dar e/orturi+e pentru pacientu+ o.e- sunt 'ari.
E=punerea +a a+i'ente ,rase in copi+arie1 (a deter'ina anu'ite
schi'.ari care ii (or /ace pe copii 8(iitori adu+ti9 sa a+ea,a tot restu+
(ietii a+i'ente cu continut 'are in ,rasi'i.
&entru sanatatea dumneavoastra ! beti multa apa' mancati fructe si
legume' salate' reduceti grasimile' alcoolul si dulciurile (
FIE, DIN CA,NE SAU DIN LE.UME /
Natura detine o cantitate 'are de /ier ? su. /or'a de /eritina ? /or'a
de depo-it a /ieru+ui in p+ante.
Le,u'e+e 8in ,enera+9 si soia 8in specia+9 au un continut 'are de /ier
si de /eritina. In .oa.e1 cea 'ai 'are parte a /ieru+ui este su. /or'a
de /eritina 8cca NFP9. )o+osirea /ieru+ui de catre or,anis' din
aceasta /or'u+a este 'ai i'portanta decat /o+osirea /ieru+ui tri(a+ent
din a+i'ente.
Tutunu+ creste ni(e+u+ /ieru+ui din or,anis' ? supraincarcarea cu /ier
a+terea-a /unctii+e de aparare a or,anis'u+ui1 ca si +ipsa /ieru+ui din
a+i'entatie. !oncentratii+e crescute de /eritina serica insea'na un
risc crescut de .oa+a coronariana.
)ieru+ din soia e a.sor.it 'ai .ine decat din orice a+ta sursa (e,eta+a1
cantitatea de /ier /iind ca' de " ori 'ai 'are decat cea din a+te
+e,u'e. )ieru+ din /eritina de soia se a.soar.e +a /e+ de .ine ca si ce+
din /eritina ani'a+a.
A+i'entatia .o,ata in carne /urni-ea-a 'ari cantittati 'ari de /ier
/oarte usor a.sor.a.i+1 care dau un ni(e+ ridicat de he'o,+o.ina.
!antitati+e e=cesi(e de he'o,+o.ina cresc (asco-itatea san,e+ui1
cresc riscu+ coa,u+arii intra(ascu+are si riscu+ de in/arct 'iocardic.
? alimentatie ec5ilibrata in carne si legume' asigura nivele optime de
fier.
E Feno#ii
UNDE .ASIM FIT-NUT,IENTII /
2 /ac parte din cate,oria antio=idanti+or si proteBea-a or,anis'u+
u'an
2 au e/ecte anti.acteriene1 anti(ira+e1 antiin/+a'atorii1 antia+er,ice
2 sunt 4 /+a(onoide si aci-ii /eno+ici
2 surse 4 +e,u'e1 /ructe 8a/ine1 stru,uri91 ceaiu+ (erde
E Luteina
2 este un pi,'ent natura+
2 /ace parte din ,rupu+ carotenoide+or
2 are un ro+ i'portant in /unctionarea ochiu+ui
2 proteBea-a or,anis'u+ u'an de a,resiunea radica+i+or +i.eri
2 surse 4 ou 8,a+.enus91 (ar-a1 spanac s.a.
E Zea&antina
2 inter(ine in proteBarea ochi+or
2 ca si +uteina1 pre-enta in retina si crista+in
2 surse 4 ,a+.enusu+ de ou1 (ar-a creata1 spanac s.a.
2 /ace parte din carotenoide1 a+aturi de .eta2caroten1 +uteina1 +icopen
;oate fructele si legumele colorate sunt sursa de carotenoide! )e absorb
mai usor din salate preparate cu ulei de masline!
-)ICEIU,I ALIMENTA,E SANAT-ASE
E )aceti a+e,eri inte+i,ente0 A+catuiti2(a o dieta care sa (a aBute si cu care
sa (a si'titi con/orta.i+0
E !and (a pre,atiti 'asa1 ,anditi2(a ca ceea ce a(eti in /ar/urie tre.uie sa
corespunda structurii corpu+ui d(s. 8>FP apa1 >P proteine1 C2"P
'inera+e s.a.9
E &ancati /ructe+e separat1 sau cu ce+ putin cu "F2#F 'inute inainte de
'asa. Nu a'estecati /ructe+e1 'ai a+es ce+e du+ci 8.anane+e9 cu ce+e
acide 8portoca+e+e9
E Ori de cate ori este posi.i+1 consu'ati a+i'ente or,anice1 produse in
conditii eco+o,ice
E In ceea ce pri(este cantitatea din /ar/urie1 nu 'ancati tot niciodata0
Inainte de a 'ai cere o portie1 asteptati 32CF 'inute
E &ancati 'ai 'u+te +e,u'e (er-i0 A+ca+ini-ati2(a or,anis'u+ cu sucuri
5(er-i7
E %educeti consu'u+ de 4 car.ohidrati ra/inati1 ,rasi'i pre+ucrate1 carne1
co/eina1 deserturi
ZA2A,UL IN VIATA N-AST,A
Pare ca ur'ea-a o po(este 5du+ce7. Intr2ade(ar_dar 'orta+a0
E Cui nu7i p#a" du#"iuri#e /
Tuturor ne p+ac_ Psiho+o,ii spun ca cei care au un apetit crescut pentru
du+ciuri doresc1 inconstient1 sa2si aduca 5du+ceata7 in +ocu+ a/ecti(itatii care
+ipseste din (ieti+e +or_Daca nu (a a/+ati in situatia asta1 tre.uie sa stiti ca
un consu' e=a,erat de -ahar poate /i e=presia unor dere,+ari +a ni(e+
or,anic si poate cau-a pro.+e'e de sanatate 'aBore.
E Man"a (a*ar! iere sau indu#"itori 8edu#"orante;/
In ,enera+1 -aharu+ nu este reco'andat1 dar nici indu+citorii 8chiar daca au
un continut 'ic in ca+orii9. In p+us1 indu+citorii arti/icia+i cresc po/ta de
'ancare si dau o anu'ita dependenta de du+ce 8/eriti2(a de -aharina1
asparta'1 cic+a'at1 acesu+/a' O9. Daca /o+ositi anu'iti indu+citori puteti
a(ea o serie intrea,a de 'ani/estari c+inice.
Nici 'ierea nu este 'ai sanatoasa ca -aharu+ din punct de (edere a+
continutu+ui 8contine *FP /ructo-a1 #*P ,+uco-a si "13P -aharo-a1 restu+
apa9. Datorita ce+or CKP apa1 'ierea e de pre/erat. Daca CFF , -ahar ra/inat
contin #NN ca+orii1 CFF, 'iere ne dau doar #FF ca+orii.
Yaharu+1 ca si 'ierea1 e a+catuit din ,+uco-a si /ructo-a1 in parti aproape
e,a+e. A+i'ente+e .o,ate in ,+ucide ra/inate ? -ahar1 'iere1 du+ciuri1 sucuri
racoritoare1 paine a+.a ? cresc /oarte 'u+t ni(e+u+ insu+ine'iei1
supraso+icitand pancreasu+1 ceea ce insea'na1 +a un 'o'ent dat1 dia.et
-aharat.
In Pira'ida a A+i'ente+or 8ne arata ce si cat sa 'anca'91 du+ciuri+e sunt
trecute in (ar/u+ Pira'idei1 adica a+i'entatia noastra se poate +ipsi de e+e.
Oricu'1 cantitati+e de du+ciuri pe care +e aduce' corpu+ui nostru tre.uie sa
/ie in/i'e 8>3 ca+orii@-i9.
E Cat de sanatoase sunt $auturi#e du#"i a"idu#ate/
Acestea contin cca C3F , -ahar @+1 adica pana +a K2CF +in,urite de -ahar +a
un pahar1 ceea ce insea'na un ade(arat de-astru.
&arii 'ancatori 8sau 'ai 'ici9 de du+ciuri tre.uie sa stie ca daca in san,e
se ,asesc 'ari cantitati de ,+uco-a 8re-u+tata din desco'punerea
-aharuri+or91 ce+u+e+e care tre.uie sa distru,a 'icro.ii nu2si (or putea /ace
datoria. La o ,+ice'ie nor'a+a1 ce+u+e+e siste'u+ui i'unitar sunt /oarte
acti(e. !u cresterea ni(e+u+ui -aharu+ui in san,e1 +eucocite+e de(in 'ai
+enese1 reactionea-a 'ai incet /ata de a,entii pato,eni1 distru, 'ai ,reu sau
de+oc 'icro.ii.
E Atun"i! e ai $ine sa an"a 'ru"te proaspete! 'ru"te us"ate /
E#e nu "ontin (a*ar/
Si /ructe+e contin -aharuri1 dar pentru a 5stran,e7 CFF2CCF , -ahar su.
/or'a natura+a ar tre.ui sa 'anca' C J, de 'ere. Yaharu+ 5ascuns7 se a/+a
.auturi+e du+ci1 in praBituri1 in cantitati 'u+t 'ai 'ari 4 C pahar de .autura
du+ce are ca' 3F , -ahar1 o /e+ie de tort are ca' 3F2AF , -ahar. Si une+e
iaurturi cu /ructe sunt ade(arate 5.o'.e du+ci7.
E Consuu# de (a*ar produ"e a#terari a#e starii de sanatate si
"*iar $o#i +ra%e5
Poate ar /i .ine sa re/+ecta' +a 5du+ceata7 -aharu+ui si +a sanatatea noastra 4
2 scade i'unitatea1 scade apararea antiin/ectioasa
2 /urni-ea-a doar ca+orii ,oa+e
2 pertur.a echi+i.ru+ e+ectro+itic a+ or,anis'u+ui
2 spo+ia-a or,anis'u+ in specia+ de (ita'ina ;C
2 produce an=ietate1 di/icu+tati de concentrare si irasci.i+itate +a copii
2 poate a/ecta de/initi( capacitatea 'enta+a +a copiii de (arste di/erite
2 creste se'ni/icati( ni(e+u+ tri,+iceride+or1 creste ni(e+u+ co+estero+u+ui
tota+
2 produce tu+.urari rena+e
2 /a(ori-ea-a producerea de ca+cu+i .i+iari
2 poate scadea e/ecte+e 5co+estero+u+ui .un7 si poate creste e/ecte+e
5co+estero+u+ui rau7
2 da de/icit de cro' 8contri.uie +a 'arirea tesutu+ui adipos91 de/icit de
cupru
2 inter/era cu a.sor.tia ca+ciu+ui si 'a,ne-iu+ui 8a+i'entatia cu 'u+t
-ahar tu+.ura echi+i.ru+ ca+ciu+ui1 ducand +a pierderea de ca+ciu prin
urina9
2 poate conduce +a aparitia cancere+or de san1 de o(ar1 de prostata1 de
rect1 de co+on si poate /i un /actor de risc in canceru+ (e-icii .i+iare
2 poate creste rapid ni(e+u+ ,+ice'iei 8care deter'ina nu nu'ai o
secretie 'ai 'are de insu+ina1 ci si o crestere a /actoru+ui de crestere
I care deter'ina cresterea tu'ora+a9
2 reduce ca'pu+ (i-ua+
2 creste aciditatea ,astrica
2 creste ni(e+u+ de adrena+ina +a copii1 crescand starea de a,itatie
2 creste riscu+ de .oa+a coronariana
2 acce+erea-a procesu+ i'.atranirii1 produce riduri si este responsa.i+ de
a+.irea pre'atura a paru+ui
2 poate conduce +a a+coo+is'
2 poate ,enera carii dentare1 di'inuea-a /or'area dentinei
2 creste ,reutatea corpora+a1 /a(ori-and o.e-itatea
2 creste riscu+ de .oa+a !rohn si de co+ita u+ceroasa1 poate da san,erare
si in/+a'area tractu+ui intestina+ +a persoane+e cu u+cer ,astic si duodena+
2 poate /a(ori-a ,re/area candido-e+or
2 a,ra(ea-a si'pto'e+e sc+ero-ei 'u+tip+e
2 contri.uie +a a,ra(area (arice+or si he'oroi-i+or
2 e responsa.i+ de parodontopatii
2 creste riscu+ de osteoporo-a
2 scade ni(e+u+ hor'onu+ui de crestere1 sta,nand cresterea
2 da a+er,ii a+i'entare1 da ec-e'e +a copii
2 poate produce to=e'ie ,ra(idica 8sarcina cu risc9
2 poate co'pro'ite structura capi+are+or
2 creste riscu+ de .oa+a A+-hei'er
2 creste riscu+ de san,erare
2 produce tu+.urari a+e .a+antei hor'ona+e
2 creste /er'entatia +a ni(e+u+ co+onu+ui
2 creste raspunsu+ insu+inic 8+a 'arii consu'atori de -ahar9
2 poate cau-a stari de depresie1 a+terea-a capacitatea creieru+ui de a
,andi c+ar
2 da dureri de cap1 'i,rene
2 poate cau-a hipertensiune
2 poate cau-a 'iopie1 cataracta
2 creste retentia de +ichide in corp
2 produce pierderea e+asticitatii si /unctiei tesuturi+or
2 da tu+.urari rena+e
2 poate produce 'arirea di'ensiuni+or /icatu+ui
2 creste ,rasi'ea +a ni(e+ hepatic
2 scade puterea de inter(entie a en-i'e+or
2 produce aterosc+ero-a
2 accentuea-a acneea
!arto/u+ are un indice ,+ice'ic ase'anator cu ce+ a+ painii a+.e.
Daca tineti +a sanatatea du'nea(oastra1 e(itati carto/ii praBiti1 care pe +an,a
cantitati+e 'ari de ,rasi'i o=idate1 cresc ,+ice'ia.
E .#u"ide#e repre(inta prin"ipa#a sursa de ener+ie a or+anisu#ui1
Inseana "a nu ai an"a +#u"ide /
Or,ani-atia &ondia+a a Sanatatii reco'anda ca 332>3P din necesaru+
ca+oric sa /ie acoperit de ,+ucide 8din cerea+e inte,ra+e de or-1 'ei1 o(a-1 nu
din du+ciuri 09
&uneti dulceata in vorbe' nu in farfurie (
VA,ZA AL)A 'a"tor de prote"tie ipotri%a i$o#na%iri#or
E Var-a a+.a este una dintre ce+e 'ai co'p+ete a+catuiri daruite de 'a'a
natura. Var-a a+.a a /ost inde+un, studiata in u+ti'ii ani. S2a a/+at ast/e+
ca ea contine /actoru+ antiu+ceros 8 sau (ita'ina U 91 /apt ce o
reco'anda in trata'entu+ u+ceru+ui ,astric. Sucu+ ce+u+ar proaspat de
(ar-a a+.a este indicat in co'.aterea sen-atiei de (o'a si in dis/unctii+e
hepato ? .i+iare.
E Datorita continutu+ui in acid +actic1 (ar-a acra este un de-in/ectant a+
tractu+ui di,esti(1 dar si un sti'u+ent a+ di,estiei. Yea'a de (ar-a
/er'entata este un .un +a=ati(.
E Sucu+ proaspat de (ar-a a+.a are actiune (er'i/u,a1 i'potri(a o=iuri+or
si a +i'.rici+or.
E !ura de (ar-a a+.a are actiune diuretica1 'oti( pentru care este indicata
in +itia-a rena+a 8pietre +a rinichi9.
E In ciro-a hepatica /a(ori-ea-a resor.tia +ichidu+ui de ascita1 in ,enera+
/a(ori-and resor.tia ede'e+or.
E Var-a cruda contine un principiu hipo,+ice'iant acti(1 de aceea (ar-a
nu tre.uie sa +ipseasca din a+i'entatia dia.etici+or1 a+ caror re,i'
a+i'entar tre.uie respectat cu strictete. Varietatea cea 'ai reco'andata
in acest scop este Var-a de ;ru=e++es.
E Var-a a+.a este si un de-in/ectant ,enera+1 cu e/ecte .acteriostatice in
specia+ asupra ,er'eni+or Gra' ne,ati(i.
E Se reco'anda si ca antidot 'oderat in a+coo+is'.
E Este cunoscut e/ectu+ sau in ca+'area dureri+or 'uscu+are1 a a+,ii+or
reu'atice 8cu e/ecte /a(ora.i+e in specia+ in +u'.a,o si sciatica9.
E Prin proprietati+e sa+e decon,esti(e1 antiseptice si cicatri-ante este un
.un re'ediu in trata'entu+ contu-ii+or si p+a,i+or atone1 cu procese
,an,renoase sau in necro-e +oca+e postin/ectioase sau posttrau'atice.
E Datorita e/ectu+ui sti'u+ati( asupra re,enerarii tisu+are se /o+oseste in
u+cere+e (aricoase1 in arterita si in he'oroi-i.
E !o'prese+e +oca+e cu /run-e -dro.ite se /o+osesc in /+e,'oane1 a.cese1
panaritii pentru a /a(ori-a +oca+i-area procesu+ui in/ectios.
E Var-a a+.a aButa +a cicatri-area +e-iuni+or prin intensi/icarea circu+atiei
in -ona a/ectata.
E !a+'ea-a dureri+e insuporta.i+e din Yona Yoster.
E Se reco'anda1 de ase'enea1 in de,eraturi si arsuri.
E !u si,uranta 'ai sunt 'u+te de descoperit in ceea ce pri(este
proprietati+e terapeutice a+e (er-ei. U+ti'e+e cercetari asupra e/ecte+or
in procese+or tu'ora+e sunt incuraBatoare.
ZEAMA DE VA,Z este un e=tract CFFP natura+ din (ar-1 I'.o,it cu
/er'eni Di en-i'e1 cu principii acti(e de +a p+ante+e aro'ate puse In
'urturi1 Di sare. Din pcate1 'oarea de (ar- a /ost destu+ de puin studiat
de ctre Dtiin1 deDi cu si,uran (a (eni (re'ea cHnd Di ea (a dec+anDa o
'ic re(o+uie In +u'ea 'edica'ente+or natura+e.
Iata doar cate(a dintre a/ectiuni+e care .ene/icia-a din p+in de e/ecte+e sa+e4
constipatie1 sensi.i+itate +a /ri,1 hipotensiune1 inapetenta1 di,estie di/ici+a1
a/ectiuni /e.ri+e.
Atentie 'are1 insa1 +a continutu+ crescut in sare0
A'e"iuni 'e$ri#e 2 se .ea cHte un pahar de ea'a de (ar- pe sto'acu+ ,o+1
de #2* ori pe -i. Yea'a de (ar- In cantiti ce(a 'ai 'ari re,+ea-
te'peratura corpu+ui1 'reDte re-istena or,anis'u+ui +a /e.r Di1 se pare1
are Di e/ecte sti'u+ente i'unitare.
C-LESTE,-LUL TIPU,I1 2IPE,C-LESTE,-LEMIE
!o+estero+u+ este o su.stanta ,rasa1 ceroasa1 produsa +a ni(e+u+
/icatu+ui1 dar care se ,aseste si in anu'ite a+i'ente de ori,ine ani'a+a1
precu' produse+e +actate1 oua sau carne.
Or,anis'u+ necesita co+estero+ pentru o .una /unctionare. !e+u+e+e pereti+or
(ase+or de san,e sau 'e'.rane+e ce+u+are au in structura +or co+estero+. De
ase'enea1 este ne(oie de co+estero+ pentru a produce hor'oni1 (ita'ina D
sau aci-ii .i+iari1 ce aButa +a di,estia ,rasi'i+or. Dar or,anis'u+ are ne(oie
doar de o cantitate /oarte 'ica de co+estero+ pentru aceste ne(oi.
!and se acu'u+ea-a ni(e+uri crescute din aceasta su.stanta in or,anis'
8hiperco+estero+e'ie9 apar de-echi+i.re+e in starea de sanatate.
)o#i#e "oronariene
!and in or,anis' se acu'u+ea-a prea 'u+t co+estero+1 se /or'ea-a niste
p+aci 8depo-ite ,roase si dure nu'ite ateroa'e9 +a ni(e+u+ artere+or1 ducand
+a in,ustarea spatiu+ui prin care tre.uie sa circu+e san,e+e catre ini'a. In
ti'p1 aceste p+aci deter'ina aparitia ateros"#ero(ei 8intarirea artere+or91
principa+a cau-a a .o+i+or cardiace.
!and +a ini'a nu 'ai aBun,e su/icient o=i,en incep sa apara dureri+e
toracice1 denu'ite an+ina. Daca o anu'ita portiune a ini'ii nu 'ai este
iri,ata1 datorita .+ocarii co'p+ete a unei artere coronare1 apare in'ar"tu#
io"ardi". Acesta este1 de o.icei1 deter'inat de .+ocarea .rusca a unei
artere anterior in,ustate de catre un tro'. 8chea, de san,e9.
Tipuri de "o#estero#
!o+estero+u+ circu+a +a ni(e+u+ san,e+ui atasat de o proteina. Acest co'p+e=
proteina2co+estero+ este denu'it +ipoproteina. Lipoproteine+e sunt
c+asi/icate in +ipoproteine cu densitate Boasa1 /oarte Boasa sau crescuta1 in
/unctie de cantitatea de proteina pe care o contine co'p+e=u+.
2 lipoproteinele cu densitate scazuta ,/3/-! /3/' denumit si colesterolul
@rau@' poate deter'ina aparitia p+aci+or atero'atoase +a ni(e+u+ perete+ui
artere+or. !u cat ni(e+u+ de LDL din san,e este 'ai 'are1 cu atat creste
riscu+ de aparitie a .o+i+or cardio(ascu+are
2 lipoproteinele cu densitate crescuta ,A3/-! A3/' denumit si
colesterolul @bun@1 aButa +a e+i'inarea co+estero+u+ui GrauG din san,e. O
cantitate crescuta de $DL co+estero+ in san,e are ro+ protector i'potri(a
.o+i+or cardiace. Ni(e+uri sca-ute de $DL co+estero+ in san,e deter'ina
cresterea riscu+ui pentru aparitia .o+i+or cardiace
% lipoproteine cu densitate foarte scazuta ,V/3/-4 VLDL co+estero+u+ este
si'i+ar ce+ui cu densitate Boasa 8LDL91 datorita continutu+ui crescut in
+ipide co'parati( cu ce+ de proteina
2 trigliceridele4 tri,+iceride+e repre-inta un a+t tip de ,rasi'i ce sunt
transportate in san,e de o +ipoproteina cu densitate Boasa.
E=cese+e ca+orice1 de a+coo+ sau -ahar sunt trans/or'ate +a ni(e+u+
or,anis'u+ui in tri,+iceride si depo-itate in ce+u+e+e adipoase 8,rasoase9.
Fa"tori "are a'e"tea(a ni%e#u# de "o#estero#
2 dieta4 ,rasi'i+e saturate si co+estero+u+ din a+i'ente duc +a cresterea
ni(e+u+ui de co+estero+ din or,anis'. Pentru e(itarea cresterii co+estero+u+ui
in san,e este necesara reducerea cantitatii de ,rasi'i saturate si co+estero+
din a+i'entatie
2 greutatea4 pe +an,a /aptu+ ca repre-inta in sine un /actor de risc pentru
aparitia .o+i+or cardiace1 o.e-itatea poate creste si ni(e+u+ de co+estero+ din
san,e. %educerea ,reutatii duce +a scaderea cantitatii de co+estero+ GrauG si
+a cresterea cantitatii de co+estero+ G.unG din or,anis'
2 exercitiile fizice4 e=ercitii+e /i-ice re,u+ate pot duce +a scaderea ni(e+u+ui
de co+estero+ GrauG din san,e si +a cresterea ce+ui G.unG
2 varsta si sexul4 pe 'asura ce un indi(id inaintea-a in (arsta creste si
ni(e+u+ de co+estero+ din san,e. Inainte de 'enopau-a /e'ei+e tind sa ai.a
ni(e+uri 'ai sca-ute a+e co+estero+u+ui in san,e1 co'parati( cu .ar.atii de
aceeasi (arsta. Dupa 'enopau-a1 ni(e+uri+e de co+estero+ san,uin cresc1
e,a+andu2+e pe ce+e a+e .ar.ati+or de aceeasi (arsta
2 ereditatea4 ni(e+u+ de co+estero+ este deter'inat partia+ ,enetic.
$iperco+estero+e'ia 8ni(e+u+ crescut a+ co+estero+u+ui san,uin9 are si o
co'ponenta ereditara
2 alte cauze4 anu'ite 'edica'ente si a/ectiuni 'edica+e pot deter'ina
ni(e+uri crescute de co+estero+.
*iveluri sanguine de colesterol
Ni(e+u+ de si,uranta a+ co+estero+u+ui este su. "FF.
Sunt i'portante si ni(e+uri+e san,uine a+e LDL1 $DL si tri,+iceride+or.
Cu pute s"adea ni%e#u# seri" a# "o#estero#u#ui si a ris"u#ui pentru
aparitia a'e"tiuni#or "ardia"e/
2 consumul alimentelor cu un continut scazut de colesterol! Asociatia
A'ericana a Ini'ii 8A'erican $eart Association9 reco'anda +i'itarea
in,estiei de co+estero+ +a 'ai putin de #FF ',@-i. In ca-u+ in care e=ista
a/ectiuni cardiace1 aceasta +i'ita scade +a "FF ',@-i. %educerea
se'ni/icati(a a ni(e+u+ui de co+estero+ seric se /ace si prin reducerea
in,estiei de ,rasi'i saturate
2 evitarea fumatului4 /u'atu+ scade ni(e+u+ de $DL co+estero+ 8ce+ G.unG9.
%enuntarea +a /u'at in(ersea-a acest proces
" exercitiile fizice4 e=ercitii+e /i-ice duc1 uneori1 +a cresterea ni(e+u+ui de
$DL co+estero+. !hiar si acti(itati+e /i-ice 'oderate1 daca sunt e/ectuate
-i+nic1 pot aButa +a reducerea ,reutatii1 +a contro+u+ dia.etu+ui -aharat si a
hipertensiunii arteria+e1 toate aceste a/ectiuni repre-entand /actori de risc
pentru aparitia .o+i+or cardiace
2 administrarea medicamentelor conform prescriptiei medicale4 uneori
'odi/icari+e dietei si cresterea ,radu+ui de e/ort /i-ic nu aButa +a scaderea
ni(e+u+ui de co+estero+ seric1 i'punandu2se necesitatea ad'inistrarii unor
'edica'ente hipo+ipe'iante 8ce scad ni(e+u+ de co+estero+ seric9.
C-LESTE,-LUL IN VIATA N-AST,A
Colesterolul este substanta lipidica 8din cate,oria ,rasi'i9 ce se
re,aseste in toate ce+u+e+e or,anis'u+ui.
Colesterolul 4oaca un rol /oarte i'portant pentru sanatatea intre,u+ui
or,anis' pentru ca4
2 aButa +a /or'area 'e'.rane+or ce+u+are
2 constituie punctu+ de p+ecare a+ sinte-ei hor'oni+or in ,+ande+e
suprarena+e si in o(ar
2 este indispensa.i+ di,estiei +ipide+or1 in ur'a trans/or'arii de catre
/icat in acid .i+iar
Un ni(e+ ridicat de co+estero+ in san,e % 5ipercolesterolemia 2
repre-inta un /actor de risc 'aBor pentru a/ectiuni+e cardio(ascu+are.
Veri/icati1 ce+ putin C data@an1 ni(e+u+ co+estero+u+ui in san,e.
Co#estero#u# 2DL este co+estero+u+ G.unG. Ni(e+u+ ridicat a+ acestuia
'icsorea-a e=punerea /ata de .o+i+e cardio(ascu+are.
Co#estero#u# LDL este co+estero+u+ GrauG pentru ca depo-itarea +ui pe
peretii artere+or 'areste riscu+ .o+i+or coronariene si a+ accidente+or
(ascu+are cere.ra+e.
!o+estero+ 'ai 'ic de "FF',@d+ 4 ni(e+ opti' 8in a/ara riscuri+or9
&entru un colesterol in limite normale ! faceti miscare' scadeti
stresul' mancati multe fructe si legume' scadeti aportul de grasimi(
Le"itina are actiune +ipotropa1 scade ni(e+u+ co+estero+u+ui1 creste re-istenta
or,anis'u+ui +a actiunea su.stante+or to=ice1 sti'u+ea-a secretia .i+iara1
/a(ori-ea-a a.sor.tia de ,rasi'i in tu.u+ di,esti(1 sti'u+ea-a /or'area
eritrocite+or si a he'o,+o.inei.
Lecitina participa +a 'u+te procese .iochi'ice si are capacitatea de a
'icsora ni(e+u+ co+estero+u+ui din san,e1 /apt e(identiat dupa cate(a
sapta'ani de ad'inistrare per'anenta. S2a de'onstrat ca +ecitina de
ori,ine (e,eta+a 8de e=e'p+u1 din .oa.e de soia9 contri.uie +a o di-o+(are
'ai e/icienta a depuneri+or de co+estero+ /ata de +ecitina de ori,ine ani'a+a
8de e=e'p+u din oua9.
Ad'inistrarea de +ecitina contri.uie +a (indecarea 'u+tor .o+i de pie+e 8e=.
a psoria-isu+ui9 aparute si ca ur'are a dere,+arii 'eta.o+is'u+ui ,rasi'i+or.
De/icitu+ de +ecitina din .i+a este una din cau-e+e dere,+arii 'eta.o+is'u+ui
,rasi'i+or1 deter'inand aparitia ca+cu+i+or .i+iari. !onsu'u+ de +ecitina
reduce /or'area acestora.
Lecitina constituie .a-a in(e+isu+ui 'ie+inic a+ ce+u+e+or si a+ /i.re+or
ner(oase. Lecitina contri.uie +a pro/i+a=ia .o+i+or +e,ate de dere,+area
acti(itatii siste'u+ui ner(os. Are o actiune .ene/ica asupra de-(o+tarii
'enta+e. Intareste 'e'oria.
Lecitina este co'ponenta /unda'enta+a a stratu+ui 'ie+inic si a in(e+isu+ui
de aparare a+ ce+u+e+or si /i.re+or ner(oase. Apro=i'ati( #FP din 'ie+ina
siste'u+ui ner(os centra+ este co'pusa din +ecitina. Tesuturi+e i-o+atoare si
de protectie care inconBoara creieru+1 'adu(a spinarii si 'ii de Ji+o'etri de
ner(i sunt co'pusi in proportie de AAP din +ecitina. In stratu+ 'ie+inic a+
persoane+or care su/era de sc+ero-a disipata cantitatea de +ecitina este su.
nor'a+.
Insu/icienta sa deter'ina scaderea in(e+isu+ui 'ie+inic1 dere,+area
/unctionarii siste'u+ui ner(os si aparitia irasci.i+itatii1 a sindro'u+ui
sur'enaBu+ui cronic1 epui-ari cere.ra+e1 tu+.urari psiho2'otorii.
Se ,aseste in 'u+te produse a+i'entare1 de e=e'p+u in .oa.e de soia1
cu+turi+e cerea+iere1 droBdia de .ere1 peste1 ,a+.enus de ou s.a. Ea este
pre-enta in +apte+e 'atern1 ceea ce asi,ura o de-(o+tare nor'a+a a
siste'u+ui ner(os a+ su,aru+ui. Nu se ,aseste in +apte+e de (aca.
Ea este una dintre principa+e+e surse de acid necesar (ietii4 acidu+ /os/oric.
!antitatea de +ecitina necesara depinde de starea ,enera+a a or,anis'u+ui si
de intensitatea e/ortu+ui. In ca-uri+e de e/ort /i-ic1 continutu+ de +ecitina
a/+at in 'uschi creste1 'arindu2+e ast/e+ re-istenta.
O data cu (arsta1 cantitatea de +ecitina scade.
I'portanta +ecitinei pentru acti(itatea (ita+a a or,anis'u+ui poate /i
i+ustrata si de /aptu+ ca1 in ca-uri+e de in/o'etare1 cand depo-ite+e de
,rasi'i si proteine sunt consu'ate pentru e+i.erarea de ener,ie1 +ecitina
este /o+osita a.ia u+ti'a.
Ea contri.uie +a asi'i+area (ita'ine+or 8pana +a CFFP91 in specia+ a ce+or
+iposo+u.i+e1 cu' ar /i (ita'ine+e A1 D1 E1 O.
De continutu+ de +ecitina din necesaru+ -i+nic depinde si /unctionarea
nor'a+a a ,+ande+or ,enita+e.
Lecitina apara /icatu+ de actiunea conser(anti+or1 to=ine+or1 insecticide+or1
preparate+or 'edica+e1 a+coo+u+ui s.a.
Grsi'i+e nu sunt ,eneratoare de tu'ori1 dar cercetri+e recente au artat c
+ipide+e in/+uenea- echi+i.ru+ /+orei 'icro.iene intestina+e1 care au ro+
esenia+ In pre(enirea sau dec+anDarea canceru+ui de co+on Di In
'eta.o+is'u+ su.stane+or pro'otoare a+e creDterii tu'ora+e. Aceste
cercetri au e(ideniat /aptu+ c un re,i' a+i'entar .o,at In ,rsi'i creDte
/rec(ena cancere+or de co+on induse de a,eni chi'ici.
Rn àponia1 unde consu'u+ de ,rsi'i nu depDeDte C"P din aportu+ ca+oric
tota+1 canceru+ de co+on are o inciden sca-uta /a de SUA1 unde aportu+
ca+oric aBun,e pHn +a *F2*3P.
!u cHt cantitatea de co+estero+ disponi.i+ este 'ai 'are1 cu atHt creDte
cantitatea de aci-i .i+iari pro(enii din 'eta.o+is'u+ acestuia. Aci-ii .i+iari
In e=ces au un e/ect de de,resare1 a/ectea- structura Di /uncii+e
'e'.rane+or ce+u+are care pot de,enera.
Persoane+e cu o a+i'entaie .o,at In co+estero+1 e=cret o cantitate 'ai
'are de aci-i .i+iari Di de su.stane deri(ate din aceDtia. Rn ace+aDi ti'p1
cantitatea de co+estero+ Di de 'eta.o+ii ai acestuia e+i'inat pe ca+e
intestina+ este 'ai 'are1 aproape du.+ /a de cea IntH+nit +a (e,etarieni.
Pe +Hn, co+estero+1 dieta are un ro+ i'portant In re,+area /+orei 'icro.iene
intestina+e. Un re,i' .o,at In ,rsi'i saturate Di proteine creDte cantitatea
de ,er'eni 'icro.ieni anaero.i. AceDtia deter'in trans/or'area unei pri
a co+estero+u+ui In su.stane canceri,ene Di sti'u+ea- e+i'inarea
intestina+ a aci-i+or .i+iari.
Toate acestea arat Inc o dat i'portana unei a+i'entaii echi+i.rate In
'eninerea sntii1 iar pstrarea (a+ori+or co+estero+u+ui san,(in In +i'ite
nor'a+e reduce /rec(ena canceru+ui de co+on.
Care este ro#u# +rasii#or in or+anis/ A%e! totusi! ne%oie de
+rasii/
E 6rasimile reprezinta o sursa de energie ? cand aportu+ ener,etic e
sca-ut1 aci-ii ,rasi sunt 'o.i+i-ati din tesutu+ adipos
E 6rasimile sunt componente importante ale membranelor celulare ?
aportu+ de aci-i ,rasi esentia+i nu tre.uie sa depaseasca CP din
aportu+ ener,etic tota+
E 6rasimile sunt precursori pentru 4 prostaglandine' tromboxani si
leucotriene ? inter(in in re,+area te'peraturii1 coa,u+area san,uina1
di+atarea si contractia (ase+or de san,e1 reactii+e a+er,ice1
per'ea.i+itatea 'e'.rane+or1 tensiunea intraocu+ara1 procese+e
in/+a'atorii1 apetitu+1 siste'u+ i'unitar1 producerea de hor'oni
steroi-i s.a.
E 6rasimile sunt transportori pentru vitaminele liposolubile $'3'E si
9
Este ade%arat "a stari#e depresi%e se pot insta#a si "a urare a unui
"onsu are de +rasii/
Un nu'ar din ce in ce 'ai 'are de psihiatri si .iochi'isti sustin ca e=ista
pri'eBdia in'u+tirii nu'aru+ui stari+or depresi(e ca ur'are a consu'u+ui
de ,rasi'i. In creieru+ u'an e=ista o cantitate 'are de ,rasi'i si aceste
,rasi'i pot /i 'odi/icate prin a+i'entatie 8pro/esoru+ `. $i..e+n1 Institutu+
Nationa+ de Sanatate1 ]ashin,ton D.!.1 SUA9. Tipu+ de ,rasi'i ce intra in
co'po-itia creieru+ui poate in/+uenta sanatatea 'inta+a. Aci-ii ,rasi au /ost
pusi in +e,atura cu serotonina1 un neurotrans'itator. &edica'ente+e
antidepresi(e cresc ni(e+uri+e de serotonina. !ercetari+e au aratat ca
persoane+e cu o cantitate 'ica de aci-i ,rasi o'e,a2# in +ichidu+
ce/a+orahidian au ni(e+uri sca-ute de serotonina. Se pare ca ad'inistrarea
de aci-i o'e,a2# a'e+iorea-a si /+u=u+ san,uin cere.ra+.
Can"eru# aar are drept "au(a un "onsu are de +rasii/
Grasi'i+e saturate1 in 'area +or 'aBoritate de ori,ine ani'a+a1 sunt
i'p+icate in di/erite /or'e de cancer1 'ai a+es cancer 'a'ar si cancer de
intestin ,ros.
Sunt $o#i#e "ardio%as"u#are o "onse"inta a "onsuu#ui are de
+rasii/
Dintre principa+e+e K cau-e de 'orta+itate din tari+e de-(o+tate1 surp+usu+
pondera+ e i'p+icat in ce+ putin * dintre "au(e 4 .oa+a coronariana1
canceru+1 accidente+e (ascu+are cere.ra+e si dia.etu+.
U#eiu# de susan a a0uta sa s#a$es"/
Se'inte+e de susan sunt si o sursa .una de ,rasi'i 8nu nu'ai de a'inoaci-i
esentia+i1 'a,ne-iu1 -inc1 ca+ciu si /ier9. !ontin 3FP ,rasi'i1 a+catuite in
proportii e,a+e din acidu+ 'ononesaturat o+eic si acidu+ essentia+
po+inesaturat +ino+ic. O particu+aritate a u+eiu+ui de susan este pre-enta
sesa'inei care 4
2 scade a.sor.tia co+estero+u+ui din intestin
2 creste e=cretia co+estero+u+ui prin /eca+e
2 di'inuea-a sinte-a co+estero+u+ui in /icat
Nu"i#e sunt o sursa $una de a"i(i +rasi esentia#i nuci+e ar tre.ui sa
repre-inte o co'ponenta re,u+ata a a+i'entatiei. CFF , nuci contin A"2A#
,rasi'i1 a+catuite din acidu+ +ino+ic 8#*P91 cei+a+ti aci-i ,rasi /iind in
concentratii 'ai 'ici.
Pentru sanatatea noastra! "u sa ne 'eri de a"i(ii +rasi trans/
Se stie ca e=ista * tipuri de ,rasi'i4
2 saturate
2 po+inesaturate 8o'e,a2#1 o'e,a2A9
2 'ononesaturate
2 aci-ii ,rasi trans 8creati de industrie1 prin adau,area de ioni de
hidro,en ,rasi'i+or po+inesaturate9
Aci-ii ,rasi trans 4
2 so+icita /oarte 'u+t en-i'e+e1 incat tu+.ura 'eta.o+is'u+ +ipide+or
2 praBirea a+i'ente+or da nastere si +a aci-i ,rasi trans
!arto/ii sunt praBiti In ,rasi'i (e,eta+e partia+ hidro,enate si au un aport
i'portant de ca+orii In dieta 8o portie 'edie de carto/i praBiti aduce C*13 ,
,rasi'e1 iar CFF , de ,rasi'e 'eta.o+i-ate ,enerea-a peste KFF de ca+orii9.
Prin continutu+ in a"rB#aida 5pre,atesc terenu+7 pentru i'.o+na(irea
or,anis'u+ui. La intre.area ce este acrU+a'ida au raspuns cercetatori
a(i-ati care au constatat ca este o su.stanta to=ica care se /or'ea-a in
interioru+ a+i'ente+or1 in ti'pu+ /a.ricarii sau prepararii acestora. U+ti'e+e
studii arata ca acrU+a'ida incepe sa se produca +a circa C"F ,rade !e+sius1
iar concentratia creste odata cu cresterea te'peraturii. Ea se /or'ea-a din
reactia a'inoaci-i+or cu hidratii de car.on1 cand a+i'ente+e coapte sau
praBite incep sa capete cu+oare1 ,ust si 'iros. Dupa cu' re-u+ta din
e=peri'ente+e /acute1 un ro+ e=tre' de i'portant i+ are apa pe care o contin
a+i'ente+e4 cu cat e 'ai 'are cantitatea de apa1 cu atat e 'ai redusa
concentratia de acrU+a'ida. De aceea se reco'anda ca a+i'ente+e sa /ie nu
coapte sau praBite1 ci /ierte in apa sau in a.uri.
Pare de 'irare1 dar si /+orice+e+e de poru'. /acute In unt sau In u+ei de
/+oarea soare+ui aduc In dieta #3F ca+orii 8pentru CFF de ,ra'e9.
2 cresc riscu+ .o+ii coronariene1 canceru+ui 'a'ar1 intestina+ si de prostata
2 cresc co+estero+u+ 5rau71 tri,+iceride+e si cresc riscu+ in/arctu+ui 'iocardic
2 scad co+estero+u+ 5.un7
2 /a(ori-ea-a riscu+ +itia-ei .i+iare 8pietre +a (e-ica .i+iara9
2 /a(ori-ea-a procese+e in/+a'atorii
2 cresc riscu+ de dia.et -aharat tip "
2 trec si in +apte+e de 'a'a1 a(and e/ecte ne,ati(e asupra cresterii
Care sunt surse#e de a"i(i +rasi trans "are tre$uie e%itate/
2 'ar,arina
2 ,rasi'i+e se'iso+ide 8din care se prepara sosuri+e9
2 produse+e de .rutarie si patiserie
2 .iscuitii
2 carto/ii praBiti
2 chipsuri+e 2 CFF de ,ra'e de chips2uri pot aduce In dieta peste
3FF de ca+orii.
2 a+i'ente+e con,e+ate praBite
2 /+orice+e+e preparate cu ,rasi'i
2 produse+e /ast2/ood s.a.
CUM P-T C SA A,D D .,ASIMILE DIN -,.ANISM /
E L2!arnitina este un a'inoacid sinteti-at +a ni(e+u+ /icatu+ui si rinichi+or
din +i-ina si 'etionina1 doi a'inoaci-i esentia+i. In a+i'ente se ,aseste
in specia+ in ce+e de ori,ine ani'a+a1 dar si in une+e p+ante1 cu' ar /i
soia1 insa in cantitati 'u+t 'ai reduse.
E !arnitina este /o+osita datorita e/ecte+or sa+e cardioprotectoare si
datorita in/+uentei .ene/ice asupra pro/i+u+ui +ipidic ? e/ect de reducere a
ni(e+u+ui tri,+iceride+or si de crestere a ni(e+u+ui co+estero+u+ui $DL 8ce+
5.un79. L2carnitina a /ost /o+osita cu succes ca trata'ent adBu(ant in
a/ectiuni cardio(ascu+are1 cu' ar /i an,ina pectora+a1 insu/icienta
cardiaca si in pre(enirea aparitiei in/arctu+ui de 'iocard. Ad'inistrarea
ei reduce se(eritatea si'pto'e+or si in une+e ca-uri poate conduce +a
di'inuarea do-e+or din 'edicatia u-ua+a pe care o /o+oseste pacientu+.
E L2carnitina are proprietati antio=idante. Aceti+2L2carnitina1 un deri(at de
carnitina a do(edit e/icienta neuroprotectoare1 /iind uti+i-ata si in
trata'entu+ 'a+adiei A+-hei'er.
E Principa+u+ 'ecanis' a+ L2carnitinei in or,anis' se re/era +a i'p+icarea
sa in 'eta.o+is'u+ ,rasi'i+or. Toate tesuturi+e1 cu e=ceptia creieru+ui1
uti+i-ea-a aci-i ,rasi cu +ant +un, pentru producerea de ener,ie. In
'uschii striati si in 'uschiu+ cardiac1 o contri.utie 'aBora +a producerea
de ener,ie o are .eta2o=idarea acestor aci-i ,rasi. Pentru ca aci-ii ,rasi
sa aBun,a in ce+u+a aco+o unde (or /i 'eta.o+i-ati1 si anu'e in interioru+
'itocondrii+or 85/a.rici+e de ener,ie7 a+e ce+u+e+or9 este ne(oie de L2
carnitina care /aci+itea-a transportu+ aci-i+or ,rasi prin 'e'.rane. O a+ta
/unctie a L2carnitinei este de a e+i'ina din 'itocondrii aci-ii ,rasi cu
+ant scurt si 'ediu1 care se acu'u+ea-a ca ur'are a 'eta.o+is'u+ui
nor'a+ 8dar si in ca-u+ unor a/ectiuni9 si care ar i'piedica .una
/unctionare a 'ecanis'e+or ener,etice.
E Pentru indi(idu+ nor'a+1 "F2"FF ', carnitina pro(enite din a+i'entatie
si sinteti-ate in or,anis'1 sunt su/iciente1 insa pentru a+te cate,orii
8sporti(e1 .o+na(i9 e ne(oie de do-e 'ai 'ari. Do-e+e opti'e de
ad'inistare a carnitinei se incadrea-a intre " , si A , si se reco'anda
sporti(i+or1 ce+or cu pro.+e'e cardio(ascu+are si ce+or ce (or sa scada in
,reutate. In aceasta pri(inta1 L2carnitina nu a do(edit e/ecte
spectacu+oase1 insa in asociere cu re,i' a+i'entar hipoca+oric si e/ort
/i-ic se produce o cu'u+are a e/ecte+or1 cu o scurtare a ti'pu+ui pana +a
o.tinerea unor re-u+tate (i-i.i+e.
2IPE,TENSIUNEA A,TE,IALA SI STILUL DE VIATA
E ?bezitatea
? Indice+e de 'asa corpora+a 'ai 'are de "> este core+at cu
cresterea tensiunii arteria+e
? O.e-itatea a.do'ina+a creste riscu+ cardio(ascu+ar
? Pre(enirea o.e-itatii pre(ine si hipertensiunea 4 /aceti sport1
renuntati +a /ast2/ood1 +i'itati consu'u+ de -ahar si de ,rasi'i
E Ingestia crescuta de sare
? Dieta hiposodata poate scadea 'oderat hipertensiunea +a
apro=i'ati( 3FP dintre hipertensi(i 8indi(i-i 5sodiu sensi.i+i79
? %educeti consu'u+ de sare0
E Consumul excesiv de alcool
? Un consu' 'ai 'are de #F, a+coo+ pur@-i duce +a o crestere cu #
'' $, a tensiunii arteria+e
? E(itati e=cese+e a+coo+ice0
E )edentarismul
? Lipsa acti(itatii /i-ice1 -i+nic1 conduce +a aterosc+ero-a1 o.e-itate1
a/ectiuni cardio(ascu+are1 creste tensiunea arteria+a
? )aceti 'iscare0
E #actori care prote4eaza valorile tensiunii arteriale in limite normale!
? potasiu+ ? cu cat cantitatea de potasiu consu'ata e 'ai 'are1 cu
atat (a+oarea tensiunii arteria+e este 'ai 'ica1 sca-and si riscu+ de
acidente (ascu+are cere.ra+e
? ca+ciu+ ? se reco'anda un aport -i+nic de ca+ciu de C"FF ',
? 'a,ne-iu+ ? are e/ect (asodi+atator
? starea de .ine
? 'iscarea1 acti(itatea /i-ica /acuta cu re,u+aritate1 -i+nic
2IPE,TENSIUNEA A,TE,IALA SI )-LILE AS-CIATE
E $lte afectiuni cardiovasculare ,aritmiile' ateroscleroza' insuficienta
cardiaca' boala arterelor coronare-
2 pentru a pre(eni arit'ii+e1 consu'ati cantitati su/iciente de
a+i'ente care contin potasiu si 'a,ne-iu
2 e posi.i+ ca 'edicu+ d(s. sa (a prescrie un antihipertensi(
8diuretic tia-idic sau .eta.+ocant9 pentru a reduce (o+u'u+ sau
presiunea /+u=u+ui san,(in prin artere
2 'edicu+ d(s. (a (a prescrie 'edicatia corespun-atoare 8inhi.itor
a+ en-i'ei de con(ersie1 diuretic1 .eta.+ocant9
2 daca deBa ati su/erit un in/arct 'iocardic1 .eta.+ocante+e reduc
riscu+ pentru un nou in/arct
E 3iabetul za5arat
2 hipertensiunea arteria+a creste si riscu+ decesu+ui printr2o
co'p+icatie a dia.etu+ui
2 reduceti tensiunea arteria+a pana +a C#F@K3 '' $, sau chiar 'ai
Bos
2 ur'ati un re,i' a+i'entar sanatos
2 renuntati +a /u'at
2 +i'itati consu'u+ de a+coo+
2 /aceti 'iscare1 cu re,u+aritate
2 'edicu+ d(s. (a (a prescrie antihipertensi(e care proteBea-a
rinichii
E Valoarea crescuta a colesterolului in sange
2 KP dintre persoane+e hipertensi(e au si concentratia crescuta a
co+estero+u+ui in san,e
2 ace+easi 'odi/icari a+e sti+u+ui de (iata care reduc tensiunea
arteria+a1 reduc si co+estero+u+
2 'edicu+ d(s. (a (a indica tipu+ de antihipertensi(e de care a(eti
ne(oie 8une+e antihipertensi(e (resc concentratia co+estero+u+ui si
tri,+iceride+or in san,e1 a+te+e scad ,rasi'i+e L protectoare M din
san,e9
E $fectiuni renale
2 hipertensiunea arteria+a poate conduce +a insu/icienta rena+a
2 reduceti tensiunea arteria+a su. C#F@K3 '' $,
2 'edicu+ d(s. (a (a prescrie antihipertensi(e+e corespun-atoare
situatiei d(s. 8inhi.itori ai en-i'ei de con(ersie s.a.9
PENT,U - INIMA SANAT-ASA
Asi+urati7%a o nutritie sanatoasa
2 uitati de diete1 dar opriti2(a din 'ancat cand inca (a este /oa'e
2 o a+i'entatie sanatoasa presupune arderea ,rasi'i+or si construirea
'uscu+aturii
2 'ancati 'ai putin cantitati(
2 'ancati ,rasi'i+e potri(ite
2 .eti (in rosu1 din cand in cand1 cu 'oderatie
2 +uati2(a ti'p su/icient pentru a 'anca
2 'estecati .ine
2 renuntati +a /ast2/ood
2 asi,urati2(a (ita'ine+e si 'inera+e+e de care a(eti ne(oie
2 ascu+tati2(a corpu+0
2 'u+te /ructe1 +e,u'e1 peste
2 traiti natura+
E#iinati! "at puteti! stresu# 8+ra$a peranenta; din %iata d%s1>
2 nu +asati tehno+o,ia 'oderna sa (a do.oare 8'o.i+1 internet1
te+e(i-or9
2 ascu+tati 'u-ica ? este un ade(arat .a+sa' pentru su/+et
2 /aceti sport1 /aceti 'iscare -i+nic
2 respectati2(a -i+e+e +i.ere
2 dor'iti su/icient
2 'ani/estati2(a e'otii+e
2 nu (a tratati 'asina 'ai .ine decat (a tratati corpu+
2 renuntati +a /u'at
Fiti atenti #a ediu# in "are traiti
2 studii recente au do(edit ca -,o'otu+ poate de(eni a+ "2+ea /actor de
risc a+ .o+i+or de ini'a 8tea'a si o productie sporita a corti-o+u+ui9
2 nu /u'ati0 renuntati +a /u'at0 e(itati /u'atu+ pasi(0
2 redecorati2(a +ocu+ de 'unca
2 .anii nu sunt totu+
2 tratati cu atentie si respect persoane+e cu care re+ationati
2 te'peraturi+e 'ai Boase cresc riscu+ .o+i+or de ini'a ? rata atacuri+or
de cord sporeste cand se raceste (re'ea
2 +asati soare+e sa intre
2 +uati2(a un ani'a+ de co'panie
Fiti a"ti%i>
2 /aceti sport ? sportu+ reduce rata unui atac de cord cu pana +a >"P
2 /iti un in(in,ator1 dar in(atati sa si pierdeti
2 renuntati de/initi( +a sedentaris'
2 donati san,e
2 .ucurati2(a de o (iata se=ua+a sanatoasa
2 'er,eti pe Bos ? pentru /iecare KFF ' parcursi pe Bos1 riscu+ de a
su/eri un atac de cord se di'inuea-a cu pana +a C3P
2 /iti creati(i
Atitudinea
2 e=pri'ati2(a e'otii+e si senti'ente+e
2 a(eti ,riBa de su/+etu+ d(s. si (eti reduce riscu+ unui atac de cord
2 daca (a puteti recunoaste s+a.iciuni+e1 de'onstrati ? cu ade(arat ?
putere
2 radeti cat 'ai des 8cu 'oti(09 ? rasu+ poate pre(eni in/ectii+e 8creste
i'unitatea91 canceru+ si .o+i+e de ini'a
2 nu ascundeti durerea
2 in(atati sa /iti ca+'i si sa (a stapaniti a,resi(itatea ? a,resi(itatea
continua i'piedica indep+inirea /unctiei siste'u+ui i'unitar4
pre(enirea canceru+ui si atacu+ui de cord
2 /iti cinstiti /ata de d(s. insi(a
2 /aceti2(a prieteni1 re+ationati deschis
2 credeti in d(s.0
2 acordati2(a reco'pense
2 nu a'anati0
DE CE SI CUM SA NE P,-TE<AM INIMA/
E In/arctu+ 'iocardic1 accidentu+ (ascu+ar cere.ra+ erau .o+i a+e
(arstnici+or. De cati(a ani1 aceste a/ectiuni apar si +a tineri1 (arsta de
aparitie a accidente+or coronariene sca-and si su. *F de ani. ;o+i+e
cardio(ascu+are /ac in continuare ce+e 'ai 'u+te (icti'e in +u'e.
E Pe +an,a /actorii de risc pe care nu2i pute' in/+uenta 8ereditatea1 (arsta1
se=u+1 'enopau-a s.a.91 e=ista si /actori asupra carora pute' inter(eni4
o.iceiu+ de a /u'a1 o.e-itatea1 sedentaris'u+1 stresu+1 hipertensiunea
arteria+a1 hiper+ipide'ia. !and acesti /actori se asocia-a1 riscu+ de .oa+a
cardiaca este cu atat 'ai 'are.
E Aipertensiunea arteriala este un ina'ic reduta.i+1 de 'u+te ori inse+ator
prin saracia si'pto'e+or. De aceea1 /iecare dintre noi tre.uie sa /ace'
controa+e periodice pentru a depista din (re'e (a+ori+e crescute a+e
presiunii arteria+e.
E #umatul este ce+ 'ai de te'ut /actor de risc pentru tineri. Nicotina si
'ono=idu+ de car.on din ti,ara acce+erea-a aterosc+ero-a1 /eno'enu+ de
in,ustare a pereti+or artere+or care hranesc ini'a si /a(ori-ea-a1 de
ase'enea1 aparitia tro'.o-ei 8/or'area de chea,uri in interioru+
(ase+or9. In ti'p1 /+u=u+ de san,e catre ini'a se reduce si se insta+ea-a
.oa+a cardiaca ische'ica. !and artere+e coronare se inchid1 apare
in/arctu+ de 'iocard +a care /u'atorii1 in co'paratie cu ne/u'atorii1
sunt de doua ori 'ai predispusi.
E ?bezitatea' sedentarismul si dislipidemia sunt /eno'ene
interdependente. O.e-itatea se naste din o.iceiuri a+i'entare
nesanatoase asociate cu sedentaris'. Dis+ipide'ia este si ea cau-ata de
o a+i'entatie cu e=ces de ,rasi'i saturate1 ani'a+e1 care cresc
co+estero+u+ Qrau7 si tri,+iceride+e din san,e. In ti'p1 peretii artere+or se
in,ustea-a si apar accidente+e coronariene. Dis+ipide'ia poate /i
pre(enita prin reducerea a+i'ente+or .o,ate in ,rasi'i de ori,ine
ani'a+a in dieta -i+nica4 carne de porc1 unt1 s'antana1 praBe+i. Sunt
reco'andate +e,u'e+e si /ructe+e1 carnea de pasare sau de peste oceanic
8.o,at in aci-i ,rasi O'e,a2#1 cu e/ect protector cardio(ascu+ar9.
Sedentaris'u+ este un a+t /actor de risc a+ .o+i+or coronariene. E=ercitiu+
/i-ic re,u+at creste co+estero+u+ .un1 contro+ea-a tensiunea arteria+a si
co'.ate o.e-itatea.
E Cauza importanta de boala cardio%vasculara este si diabetul za5arat
tipC cat si tip ". Asa se e=p+ica decesu+ 'are prin .o+i de ini'a a+
dia.etici+or. Acesti .o+na(i tre.uie sa ur'e-e cu ri,uro-itate trata'entu+
prescris de 'edicu+ curant1 core+at cu dieta hipo,+ucidica. In ca-u+
pacienti+or cu dia.et de tip " este +a /e+ de i'portant si contro+u+
periodic a+ ,reutatii corpora+e1 caci co'.inatia o.e-itate ?dia.et este
/ata+a pentru ini'a.
? inima sanatoasa inseamna miscare' alimentatie cu grasimi putine'
reducerea consumului de dulciuri' reducerea consumului de alimente
sarate' conservate' renuntarea la fumat.
ALIMENTATIE PENT,U INIMA TA
O dieta echi+i.rata este cheia pentru a a(ea o ini'a sanatoasa si un .un
siste' i'unitar. &incand a+i'ente sanatoase puteti reduce riscu+
i'.o+na(iri+or de cancer cu pina +a 3FP.
Une+e a+i'ente aButa or,anis'u+ sa 'entina co+estero+u+ +a un ni(e+ sca-ut
si o tensiune arteria+a .una. Iata ce+e 'ai i'portante a+i'ente care pot aButa
ini'a4
Peste#e 2 Doua 'ese de peste pe sapta'ana pot reduce se'ni/icati( riscu+
unui atac de cord prin 'entinerea unei tensiuni arteria+e nor'a+e.
&ancand peste1 pre(eniti riscu+ aparitiei canceru+ui de san si de co+on1
'ini'a+i-ati dureri+e cau-ate de artrita. Toate aceste e/ecte .ene/ice sant
datorate aci-i+or ,rasi de tip O'e,a2# care se ,asesc in specia+ in ton1
sardine1 'acrou1 herin,.
Mere#e 2 &ere+e contin din a.undenta pectina1 o /i.ra hidroso+u.i+a care
(a aButa sa scadeti ni(e+u+ co+estero+u+ui. La un ,rup de persoane sanatoase
care au 'ancat " 2 # 'ere@-i1 studii+e au re+e(at ca * din 3 au a(ut ni(e+uri
sca-ute de co+estero+ 5rau7. Pectina aButa1 de ase'enea1 in pre(enirea
riscu+ui canceru+ui de co+on.
Mor"o%ii 2 Una din ce+e 'ai .o,ate surse a+e antio=idantu+ui .eta2caroten1
'orco(ii contin1 de ase'enea1 /i.re hidroso+u.i+e. !u cat ni(e+u+ .eta2
carotenu+ui in san,e este 'ai ridicat1 cu atit sunte' 'ai putin e=pusi +a un
atac de cord. ProteBind ce+u+e+e i'potri(a o=idarii1 antio=idantii reduc riscu+
canceru+ui pu+'onar.
Faso#ea reduce si ea ni(e+u+ co+estero+u+ui in san,e cu pina +a C>P si este o
sursa .una de -inc1 /ier si 'a,ne-iu.
Te#ina scade concentratia hor'oni+or cau-atori de stress 8corti-o+9 in sin,e.
Adau,ind te+ina in a+i'entatie puteti scadea ni(e+u+ co+estero+u+ui cu pana
+a C* P.
In p+us1 te+ina 'ai contine o ,rupare de co'ponente cu e/ect
anticanceri,en1 iar o dieta din care nu +ipseste te+ina poate proteBa sto'acu+
de cancer.
Vinu# rosu! in cantitati /oarte 'ici 8CF ,@-i9 poate /i /actor de protectie
coronarian.
ALIMENTATIE PENT,U - INIMA SANAT-ASA
Este i'portanta o a+i'entatie saraca in ,rasi'i saturate 8cu' sunt ce+e de
ori,ine ani'a+a91 pentru ca acestea duc +a /or'area de co+estero+.
Incercati sa pastrati o dieta saraca in sodiu 8adica /o+osirea cu prudenta a
sarii1 a a+i'ente+or conser(ate1 se'ipreparate care contin sare 5ascunsa79.
&entineti o ,reutate corpora+a nor'a+a 8sau incercarea atin,erii unei
,reutati nor'a+e in ca-u+ persoane+or suprapondera+e9.
!e+ 'ai i'portant aspect a+ a+i'entatiei potri(ite pentru 'entinerea
sanatatii ini'ii este consu'u+ de /ructe proaspete si +e,u'e1 dar nu tre.uie
uitate nici cerea+e+e 8toate acestea /iind surse i'portante de /i.re9.
A+e,eti +apte+e cu 'ini'u' de ,rasi'e sau +apte+e de,resat1 in +ocu+ ce+ui
inte,ra+.
E+i'inati a+i'ente+e praBite1 in+ocuindu2+e cu ce+e /ierte1 ina.usite sau ce+e
preparate +a cuptor.
)o+ositi +a ,atit u+eiuri care contin ,rasi'i nesaturate 8iar ce+e saturate in
cantitati /oarte 'ici91 precu' ce+ de 'as+ine 8care este un ade(arat e+i=ir a+
'entinerii sanatatii91 u+eiu+ de poru'.1 soia s.a.
&ancati a+i'ente sarace in ca+orii.
In+ocuiti s'antana sau 'aione-a cu iaurtu+ de,resat sau cu s'antana partia+
de,resata.
In+ocuiti .ran-a ,rasa si sarata cu cea /ara ,rasi'i si e(entua+ desarata.
)o+ositi 'irodenii+e pentru condi'entarea +e,u'e+or1 in +oc de sare si unt.
In+ocuiti painea a+.a cu cea inte,ra+a1 nea,ra1 cu se'inte.
%enuntati +a ,ustari+e satioase constand in sandZich2uri si in+ocuiti2+e cu
/ructe sau +e,u'e proaspete.
Este /oarte i'portant sa cititi atent etichete+e a+i'ente+or cu'parate.
In/or'atia care interesea-a este cea re/eritoare +a G/actorii nutriti(iG4
continutu+ tota+ de ,rasi'i1 ,rasi'i+e saturate@nesaturate1 co+estero+u+ si
cantitatea de sodiu. Va+oarea acestor /actori tre.uie sa /ie su. ni(e+u+ de 3P
pentru ca a+i'entu+ sa /ie indicat intr2o dieta sanatoasa.
Poti reduce riscu+ de a de-(o+ta .o+i cardiace 'ancand sanatos. Pentru o
ini'a sanatoasa tre.uie sa consu'i4
2 'ai putine ,rasi'i
2 'ai putin sodiu
2 'ai putine ca+orii
2 'ai 'u+te /i.re.
CATEVA ALIMENTE PENT,U INIMA TA>
,osii#e
%osii+e contin une+e su.stante care se ,asesc cu precadere in continutu+ +or1
/iind 'ai putin inta+nite in restu+ +e,u'e+or. %osii+e contin (ita'ine1
'inera+e1 dar si antio=idanti speci/ici1 ast/e+ incat actionea-a protecti(
asupra aparatu+ui cardio(ascu+ar1 intarind inte,ritatea (ase+or.
Carto'ii du#"i
Au indice+e ,+ice'ic 'ic1 ceea ce insea'na ca nu cresc i'ediat ni(e+u+
,+ice'iei din san,e. Au (ita'ina A1 +icopen si /i.re care 'entin ini'a
sanatoasa. Nu adau,ati peste ei dressin,uri du+ci1 .o,ate in ca+orii. )o+ositi
scortisoara si suc de +a'aie.
Faso#ea
Are un continut ridicat in (ita'ine din co'p+e=u+ ;1 /iind uti+a si pentru
persoane+e cu a/ectiuni ner(oase1 cu a'orte+i a+e 'e'.re+or sau de,ete+or1
pare-e si he'ipare-e1 s.a. )aso+ea are si un indice ,+ice'ic 'ic1 +a /e+ si
'a-area.
Ardeiu#
Ardeiu+ este .o,at in4 (ita'ina ;A1 (ita'ina !1 niacina1 potasiu si /i.re.
Este idea+ pentru sa+ate.
Ve+eta#e %er(i
;une pentru si+ueta1 .une si pentru ini'a. !ontin potasiu si 'a,ne-iu care
re,+ea-a tensiunea san,e+ui. In p+us1 au +uteina1 /i.re1 (ita'ina A si
antio=idanti.
Mor"o%ii
!ontin un tip de /i.re so+u.i+e1 re,asit de a+t/e+ si in /u+,ii de o(a-1 care
scade co+estero+u+.
Peste#e
Peste+e contine cantitati repre-entati(e de aci-i ,rasi O'e,a2# si O'e,a2A1
esentia+i pentru 'eta.o+is'u+ +ipidic1 /iind i'p+icati in protectia /ata de
aterosc+ero-a. De ase'enea1 'ai contine -inc in cantitati 'ai 'ari decat
a+te a+i'ente1 dar si Vita'ina D. Se reco'anda sa 'ancati peste de
'ini'u' doua ori pe sapta'ana.
Cerea#e#e
)u+,ii de cerea+e din .oa.e stri(ite1 neprocesate1 dar 'ai natura+i1 sunt cei
'ai .uni. La 'icu+ deBun1 cu iaurt1 'iere1 sta/ide1 dupa ,ust1 (or asi,ura de
+a inceput un du.+u aport4 de (ita'ine din co'p+e=u+ ; in care cerea+e+e
sunt ce+e 'ai .o,ate1 dar totodata si de ca+ciu1 proteine si (ita'ine.
Desi,ur1 aceasta co'.inatie pre-inta si o (erita.i+a sursa de du+ce .un1
continand ,+ucide cu a.sor.tie +enta care ener,i-ea-a or,anis'u+.
A'ine#e
I'.unatatesc (ederea1 cresc capacitatea de +upta a siste'u+ui i'unitar1 au
proprietati antiin/+a'atorii1 toni/iante1 deto=i/iante1 contin .etacaroten1
(ita'ina O 1 /o+at1 ca+ciu1 'a,ne-iu1 'an,an1 potasiu1 /+a(onoi-i1
po+i/eno+i1 (ita'ina ! din .e+su, si 'u+te /i.re. !ontin antocianin.
Mi+da#e#e
!ontin aci-i ,rasi O'e,a2# si O'e,a2A1 +a /e+ ca peste+e si u+eiu+ de
'as+ine1 (ita'ina E in cantitati 'ari1 dar si proteine1 'inera+e1 (ita'ine si
a+te su.stante acti(e. !o'.inatia de nutrienti continuta de 'i,da+e este
specia+a si nu se ,aseste cu usurinta in a+te a+i'ente.
Porto"a#e#e
!ontin pectina si potasiu. Potasiu+ scade tensiunea san,e+ui.
Cirese#e
!ontin o su.stanta nu'ai .una pentru ini'i+e noastre4 antocianin 7 care
'entine (ase+e de san,e sanatoase.
Cu "e se in#o"uieste "arnea/
E=ist 'ai 'u+te a+ternati(e4
/eguminoase ? /a'i+ia /aso+ei4 soia1 nut1 +inte1 /aso+e a+.1 .o.1 'a-re.
&reparate din soia4 to/u1 soia te=turat 8carne (e,eta+9.
Soia conine toi a'inoaci-ii esenia+i1 /iind o protein co'p+et. !e+e+a+te
+e,u'inoase asociate cu cerea+e+e1 nuci i se'in e asi,ur -i+nic to i
a'inoaci-ii indispensa.i+i or,anis'u+ui. !on inutu+ +or .o,at In /i.re i
co'pui /itochi'ici 8care +ipsesc In carne9 i a.sen a ,rsi'i+or
duntoare 8,rsi'i saturate1 co+estero+ ? pre-ente In carne9 +e reco'and
ca a+i'ent ? 'edica'ent1 /oarte (a+oros pentru pre(enirea o.e-it ii1
dia.etu+ui1 .o+i+or
ini'ii i (ase+or de sHn,e1 canceru+ui de co+on s.a. Rn 'od deose.it1 soia
este un a+i'ent ? 'edica'ent In pre(enirea i tratarea .o+i+or de ini'.
E+e'entu+ cheie pentru +e,u'inoase este 'odu+ de preparare.
FACT-,II DE ,ISC PENT,U ACCIDENTUL VASCULA,
CE,E),AL 8AVC;
E Varsta inaintata' sexul masculin' factorii genetici ? /actori de risc care
nu se pot 'odi/ica. %estu+ sunt 'odi/ica.i+i printr2un sti+ de (iata
sanatos0
E Aipertensiunea arteriala ? riscu+ AV! +a hipertensi(i este de * ori 'are
decat +a nor'otensi(i. Un sti+ de (iata sanatos si 'entinerea tensiunii
arteria+e +a (a+ori su. C*F@NF ''$, scade incidenta AV!.
E #umatul activ si pasiv 8 riscu+ de AV! creste cu nu'aru+ de ti,ari
/u'ate. )u'atu+ 4
2 deter'ina he'ora,ii su.arahnoidiene1 ur'ate de in/arct cere.ra+
2 contri.uie +a /or'area p+aci+or de atero' din artere+e carotide
2 creste (asco-itatea san,e+ui1 /a(ori-ea-a a,re,area tro'.ocite+or1
risc de /or'are de chea,uri
2 creste /i.rino,enu+ seric
2 'odi/ica .iochi'ia ,rasi'i+or din san,e.
E Consumul excesiv sau<si sustinut de alcool 8 creste si riscu+ de
tro'.o-a1 dar si de he'ora,ie cere.ra+a
E 3iabetul za5arat 8 creste riscu+ de AV! de #2A ori
E ?bezitatea 8 cea a.do'ina+a +a .ar.ati si e=cesu+ pondera+ +a /e'ei
creste riscu+ de AV!
E :olile cardiace' fibrilatia atriala' boala coronariana' insuficienta
cardiaca' 5ipertrofia ventriculara stanga' valvulopatiile' ateroscleroza
carotidiana
E 3islipidemia' sedentarismul' consumul mare de sare' consumul redus
de fructe si legume' anticonceptionalele orale' terapia de substitutie cu
estrogen' nivelul crescut de 5omocisteina' infectiile' bolile inflamatorii
sistemice.
C-NSECINTE ALE .LICEMIEI C,ESCUTE
8NIVEL MA,E AL ZA2A,ULUI IN SAN.E;
E Cresterea agregabilitatii trombocitelor 8 risc de /o'are de chea,uri +a
ni(e+u+ (ene+or
E Cresterea nivelului de acid uric 8 aparitia ,utei
E Cresterea trigliceridelor
E Cresterea colesterolului sangvin
E Cresterea nivelului de acizi grasi liberi in placile ateromatoase 8 .o+i
de ini'a si (ascu+are
E Cresterea nivelului de cortizol in sange ? suprarena+e+e produc corti-o+
ca raspuns +a stress
E Cresterea greutatii corporale
E +educerea indicelui fagocitar' a capacitatii ,+o.u+e+or a+.e de a
5'anca7 'icro.ii1 scade capacitatea de a se apara a or,anis'u+ui
E +educerea numarului de receptori de insulina la nivelul celulelor 8
creste ni(e+u+ de insu+ina in san,e1 se e+i.erea-a norepine/rina1 creste
tensiunea arteria+a.
#aceti miscare' mancati fructe' legume' putine grasimi si foarte putine
dulciuri. Evitati 0za5arul ascuns1(
CE T,E)UIE SA STIM DESP,E ADITIVII ALIMENTA,I /
$ditivii sunt su.stante chi'ice care se adau,a in produse+e a+i'entare
pentru a +e i'.unatati ,ustu+1 aro'a sau pentru a creste durata de
conser(are. Aditi(ii a+i'entari nu au si nu cresc (a+oarea ener,etica sau
cea nutriti(a a a+i'ente+or in care sunt adau,ati.
In cantitati 'ici1 consu'u+ +or nu constituie un perico+ pentru or,anis'
8este (or.a de DYA [ do-a -i+nica ad'isa9. 37$ repre-inta cantitatea
de aditi( a+i'entar1 raportata +a J, de ,reutate corpora+a1 care poate /i
consu'ata -i+nic pe perioada intre,ii (ieti1 /ara un risc se'ni/icati(
pentru sanatate.
Cativa aditivi care trebuie evitati 4
E1>2 % tartrazina 2 cu+oare ,a+.ena. Se /o+oseste +a .auturi+e racoritoare
sau a+coo+ice co+orate1 siropuri1 du+ciuri 8'ai a+es in .udinci91 ,e'uri1
produse din cerea+e1 snacJs1 peste conser(at1 supe instant.
Pro(oaca cri-e de ast' si urticarie +a copii1 tu'ori a+e tiroidei1 ec-e'e si
hiperacti(itate. Persoane+e a+er,ice +a acest aditi( sunt de o.icei a+er,ice si
+a Aspirina. Este considerat pericu+os1 distru,e (ita'ina ;C" si are actiune
canceri,ena.
E123 % amarant5ul 2 cu+oare rosie. Se /o+oseste +a praBituri1 u'p+uturi cu
,ust de /ructe1 Be+euri.
Poate pro(oca ast'1 ec-e'e si hiperacti(itate. Este posi.i+ sa pro(oace
cancer.
E B51 8 aspartamul 2 un indu+citor care poate ucide in >F de /e+uri. Este
una dintre su.stante+e ce+e 'ai contro(ersate.
Autorii a'ericani considera asparta'u+ una din ce+e 'ai pericu+oase
su.stante de pe piata a+i'entara. Se ,aseste in /oarte 'u+te produse du+ci4
praBituri1 ,u'a de 'estecat1 napo+itane1 .auturi racoritoare1 cre'e si
.auturi a+coo+ice /a+si/icate 8+a care -aharu+ se in+ocuieste cu asparta' sau
a+ti indu+citori sintetici9.
Este /oarte concentrat1 ataca or,ane+e di,esti(e. Pentru ca nu poate /i
pre+ucrat tot1 o parte trece i'ediat in san,e. Pro(oaca hiper,+ice'ie1
e=pune +a scaderea i'unitatii si deci +a ,ripa1 .o+i pu+'onare1 in/ectii
urinare si intestina+e1 a/ectiuni consu'pti(e.
!arenta in ca+ciu apare si ea in ti'p1 'ai a+es daca -aharu+ consu'at
re,u+at este insotit si de stari de stress. De ase'enea pre-inta risc de
o.e-itate si .o+i /oarte ,ra(e a+e siste'u+ui ner(os.
$nalizati' cu atentie' continutul in aditivi al unui produs ( n numar
mare de aditivi<produs inseamna risc mare pentru sanatate (
ALE.E CU ATENTIE PENT,U SANATATEA TA>
2 !opiii care .eau racoritoare cu aditi(i si co+oranti sunt cu 'u+t 'ai
neasta'parati si au o capacitate 'ai redusa de concentrare /ata de
cei+a+ti copii.
2 Pri'u+ care a a(erti-at asupra acestui neaBuns a /ost un 'edic pediatru
a'erican1 ;en )ein,o+d. E+ a su,erat ca o ,a'a +ar,a de aditi(i este
responsa.i+a de starea de hiperacti(itate a copii+or. Dr. )ein,o+d
reco'anda ca acestia sa ai.a o dieta +ipsita de aditi(i pentru a pre(eni
starea de ner(o-itate.
2 !ercetari u+terioare din anii aKF au de'onstrat ca unii co+oranti arti/icia+i
a/+ati in a+i'ente si .auturi racoritoare sunt (ino(ati de de/icitu+ de
atentie a+ copii+or 8un de/ect neuro+o,ic1 care poate /i caracteri-at prin
incapacitatea de concentrare1 hiperacti(itate1 a.i+itati socia+e reduse1
te'pera'ent di/ici+ etc.9. %educerea si e+i'inarea acestora din
consu'u+ -i+nic au condus +a di'inuarea si'pto'e+or de/icitu+ui de
atentie.
2 Unu+ dintre aditi(ii cu o e=istenta contro(ersata este E CF"1 denu'it si
tartra-ina 2 /oarte noci( pentru sanatate. Deter'ina de/iciente in
(ita'ina ;A si -inc1 .a1 'ai ,ra(1 consu'u+ /rec(ent poate duce +a
aparitia tu'ori+or. A+te e/ecte secundare sunt reactii+e de into+eranta
inta+nite +a apro=i'ati( CF oa'eni din C.FFF4 ede'e a+e .u-e+or1 rinite1
urticarie1 dec+ansea-a cri-e de ast' .ronsic1 chiar soc ana/i+actic. &ai
'u+t1 persoane+e cu a/ectiuni a+e .i+ei (or a(ea pro.+e'e dupa consu'u+
du+ciuri+or ce contin tartra-ina1 deoarece se e+i'ina preponderent prin
acest or,an.
2 Persoane+e a+er,ice +a aspirina sunt a+er,ice si +a tartra-ina. !onsu'u+
acestor produse care contin tartra-ina deter'ina de/iciente in (ita'ina
;A si -inc1 ceea ce dec+ansea-a pro.+e'e 'ai a+es /e'ei+or. S2a
constatat ca (ita'ina ;A este i'p+icata in 'eta.o+is'u+
pro,esteronu+ui1 care +a randu+ sau are un ro+ in procesarea e=cesu+ui de
estro,en. In acest /e+1 /e'ei+e cu pro.+e'e hor'ona+e 8hipersecretii de
estro,eni9 pot sa de-(o+te in ti'p di/erite tipuri de tu'ori 8/i.roa'e
etc.9. Se studia-a in/+uenta tartra-inei in in/erti+itate.
2 A+ti cercetatori sustin ca acesti co+oranti a+i'entari sunt e=tre' de
noci(i si pentru copiii care su/era de autis'. Acestia au un ni(e+ 'ai
sca-ut in or,anis' de aci-i ,rasi O'e,a #1 ceea ce per'ite acestor
aditi(i sintetici sa intre 'ai usor in ce+u+e+e corpu+ui1 'ai a+es a+e
creieru+ui. Ast/e+1 apar 'u+t 'ai usor stari+e de hiperacti(itate +a cei
'ici. Aceeasi situatie se poate re,asi si +a copiii care nu su/era de
autis'1 dar au si ei1 din di/erite 'oti(e1 un ni(e+ sca-ut a+ aci-i+or ,rasi
O'e,a # in or,anis'.
2 In rea+itate1 a+i'ente+e au ra'as ace+easi1 produse a+e unor co'.inate
chi'ice1 cu apa si -ahar. Sucuri+e car.o,a-oase ra'an ce+e 'ai to=ice
.auturi racoritoare1 cu ce+e 'ai daunatoare e/ecte pentru or,anis'u+
u'an. O stic+a de ast/e+ de .autura racoritoare contine1 pe +an,a apa si
-ahar1 dio=id de car.on1 suc concentrat de +a'aie1 dar si1 parado=a+1
aro'e de co+a si +a'aie1 acidi/ianti precu' acidu+ /os/oric a+i'entar1
acidu+ citric1 citrat de sodiu1 conser(antu+ .en-oat de sodiu si ne+ipsita
co/eina.
2 Une+e E2uri co+orea-a1 a+te+e conser(a1 a+te+e dau ,ust1 sta.i+i-ea-a
aro'a1 a+te+e dau (o+u' si consistenta 'ancarii. A(and +a dispo-itie o
pa+eta de "F de E2uri care co+orea-a1 unui suc i se poate da orice cu+oare
i'a,ina.i+a1 dar si un ,rad 'ai 'are de to=icitate. ;auturi+e racoritoare1
chiar si ce+e care se (or natura+e1 produse a+i'entare de toate tipuri+e
contin -eci de aditi(i sintetici o'nipre-enti in aceste produse de +ar,
consu'. Depinde /oarte 'u+t cu' sunt consu'ate aceste produse. In
,enera+1 e+e nu sunt to=ice1 dar pot a(ea e/ecte daunatoare daca sunt
consu'ate -i+nic1 in cantitati 'ari. Su.stante+e chi'ice dau o
dependenta ce+or care +e consu'a1 in specia+ copii+or.
CIUPE,CILE
!iuperci+e ar putea intra In cate,oria super2a+i'ente+or1 a+turi de .rocco+i
Di a/ine. Iat care sunt principa+e+e .ene/icii aduse or,anis'u+ui4
)urs de fibre' vitamine Di minerale
!iuperci+e sunt Intr2ade(r un a+i'ent2'inune. Asta pentru c nu conin
,rsi'i1 -ahr sau sare Di sunt o surs (a+oroas de /i.re Di (ita'ine din
,rupu+ ;. !iuperci+e conin Di 'inera+e esenia+e1 dintre care potasiu1 cupru1
/ier Di /os/or. Dar ce+ 'ai se'ni/icati( este se+eniu+1 care nu se ,seDte In
prea 'u+te /ructe sau +e,u'e.
)cad apetitul
!u 'ai 'u+t de NFP ap1 ciuperci+e te /ac s te si'i stu+ /r s creDti
coninutu+ ca+oric.
$4ut Cn diete
!iuperci+e au /oarte puine ca+orii. O can de ciuperci asi,ur or,anis'u+ui
3F de ca+orii din care acesta IDi poate e=tra,e ener,ia necesar.
Continut in proteine
!iuperci+e sunt (e,eta+e i ca orice (e,eta+1 conin o cantitate 'ic de
protein 8ce+ 'u+t *P9.
Rn ceea ce pri(eDte coninutu+ de a'inoaci-i1 proteina din ciuperci este
inco'p+et1 nu asi,ur a'inoaci-ii pe care Ii asi,ur carnea. De aceea1 e+e
tre.uie co'.inate cu a+te surse de proteine (e,eta+e 8+e,u'inoase1 nuci1
se'in e9.
!iuperci+e sa+.atice repre-int o surs de (ita'ina D" i -inc.
/eac Cmpotriva cancerului de sDn
!anceru+ de sHn poate /i pre(enit prin consu'u+ -i+nic de ciuperci1 spun
cercettorii. Ast/e+1 /e'ei+e care introduc In a+i'entaia -i+nic ciuperci+e
pre-int un risc 'ai redus de a se I'.o+n(i de cancer 'a'ar. %iscu+ de a
de-(o+ta tu'ori 'a'are sunt cu atHt 'ai 'ici1 cu cHt consu'u+ de ciuperci
este asociat cu ce+ de ceai (erde.
Enltur oboseala Di anxietatea
An=ietatea1 o.osea+a Di stresu+ se pot trata Di pre(eni cu aButoru+ ciuperci+or1
datorit coninutu+ui 'are de -inc Di (ita'ine din ,rupu+ ;. !onsu'u+ a #
ciuperci -i+nic reduce considera.i+ sen-aia de epui-are /i-ic Di
inte+ectua+1 dar Di senti'entu+ nep+cut de iritare Di an=ietate.
Ciupercile de cultur' bogate Cn antioxidani
!iuperci+e !ha'pi,non conin 'ai 'u+i antio=idani decHt ,er'enii de
,rHu Di de /icatu+ de pui. Rn consecin1 au capacitatea de a Intri siste'u+
i'unitar.
E=tracte+e din ciuperci P+eurotus 8.urete sau pstr( de /a,9 au /ost
Incorporate In tincturi1 ceaiuri sau pi+u+e Di au 'u+te e/ecte .ene/ice4
anti.acterian1 anti(ira+1 reduc tensiunea1 protector cardio(ascu+ar Di tonic
pentru siste'u+ ner(os.
C-ENZIMA E10
Coen(ia E10 este o su.stanta natura+a1 produsa in or,anis'. E10 este
unu+ dintre antio=idantii cu o actiune ui'itoare in corectarea de/iciente+or
care apar odata cu (arsta1 in specia+ ce+e de ini'a1 siste' i'unitar1 creier si
re-istenta +a .o+i+e cronice.
Coen(ia E10 este pre-enta in /iecare ce+u+a a or,anis'u+ui1 dar in
specia+ in ce+e cu acti(itate /oarte intensa precu'4 /icatu+1 ini'a sau
creieru+. I-o+area coen-i'ei ^CF s2a /acut din ini'a de .ou in anu+ CN3>1
de catre )redericJ !rane de +a En-U'e %esearch !enter1 din cadru+
Uni(ersitatii ]isconsin1 State+e Unite a+e A'ericii.
Producerea de catre or,anis' a "oen(iei E10 incepe sa scada dupa (arsta
de #F de ani1 iar dupa (arsta 'iB+ocie carente+e de coen-i'a ^CF sunt deBa
serioase. La (arsta de "*2"K ani1 or,anis'u+ atin,e productia proprie
'a=i'a de ^CF.
Coen(ia E10 este un antio=idant si'i+ar (ita'inei E care +upta i'potri(a
i'.atranirii1 proteBea-a 'o+ecu+e+e de ,rasi'e i'potri(a o=idarii sau a
a+terarii +or de radica+ii +i.eri1 cei care deteriorea-a ce+u+e+e conducand +a
aparitia .o+i+or di(erse. Aceasta coen-i'a este concentrata in ce+u+e+e din
'uschiu+ ini'ii care are ne(oie de 'u+ta ener,ie pentru a po'pa san,e+e
de apro=i'ati( CFF FFF de ori pe -i.
A.senta coen-i'ei ^CF conduce +a s+a.irea ini'ii. ;o+i+e cardio(ascu+are
sunt in 'are 'asura cau-ate de a.senta coen-i'ei ^CF si prin ur'are
trata'entu+ pentru o ini'a s+a.ita tre.uie sa inc+ude si aceasta coen-i'a.
)ene'i"ii aduse de "oen(ia E10 4
&rote4eaza arterele 7 !oen-i'a ^CF este /oarte e/icienta si in a opri
o=idarea i'p+aca.i+a a co+estero+u+ui din san,e care repre-inta pri'u+ pas
in distru,erea artere+or si aparitia atacuri+or de cord si accidente+or
cere.ra+e.
Combate bolile cardiovasculare 7 Insu/icienta cardiaca este o .oa+a destu+
de des inta+nita dupa o anu'ita (arsta. Ini'a isi 'areste (o+u'u+ si de(ine
prea s+a.a pentru a 'ai po'pa su/icient san,e1 /apt care poate conduce +a
.o+i cardiace. La anu'ire teste 8conduse de dr. Oar+ )o+Jers1 directoru+
Institutu+ui de !ercetari ;io'edica+e a+ Uni(ersitatii din Austin a statu+ui
Te=as9 s2a constatat ca trei s/erturi dintre pacientii su/erind de
cardio'iopatie au e(o+uat po-iti( dupa ad'inistrarea coen-i'ei ^CF.
+educe tensiunea arteriala 7 O cantitate 'edie de ""3 ', de coen-i'a
^CF poate reduce tensiunea arteria+a cu pana +a K3P1 arata studii+e in
do'eniu.
Imbunatateste semnificativ functionarea sistemului imunitar
I'uno,+o.u+ina G1 principa+u+ anticorp din san,e1 a crescut se'ni/icati( in
ca-u+ pacienti+or care au +uat cate AF ', de coen-i'a -i+nic. !resterea a
a(ut +oc de o.icei +a "2# +uni de +a inceperea trata'entu+ui.
)timuleaza metabolismul organismului si favorizeaza slabirea
ponderala
Influenteaza pozitiv fertilitatea masculina
Coenzima F1> este foarte eficienta si in tratamentele dermatologice.
Ce#e ai iportante surse de "oen(ia E10 sunt in specia+ peste+e ,ras
8'ai a+es 'acrou+ si sardine+e91 carnea de (ita1 or,ane+e precu' ini'a1
/icatu+ si rinichii1 oua+e1 u+eiu+ de soia si arahide+e. Din pacate1 prin ,atire si
trans/or'are ter'ica1 acest antio=idant este inacti(at.
;iosinte-a "oen(iei E10 se poate sti'u+a cu se+eniu. Acest o+i,oe+e'ent
+upta i'potri(a canceru+ui si proteBea-a ini'a. Pentru a produce coen-i'a
^CF or,anis'u+ are ne(oie si de (ita'ine+e ;A1 ;C"1 ;"1 niacina si acid
/o+ic.
CATE CEVA DESP,E CAL-,II
!ontrar opiniei ,enera+e1 nu ,rasi'ea este principa+u+ (ino(at pentru
nu'aru+ de ca+orii. !a si aportu+ de ca+orii1 procentu+ de ,rasi'i din dieta
de a-i a continuat sa scada neintrerupt. Insa1 pro.+e'a este ca 'anca' prea
'u+t -ahar si hidrati de car.on ra/inati.
&ai 'u+t de doua trei'i din aportu+ 'ediu de ca+orii pro(in din ,rasi'i1
-ahar si /ainoase ra/inate. !a+orii+e /urni-ate de aceste a+i'ente se nu'esc
5,oa+e7 deoarece nu /urni-ea-a nici un nutri'ent si se ,asesc ascunse
/rec(ent in a+i'ente+e procesate si snacJs2uri care ne poto+esc /oa'ea pe
'o'ent. De e=e'p+u1 " .iscuiti /urni-ea-a 'ai 'u+te ca+orii decat F1*3 J,
de 'orco(i si sunt 'u+t 'ai usor de 'ancat ? dar nu ne dau (ita'ine si
'inera+e.
2 %enuntati +a anu'ite a+i'ente daca (reti sa cresteti durata de (iata.
A+i'ente+e .o,ate in su.stante nutriti(e cu' sunt 'orco(ii1 'ere+e1 nuci+e
si se'inte+e /urni-ea-a tot atat de 'u+te nutri'ente cat si ca+orii1 iar in
ca-u+ /ructe+or si +e,u'e+or1 o cantitate su/icienta de apa.
2 Una dintre 'etode+e prin care pute' sa reduce' ca+orii+e este pur si
si'p+u sa 'anca' putin.
2 O a+ta 'etoda este4 o -i pe sapta'ana 2 sa 'anca' nu'ai /ructe si
+e,u'e.
2 !arnea pre+ucrata 8ha'.ur,erii1 carnaciorii9 nu este .una4 pentru
o.tinerea +or se /o+oseste carne de ca+itate in/erioara1 ,rasa si cu continut
nutriti( sca-ut.
2 Oua+e1 peste+e si carnea de pui sunt surse .o,ate in proteine iar de/icienta
de proteine este rar inta+nita.
2 Le,u'e+e1 /ructe+e1 nuci+e1 se'inte+e1 /aso+ea si cerea+e+e sunt p+ine de
ener,ie1 /iind considerate a+i'ente co'p+ete. &u+te dintre e+e se o.tin din
se'inte1 deci contin tot ceea ce au ne(oie p+ante+e pentru a creste1 inc+usi(
-inc.
2 ;rocco+i1 ardeii si /ructe+e sunt .o,ate in (ita'ina ! si a+te /itonutri'ente
2 Se'inte+e si nuci+e sunt .o,ate in aci-i ,rasi esentia+i.
2 )aso+ea si cerea+e+e /urni-ea-a atat proteine cat si hidrati de car.on.
Aceste a+i'ente ar tre.ui sa constituie ce+ putin Bu'atate1 daca nu chiar in
intre,i'e1 dieta noastra -i+nica.
CUM SA P,EVII CANCE,UL P,INT,7- ALIMENTATIE
SANAT-ASA/
&Hncarea sntoas aBut +a pre(enirea canceru+ui. E=ist 3F de a+i'ente
care proteBea- Di uneori sunt capa.i+e s +upte I'potri(a ce+u+e+or
canceroase.
Ananasu#
Antio=idani .o,ai In (ita'ina ! Di E proteBea- ce+u+e+e atacate de di(erse
'o+ecu+e. Ananasu+ conine 'inera+e (a+oroase1 cu' ar /i -incu+ Di se+eniu+
care inhi. de-(o+tarea canceru+ui.
Caise#e
Sunt deose.it de .o,ate In antio=idani. Vita'ine+e din aceste /ructe cresc
capacitatea de reacie a pie+ii +a ra-e+e u+tra(io+ete canceri,ene.
Usturoiu# s#$ati"
Are su+/uri care conin su.stan secundar de p+ante. Pre(ine de-(o+tarea
canceru+ui.
)ro""o#i
E cea 'ai .un +e,u' I'potri(a canceru+ui. Are cea 'ai 'are densitate
de (ita'ine Di 'inera+e 2 (ita'ina !1 E1 .eta2caroten.
Ci"oarea
!onine /i.re (e,eta+e di,era.i+e 2 proteBea- I'potri(a canceru+ui de
co+on.
CpDuni#e
Nu conin nici un co'ponent canceri,en.
,odii#e
!onin (ita'ine Di 'inera+e care pot neutra+i-a su.stane+e a,resi(e din
or,anis'.
Ceaiu# %erde
Pre(ine canceru+ de eso/a, Di de sto'ac. !eaiu+ (erde contine en-i'e care
neutra+i-ea- su.stane+e cau-atoare de cancer.
Var(a
)ace parte din ce+e 'ai acti(e a+i'ente In (ita'ina !1 .eta2caroten Di
/urni-or de acid /o+ic. De ase'enea1 poate proteBa I'potri(a canceru+ui de
sHn Di ce+ uterin1 pentru c s+.eDte e/ecte+e noci(e a+e hor'oni+or
estro,eni.
.rep'ruitu#
E .o,at In (ita'ina ! Di In una dintre ce+e 'ai i'portante c+ase de
pi,'eni (e,eta+i care pre(in canceru+.
A#une#e
!onin (ita'ina E natura+ Di pstrea- ce+u+e+e Inainte de e=punerea +a
ra-e+e UV. Prin aci-ii ,raDi1 (ita'ina E este .ine a.sor.it.
Cerea#e#e de o%(
!onin 'u+i a,eni anticancer4 -inc1 (ita'ina E1 pro(ita'ina A. Pentru
pacienii cu cancer se reco'anda /u+,i de o(- cu u+ei de nuci.
)rFn(a
;ran-a conine1 printre a+te+e1 (ita'ina ;C" Di (ita'ina ;A . Pri'a este
i'portant pentru creDterea ce+u+e+or nor'a+e1 iar a doua e .un pentru
'eta.o+is'.
M"eDe#e
)oarte .o,ate In Vita'ina !1 'ceDe+e inter(in In inacti(area radica+i+or
+i.eri.
2erin+u#
Acest peDte apro(i-ionea- or,anis'u+ de/icitar in (ita'in D1 'ai a+es In
ti'pu+ iernii. Lipsa (ita'inei D /a(ori-ea- de-(o+tarea canceru+ui.
A'ine#e
ProteBea- (e-ica urinar pre(enind in/ecii+e ei. Deose.it de .o,at In acid
/o+ic1 (ita'ina !.
Zeura
!onine su.stane+e /otochi'ice care proteBea- I'potri(a trans/or'rii
'a+i,ne a ce+u+e+or.
-u#e de +in
Sunt .o,ate In toate (ita'ine+e Di 'inera+e+e. !oninutu+ ridicat de (ita'ina
D Di E proteBea- I'potri(a canceru+ui.
Fi$re#e
&a-rea1 /aso+ea Di +inte+e In specia+ proteBea- I'potri(a canceru+ui de
intestin. Pro.a.i+itatea unei .o+i poate /i redus printr2o diet .o,at In
/i.re1 cu pHn +a *FP.
Coa"(e#e
)oarte .o,ate In antio=idani1 sunt e=tre' de .une I'potri(a canceru+ui.
Fru"tu# de "a"tus
;o,at In co'puDi care proteBea- I'potri(a de,enerrii ce+u+e+or1 inc+usi(
(ita'ine+e ! Di E. ProteBea- I'potri(a canceru+ui de prostat.
.rFu#
I'portant protector I'potri(a canceru+ui1 este esenia+ pentru siste'u+
i'unitar.
Usturoiu#
Scade tensiunea arteria+ Di co+estero+u+. Inhi. creDterea tu'ori+or.
So'ranu# de India
!onine cucur'in1 in,redient acti(1 care proteBea- I'potri(a canceru+ui
de co+on. Do- de pre(enire4 C +in,uri@-i1 In supe.
Ca"ao
Rndeprtea- posi.i+iti+e de I'.o+n(ire de cancer prin su.stane+e
.ioacti(e pe care +e conine.
Peseii
ProteBea- I'potri(a canceru+ui de co+on.
Do%#ea"u#
E .o,at In (ita'ine+e A1 !1 E Di D. Rn p+us1 conine o 'are parte a o/ertei
de (ita'ine din ,a'a ;.
Seine#e
!onin cantiti 'ari de aci-i ,raDi nesaturai 8O'e,a2#9. Sunt .o,ate In
se+eniu Di a+te 'inera+e.
U#eiu# din poru$
!onine cea 'ai 'u+t (ita'in E dintre toate u+eiuri+e.
Ste%ia
!o'.inaie de (ita'ina O Di (ita'ina !1 poate inhi.a creDterea ce+u+e+or
canceroase.
Man+o
!onine /oarte 'u+t (ita'ina A. Inter(ine In inacti(area radica+i+or +i.eri.
Mor"o%ii
Pot co'pensa radiaii+e u+tra(io+ete Di /u'atu+ prin coninutu+ /oarte ridicat
de .eta2caroten.
U#eiu# de nu"i sau a#une
E .o,at In aci-i ,raDi po+inesaturai Di .un I'potri(a in/+uene+or ne,ati(e
de 'ediu1 cu' ar /i po+uanii at'os/erici care pot a/ecta se(er or,anis'u+
u'an.
PapaBa
!onine papaina1 chU'opapain 2 aceste en-i'e sunt /o+osite In trata'entu+
canceru+ui.
Mi+da#e#e
Proporia ridicat de se+eniu +e /ace deose.it de i'portante pentru
pre(enirea canceru+ui.
Carto'ii
Au e=tre' de 'u+te (ita'ine anticancer1 dar +e r'Hn In proporie 'a=i'
doar atunci cHnd carto/u+ este /iert.
Fisti"u#
!onine (ita'ina A Di se+eniu Di poate pre(eni1 Intr2o anu'it 'sur1
canceru+ +a p+'Hni.
Pra(u#
Vita'ine+e Di antio=idanii reduc riscu+ de cancer.
A#iente#e pro$ioti"e
Iaurtu+1 che/iru+1 (ar-a proaspt contri.uie +a re-istena /+orei intestina+e Di
inhi. ptrunderea de su.stane strine In or,anis'.
PFinea de se"ar
Idea+ In pre(enirea canceru+ui1 secara este .o,at In acid phUtic1 acesta
pre(enind creDterea ce+u+e+or canceroase. ABut In 'od deose.it +a
pre(enirea canceru+ui de sHn.
Var(a de )ru&e##es
!onine (ita'ina ! de dou ori 'ai 'u+t decHt portoca+e+e. Acoper ne(oia
or,anis'u+ui de acid /o+ic.
S'e"#a roDie
Este .o,at In acid /o+ic1 conine .etanin.
Ctina
Un 'i= esenia+ de (ita'ine1 'inera+e Di /itochi'ica+e.
Susanu#
!onine /itostero+i 2 aceDti co'puDi secundari de p+ante pentru reducerea
co+estero+u+ui proteBea- I'potri(a canceru+ui.
Lapte#e de soia
ProteBea- 'ai a+es I'potri(a tu'ori+or ce apar +a /e'ei1 datorit
su.stane+or (e,eta+e secundare.
A+riDe#e
Sunt .o,ate In pectin. Aceasta distru,e sursa de to=ine din intestine.
Spana"u#
Acidu+ /o+ic inhi. de,enerarea ce+u+e+or.
,oDii#e
Licopenu+ proteBea- I'potri(a canceru+ui pu+'onar.
Soonu# s#$ati"
!onine In 'od se'ni/icati( 'ai 'u+t O'e,a2#1 aci-i ,raDi1 decHt so'onu+
de cresctorie. AceDti aci-i sunt esenia+i In proteBarea I'potri(a canceru+ui.
Var(a "rea
Inhi. rspHndirea ce+u+e+or canceroase. Vita'ine+e Di 'inera+e+e cresc
i'unitatea.
CAT E DE IMP-,TANT .USTUL ALIMENTEL-,/
.ustu# du#"e
7 ener,i-ea-a or,anis'u+
7 sti'u+ea-a cresterea in ,reutate
7 ,ustu+ du+ce in e=ces sti'u+ea-a producerea de 'ucus si cresterea in
,reutate
7 se si'te +a4 -ahar1 'iere1 +apte1 /risca1 produse+e din ,rau1 /ructe1
+e,u'e1 /aso+e1 'a-are1 nuci si se'inte de /+oarea soare+ui
.ustu# a"ru
7 proprietati racoritoare
7 sti'u+ea-a apetitu+1 re,+ea-a di,estia
7 retine /+uide+e in corp
7 i'.unatateste capacitati+e inte+ectua+e
7 in e=ces poate produce u+ceratii1 iritatii1 arsuri +a sto'ac1 dere,+area
co'po-itiei san,e+ui
.ustu# sarat
7 ca+itati puri/icatoare
7 sti'u+ea-a apetitu+1 i'.unatateste di,estia
7 retine /+uide+e in corp
7 aButa +a in+aturarea 'ucusu+ui in e=ces si a sucuri+or ,astrice
7 produce 5/ocu+ di,esti(7 in or,anis'1 sti'u+and actiunea en-i'e+or
di,esti(e. %e(ita+i-area 5/ocu+ui di,esti(7 se /ace si cu4 ,hi'.ir1
scortisoara1 'ustar1 hrean
.ustu# aar
7 i'.unatateste apetitu+ si di,estia
7 inca+-este or,anis'u+
7 sti'u+ea-a in+aturarea /+uide+or
7 curata or,anis'u+
7 di+uea-a san,e+e
7 e=cesu+4 scade puteri+e1 sti'u+ea-a an=ietatea si /rica
7 dat de 4 coaBa de +a'aie1 castra(eti s.a.
.ustu# astrin+ent
7 proprietati de uscare
7 aButa +a (indecarea rani+or1 i'.unatateste aspectu+ pie+ii
7 se percepe +a +e,u'e+e cu /run-e (er-i1 pere1 (ar-a1 carto/i
.ustu# iute
7 nor'a+i-ea-a /unctii+e tractu+ui ,astro2intestina+1 i'.unatateste
apetitu+
7 se si'te +a 4 ceapa1 usturoi1 ardei iute1 ridiche1 napi1 che/ir1 une+e
.ran-eturi
Ier.uri+e dau ,ust. Ier.uri+e au ro+ du.+u4 de condi'ent i de 'edica'ent
8prin produ i i /itochi'ici pe care Ii con in9. Rn stare proaspt1 ier.uri+e
sunt 'ai ,ustoase 8+a sa+ate91 iar produii /itochi'ici au o ac iune 'ai
puternic. Rn stare uscat1 odat cu trecerea ti'pu+ui1 Ii pierd ca+it i+e. E
ne(oie s /ie /erite de +u'in1 o=i,en i c+dur. !a s ai. ro+ de
'edica'ent1 ier.uri+e se adau, dup ce a' pre,tit 'Hncarea.
!Hnd sunt In co'.ina ie de 'ai 'u+te ier.uri1 dispare indi(idua+itatea
,ustu+ui a+i'ente+or.
Une+e condi'ente /o+osite In .uctria asiatic 8indian1 chine-easc1
thai+ande- ori 'e=ican9 ne pot produce ,rea sau (arsatura. )o+osi i
cantit i /oarte 'ici. !ea 'ai p+cut co'.ina ie pentru ,ustu+ ro'Hnesc
este cea /o+osit In .uctria ita+ian 8.usuioc1 ore,ano i ro-'arin9.
!i'.ru+ ro'Hnesc se co'.in e=ce+ent cu .usuioc si coriandru.
VITAMINA C
FACT-, DE P,-TECTIE IMP-T,IVA IM)-LNAVI,IL-,
De "e %itaina C /
Pentru ca se ,aseste din .e+su, in /ructe si +e,u'e care se a/+a aproape de
.a-a Pira'idei a+i'ente+or. Pentru ca a(e' ne(oie de /ructe si +e,u'e
pentru o de-(o+tare ar'onioasa si pentru pre(enirea 'u+tor .o+i. Pentru ca
(ita'ina ! ne pune +a adapost de i'.o+na(iri1 de (iro-e respiratorii.
De unde #ua %itaina C /
Din 'acese1 +a'ai1 portoca+e1 ,rape/ruit1 pepene rosu1 .anane1 'a-are1
ardei ,ras1 ardei rosu1 JiZi1 rosii1 suc de rosii1 capsuni1 papaUa1 .rocco+i1
(ar-a de ;ru=e++es1 ,o,osari1 suc de 'erisor1 suc de portoca+e1 conopida1
,u+ii1 /ructe de padure s.a.
Cu a"tionea(a %itaina C /
Vita'ina ! este un puternic antio=idant1 so+u.i+ in apa1 care atra,e si
de-ar'ea-a radica+ii +i.eri din portiunea +ichida a tesuturi+or. De ase'enea1
re,enerea-a (ita'ina E epui-ata si ,+utationu+1 i'pu+sionand ast/e+
en-i'e+e sa caute si sa distru,a radica+ii +i.eri.
Poate or+anisu# sa sto"*e(e %itaina C /
Nu. Asta este si 'oti(u+ pentru care (ita'ina ! tre.uie +uata cu
re,u+aritate1 pentru apro(i-ionarea per'anenta a ce+u+e+or. Daca /iecare
persoana ar 'anca 3 portii de /ructe si +e,u'e@-i1 ar o.tine "FF2#FF ',
asi,urate de (ita'ina !1 un 'ini' necesar pentru sanatate.
Care este ratia (i#ni"a re"oandata de %itaina C /
Este de AF ',@-i1 dar depinde pentru /iecare. Din cau-a ca /u'atu+ distru,e
(ita'ina !1 /u'atorii se i'.o+na(esc 'u+t 'ai usor. In p+us1 ei tre.uie sa2
si sup+i'ente-e ratia -i+nica reco'andata pana +a "FF ',@-i.
Ce ro#uri are %itaina C / Cu inter%ine ea in entinerea sanatatii /
Ce $o#i se pot pre%eni /
2 creste i'unitatea
2 apara de a/ectiuni respiratorii
2 .iruie in +upta cu canceru+
2 proteBea-a artere+e
2 da inapoi 5ceasu+ .io+o,ic7
2 re/ace /eri+itatea 'ascu+ina
2 pre(ine cataracta
2 pre(ine aparitia a/ectiuni+or ,in,i(a+e s.a.
Cu "reste iunitatea /
!ercetatorii de +a Institutu+ Nationa+ a+ !anceru+ui 8USA9 au sta.i+it ca
3.FFF ', de (ita'ina ! +uate -i+nic 'aresc producerea de +i'/ocite1
actionand i'potri(a .acterii+or ca un anti.iotic.
De ase'enea1 (ita'ina ! creste ni(e+u+ antio=idantu+ui ,+utation1 care este
esentia+ pentru .una /unctionare a siste'u+ui i'unitar. !hiar si o 'ica
de/icienta de (ita'ina ! poate de(eni o po(ara pentru apararea
or,anis'u+ui.
Care e "antitatea ne"esara de %itaina C (i#ni" / Cat de 're"%ent
tre$uie #uata /
!ercetatorii considera ca do-e+e /oarte 'ari pre(in i'.atranirea si +un,esc
rata de supra(ietuire1 5dand (iata ani+or si ani (ietii7.
O do-a -i+nica de "3F23FF2CFFF ', pare su/icienta pentru acest +ucru.
Sin,ura 'oda+itate de a 'entine un anu'it ni(e+ de (ita'ina ! in san,e
este de a +ua 3FF ', +a C" ore.
Cat inseana prea u#ta %itaina C /
E(ident1 depinde de +a indi(id +a indi(id. De aceea1 tre.uie e(itate do-e+e
/oarte 'ari daca nu sunteti .o+na(i. &edicu+ d(s. (a (a spune in ce
cate,orie (a incadrati. !antitati prea 'ari pot pro(oca diaree1 ,reata1 arsuri
+a sto'ac1 urinare /rec(enta1 nas uscat si 'ancari'i a+e pie+ii.
Sunt potri%ite sup#iente#e "u %itaina C /
Si aici situatia se particu+ari-ea-a. Pentru o persoana in con(a+escenta1
.atrani1 copii1 persoane care 'ananca 'ai putine /ructe si +e,u'e1
sup+i'ente+e pot /i chiar reco'andate. Pentru o persoana care 'ananca
citrice1 cantitatea de (ita'ina ! din sup+i'ente nu tre.uie sa depaseasca
3FF ',@-i.
Pentru persoane+e ane'ice 8cu ane'ie prin carenta de /ier91 (ita'ina ! este
reco'andata1 ea /iind transportoru+ /ieru+ui in or,anis'.
E=ista1 asadar1 situatii a.so+ut particu+are pentru /iecare dintre noi.
Pute pre%eni %iro(e#e respiratorii "u %itaina C /
Da. In p+us1 produse apico+e1 -ea'a de (ar-a1 'iscare1 e(itarea
co+ecti(itati+or 8in 'asura posi.i+itati+or91 atentie +a tusit@(or.it@stranutat1
i'.raca'inte adec(ata.
MEZELU,ILE SI SANATATEA N-AST,A
Se spune1 si nu inta'p+ator1 5natura nu a creat niciodata un sandZich71 ceea
ce ne duce cu ,andu+ +a /aptu+ ca a a(ea un sandZich 5+a pachet7 nu e
toc'ai ce+ 'ai sanatos o.icei a+i'entar. Dar daca sandZich2u+ are o
co'po-itie .ine ,andita1 poate /i o so+utie sa+(atoare care sa nu ne +ase sa
sari' peste 'o'entu+ 'ese+or.
In 'e-e+uri+e /o+osite adesea +a sandZich2uri ,asi' putina carne si 'u+ti
aditi(i. !on/or' cercetatori+or1 dintr2o +ist de apro=i'ati( "F de
in,rediente 'entionate pe un produs1 doar unu+ sin,ur este carne. %estu+
sunt /os/ai1 nitrii1 nitrai1 aro'e sintetice.
E/ecte+e acestor aditi(i nu apar de pe o -i pe a+ta. Rn schi'.1 pe ti'p
Inde+un,at1 e/ecte+e insu'ate sunt de-astruoase.
Dintre cei 'ai pericu+oDi sunt /os/aii1 care1 In e=ces1 I'piedic /i=area
ca+ciu+ui In oase.
Poteniatorii de aro'1 care se re,sesc chiar Di In specia+iti+e 'ai scu'pe
din carne1 pro(oac un apetit ridicat Di dau dependen. G+uta'atu+
'onosodic d un ,ust /oarte .un1 care /ace ca 'e-e+uri+e sa /ie apreciate.
Sti'u+ea- po/ta de 'ancare Di te /ace s 'nHnci Incontinuu. E/ectu+ nu
apare i'ediat1 dar 'HncHnd Di 'HncHnd1 duce +a o.e-itate.
!o+oranii din 'e-e+uri sunt .o'.e pentru or,anis'. !on/or' pro/.
&ecinicopsJi1 roDu+ car'in /o+osit se e=tra,e dintr2o insect. Rn procesu+
chi'ic de e=tracie1 se /o+oseDte a+u'iniu+. !onsu'u+ acestora prin
inter'ediu+ 'e-e+ururi+or distru,e ce+u+e+e ner(oase Di riscu+ ce+ 'ai 'are
I+ repre-int .oa+a A+-hei'er.
Aspectu+ de Qde+icios7 a+ 'e-e+uri+or este dat1 In 'are parte1 de /ina de
soia sau de a'idonu+ de carto/i 8care au chiar *FP din co'po-iia unui
pari-er ie/tin sau a unui sa+a'9.
)os/aii din 'e-e+uri I'piedic /i=area ca+ciu+ui In oase. A/ectea-
creDterea copii+or1 iar In "F de ani1 /e'ei+e (or su/eri de osteoporo-.
;r.aii (or scdea +a .trHnee 'ai repede In In+i'e Di1 In 'u+te ca-uri1
(or /i o.e-i.
Se'ipreparate+e 'ai conin ,u'e de o'o,eni-are1 care1 pe +Hn, /aptu+ c
rein ap1 au ro+u+ de a o'o,eni-a.
!on/or' date+or pre-entate de pro/. &ecinicopsJi1 5nu pot /i di,erate de
tu.u+ di,esti( decHt In -ece ani. E/ectu+ i'ediat este apariia ,astrite+or Di a
u+cere+or1 dar Di a canceru+ui co+o2recta+.
C* porii de 'e-e+uri pe +un cresc cu >KP riscu+ apariiei unei /or'e de
.oa+ pu+'onar o.structi( cronic1 care este /oarte ,ra(.7
E "3F 8nitrit de sodiu9 2 produce .o+i cardio2(ascu+are< In sto'ac se poate
co'.ina cu a+te su.stane ducHnd +a /or'area de nitro-a'ine< inter-is In
'u+te ri< uti+i-at In sta.i+i-area cu+orii roDietice a crnii conser(ate 8/r
nitrit1 hot do,2u+ Di pastra'a ar arta ,ri9 Di d o aro' caracteristic.
Adu,area de nitrii In a+i'ente poate duce +a /or'area de cantiti 'ici de
su.stane cu potentia+ canceri,en1 In specia+ ce+ din pastra'. !o'panii+e
care procesea- carnea adau, acu'1 pe +an,a nitrit1 acid ascor.ic sau
i-oascor.ic pentru a I'piedica /or'area de nitro-a'ine. Industria crnii
Busti/ic uti+i-area nitriti+or pentru e/ectu+ +or inhi.itor asupra de-(o+trii
.acterii+or productoare de to=ina .otu+inic.
Pentru produse+e din carne 'ai sunt /o+osii Di E "3C 8nitrat de sodiu91 E
"3" 8nitrat de potasiu91 E "*N.
E *3F 8di/os/ati ? disodic1 trisodic9 7 produce tu+.urri di,esti(e 8indi,estie1
(o'1 co+ici a.do'ina+e9.
E C"* 8ro u ponceau9 inter-is In SUA i Nor(e,ia1 se , se te In
'e-e+uri. Este canceri,en +a ani'a+e+e de +a.orator1 poate produce reac ii
ad(erse +a persoane+e ast'atice i ce+e a+er,ice +a aspirin .
Po+i/os/aii I'piedic /i=area ca+ciu+ui In oase1 iar cara,enanu+ poate
pro(oca chiar Di cancer de sto'ac1 dac este consu'at In cantiti 'ari.
La /e+ de pericu+os este Di ,+uta'atu+ de sodiu1 care duce +a apariia
dureri+or de cap1 a a'ee+i+or1 a pa+pitaii+or. Despre e/ecte+e canceri,ene
a+e nitritu+ui de sodiu s2au scris 'u+te1 ast/e+ IncHt nu este reco'andat1 'ai
a+es In a+i'entaia copii+or Di a /e'ei+or Insrcinate Di care a+ptea-.
Uneori1 anu'ite 'e-e+uri pot conine o cantitate 'are de sodiu1 Dase aditi(i
a+i'entari Di sare. De aceea1 .o+na(ii rena+i Di cei cu a/eciuni
cardio(ascu+are tre.uie s consu'e produsu+ cu 'are precauie. De
ase'enea1 nu sunt reco'andate copii+or1 /e'ei+or Insrcinate Di care
a+ptea-1 suprapondera+i+or Di o.e-i+or1 ce+or cu 'a+adii hepatice1 ce+or cu
,ut1 cu hipertensiune1 cu cancer1 ce+or cu osteoporo-1 cu .o+i
der'ato+o,ice1 cu 'a+adii neurode,enerati(e.
Po+i/os/atu+ de sodiu E*3" I'piedic asi'i+area Di /i=area ca+ciu+ui In oase1
putHnd induce osteoporo- Di@sau depuneri anor'a+e de ca+ciu
8ciocdepapa,a+9. A/+ai +a (Hrsta creDterii1 copiii au ne(oie de ca+ciu1 iar
acest aditi( nu /ace decHt s de-echi+i.re-e .a+ana ca+ciu2/os/or.
!ara,enanu+ E*F> poate pro(oca u+cer Di cancer ,astric.
&u+t 'ai pericu+os este nitritu+ de sodiu E"3F care este inter-is In dieta
copii+or1 pentru c poate produce cancer. De ase'enea1 poate pro(oca
a+er,ii Di urticarie persoane+or sensi.i+e. Do-a -i+nic ad'is pentru toate
surse+e de nitrii din a+i'entaie este de F1C',@J,corp.
!antitatea 'are de sare continuta duce +a retenia de ap1 +a .o+i rena+e1
cardio(ascu+are Di +a hipertensiune. De ase'enea1 conine Di sirop de
,+uco-1 ,+ucid cu inde= ,+ice'ic ridicat Di as.or.ie rapid1care stresea-
pancreasu+ endocrin. Acesta (a /i ne(oit s secrete o cantitate 'are de
insu+in Intr2o perioad scurt de ti'p 8risc de epui-are a pancreasu+ui si de
dia.et -aharat9.
DE CE AVEM NEV-IE DE ANTI-GIDANTI/
Toate procese+e 'eta.o+ice1 'ai a+es ce+e i'p+icate in producerea de
ener,ie1 produc o cantitate de radica+i +i.eri in ca+itate de re-iduuri. Acest
+ucru se inta'p+a pentru ca 'ecanis'e+e ,eneratoare de ener,ie a+e
or,anis'u+ui depind de uti+i-area o=i,enu+ui. Or,anis'u+ 5arde7 anu'iti
nutrienti pentru ,enerarea ener,iei1 proces ase'anator cu arderea .en-inei
intr2un auto'o.i+. Procesu+ de trans/or'are a car.urantu+ui in ener,ie prin
+e,area chi'ica a o=i,enu+ui se nu'este 5o=idare7. !hiar si or,anis'u+
nostru nu2si arde sau 8o=idea-a9 co'p+et co'.usti.i+u+.
Une+e produse noci(e de o=idare partia+a a hranei in scop ener,etic sunt
radica+ii +i.eri1 echi(a+entii s'o,u+ui in or,anis'. %adica+ii +i.eri ,enerati
in interioru+ or,anis'u+ui daunea-a 'e'.ranei ce+u+are +a /e+ ca si /actorii
po+uatori din 'ediu.
Or,anis'u+ are un siste' pentru a 'ini'a+i-a preBudicii+e aduse de
po+uantii to=ici1 de procesu+ (ita+ de o=idare1 de in/ectii si su.stante
otra(itoare. Aceasta protectie este o parte a siste'u+ui i'unitar ce
anihi+ea-a atacu+ (irusuri+or si a a+tor a,resiuni. O parte specia+a a
protectiei de radica+i +i.eri si re-iduuri+e o=idarii e asi,urata de actiunea
siner,ica a unor e+e'ente nutriti(e si en-i'e speci/ice. Aceste su.stante se
nu'esc antio=idanti. Antio=idantii sunt co'pusi natura+i ce au posi.i+itatea
de a reduce e/ecte+e to=ice a+e radica+i+or +i.eri1 adica de a neutra+i-a
'o+ecu+e+e de o=i,en insta.i+e1 aButand corpu+ sa nu2si distru,a ce+u+e+e.
%adica+ii +i.eri1 neanihi+ati1 s2au asociat cu o 'u+ti'e de .o+i1 inc+u-and
canceru+1 a/ectiuni+e p+a'ani+or si /unctionarea de/ectuoasa a siste'u+ui
ner(os si i'unitar. Antio=idantii pot inacti(a radica+ii +i.eri si pot chiar
opri aparitia unor .o+i1 a(and un ro+ i'portant in incetinirea procesu+ui de
i'.atranire.
Siste'u+ i'unitar de aparare a or,anis'u+ui necesita o nutritie .una. E=ista
si anu'ite e+e'ente nutriti(e 8antio=idanti9 cu un ro+ deose.it in apararea
or,anis'u+ui de atacu+ radica+i+or +i.eri4
Vitaina E 2 pre-enta in +e,u'e de cu+oare (erde1 oua1 ,er'eni de ,rau1
/icat1 u+eiuri1 p+ante. Este o (ita'ina esentia+a1 un antio=idant puternic ce
pre(ine deteriorarea +ipide+or si a u+eiuri+or esentia+e1 inc+u-and si aci-ii
,rasi O'e,a2#. Vita'ina E este si un co/actor +a productia unei 'o+ecu+e
antio=idante i'portante4 ,+utationu+.
Vitaina C 2 i'portanta in siste'u+ de re,enerare a or,anis'u+ui. Este
adanc i'p+icata in /unctionarea corecta a siste'u+ui i'unitar. Se ,aseste in
citrice1 .roco+i1 ardei si 'u+te a+te /ructe si +e,u'e.
Viaina A 2 8su. /or'a pro(ita'ina ? caroten9. Este continuta in 'orco(i1
spanac1 (erdeata. Are proprietati de antio=idant natura+ e=tre' de i'portant
pentru apararea p+a'ani+or de actiunea noci(a a /u'u+ui de ti,ara si
s'o,u+ui.
Vitaina ) 2 Se ,aseste in .anane1 (erdeata1 'orco(i1 'ar1 carto/1 una
dintre ce+e 'ai i'portante (ita'ine pentru apararea or,anis'u+ui. AButa +a
'entinerea sanatatii 'e'.rane+or 'ucoase a siste'u+ui respirator. Asi,ura
o .ariera natura+a in ca+ea in/ectii+or.
2 Vita'ina A 8'icro,ra'e9
CFF ,
3FF
DY%
KFF
2 Vita'ina E 8',9 "13 CF
2 Vita'ina ;C 8',9 KA C1*
2 Vita'ina ;" 8',9 ### C1A
2 Vita'ina PP 8',9 >3 CK
2 Vita'ina ;A 8',9 CCA "
2 Vita'ina ;3 8'icro,ra'e9 "3 "FF
2 Vita'ina D 8'icro,ra'e9 CFF 3
2 Vita'ina ;C" 8'icro,ra'e9 F1K C
2 Vita'ina $ 8',9 CA F1C3
2 Vita'ina ;* 8',9 C### A
Se#eniu# 2 pro.a.i+ ce+ 'ai i'portant antio=idant pentru sanatatea u'ana1
este /actoru+ cheie a+ uneia dintre ce+e 'ai i'portante en-i'e 5-dro.itoare7
de radica+i +i.eri din or,anis'. Se ,aseste in tarate1 te+ina1 usturoi1 peste1
'a-are1 dar este deseori insu/icient in dieta o'u+ui 'odern.
Zin"u# ? ca antio=idant1 pre(ine o=idarea ,rasi'i+or. Este un constituent
a+e en-i'ei supero=iddis'uta-a. Este necesar pentru 'entinerea unui ni(e+
corect a+ (ita'inei E in san,e si aBut +a a.sor.tia (ita'inei A.
A"idu# a#'a7#ipoi"4 se ,aseste in spanac1 .rocco+i1 carto/i1 droBdia de .ere
s.a.
!eaiu+ (erde1 a/inu+1 coen-i'a ^CF1 e=tractu+ din se'inte de stru,uri s.a.
au1 de ase'enea1 ro+ antio=idant.
-UA
Oua+e sunt o i'portanta sursa de proteine 8cca > , ? ca' un s/ert din
necesaru+ -i+nic de proteine pentru un adu+t9. A+.usu+ contine K>P apa si
ca' * , de proteine. Ga+.enusu+ contine (ita'ine 8A1 ;A1 ;C" s.a.91
'inera+e 8ca+ciu1 /os/or1 potasiu91 co+estero+.
Ou+ este unu+ dintre putine+e a+i'ente care contin (ita'ina D.
Va+oarea ener,etica este C13" Jca+@, 4
2 proteine C#1#,@CFF , produs
2 ,+ucide F1# ,@CFF , produs
2 +ipide CC1A,@CFF , produs
Pentru a putea a(ea o L o,+inda M a aportu+ui -i+nic in ceea ce pri(este ou+1
iata continutu+ de (ita'ine din CFF , produs (ersus DY% 8do-a -i+nica
reco'andata9 4
Pentru perioada copi+ariei se reco'anda C ou@-i ? co+estero+u+ din
,a+.enusu+ de ou este reco'andat copii+or pana in 3 ani pentru ca aButa +a
'aturi-area siste'u+ui ner(os. De ase'enea1 inter(ine si +ecitina. Dupa
perioada de crestere si1 e=p+icit1 dupa CK ani1 "2# oua @sapta'ana sunt
su/iciente E=cesu+ de co+estero+ poate conduce +a /eno'ene de
aterosc+ero-a. Lecitina continuta e de /o+os pentru e'u+sionarea
co+estero+u+ui.
In a+i'entatie se (a tine sea'a de /aptu+ ca oua+e intra si in co'po-itia
di/erite+or preparate.
Persoane+e care sunt a+er,ice +a ou sau ce+e care au di/erite .o+i ce
contraindica oua+e1 tre.uie sa /ie atente.
Ce beneficii aduce oul in alimentatie"
E ;una /unctionare a siste'u+ui ner(os 2 datorita co'p+e=u+ui de (ita'ine
;.
E I'potri(a i'.atranirii ce+u+are 2 (ita'ina E are un ro+ /oarte i'portant
in proteBarea ce+u+e+or1 ea /iind considerata (ita'ina anti2i'.atranire.
E Pentru o pie+e sanatoasa 2 datorita (ita'inei A 8retino+91 care sti'u+ea-a
sinte-a co+a,enu+ui si i'.unatateste ca+itatea epider'ei.
E I'potri(a ca+ci/ierii oase+or 2 (ita'ina D continuta de ou este
/o+ositoare copii+or si ado+escenti+or in perioada de crestere1 dar si
/e'ei+or a/+ate +a 'enopau-a1 care au pro.+e'e cu osteoporo-a.
E Pentru cresterea si /unctionarea ce+u+e+or 2 datorita continutu+ui de
co+ina1 care asi,ura /+e=i.i+itatea ce+u+e+or.
E Pentru proteBarea (ederii 2 ou+ contine +uteina1 o su.stanta de tip
carotenoid1 care proteBea-a (ederea de une+e a/ectiuni1 printre care se
a/+a si cataracta.
E Pentru cresterea si re-istenta paru+ui 2 ,ratie (ita'inei ;3 continute in
ou+ de ,aina
E Oua+e sunt un depo-it ade(arat de (ita'ine A1 O1 E1 ,rupa ;1 niacina1
.iotina si acid /o+ic. Dupa cantitatea de (ita'ina D1 de care duce' +ipsa
aproape toti1 oua+e sunt pe +ocu+ doi dupa u+eiu+ de peste. In ou se a/+a
co'.inatia opti'a de 'icroe+e'ente4 /os/or1 /ier1 cupru1 'an,an si
co.a+t1 iar in coaBa 2 !a si &,. Oua+e contin si niste /er'enti cu e/ect
anti'icro.ian1 antiede'ic si antiin/+a'ator.
E Pentru intarirea i'unitatii si i'.o,atirea or,anis'u+ui cu (ita'ine si
'icroe+e'ente se prepara a+i'ente in care oua+e se co'.ina cu
-ar-a(at1 +e,u'e si /run-e (er-i de papadie1 tri/oi1 pod.a+1 tei1 artar
du+ce si ur-ica.
ALIMENTELE )I-
A+i'ente+e or,anice si a,ricu+tura .io eco+o,ica ne 'entin sanatosi si ne
proteBea-a de actiunea daunatoarea a in,rediente+or chi'ice. Poate parea un
'o/t1 si inca este perceput de unii oa'eni asa1 dar nu este. Pentru cei care
au posi.i+itatea propriei ,radini de care sa se ocupe1 iata o a+ta (arianta
5.io7. Acest ter'en (ine de +a 5(iata71 asociata cu sanatatea.
Este .ine de stiut c ter'enu+ de 5or,anic7 poate /i ap+icat pentru o
(arietate 'are de a+i'ente1 Acest ter'en poate /i /o+osit pentru produse+e
a,rico+e1 pentru carne1 ou Di produse +actate. Ter'enu+ se ap+ica si pentru
'etode+e uti+i-ate pentru a procesa1 ,ati sau a'.a+a a+i'ente+e cu+ti(ate
eco+o,ic. A,ricu+torii .io nu uti+i-ea- su.stane chi'ice 8pesticide1
/un,icide sau In,rD'inte9 Intr2o 'anier duntoare 'ediu+ui.
Standarde+e i'p+ica ur'atoare+e reguli4
2 In a,ricu+tura .io se inter-ic inter(entii+e sintetice 8In,rD'inte Di
pesticide9
2 !u+turi+e cu+ti(ate eco+o,ic tre.uie s /ie produse pe un teren pe care nu
pot /i ap+icate su.stane sintetice sau inter-ise 8pesticide1 ier.icide1
in,rasa'inte9 cu 'ini' # ani Inainte de reco+tare
2 Terenu+ tre.uie s ai. de/inite +i'ite+e -one+or de protecie Di de
pre(enire a cu+turi+or pentru a pre(eni contactu+ cu su.stane inter-ise de pe
terenuri+e adiacente.
2 A+i'ente+e .io nu sunt 'odi/icate ,enetic
2 Produse+e .io nu au pri'it hor'oni de creDtere
2 A+i'ente+e .io nu sunt iradiate
2 Uti+i-area n'o+uri+or de epurare este inter-is pe terenuri+e dedicate
cu+turi+or a,rico+e .io eco+o,ice
2 In a,ricu+tura .io eco+o,ica nu sunt /o+osite anti.iotice
2 In,rediente+e arti/icia+e sunt e=c+use din tehnici+e standard de o.tinere a
produse+or .io eco+o,ice
2 To=ine+e inc+ud nu nu'ai pesticide+e 8'u+te dintre pesticide au /ost deBa
c+asi/icate ca a(and potenia+ canceri,en9 dar Di 'eta+e ,re+e1 cu' ar /i
p+u'. Di 'ercur1 precu' Di de so+(eni de .en-en Di to+uen.
&ini'i-area e=punerii +a aceste to=ine este un .ene/iciu 'aBor pentru
sntate. &eta+e+e ,re+e conduc +a deteriorarea /unciei ner(oase1 /apt ce
poate contri.ui +a aparitia unor .o+i precu' sc+ero- 'u+tip+ Di scderea
I^1 Di1 de ase'enea1 .+ocarea productiei de he'o,+o.ina si i'p+icit ane'ie.
2 So+(entii deteriorea-a ce+u+e+e a+.e1 duc +a scderea siste'u+ui i'unitar si
scad capacitatea corpu+ui de a re-ista +a in/ecii.
$limentele organice contin mai multe substante nutritive decat celelalte
alimente standard"
Da. O ana+i-a a *C de studii co'parati(e or+ani" ? non7or+ani" pentru
/ructe1 +e,u'e Di cerea+e1 indic1 de ase'enea1 cu+turi+e or,anice ca /iind
ce+e care o/era in 'od su.stania+ 'ai 'u+te su.stane nutriti(e1 printre
care4
">P 'ai 'u+t (ita'ina !
"C.CP 'ai 'u+t /ier
"N.#P 'ai 'u+t 'a,ne-iu
C#.AP 'ai 'u+t /os/or
Ce substante nocive evitam atunci cand mancam alimente bio"
&ancand a+i'ente .io e(ita' nenu'arate to=ine din a+i'ente4 pesticide+e
8care sunt potentia+ canceri,ene91 so+(enti 8.en-en sau to+uen9 sau 'eta+e
noci(e 8cad'iu1 p+u'.1 'ercur9.
$ manca alimente bio este o problema de alegere' este o dovada de
respect pentru sanatatea noastra.
CATEVA C-NSIDE,ATII DESP,E LAPTE
!o'po-itia +apte+ui de 'a'a este o co'po-itie idea+a ? inca o do(ada a
'aiestriei !reatoru+ui ? un continut ridicat de car.ohidrati si'p+i si un
continut sca-ut de proteine.
Lapte+e de (aca are un continut 'are in ca-eina 8proteina de care (ite+u+ are
ne(oie pentru a a(ea copite si coarne9. Lapte+e de (aca /iert1 .aut de adu+t1
poate sa dea une+e pro.+e'e de sanatate din cau-a ca-einei nedi,erate4
2 ca+cu+i rena+i 8pietre +a rinichi9
2 5.+ochea-a7 (ase+e de san,e
2 de/or'ea-a de,ete+e
2 depuneri de su.stante 'ucoase in tesuturi si tendoane
&ucusu+ este o su.stanta p+ina de .acterii ,eneratoare de .o+i. ;ioterapeutii
considera ca +apte+e de (aca este sursa su.stante+or 'ucoase din
or,anis'u+ nostru pe tot parcursu+ (ietii 8race+i1 .ronsite cronice s.a.9
Din cau-a po+uarii 'ediu+ui1 +apte+e risca sa contina Strontiu2NF1 su.stanta
radioacti(a raspun-atoare de su/erinte a+e articu+atiei so+du+ui si
,enunchiu+ui.
Le,at de continutu+ in ca+ciu a+ +apte+ui1 e .ine de stiut ca nuci+e1 (ar-a1
'orco(ii si s/ec+a au ca+ciu intr2o /or'a 'ai usor de a.sor.it1 intr2o
proportie idea+a cu a+te in,rediente continute.
Uneori1 +apte+e poate da diaree1 constipatie1 dureri in incheieturi si oase.
Lapte+e inte,ra+1 .ran-a se reco'anda 'ai a+es pentru copii si (arstnici.
&entru adultii care vor sa bea lapte' laptele de capra este recomandat'
datorita asemanarii compozitiei sale cu laptele de mama(
SA,E D-A, CAT T,E)UIE
A+i'ente+e asi,ura ener,ia necesara (ietii si aduc or,anis'u+ui 'ateria
pri'a necesara pentru cresterea1 de-(o+tarea si repararea u-urii ine(ita.i+e a
tesuturi+or care2+ co'pun.
)actorii nutritiona+i de care o'u+ are ne(oie pro(in din a+i'ente4
#actorii de nutritie plastici 7 contri.uie +a cresterea1 'entinerea si
repararea tesuturi+or. Transporta su.stante+e 'inera+e in or,anis'
8proteine+e9.Acestea sunt 'ai raspandite si in cantitati 'ai 'ari in
a+i'ente+e de ori,ine ani'a+a2carne1 +apte1 oua1 .ran-a1 peste1 dar si in
(e,eta+e 8soia1ore-9.
#actorii de nutritie energetici 7 indep+inesc ro+ ener,etic sau ca+ori,en. Din
aceasta cate,orie /ac parte ,+ucide+e nu'ite si -aharuri. Prin arderea +or in
or,anis' re,+ea-a te'peratura corpu+ui.Tot din aceasta cate,orie /ac parte
si +ipide+e 8,rasi'i+e91 /actorii nutritiona+i cei 'ai .o,ati in ener,ie.
#actorii de nutritie biocatalitici 7 (ita'ine+e1 saruri+e 'inera+e si
apa.Acesta indep+inesc ro+ .iocata+itic1 adica participa /ara a se consu'a +a
di/erite procese chi'ico2.io+o,ice de +a ni(e+u+ tesuturi+or.
In ,rupa 'inera+e+or intra si sarea de .ucatarie.
Sarea4
2 inter(ine in schi'.uri+e +ichidiene si in 'entinerea echi+i.ru+ui
hidroe+ectro+itic a+ 'ediu+ui intern1 c+oru+ are actiune acidi/anta1 iar sodiu+
a+ca+ini-anta.
2 atat sodiu+ cat si c+oru+ intra in co'po-itia /actori+or de nutritie si se
,asesc in san,e in cantitati .ine echi+i.rate.
7lorul se a/+a su. /or'a de c+oruri in +ichide+e corpu+ui sau in ce+u+e 8in
p+as'a1,+o.u+e+e+ rosii si in +ichide+e interstitia+e2dintre tesuturi9.
)odiul se a/+a in +ichidu+ interstitia+1 in +i'/a1 secretii +ichidiene a+e corpu+ui
8+acri'a1sa+i(a1sudoare91 precu' si in tesutu+ osos. &entine echi+i.ru+
acido2.a-ic a+ or,anis'u+ui1 in/+uentea-a dep+asarea apei in or,anis'
atunci cand inter(in 'odi/icari in concentratia sa. AButa +a 'entinerea
e=cita.i+itatii 'uscu+are.
7 c+oru+ si sodiu+ sunt ioni care inter(in in 'entinerea presiunii os'otice1
Or,anis'u+ u'an adu+t contine cca >FP apa. Pentru 'entinerea acestei
concentratii1 tre.uie sa e=iste un echi+i.ru os'otic /oarte .ine de/init1in
care sodiu+ Boaca ro+u+ principa+.
2 !+oru+ intra in co'po-itia acidu+ui c+orhidric secretate de ,+ande+e
,astrice 8din sto'ac91 'entinand aciditatea ,astrica atat de necesara in
procesu+ de di,estie.
Sodiu+ se a/+a in secretii+e tu.u+ui di,esti( si pancreatice.
2 Atat c+oru+ cat si sodiu+ sunt indispensa.i+e in di,estie.
2 Sarea se a.soar.e +a ni(e+u+ intestinu+ui.
)urse!
Atat c+oru+ cat si sodiu+ se ,asesc su. /or'a de c+orura de sodiu in cantitati
'ai 'ari in a+i'ente+e de ori,ine ani'a+a 8oua1+apte1carne1.ran-a9 decat in
ce+e de oro,ine (e,eta+a 8+e,u'e si /ructe9.
Sarea este adusa in or,anis' ca atare1 sare de .ucatarie adau,ata in
'ancare1in ti'pu+ prepararii ter'ice a a+i'ente+or sau prin a+i'ente+e care
o contin. A+i'ente+e contin su/icienta sare1 pentru a nu 'ai /i ne(oie de
adaos.
Eliminare!
2 pe ca+e urinara
2 pe ca+e cutanata 8prin pie+e su. /or'a de transpiratie9
2 pe ca+e di,esti(a 8prin scaun9 2 se e+i'ina ce+ 'ai putin. In di(erse stari
de .oa+a1 c+orura de sodiu se 'ai e+i'ina si pe ca+e di,esti(a 8diaree1
(arsaturi1 transpiratii a.undente9.
Excesul de sare
E=cesu+ de sare este responsa.i+ de 'u+te decese in /iecare an.
2 /actor de risc +a hipertensi(i
2 +a ori,inea a nu'eroase pro.+e'e de sanatate1 in specia+ +a nou2nascuti1
persoane (arstnice sau +a suprapondera+i.
*evoia fiziologica minimala de sare este in Buru+ a " ,@-i.
Este necesar sa di'inua' consu'u+ de sare. Aceasta deoarece sarea
contri.uie +a cresterea tensiunii arteria+e +a une+e persoane4 atat +a cei care
su/era deBa de aceasta a/ectiune1 cat si +a cei predispusi 8persoane peste *F
de ani1 suprapondera+e si cu antecedente /a'i+ia+e de hipertensiune9. Sarea
este i'p+icata si in aparitia a+tor .o+i cardio(ascu+are si a osteoporo-ei.
A+i'ente+e contin su/icienta sare 8nu este ne(oie sa 'ai adau,a'9.
Se'ipreparate+e1 produse+e /ast2/ood1 BunJ2/ood contin 'u+ta sare.
)area in exces aduce boala. +amaneti sanatosi(
DE CE AVEM NEV-IE DE ENZIME/
Se cunosc in pre-ent cate(a sute de en-i'e dar 1 a(and in (edere
co'p+e=itatea procese+or chi'ice care au +oc in or,anis'e+e (ii1 nu'aru+
en-i'e+or aparut in natura tre.uie sa /ie 'u+t 'ai 'are. Structura
en-i'e+or este prea putin cunoscuta pentru a putea ser(i ca .a-a a unei
c+asi/icari1 de aceea en-i'e+e se c+asi/ica dupa tipu+ reactii+or pe care +e
pro(oaca sau dupa su.straturi+e asupra carora actionea-a. Nu'e+e
en-i'e+or se /or'ea-a a,au,andu2se su/i=u+ 2a-a +a nr. reactii+or pro(ocate
sau su.straturi+or +or1 e=ceptie /ac nu'e+e istorice a+ unor en-i'e cu' ar /i
e'u+sina1 pepsina si -i'a-a etc. In c+asi/icarea adoptata aici en-i'e+e sunt
i'partite in 8dupa $o//'ann Ostenho/ CN3#9 cinci c+ase principa+e1 /iecare
di(i-ata in 'ai 'u+te su. c+ase4
C.$idro+a-e
".Trans/era-e
#.O=ido2reducta-e
*.Lia-e si si'peta-e
3.I-o'era-e si %ace'a-e
Dupa o c+asi/icare 'ai noua 8Union o/ ;ioche'istrU !o''ission o/
En-U'es CNAC9 en-i'e+e sunt i'partirte in sase c+ase4
C.O=ido2reducta-e
".Tran/era-e
#.$idrora-e
*.Lia-e
3.I-o'era-e
A.Li,a-e8sinteta-e9
/iecare di(i-ata +a randu+ ei in 'ai 'u+te su.c+ase.
Dr. EdZard $oZe++1 'edic si pionier in cercetarea en-i'e+or1 nu'ea
en-i'e+e 5scanteia (ietii7.
!+asi/icarea Dr. Gi++ian &c Oeith i'parte en-i'e+e in # c+ase4
1. Enzimele metabolice % ne directioneaza organismul actionea-a pe post
de cata+i-atori +a cresterea oase+or1 re/acerea tesuturi+or1 re,+area
'eta.o+is'u+ui1 (or.ire1 respiratie1 reproducere1 au- si contractia oricarui
'uschi. Aceste en-i'e 'eta.o+ice se ,asesc in 'od natura+ in or,anis'u+
nostru. Pe 'asura ce i'.atrani'1 acti(itatea en-i'e+or 'eta.o+ice s+a.este.
2. Enzimele digestive % necesare pentru digestia 5ranei
Aceste en-i'e desco'pun car.ohidratii1 proteine+e si ,rasi'i+e din
a+i'ente 8a'i+a-a1 protea-a1 +ipa-a9. En-i'e+e di,esti(e responsa.i+e cu
e=tra,erea1 asi'i+area1 'eta.o+i-area si a.sor.tia su.stante+or nutriti(e1 a
'inera+e+or si (ita'ine+or
3. Enzimele alimentare a4uta procesul digestiv
E+e tre.uie sa pro(ina din 'ancarea pe care o consu'a'. Toate a+i'ente+e
crude1 'ai precis /ructe+e1 +e,u'e+e1 se'inte+e1 nuci+e1 ,er'enii1 sunt
resursa principa+a pentru en-i'e a+i'entare.
Acti(itatea sca-uta a en-i'e+or este poate cea 'ai raspandita pro.+e'a de
sanatate in -i+e+e noastre. O (iata trepidanta1 aco'paniata de 'ancarea tip
/ast2/ood are ca re-u+tat o popu+atie practic +ipsita de en-i'e di,esti(e.
I'p+icatii+e sunt 'u+tip+e si ,ra(e.
!ei care su/era de o acti(itate sca-uta a en-i'e+or se pot con/runta cu
dis/unctii ,astrointestina+e4
2 indi,estie
2 'a+a.sor.tie
2 arsuri ,astrice
2 ra,ait1 ,a-e1 .a+onare1 cra'pe
2 constipatie
2 sindro'u+ co+onu+ui irita.i+
2 o.osea+a cronica
2 candido-e
O a+i'entatie .o,ata in en-i'e asi,ura re/acerea or,anis'u+ui
Mancati germeni' nuci' fructe si legume crude( $vocado' papaGa'
ananasul' bananele si mango sunt surse excelente de enzime(
-,.ANISM DET-GIFIAT H -,.ANISM SANAT-S
&ediu+ a'.iant este supraIncrcat de su.stane to=ice ca4 pesticide1
In,rD'inte1 produse petro+i/ere etc.1 care ptrund In or,anis' prin aeru+
inspirat1 prin 'Incare Di ap.
!hiar Di corpu+ nostru produce deDeuri 'eta.o+ice1 to=ice care tre.uie
e+i'inate pentru a ne 'enine sntatea Di /ore+e (ita+e. !orpu+ hrnit
corect Di sntos e+i'in In 'od natura+ aceste to=ine prin p+'Ini1 pie+e1
rinichi Di intestinu+ ,ros 8co+on9. Din ne/ericire1 cu ti'pu+1 ca ur'are a
inaintarii in (arsta1 a .o+i+or1 o.iceiuri+or a+i'entare ,reDite1 nesntoase Di
a a+tor /actori1 curatarea or,anis'u+ui IncetineDte Di to=ine+e se acu'u+ea-.
!a ur'are a acu'u+ari+or1 pot aparea4 depuneri pe +i'.1 'iros nep+cut
din ,ur1 dureri de cap1 a'ee+i1 so'no+en1 apatie1 o.osea+1 scderea
ener,iei1 ,Induri su'.re1 irita.i+itate1 tensiune ridicat1 di,estie proast1
.a+onri1 pro.+e'e di,esti(e. !onstipaia Di depuraia insu/icient a
intestinu+ui pro(oac o serie de a/eciuni.
Or,anis'u+ o'u+ui este un depo-it de deDeuri Di to=ine. Este ,reu s r'Ii
sntos dac intestinu+ ,ros este acoperit cu 5-,ur7. Aceasta se depune
chiar Di +a oa'enii care nu su/er de constipaii.
Din cau-a a+i'entaiei ,reDite1 a 'ancrii .o,ate In a'idon1 preparata
e=cesi(1 cu 'u+te proteine 8carto/i prBii1 carne1 'e-e+uri de di/erite tipuri9
pe intestinu+ ,ros r'Ine o pe+icu+ de 'aterii /eca+e1 aDa nu'ita 5-,ur7.
Aceste depuneri se pietri/ic.
Totodat1 In intestin au +oc procese de putre/acie Di /er'entaie. A'.e+e
procese dunea- or,anis'u+ui. Otr(irea cu to=ine intestina+e este
o.staco+u+ esenia+ spre +on,e(itate. S2a do(edit c intestinu+ 5In/undat7
este cau-a principa+ a aterosc+ero-ei. Spre *F de ani1 intestinu+ este
pietri/icat din cau-a /eca+e+or1 se Intinde1 apas pe or,ane+e adiacente 8/icat1
(e-ica .i+iar etc.9.
!hirur,ii au constatat c >FP din intestine+e operate au depuneri
pietri/icate cu 'aterii /eca+e1 para-ii Di 'uce,ai1 ca un horn de so. ce
necesit curire tota+.
!o+onu+ este or,anu+ cheie a+ siste'u+ui di,esti( In de-into=icarea
or,anis'u+ui1 care 'ai are Di un ro+ i'portant In a.sor.ia /+uide+or Di a
(ita'ine+or esenia+e. !Ind /uncii+e +ui se dere,+ea- sau se Incetinesc1 se
reduce nu nu'ai capacitatea +ui de a e+i'ina re-iduuri+e1 dar se repri' Di
'ediu+ nor'a+ de .acterii. Into=icarea intestinu+ui ,ros in/+uenea- 'u+te
or,ane In /uncie de +oca+i-area depuneri+or pe co+on. Acest /eno'en se
nu'este 5dUs.iosis7 Di1 dac nu se iau 'suri1 se dere,+ea- di,estia Di apar
sau se a,rea(ea- 'u+te pro.+e'e de sntate4 a/eciuni a+e sto'acu+ui1
a/eciuni tiroidiene sau hepatice1 a/eciuni cardiace Di pu+'onare1 a/eciuni
rena+e1 a/eciuni a+e (e-icii urinare Di a+e prostatei.
? alimentatie bogata in fructe si legume' postul' apa fierbinte ,3 cani<zi'
cate una dupa fiecare masa- sunt dintre cele mai simple metode de
curatare a organismului.
ALIMENTATIA FACT-, DE P,-TECTIE
O a+i'entatie corecta poate sa i'piedice aparitia di/erite+or /or'e de
cancer. )ructe+e1 -ar-a(atu+1 +e,u'inoase+e1 cerea+e+e inte,ra+e si ier.uri+e
aro'ate contin su.stante acti(e care pot pre(eni i'.o+na(irea de cancer.
Le,u'e+e 8.rocco+i1 (ar-a1 conopida1 usturoi s.a.9 anihi+ea-a e/ectu+
canceri,ene+or1 adica a+ su.stante+or chi'ice din 'ediu+ inconBurator si a+
conser(anti+or a+i'entari.
%ecent s2a constatat ca legumele din familia cruciferelor 8(ar-a1 conopida1
.rocco+i9 pot acti(a si +a o' o anu'ita en-i'a din /icat1 care i+ proteBea-a
i'potri(a canceru+ui. Nu'e+e ei prescurtat este GST.
Nu este su/icient doar sa 'anca' cat 'ai 'u+te +e,u'e pentru a ne apara
de cancer. Ar tre.ui sa 'anca' si 'ai 'u+te cereale1 'ai a+es soia. In
cerea+e ca4 o(a-1 ,rau1 'ei e=ista o 'u+titudine de su.stante
anticanceri,ene. &ai cu sea'a in produse+e din cerea+e inte,ra+e 8uruia+a si
tarate nera/inate9. O 'are parte a su.stante+or acti(e se a/+a in in(e+isu+
e=terior a+ .oa.e+or. Acestea stopea-a canceru+ de co+on.
)oia contine hor'oni natura+i1 care sunt o 'are speranta pentru pre(enirea
canceru+ui de san. $or'onii (e,eta+i reduc e/ectu+ estro,eni+or proprii
or,anis'u+ui. Ei i'piedica ce+u+e+e din tesuturi+e hor'onodependente 8de
e=e'p+u1 din sani sau prostata9 sa se trans/or'e in ce+u+e canceroase.
Exista si substante care provoaca @moartea@ celulelor canceroase"
%es(eratro+u+ din stru,uri si din (inu+ rosu poate dec+ansa apopto-a ce+u+ei
canceroase. In +a.orator s2a descoperit ca ace+asi e/ect i+ are si (ar-a de
;ru=e++es.
+adacina de tataneasa se co'pune in proportie de #FP din inu+ina1 o /i.ra
care /i=ea-a su.stante+e canceri,ene si +e Gi'pin,eG spre cana+e1 reducand
ast/e+ riscu+ i'.o+na(irii de cancer +a co+on. !on/or' unor studii
canadiene1 cresterea consu'u+ui -i+nic de /i.re cu C# , ar /i su/icienta
pentru a reduce +a Bu'atate riscu+ canceru+ui de co+on. E/iciente sunt1 de
ase'enea1 cerea+e+e si 'orco(ii.
Un a+t 'edica'ent i'potri(a canceru+ui este iaurtul.
:acilii lactici din alimentele fermentate4 (ar-a acra1 .ran-a1 iaurtu+ pot
/i=a si ei su.stante+e to=ice din intestin1 care sunt1 ast/e+1 e+i'inate.
FII UN C-NSUMAT-, SANAT-S> TU ALE.I>
A' de(enit o societate de consu'1 depinde si de noi sa nu de(eni' sc+a(ii
acestui consu' sau1 si 'ai ,ra(1 (icti'e+e +ui. Sunte' unici1 a(e' ne(oie
de diete indi(idua+i-ate1 sunte' su'a a+e,eri+or noastre1 inc+usi( ce+e
a+i'entare.
A+i'ente+e sunt purtatoare de in/or'atie din 'ediu+ inconBurator. Aceasta
in/or'atie a 'atricei a+i'entare este inscrisa in co'po-itia 4 proteine+or1
+ipide+or1 ,+ucide+or1 (ita'ine+or1 en-i'e+or1 /itochi'ica+e+or s.a. De
ase'enea1 in/or'atia este inscrisa si in raporturi+e cantitati(e si ca+itati(e in
care se ,asesc toate acestea. In acest /e+1 or,anis'u+ u'an (a putea sa se
inte,re-e corect in 'ediu+ .io+o,ic si socia+1 'entinand echi+i.ru+ speciei
u'ane.
In/or'atia pro(enita din surse natura+e este esentia+a pentu pre(enirea starii
de .oa+a1 'entinerea sanatatii proprii sia speciei noastre .io+o,ice.
!onsu'ati a+i'ente (ii 4 +e,u'e si /ructe proaspete1 .eti apa natura+a p+ata0
!a+itatea .io+o,ica ridicata a unui a+i'ent se'ni/ica si o ina+ta ca+itate
in/or'ationa+a a a+i'entu+ui1 speci/ica a+i'ente+or natura+e inte,ra+e.
<enuntati la = alimentele rafinate, inalt procesate, bogate in special in
za.aruri rafinate, grasimi .idrogenate, %"uri, sare, arome artificiale,
raport -mega"3>-mega"? dezec.ilibrat, diete monotone, sedentarism,
alcool in exces, tigari, automedicatie3
ACID %s1 ALCALIN
In natura1 (a+oarea p$ ? u+ui (aria-a intre F 8acid c+orhidric9 si C* 8soda
caustica9 2 a'.e+e (a+ori /iind in a/ara -onei uti+e corpu+ui nostru1 iar apa
pura are un p$ in Bur de >1 care este considerat neutru 8p$2u+ ar'onios9.
In corpul uman1 p$2u+ (aria-a intre C1"2# pentru sucu+ ,astric si >1A2K1A
secretia .i+iara 8(a+oarea neutra /iind in Bur de >9.
Ce este a"ido(a eta$o#i"a/
p$2u+ ar'onios este esentia+ pentru .una /unctionare a corpu+ui nostru1 iar
siste'u+ i'unitar inter(ine i'ediat ce e=ista prea 'u+t sau prea putin acid
in san,e. Sunt putine a+i'ente care sunt a+ca+ine si 'ai 'u+te a+i'ente
acide. Siste'u+ nostru i'unitar are ne(oie sa cree-e un Qta'pon7 a+ca+in1
pentru a ne proteBa corpu+ de aciditate. Pentru asta /o+oseste 'inera+e
precu' ca+ciu. Daca conditii+e de aciditate persista1 re-er(e+e 'inera+e a+e
corpu+ui se pot di'inua si se pot /ace depo-ite in a+te +ocuri1 re-u+tand o
crista+i-are acida in artere1 in 'e'.rane+e 'ucoase+or si incheieturi.
Prea 'u+t stres si ,anduri ne,ati(e pot sa contri.uie de ase'enea +a
aciditate.
O conditie te'porar a+ca+ina este data de trata'ente+e 'edica+e
8diuretice+e9. Aceasta situatie este echi+i.rata de rinichi.
Acido-a 'eta.o+ica de(ine cronica din cau-a 'ediu+ui din ce in ce 'ai
po+uat1 sti+u+ui de (iata nesanatos1 +ipsei de e=ercitiu /i-ic1 +ipsei de odihna
si de /orta (ita+a !hi. Deoarece Qsunte' ceea ce 'anca'71 e(itand hrana
care /or'ea-a aci-i 8care este in cea 'ai 'are parte Xan,9 si 'arind
aportu+ de hrana a+ca+ina 8care este in cea 'ai 'are parte Xin91 a' putea sa
echi+i.ra' .a+anta p$2u+ui si sa do.andi' ar'onia intre Xin si Xan, 8Tai
!hi9.
A"ido(a eta$o#i"a si di+estia in"op#eta
Daca 'anca' prea 'u+ta hrana ce /or'ea-a aci-i1 +ipsa unui ta'pon
a+ca+in poate aduce corpu+ in conditia de acido-a 'eta.o+ica1 di,estie
inco'p+eta si constipatie. Aceasta stare predispune +a NFP dintre toate
.o+i+e o'u+ui. Apare ast/e+ un cerc (icios4 acido-a 'eta.o+ica este
intotdeauna asociata cu o /or'a de constipatie1 ceea ce insea'na ca
produse+e re-idua+e a+e 'eta.o+is'u+ui nu sunt su/icient in+aturate din
tesuturi+e ce+u+are1 ducand +a astuparea cana+e+or de e+i'inare1 ceea ce duce
+a si 'ai 'u+ta aciditate. O sursa i'portanta a cresterii aciditatii si
to=icitatii este un co+on .+ocat. De indata ce 'e'.rana 'ucoasei este
i'.acsita1 e+i'inarea de(ine din ce in ce 'ai inco'p+eta si corpu+ din ce in
ce 'ai to=ic1 re-u+tand o acido-a si 'ai 'are si o (arietate de pro.+e'e cu
.acterii+e si ciuperci+e1 a+er,ii+e1 ast'u+1 o.osea+a cronica1 dia.etu+1
o.e-itatea s.a.
A"ido(a eta$o#i"a si ra($oiu# dintre "iuper"i#e si $a"terii#e I$une4 si
"e#e Ire#e4
!orpu+ nostru poate /i co'parat cu un ca'p4 daca so+u+ are .a+anta corecta
intre a+ca+initate si aciditate1 atunci (or trai in e+ 'icroor,anis'e+e
potri(ite. Daca .a+anta s2a dere,+at1 atunci se pot in'u+ti ciuperci+e si
.acterii+e Qre+e71 care intr2un or,anis' supraacid se pot 'ani/esta ca
pro.+e'e de pie+e1 di,estie di/ici+1 /+atu+enta1 in/ectii cu !andida sau 'iros
urat a+ ,urii. Acest ra-.oi intre 'icroor,anis'e+e Q.une7 si ce+e Qre+e7 (a
in/+uenta 'eta.o+is'u+ nostru si (a ,enera cic+u+ o.ose+ii cronice. In ace+
'o'ent siste'u+ nostru i'unitar are o re-istenta sca-uta /ata de .o+i si
in/ectii 'ai ,ra(e.
A"ido(a eta$o#i"a si a#er+ii#e! u"usu# si astu#
Intr2o racea+a o.isnuita 'e'.rane+e 'ucoasei din siste'u+ nostru
respirator produc 'ari cantitati de 'ucus in e/ortu+ de a e+i'ina in/ectia.
!onditii+e acide pre+un,ite pot duce +a aceeasi reactie1 crescand cantitatea
de 'ucus produsa in intestinu+ su.tire1 in siste'u+ respirator si in a+te parti
a+e or,anis'u+ui. Aceste si'pto'e repre-inta un e/ort a+ or,anis'u+ui de a
e+i'ina produse+e acide re-idua+e. Asa cu' e=punerea +a /actorii a+er,ici
poate dec+ansa secretia 'ucoasei1 +a /e+ o poate /ace si aciditatea.
A"ido(a eta$o#i"a si o$osea#a "roni"a
Pe 'asura ce corpuri+e noastre de(in din ce in ce 'ai po+uate si di,estia
noastra de(ine din ce in ce 'ai putin e/icienta1 corpu+ nu 'ai poate o.tine
su/icienta ener,ie din ceea ce 'ananca1 re-u+tand o.osea+a. !ererea
constanta de ener,ie deter'ina 'eta.o+is'u+ sa /ie /oarte acti( si sa nu
+ucre-e e/icient1 ceea ce a,ra(ea-a situatia. In p+us1 aciditatea crescuta
s+a.este acti(itatea 'otrice 8acidu+ +actic91 ceea ce ne /ace sa ne si'ti'
o.ositi /oarte repede cand incepe' o acti(itate.
)icatu+ tre.uie sa +ucre-e /oarte 'u+t pentru a /i+tra si indeparta to=ine+e1
ceea ce necesita si 'ai 'u+ta ener,ie1 care este +uata din a+te parti a+e
corpu+ui1 ducand +a epui-are /i-ica cronica. )icatu+ incepe sa produca 'ai
'u+t co+estero+1 incercand sa curete san,e+e de to=ine 8/eno'enu+ de
che+are91 ceea ce ridica ni(e+u+ co+estero+u+ui si a+ LDL1 ducand +a un a+t
cerc (icios.
A"ido(a eta$o#i"a si o$e(itatea! dia$etu#
Ni(e+u+ crescut a+ co+estero+u+ui si 'arirea secretiei de insu+ina se
'ani/esta i'preuna cand corpu+ acu'u+ea-a ,rasi'e pentru a neutra+i-a si
depo-ita a,entii po+uanti. Grasi'ea nu este o a'enintare1 ea este
'oda+itatea corpu+ui de a se proteBa pe sine 8in 'o'ente+e cu aciditate
crescuta9. !u un p$ sanatos1 arderea ,rasi'ii se /ace 'ai rapid si este 'ai
putin pro.a.i+a re(enirea dintr2o dieta prin reacu'u+are de ,rasi'e.
Deoarece ni(e+e+e ridicate a+e insu+inei si acu'u+area de ,rasi'e sunt
'ani/estari+e1 iar aciditatea este cau-a1 ace+easi +ucruri a/ectea-a
pancreasu+1 iar dia.etu+ poate /i in +e,atura directa cu ni(e+e ina+te a+e
to=icitatii si ni(e+e sca-ute a+e p$ ? u+ui.
A"ido(a eta$o#i"a! arsuri#e iniii si $oa#a de re'#u& +astro 7 eso'a+ian
!onditii+e pre+un,ite de aciditate ar putea eroda 'uschiu+ s/incteru+ui
cardia1 de +a inceputu+ sto'acu+ui si nu se (a 'ai inchide corect. Acest
+ucru poate de,enera in .oa+a re/+u=u+ui ,astro 2 eso/a,ian. Poate /i a/ectat
si eso/a,u+1 ducand +a di/icu+tati de in,hitire. !a/eaua1 ceaiu+ ne,ru si
a+coo+u+ 8/oarte acide9 in cantitati 'ari1 cat si /u'atu+1 contri.uie de
ase'enea +a insta+area acestei .o+i. Sunt necesare 'asuri ,enera+e de
a+ca+ini-are si o schi'.are per'anenta a dietei.
A"ido(a eta$o#i"a si tra"tu# urinar
%inichii si p+a'anii sunt principa+e+e or,ane responsa.i+e de e+i'inarea
aciditatii in e=ces din corpu+ nostru. In rinichi1 acido-a cronica de(ine 'ai
e(identa ? aici se depo-itea-a acidu+ uric care poate /or'a pietre +a rinichi.
!au-a se a/+a in hrana in,erata 2 a+i'ente cu ni(e+e ina+te de purine1 cu' ar
/i carnea rosie1 peste+e1 carnea de pui. Purine+e sunt desco'puse de corp in
acid uric1 care se crista+i-ea-a in pietre +a rinichi1 atunci cand urina este
predo'inant acida1 a(and un P$ su. 3.3.
Daca urina este a+ca+ina ? +ucru care se poate o.tine .and apa a+ca+ina si
a(and o dieta a+ca+ina sau neutra ? atunci acidu+ uric nu (a crista+i-a in
pietre +a rinichi. De /apt1 crista+i-area acidu+ui uric a'eninta nu nu'ai
rinichiu+ ci si intre,u+ tract urinar1 inc+usi( or,ane+e se=ua+e.
A"ido(a eta$o#i"a! +uta! artrita! osteoporo(a si s"#ero(a u#tip#a
La inceput1 corpu+ (a incepe sa /o+oseasca ca+ciu+ depo-itat in oase pentru a
neutra+i-a to=ine+e care insotesc conditia pre+un,ita de aciditate in tesuturi.
!a+ciu intra in san,e1 care de(ine ast/e+ 'ai putin acid. In ace+asi ti'p
ca+ciu+ este depo-itat in (ase+e capi+are din 'aini1 picioare1 incheieturi+e
de,ete+or si ,enunchi1 o conditie nu'ita ,uta. Ast/e+1 'icsorand re-er(e+e
de ca+ciu din sche+et1 oase+e noastre pot de(eni /ra,i+e si apare osteoporo-a.
&ai 'u+t1 in ti'p ce acido-a 'eta.o+ica desco'pune tesuturi+e corpu+ui si
s+a.este ce+u+e+e1 ea poate /aci+ita insta+area unor .o+i precu' artrita si
sc+ero-a 'u+tip+a1 .o+i ce se caracteri-ea-a prin desco'punerea tesuturi+or
corpu+ui.
Acido-a 'eta.o+ica de-echi+i.rea-a or,anis'u+ si a+ar'ea-a siste'u+
i'unitar. Daca conditia persista1 chiar siste'u+ i'unitar poate /i
de-echi+i.rat1 ceea ce poate da nastere .o+i+or autoi'une.
Pute' opri rapid acido-a 'eta.o+ica schi'.andu2ne dieta1 sti+u+ de (iata si
'odu+ de ,andire.
A"ido(a eta$o#i"a si $o#i#e "ardio%as"u#are
Pentru ca siste'u+ nostru cardio(ascu+ar sa /unctione-e corect1 p$2u+
p+as'ei san,e+ui tre.uie sa /ie usor a+ca+in1 >1#32>1*C. Daca per'ite' sa
scada su. (a+oarea p$2u+ui de >1#3 1 tesutu+ 'uscu+ar din perete+e interior
a+ artere+or1 (ene+or si a+ ini'ii1 (a /i atacat. In p+us1 /ata de a'enintarea
ni(e+u+ui crescut de co+estero+1 o aciditate cronica a'eninta sa corode-e
chiar tesutu+ corpu+ui1 asa cu' Qacidu+ 'ananca 'ar'ura7. Ast/e+1 acido-a
'eta.o+ica ca o conditie cronica1 deschide dru'u+ pentru aterosc+ero-a1
presiune 'arita si /aci+itea-a acu'u+area p+aci+or de co+estero+ pe peretii
(ase+or san,uine.
A"ido(a eta$o#i"a si a"uu#area p#a"i#or de "o#estero#
Acido-a 'eta.o+ica schi'.a chi'ia din (ase+e de san,e1 deter'inand ca
LDL 8co+estero+u+ Qrau79 sa se depuna intr2un rit' acce+erat. In p+us1 se
/aci+itea-a si depo-itarea 'eta+e+or ,re+e si a a+tor po+uanti i'preuna cu
co+estero+u+. Aceste conditii co'.inate duc +a cresterea p+aci+or
atero'atoase in (ase+e de san,e. E+e nu pot /i reduse doar prin 'icsorarea
cantitatii de co+estero+ in hrana1 ci necesita 'asuri de reducere a aciditatii
hranei.
A"ido(a eta$o#i"a poate "au(a presiunea san+uina are
Daca corpu+ se a/+a intr2o pre+un,ita conditie de aciditate1 (ase+e de san,e
de +a peri/erie pot /i contractate1 in ti'p ce artere+e pot de(eni di+atate. Asta
insea'na ca ini'a tre.uie sa 'unceasca 'ai intens pentru a po'pa san,e+e
in tot corpu+1 in ti'p ce circu+atia din (ase+e de san,e de +a peri/erie este
restransa1 in artere presiunea creste 2 risc serios pentru siste'u+
cardio(ascu+ar1 crescand riscu+ atacu+ui de cord si a tahicardiei.
A"ido(a eta$o#i"a! radi"a#ii #i$eri si %ataarea ADN7u#ui
Acido-a 'eta.o+ica acce+erea-a (ata'area pereti+or ce+u+e+or si a
structuri+or 'e'.rane+or intrace+u+are de catre radica+ii +i.eri1 ast/e+
distru,e ce+u+e+e1 iar (ata'area ADN duce +a i'.atranirea pre'atura.
&ani/estari+e sunt4 riduri1 deco+orarea pie+ii1 scaderea (ederii1
dis/unctiona+itatea siste'u+ui hor'ona+1 s+a.irea 'e'oriei si 'u+te a+te+e.
Sinte-a corecta ADN ? A%N necesita un 'ediu chi'ic care nu este acid.
Daca p$2u+ 'ediu+ui este prea 'ic 8acid91 re,enerarea ce+u+ara este
inhi.ata si ce+u+e+e pot de,enera sau chiar de(eni 'a+i,ne.
O dieta echi+i.rata contine4
>F2KFP hrana a+ca+ina ? +actate1 /ructe1 (e,eta+e proaspete
CF2C3P hrana acida proteine ? carne1 .ran-a1 peste1 oua1 nuci
CF2C3P hrana acida car.ohidrati ? 'iere1 carto/i copti1 cur'a+e1
paine din /aina inte,ra+a1 'e+asa1 .anane1 unt1 u+ei
!opiii in perioada de crestere si adu+tii su. *F de ani au ne(oie de (a+ori+e
'ai ridicate de hrana acida. Adu+tii peste *F ani ar tre.ui sa consu'e hrana
a+ca+ina +a ni(e+u+ ce+ 'ai ridicat.
Este indicat sa se consu'e apa /i+trata a+ca+ina.
2,ANA CA,E C,EEAZA ALCALINITATE
/egume proaspete4 an,hinare1 aspara,us1 a(ocado1 'u,uri de .a'.us1
/aso+e pastai1 s/ec+a1 'u,uri de soia1 (ar-a 8nor'a+a1 rosie1 acra91 'orco(i1
te+ina1 arpa,ic1 castra(eti1 andi(e1 usturoi1 (erdeturi1 ridichi1 napi1 pra-1
sa+ata (erde1 ceapa 8une+e tipuri91 patrunBe+1 pastarnac1 'a-are proaspata1
ardei1 .rocco+i1 do(+ecei1 conopida1 (inete1 carto/i noi 8rosii91 carto/i du+ci1
do(+eac1 spanac crud1 ur-ici1 'u,uri 8toate tipuri+e91 rosii ,a+.ene1 nasture+1
ridichi1 papriJa.
#ructe proaspete4 'ere Go+den1 caise1 /ructe de padure inchise +a cu+oare1
cirese 8soiu+ .in,91 ,rep/rut ro-1 stru,uri 8soiu+ /+a'eWconcord91 +a'ai
coapte1 'an,o1 JiZi1 pepeni 8toate tipuri+e91 papaUa1 /ructu+ pasiunii1
piersici 8doar o (arietate91 pere 8soiu+ .osc2Bapone-91 ,utui.
*uci proaspete4 !asheZ1 &acada'ia1 Pecan1 'i,da+e proaspete1 a+une de
pa'ant1 se'inte de do(+eac1 'ie- de nuca1 susan.
#aina4 'ei1 o(a-1 secara1 ,ris1 soia1 hrisca.
Aidon si (a*ar4 /aso+e 8soiu+ pinto91 +inte1 rosco(e1 'a+ai1 .oa.e de soia1
popcorn 8,a+.en91 sirop de artar 8pur91 produse de patiserie din /aina
a+ca+ina1 'a-are (erde uscata1 ore- inte,ra+1 ore- .as'anti1 paste /ainoase
din ore- inte,ra+.
&roteine4 a(ocado 8copt91 unt1 .ran-a 8din +apte de capra91 carne de ,aina1
rata1 peste 8a+.1 pastra(91 cra.i1 +apte de capra proaspat1 +apte proaspat1 iaurt
proaspat1 +apte de soia1 ore- sau 'i,da+e1 unt de 'i,da+e1 tahini de susan1
se'inte inco+tite.
3iverse4 rosco(e1 cioco+ata a'ara1 .auturi din p+ante1 ceai din p+ante1 u+ei
de 'as+ine presat +a rece1 u+ei de susan1 a+oe (era1 'enta1 so/ran1 sa+(ie1
ci'.ru piper8du+ce1 pi'ento91 cuisoare.
2,ANA CA,E C,EEAZA ACIDITATE
/egume proaspete4 (ar-a de ;ru=e++es1 sa+ata (erde 8soiu+ ice.er,91
ciuperci1 carto/i1 ridichi1 spanac ,atit1 rosii.
#ructe proaspete4 'ere 8rosii si (er-i91 .anane1 cirese 8deschise +a cu+oare91
cur'a+e1 s'ochine1 ,rep/rut a+.1 stru,uri 8soiu+ tho'pson91 +a'ai cu+ese
(er-i1 nectarine1 portoca+e1 'andarine1 pere 8soiu+ .ar+ett91 piersici 8ce+e
'ai 'u+te soiuri91 ananas1 prune1 sta/ide1 ru.a.a1 capsuni1 tan,erine.
*uci4 'i,da+e uscate1 se'inte de pin1 /istic1 nuci 8soiu+ ne,re si en,+e-esti91
naut1 nuca de cocos
$midon si za5ar4 piure de .anane1 or-1 tarate1 paine de ,raha'1 paine de
secara1 paine a+.a1 cerea+e a'.a+ate1 /u+,i de poru'.1 cracJersi din /aina
a+.a1 ,o,osi1 sosuri1 .oa.e uscate 8ce+e 'ai 'u+te91 /aina1 'iere1 ,e'1
'e+asa1 produse de pani/icatie din /aina a+.a1 a+une1 carto/i cu coaBa 'aro1
-ahar1 conser(anti1 paste /ainoase din /aina a+.a1 siropuri1 tapioca1 (a/e.
#aina4 ore- a+.1 or-1 a'idon din carto/i1 /aina de ,rau.
&roteine4 a(ocado necoapte1 casheZ1 casca(a+1 .ran-a topita1 s'antana1
+apte pasteuri-at1 iaurt cu conser(anti1 in,hetata1 'ar,arina1 cra.i1 oua1
peste 8ro-1 so'on1 crap1 ca(iar1 herin,1 'acrou1 sardine91 a+une1 +inte1 carne
de (aca1 porc1 (ite+1 oaie1 pui1 curcan1 carne de (anat1 poru'.e+1 or,ane1
'as+ine 8inc+usi( (er-i91 unt de arahide1 cre(eti1 raci1 scoici1 ciuperci.
3iverse4 hrana preparata si conser(ata tinde sa /ie acida1 a+coo+1 .ere1
indu+citori arti/icia+i1 ca/ea1 ceai 8ne,ru1 (erde91 'edica'ente1 u+eiuri
hidro,enate1 piper 8a+.1 ne,ru91 sare1 cicoare1 'aione-a1 Jetchup1 -ahar1
du+ciuri1 ,u'a de 'estecat.
-,.ANISMUL N-ST,U ISI MENTINE SANATATEA
PU,IFICANDU7SE
Pentru a 'entine puritatea 'ediu+ui intern1 corpu+ dispune de e'onctorii
8or,ane1 siste'e prin care corpu+ e+i'ina to=ine+e1 ceea ce +2a into=icat94
2 ca+ea respiratorie 8p+a'ani1 .ronhii1 nas9
2 ca+ea hepatica 8/icat1 (e-ica .i+iara9
2 ca+ea intestina+a 8intestin su.tire1 intestin ,ros9
2 ca+ea cutanata 8,+ande sudoripare1 ,+ande se.acee9
2 ca+ea rena+a 8rinichi1 (e-ica urinara9
!and aceste cai de e+i'inare +ucrea-a nor'a+1 iar aportu+ de to=ine si
productia de deseuri nu sunt /oarte ridicate1 'ediu+ ra'ane curat si ce+u+e+e
pot /unctiona corect.
Daca deseuri+e sunt prea nu'eroase si e'onctorii+e +enese sau de/iciente1
or,anis'u+ acu'u+ea-a pro,resi( deseuri si situatia or,ane+or corpu+ui se
de,radea-a.
San,e+e se in,roasa1 de(ine 'ai dens si nu 'ai circu+a atat de usor prin
(ase+e san,(ine. Depunandu2se pe peretii (ase+or1 deseuri+e +e in,uste-a
dia'etre+e1 ceea ce incetineste si 'ai 'u+t circu+atia1 iri,area tesuturi+or si
schi'.uri+e.
Prin acu'u+area +or1 deseuri+e 4
2 'urdaresc si astupa /i+tre+e e'onctorii+or
2 con,estionea-a or,ane+e
2 .+ochea-a articu+atii+e
Tesuturi+e sunt iritate1 se in/+a'ea-a si se sc+ero-ea-a. Apar tot /e+u+ de
.o+i1 in /unctie de or,ane+e care sunt atinse si de 'odu+ in care sunt
a/ectate.
Deseuri+e nu se depun intr2o sin,ura -ona a corpu+ui1 ca ur'are a circu+atiei
per'anente si1 ast/e+1 corpu+ (a /i in(adat si incarcat.
Puri/icarea 'ediu+ui intern are +oc prin inter'ediu+ e'onctorii+or4
2 hipersecretie .i+iara si sa+i(ara1 (arsaturi1 diaree
2 urini acide1 incarcate
2 transpiratii pro/u-e1 secretii1 cosuri1 ec-e'e
2 e+i'inarea deseuri+or co+oida+e prin inter'ediu+ nasu+ui1 sinusuri+or1
.ronhii+or
Pentru e+i'inarea deseuri+or1 uneori se /o+osesc cai secundare4 ,+ande+e
sa+i(are1 a'i,da+e+e1 ,+ande+e +acri'a+e1 uteru+.
!orpu+ isi creea-a uneori e'onctorii arti/icia+e pentru a putea /ace /ata
deseuri+or4 apar he'oroi-ii1 /istu+e+e1 u+cere+e.
&entru o stare buna de sanatate' dezintoxicarea periodica a organismului
este regula(
ALIMENTATIE VE.ETA,IANA ALE.E,EA E A TA>
E A+i'entatia (e,etariana poate pre(eni pana +a NFP din accidente+e
(ascu+are cere.ra+e si N>P din in/arcte+e de 'iocard.
E S2a de'onstrat1 in ur'a cu ani de -i+e1 ca a+i'entatia (e,etariana1 /oarte
saraca in ,rasi'i1 poate duce +a di'inuarea p+aci+or de atero' +a
.o+na(ii pro,ra'ati pentru operatia .U2pass.
E %iscu+ canceru+ui de prostata1 de san si de co+on este de #2* ori 'ai
'are pentru cei care consu'a -i+nic carne1 oua1 produse +actate1 in
co'paratie cu cei care au a+es sa /ie (e,etarieni.
E !a-eina din +apte are actiunea cea 'ai canceri,ena dintre toate
produse+e de ori,ine ani'a+a.
E )e'ei+e (e,etariene au un sche+et 'ai puternic1 au 'ai putine /racturi
si1 cu inaintarea in (arsta1 pierd 'ai putina 'asa osoasa.
E Un adu+t are ne(oie de *F , proteine@-i1 adica CF2C3P din aportu+
ca+oric tota+. !ontinutu+ in proteine a+ cerea+e+or depaseste1 de o.icei1
CFP. )aso+ea si 'a-area uscata au un continut de proteine de "3P.
E A+i'ente+e de ori,ine (e,eta+a contin cantitati su/iciente de proteine1
sunt .o,ate in /i.re1 sarace in ,rasi'i si /ara co+estero+.
E !ei care (or sa a+ea,a a+i'entatia (e,etariana1 pot incepe cu C2" -i+e pe
sapta'ana1 pentru o anu'ita perioada1 in care sa2si o.ser(e starea de
sanatate. Vor o.ser(a ca au 'ai 'u+ta ener,ie1 'ai dispare din ce+u+ita1
'ai scad in ,reutate1 o.osesc 'ai ,reu s.a.
E &entinerea unui sti+ de (iata sanatos1 a unei a+i'entatii sanatoase
asi,ura o stare .una de sanatate.
E A+e,eti soia1 +intea1 nautu+1 'a-area1 /aso+ea1 stru,urii ne,ri1 (ar-a rosie
si a+.a1 s/ec+a rosie1 nuci+e1 'orco(ii1 .rocco+i1 cerea+e 8o(a-1 or-1 secara
s.a.9 s.a.
$mintiti%va!
2 suntem ceea ce mancam
2 vegetalele ne mentin tineri si sanatosi si longevivi
2 alimentatia sanatoasa ne fereste de cancere, .ipertensiune arteriala,
ateroscleroza, cardiopatie isc.emica, accidente vasculare cerebrale,
obezitate, diabet za.arat s!a!
2 alimentatia noastra este in stransa legatura cu bolile pe care le
facem
2 alimentatia este o problema de alegere pentru fiecare dintre noi, iar
nutritia sanatoasa o dovada de respect si iubire pentru fiinta noastra
!ap. A Ai ,riB de e'oii+e ta+e0 E=pri'2+e +a ti'p0
E'otii+e 8ener,ie in 'iscare9 sunt strans +e,ate de ,anduri. A'.e+e apar
practic apro=i'ati( in ace+asi 'o'ent. De unde apar 6 Din structura
chi'ica a corpu+ui1 din 'i+iarde+e de ce+u+e ce contin o 'e'orie 'enta+2
e'otiona+a ,enetica a tuturor stra'osi+or1 precu' si 'e'oria in/+uente+or
'ediu+ui in care trai'. Ast/e+ ca1 pana in 'o'entu+ in care pre+ua'
contro+u+ asupra propriu+ui corp1 aceste ,anduri si e'otii incrustate ,enetic
sau pre+uate ne conduc (iata1 creand practic destinu+ nostru.
Pute' i'parti e'otii+e in4
2 emotii pozitive 8curaB1 dreptate1 .+andete1 ,enero-itate1 sinceritate1
creati(itate1 .unatate1 iu.ire1 ra.dare1 onoare1 deschidere1 cinste1
co'pasiune1 incredere s.a.9 2 sunt constructi(e pentru /iinta noastra1 pot
duce chiar +a insanatosirea corpu+ui 8/iind e'ise pe un /unda+ de ca+' si
+uciditate1 nu de a,itatie9. E'otii+e po-iti(e insanatosesc corpu+ /i-ic.
!e+u+e+e sa+e contin1 pe +an,a partea /i-ica1 si inre,istrari de 'e'orie
8,anduri si e'otii stocate 5,enetic71 pro(enind de +a stra'osi sau
pre+uate auto'at din 'ediu9. S2a descoperit ca ce+u+e+e e'it si captea-a
ener,ie su. /or'a unor particu+e corespun-atoare ,anduri+or si e'otii+or
8un a+t /e+ de a spune ca ni +e trans'ite' unii a+tora1 deci ca nu sunte'
separati in 'od a.so+ut9.
2 emotii negative 8tristete1 suparare1 /rica1 /urie1 a,resiune1 nera.dare1
aro,anta1 (io+enta1 in,riBorare1 +ene1 e,ois'1 neaButorare1 discon/ort1
nera.dare1 apatie1 tensiune1 con/u-ie1 p+ictisea+a1 (ino(atie1 in(idie1
rusine1 neincredere s.a9 2 sunt pro/und distructi(e. E'otii+e ne,ati(e pe
ter'en +un, duc1 pe +an,a autoi'.o+na(ire1 si +a co'porta'ente
necu,etate si de-echi+i.rate.
Su/erinta nu are nici o +e,atura cu e(eni'ente+e1 ci cu reactia o'u+ui /ata
de e+e. Ea nu este pro(ocata de ceea ce se inta'p+a1 ci de reactia su.iecti(a
+a ceea ce se inta'p+a. &odu+ interior in care reactiona' +a o situatie este
ce+ care ne indica ce insea'na acea situatie pentru noi. Pute' reactiona
prin su/erinta +a un e(eni'ent 8e=e'p+u4 'oartea cui(a apropiat91
e(eni'ent +a care un strain nu si'te ni'ic.
E'otii+e a/ectea-a reactii+e hor'ona+e1 'odi/icari+e de respiratie si
o=i,enare a san,e+ui1 schi'.ari a+e co'ponente+or sa+e chi'ice.
E=pri'area e'otiei prin sunet poate in/+uenta procese+e /i-ice din corp1
prin (i.ratia re-onanta a sunetu+ui cu e'otia speci/ica unui or,an. Acest
+ucru a /ost .ine cunoscut in (echi'e de e,ipteni si chine-i.
&ani/estarea in e=ces a anu'itor e'otii ne,ati(e duce +a i'.o+na(irea
or,anu+ui corespondent 2 asta insea'na acu'u+area de 5ener,ie ne,ati(a7
in corp 2 iar pentru insanatosirea sa e necesara 'ani/estarea e'otiei
po-iti(e a/erente1 adica aducerea de 5ener,ie po-iti(a7. La procesu+
i'.o+na(irii si insanatosirii participa 'ai 'u+ti /actori ? a+i'entatia1
respiratia1 'ediu+ inconBurator1 /actori ,enetici s.a. ? dar +ucru+ cu e'otia1
/ie in sens ne,ati(1 /ie po-iti(1 se pare ca are ce+ 'ai i'portant ro+.
!on/or' studii+or Dr. %o.ert Xoun,1 o stare 'enta+a ne,ati(a poate crea
'ai 'u+ta aciditate 'eta.o+ica decat a+i'ente+e pe care +e consu'a'. De
/apt1 poti sa cree-i aciditate 'eta.o+ica de "2# ori 'ai 'u+t prin ,anduri+e
ta+e1 prin starea ta 'enta+a1 decat din consu'u+ de +actate sau proteine
ani'a+e. Ganduri+e ta+e si cu(inte+e de(in i'portante si pot sa2ti a/ecte-e
/i-io+o,ia intr2un 'od ne,ati( sau po-iti(. &oda+itatea prin care ,anduri+e
ta+e de(in .io+o,ie este ur'atoarea4 orice ,and necesita o anu'ita ener,ie
cere.ra+a pentru a se /or'a. In producerea unui ,and se /o+oseste ener,ie
care1 consu'ata1 (a produce +a randu+ ei deseuri .io+o,ice acide. Daca
aci-ii 'eta.o+ici re-u+tati din ,anduri nu sunt e+i'inati corespun-ator prin
ce+e * cana+e de e+i'inare 8urinare1 transpiratie1 respiratie1 de/ecatie9 atunci
acesti aci-i aBun, in tesuturi+e adipoase si conBuncti(e. E/ecte+e sunt
aparitia unor si'pto'e si a/ectiuni precu'4 +upus1 /i.ro'ia+,ie1 artrita1
dureri 'uscu+are1 o.osea+a1 o.e-itate1 cancer de san1 cancer de prostata1
indi,estie1 re/+u= acid1 arsuri1 in/arct s.a. De e=e'p+u1 atunci cand su/eri de
tristete sau depresie1 in 'intea ta1 su/erinta (a aparea ca o e=perienta
ne,ati(a. Presupune' ca te ,andesti in 'od constant +a aceasta1 este tot
ti'pu+ in 'intea ta1 si esti in,riBorat de 'odu+ in care ,andesti. Ai putea
spune ca te i'p+ici e'otiona+. E'otii+e sunt ener,ie in 'iscare. !and (e-i
persoane care sunt e'otiona+e1 insea'na ca se a/+a intr2o stare ener,etica1
/ie po-iti(a1 /ie ne,ati(a. Acestea produc aci-i 'eta.o+ici +a un ni(e+
ridicat. Ni(e+u+ de aci-i re-u+tati este 'ai 'are decat +a cine(a care /ace
e=ercitii /i-ice. Deci ,anduri+e ta+e pot de(eni .io+o,ie sau aciditate care te
/ace .o+na(1 o.osit si o.e-. !and incepi sa produci aci-i prin ,anduri+e ta+e
acti(e-i siste'u+ de neutra+i-are a+ca+ina. Daca acesti aci-i nu sunt
neutra+i-ati si@sau e+i'inati1 pot crea pro.+e'e serioase de sanatate.
Emotiile pozitive precu' iu.irea1 pacea1 speranta1 increderea1 credinta si
iertarea pot a+ca+ini-a san,e+e si tesuturi+e.
Emotiile negative de /urie1 resenti'ent si /rica sunt ce+e 'ai puternice si
'ai acidi/iante dintre toate e'otii+e. )rica de necunoscut este pro.a.i+ cea
'ai puternica si 'ai acida e'otie. Oa'enii au cri-e 'enta+e 1 nu cri-e
cardiace 8spune dr. %o.ert Xoun,9. E=ista studii stiinti/ice pu.+icate1 care
arata ca peste KFP din cri-e+e cardiace sunt dec+ansate de e'otii. De /apt
oa'enii nu 'or de cri-e cardiace ci de 11 atacuri de ,anduribb8 e'otii
ne,ati(e9.
;oa+a canceroasa insea'na acid. !and e=peri'ente-i e'otii ne,ati(e
precu'4 /urie1 ra-.unare1 ura1 tristete sau depresie de /apt cree-i aciditate
'eta.o+ica care poate cau-a orice conditie canceroasa in or,anis'. Daca
acesti aci-i nu sunt e+i'inati prin urinare1 transpiratie1 de/ecatie sau
respiratie1 sunt depo-itati in tesuturi. E=cesu+ de acid din tesuturi repre-inta
o conditie precanceroasa. &odu+ de (iata a+ca+in are e/ect de ca+'are
'enta+a si e'otiona+a.!u cat ai 'ai putin stres1 cu atat ai 'ai putin acid1 iar
'ai putin acid insea'na ca esti 'ai re-istent +a .o+i.
Cu pot eoii#e s a'e"te(e sntatea/
!orpu+ nostru rspunde +a /e+u+ In care ,Indi'1 si'i'1 acion'. Asta
arat cu' 'intea este conectat +a corp Di (ice(ersa. !and sunte' stresai1
an=ioDi1 suprai1 corpu+ nostru Incearc s ne spun c ce(a nu2i In ordine1
e un /e+ de in(itatie de a pri(i .oa+a ca pe o sansa de a a/+a ce(a despre noi.
Si de a putea indrepta. O tensiune arteria+ crescut sau un u+cer +a ni(e+
di,esti( pot s apar dup un e(eni'ent stresant. Atunci cInd sntatea
e'oiona+ nu e In ordine1 pot s apar 'ai 'u+te 'ani/estri +a ni(e+u+
corpu+ui1 cu' ar /i4 dureri de spate1 'odi/icri a+e apetitu+ui1 dureri de
piept1 constipaie sau diaree1 ,ura uscat1 o.osea+ cronic1 dureri cu
caracter ,enera+i-at1 dureri de cap1 hipertensiune1 pa+pitaii1 pro.+e'e
se=ua+e1 respiraie In,reunat1 pierdere In ,reutate sau caDti, In ,reutate1
pro.+e'e sto'aca+e1 sen-aia de ,at Inepenit1 pr.uDirea siste'u+ui i'un1
de aprare 2 'ai 'u+te rce+i Di a/eciuni ca ur'are a e(eni'ente+or
stresante aprute.
Cu se poate J$unti sntatea eoiona#/
Sntatea e'oiona+ poate /i I'.untit dac se Incearc o recunoaDtere
a proprii+or e'oii. Tre.uie o.ser(at de ce apar e+e. E=pri'2i e'oii+e1
pentru c In ca- contrar poate /i 'ai ru. Spune2+e apropiai+or ce te
/r'ant1 (or.eDte cu terapeutu+ tu1 trieDte o (ia echi+i.rat1 /2i ti'p
s 'unceDti1 s te re+a=e-i1 de ase'enea1 ai ,riB de su/+etu+1 'intea Di
corpu+ tu0 Ai ,riB de tine0
Studii recente au aratat ca 'ai 'u+te .o+i1 printre care si canceru+1 se
de-(o+ta 'ai /rec(ent +a persoane+e care isi contro+ea-a e=cesi( e=pri'area
e'otii+or de /urie1 tristete sau .ucurie care /ra,i+i-ea-a siste'u+ i'unitar.
Daca nu (a nu'arati chiar d(s. printre ei1 cu si,uranta cunoasteti oa'eni
care o.isnuiesc /rec(ent sa2si repri'e senti'ente+e. QIn,hit7 senti'ente+e
sau pu+siuni+e precu' dorinta sau /uria1 suporta situatia prin care trec
Qstran,and din dinti7 si s/arsesc prin a se p+an,e tot 'ai des de cra'pe +a
sto'ac1 dureri de cap1 u+cer sau chiar cancer.
In ur'a studii+or e/ectuate1 pro/esoru+ La.orit aBun,e +a conc+u-ia ca
'aBoritatea .o+i+or sunt +e,ate de Qinhi.area actiunii7 care duce +a
acu'u+area in or,anis' a hor'oni+or de stres care sunt to=ici. E /oarte
cunoscuta i'portanta /actori+or psiho+o,ici in e(o+utia principa+e+or .o+i.
!ercetari+e asupra stresu+ui au de'onstrat in ce 'asura se +upta or,anis'u+
pentru a /ace /ata e(eni'ente+or i'portante1 po-iti(e sau ne,ati(e1 care
'odi/ica rit'u+ (ietii 8'oartea unei /iinte dra,i1 i'.o+na(irea1 e=a'ene+e1
pensionarea1 dar si casatoria1 'utarea in a+ta casa1 p+ecarea in concediu9.
Ast/e+1 pe o sca+a de stres 8$o+'es9 in care 'oartea parteneru+ui este
e(a+uata cu CFF de puncte1 casatoria pro(oaca un stres de 3F de puncte1
e=a'enu+ de +icenta e cotat cu *> de puncte1 pensionarea cu *3 de puncte1
'utarea in a+ta casa cu "F de puncte1 iar p+ecarea in (acanta1 cu C# puncte.
La persoane+e care acu'u+ea-a 'ai 'u+t de #FF de puncte pe sca+a de stres
in 'ai putin de C an1 s2a constatat aparitia .o+i+or ,ra(e 8canceru+ de
e=e'p+u91 in proportie de *NP1 /ata de NP in ,rupu+ de contro+.
Dar "e este stresu#/
Stresu+ 8distresu+9 apare atunci cand este depasita capacitatea de 'o.i+i-are
a or,anis'u+ui in /ata unui e(eni'ent neasteptat care apare. Eustresu+
apare atunci cand ne 'o.i+i-a' si reusi' sa /ace' /ata pre,atiri+or pentru
un e(eni'ent1 o 'asa /esti(a1 o p+ecare in concediu. %eactia +a stres este un
rasuns pe care i+ da corpu+ pro(ocari+or +a care este supus.
Sene#e distresu#ui 8stresu# ne+ati%;
)emnele fizice5
2 pa+pitatii1 .atai puternice a+e ini'ii
2 ,reutati in respiratie1 di/icu+tati +a in,hitire1 respiratie rapida1
super/icia+a
2 uscarea ,urii1 sen-atia de pa+pitatii in sto'ac1 indi,estie1 ,reata
2 diaree1 constipatie1 .a+onare
2 tensiune 'uscu+ara ,enera+i-ata1 in specia+ +a ni(e+u+ /a+ci+or1
'a=i+are inc+estate1 dureri de cea/a1 ,at 5intepenit7
2 pu'ni inc+estati1 u'eri ap+ecati1 dureri 'uscu+are ,enera+e1 cra'pe
2 ner(o-itate1 hiperacti(itate1 un,hii roase1 .atutu+ dara.anei cu
de,ete+e1 datu+ din picior1 tre'uraturi a+e 'aini+or1 capu+ui
2 o.osea+a1 e=tenuare1 +etar,ie1 sur'enaB1 di/icu+tati de so'n1 sen-atii
de +esin1 dureri de cap1 .o+i /rec(ente ? race+i
2 transpiratia pa+'e+or si a .u-ei superioare1 .u/euri
2 'aini si ta+pi reci
2 sen-atia /rec(enta de urinare
2 po/ta de 'ancare e=a,erata1 pierderea apetitu+ui1 cresterea nu'aru+ui
de ti,ari /u'ate
2 consu' crescut de a+coo+
2 scaderea +i.ido2u+ui
)emne mentale si emotionale!
2 isto(ire1 in,riBorare1 suparare1 +ipsa entu-ias'u+ui1 sen-atia de esec1
2 de neputinta1 de +ipsa a sperantei1 isterie1 i-o+are1 senti'entu+ ca nu
poti /ace /ata pro(ocari+or1 an=ietate1 depresie
2 nera.dare1 iritare1 ener(are1 /urie1 osti+itate1 a,resi(itate
2 /rustrare1 p+ictisea+a1 (ino(atie1 nesi,uranta1 (u+nera.i+itate1 sen-atia
de a /i respins1 de a /i ne,+iBat1 de a /i nepotri(it
2 nepasare /ata de propria in/atisare1 /ata de propria sanatate1 dieta1
de-interes /ata de contactu+ se=ua+
2 parere proasta despre sine1 pierderea interesu+ui /ata de cei din Bur
2 po+i/a-ie 8e=ecutarea unui nu'ar prea 'are de sarcini si'u+tan91
,ra.a
2 neindep+inirea unei sarcini inainte de a trece +a a+ta
2 di/icu+tati de concentrare1 de Budecata si de +uarea deci-ii+or1
'e'orie s+a.a1 +ipsa creati(itatii1 a.surditate1 irationa+itate
2 tendinta de a a'ana1 di/icu+tati de a initia actiuni
2 predispo-itie +a ,rese+i si accidente
2 sarcini care depasesc puterea de 'unca
2 ne'u+tu'ire per'anenta1 in/+e=i.i+itate1 +ipsa +o,icii1 irita.i+itate1
neproducti(itate1 randa'ent s+a.
Sene#e eustresu#ui 8stresu# po(iti%! de o$i#i(are;
Pre-enta se'ne+or eustresu+ui arata ca reusesti sa e=p+oate-i e/ecte+e
po-iti(e a+e reactiei +a stres. Este posi.i+ sa te si'ti si sa pari a+tora4
2 eu/oric1 sti'u+ant1 entu-iast1 e'otionat
2 a'a.i+1 inte+e,ator1 socia.i+1 iu.itor1 /ericit1 prietenos
2 ca+'1 in contro+1 incre-ator
2 p+in de creati(itate1 e/icienta
2 c+ar si rationa+ in ,andire1 decis
2 harnic1 ener,ic1 producti(1 (ese+1 adesea -a'.itor
%eactia +a stres i'p+ica 'u+te or,ane1 acti(itati di/erite si de aceea
e/ecte+e@'ani/estari+e sunt di/erite de +a indi(id +a indi(id. !u toate
acestea1 une+e siste'e a+e corpu+ui sunt 'ai a/ectate decat a+te+e 8ini'a1
circu+atii1 p+a'anii1 siste'u+ 'uscu+ar9.
Tre.uie sa in(ata' sa ne ascu+ta' corpu+1 sa inte+e,e' se'na+e+e pe
care ni +e tri'ite si sa sti' sa re'edie' cau-e+e.
Cate%a $o#i si a'e"tiuni "au(ate de starea de distres
)istemul cardiovascular!
2 .o+i coronariene 8a',ina si atac de cord9
2 hipertensiune arteria+a
2 accidente (ascu+are cere.ra+e
2 'i,rene
)istemul digestiv!
2 indi,estii
2 ,reata
2 arsuri sto'aca+e
2 u+cer ,astric si duodena+
2 co+ita u+ceroasa
2 sindro'u+ intestinu+ui irita.i+
2 diaree1 constipatie
2 'eteoris'1 .a+onare
Musc5ii si inc5eieturile
2 dureri de cap
2 cra'pe1 spas'e 'uscu+are
2 dureri de spate
2 dureri de cea/a
$ltele
2 dia.et
2 cancer
2 artrita
2 a+er,ii
2 ast'
2 race+i o.isnuite si ,ripa
2 +i.ido sc-ut
2 a/ectiuni a+e pie+ii
2 a/ectiuni a+e so'nu+ui
Comportamental
2 'ancatu+ e=cesi(
2 pierderea po/tei de 'ancare
2 /u'atu+ e=cesi(
2 consu'u+ crescut de ca/ea1 de a+coo+1 a+te e=cese
2 scaderea randa'entu+ui in 'unca
Emotional
2 an=ietate1 te'eri1 /o.ii1 o.sesii
2 depresie
Stresu+ pre+un,it4
2 a/ectea-a siste'u+ i'unitar 8creste ni(e+u+ de corti-o+1 apare o stare
de epui-are9
2 pro(oaca .o+i a+e ini'ii si a+e siste'u+ui circu+ator 8creste ni(e+u+ de
noradrena+ina1 creste sarcinii ini'ii1 aterosc+ero-a1 an,ina1 atac de
cord s.a.9
2 ,enerea-a si a+te a/ectiuni 8di,esti(e1 dia.et -aharat1 an=ietate1
depresie1 dere,+ari se=ua+e s.a.9
Cau(e#e stresu+ui sunt 'u+tip+e si /oarte di(erse ? sca+a $o+'es 8decesu+
unei persoane dra,i1 separari+e1 Do'aBu+1 sarcina1 naDterea unui copi+1
Intoarcerea acas dup 'u+t (re'e1 di(oru+1 cstoria1 pro'o(area +a
+ocu+ de 'unc1 pro.+e'e /inanciare1 'utarea In cas nou1 .oa+1
pierderea cui(a apropiat D.a9.
Acea presiune psihica interna1 ne,ati(a sau po-iti(a asociata de ce+e 'ai
'u+te ori unui e(eni'en e=tern peni.i+4 con/+ict1 suparare1 do+iu sau orice
situatie care ne 'odi/ica conditii+e de (iata4 casatorie1 concediu si ne
pro(oaca o tensiune psihica si corpora+a pe care nu o e=pri'a' in nici un
/e+. Acu'u+and acest stres1 treptat1 se (u+nera.i+i-ea-a siste'u+ i'unitar
ast/e+ incat este /a(ori-ata aparitia .o+i+or de orice /e+4 ,ripa1 ast'1 cancer1
s.a. E=pri'and e'otii+e1 di'inua' tensiuni+e si stresu+ si ast/e+ intari'
siste'u+ i'unitar.
E&priarea si repriarea eotii#or
E'otii+e e=ista pentru a ne aButa1 nu pentru a ne incurca4 tea'a si /uria ne
apara de perico+e1 tristetea ne aButa sa depasi' situatii+e de do+iu rea+ sau
si'.o+ic 8'oarte1 separare1 a.andonarea unui proiect9. E'otii+e nu tre.uie
ascunse sau uitate1 inhi.ate sau repri'ate. A(e' ne(oie sa +e Qdi,era'7 si
pentru asta e necesar sa +e Q'esteca'7 si nu pretinde' ca e+e nu e=ista.
Lacri'i+e sunt Q+u.ri/iantu+ e'otii+or7. E+e +e usurea-a dru'u+. In p+us1 e+e
nu insotesc doar tristetea1 ci si .ucuria1 p+acerea sau ad'iratia. E+e curata
or,anis'u+ e+i'inand pana +a *FP din surp+usu+ secretiei de
neurotrans'itatori. Inter-icerea p+ansu+ui nu este sanatoasa1 'ai 'u+t1
aceasta stapanire pertur.a siste'u+ i'unitar si /a(ori-ea-a aparitia unor
.o+i ,ra(e1 'ai a+es +a ace+e persoane care nu2si e=pri'a niciodata e'otii+e
considerate socia+ ca /iind ne,ati(e4 tea'a1 /uria1 /rica. Nu (a te'eti sa
p+an,eti daca asta si'titi1 radeti cu po/ta daca situatia (a per'ite1 in(atati
sa (a in,aduiti sa /iti /uriosi si sa cautati sa (a e=pri'ati /uria /ara a o
repri'a +a nes/arsit. In ce+e din ur'a ea iese +a i(ea+a si1 din pacate1 o /ace
intr2un 'o'ent care se do(edeste de ce+e 'ai 'u+te ori a /i ce+ 'ai
nepotri(it.
!e+ puin Bu'tate din .o+i+e de care su/eri' +e2a' putea e(ita dac nu ne2
a' ener(a. Atunci cHnd cine(a se In/urie sau se +as stpHnit de o a+t
e'oie ne,ati( 8ur1 duD'nie9 pune In aciune prin centru+ e'oti( din
creier secreia unor ,+ande endocrine1 care +a rHndu+ +or pertur. .una
/uncionare a or,ane+or Di aparate+or din or,anis' 2 cateco+a'ine+or
8adrena+inei1 de e=e'p+u9 +e re(ine ro+u+ pertur.ator ce+ 'ai Inse'nat.
Nu nu'ai /uria sau ener(area de 'o'ent sunt duntoare pentru sntatea
noastr ci Di /rica1 ne'u+u'irea1 resenti'ente+e1 duD'nia1 ura1 e,ois'u+1
in(idia1 InDe+ciunea s.a. Nu e=ist /iin o'eneasc care s nu /ie Incercat
sau pro(ocat de ce+ puin una dintre aceste e'oii ne,ati(e. Dar ce+ 'ai
i'portant nu este pro(ocarea In sine1 ci rspunsu+ +a aceste pro(ocri. Unii
oa'eni IDi ruinea- trupu+ din cau- c se Incpanea- In 'aniere
e,oiste1 cutHnd dreptatea +or cu orice pre.
Maturitatea eotiona#a! sanatatea enta#a
O persoan este sntoas din punct de (edere 'enta+ dac4
2 nu se +as cop+eDit de pro.+e'e+e (ieii1 ci Incearc s +e so+uione-e
2 poate /ace /a Qdin 'ers7 de-a',iri+or
2 IDi poate accepta proprii+e de/ecte
2 are respect de sine
2 se .ucur de +ucruri si'p+e din (iaa de -i cu -i
2 are aDteptri re-ona.i+e1 In concordan cu posi.i+iti+e
2 se si'te .ine In pre-ena a+tor oa'eni
2 IDi /ace p+anuri de (iitor
2 se .ucur de idei+e si e=periene+e noi
2 IDi /i=ea- scopuri rea+iste
2 este capa.i+ s ia sin,ur hotrHri in ceea ce o pri(eDte
TonU %o..ins1 ne propune sa ne raporta' 5,eneric7 +a CF tipuri de e'otii
8desi pa+eta e'otii+or este cu si,uranta 'u+t 'ai (ariata94
C. e'otii+e care ne dau un senti'ent de dis"on'ort. Nu sunt e'otii intense4
p+ictisea+a1 nera.darea1 o stare de Bena.
". e'otii+e din cate,oria4 'ri"a! putand sa (arie-e de +a in,riBorare1
preocupare1 ,riBa1 tea'a1 e/ecti( /rica1 ,roa-a sau o sen-atie de teri/iere1
panica.
#. e'otii a+e su'erintei care aduc cu sine un pre,nant senti'ent de
pierdere 8/i-ica1 su/+easca1 'ateria+a9.
*. e'otii+e care pro(oaca 'urie1 ponind de +a o stare de iritare e(identa
pana +a ener(are pro/unda si de-+antuire de reactii e=tre'e.
3. e'otii+e ,eneratoare de 'rustrare. Aceste e'otii ne pro(oaca un
senti'ent de neputinta1 ca si cu' ce(a sau cine(a ne tine1 contrar
(ointei noastre1 pe +oc sau nu ne +asa sa a(ansa' in directia dorita.
A. e'otii+e ,eneratoare de de(aa+ire1 De /iecare data cand standarde+e
noastre nu sunt indep+inite1 de catre noi sau oa'enii din (iata noastra1
trai' un senti'ent de de-a'a,ire.
>. e'otii+e %ino%atiei sau re+retu#ui
K. e'otii+e care ne /ac sa ne si'ti' inade"%ati unui "onte&t de %iata!
inoportuni1 nese'ni/icati(i1 'ai putin /ata de un eta+on cu care
co'para'
N. e'otii+e in care ne si'ti' depri'ati1 "op#esiti in od ne+ati%1 /ara
speranta1 depresi(i
CF. e'otii+e care ne /ac sa ne si'ti' sin+uri si care aduc cu sine un
senti'ent de separare si de i-o+are.
$mintiti%va!
(asii pentru gestionarea emotiilor=
2 identifica emotia pe care o traiesti
2 accepta emotia si apreciaza mesajul pe care ea il transmite
(analizeaza modul in care percepi situatia, analizeaza modul in care
comunici, analizeaza modul in care te comporti)
2 manifesta curiozitate vis"a"vis de modul in care s"a generat emotia si
de factorii declansatori + intelege contextul
2 creste"ti nivelul de incredere (adu"ti aminte situatii similare in care
te"ai descurcat cu bine)
2 identifica toate ung.iurile din care poate fi privita>interpretata
situatia, semnificatia
2 traieste emotia ca pe o lectie de viata si!!!invata"ti lectia3
E'otii+e apar1 e in /irea +ucruri+or. E+e e=pri'a po-itia ta1 reactia ta /ata de
o persoana1 o situatie de (iata s.a. Identi/ica2+e1 o.ser(a2+e1 nu +e .+oca0 E
nor'a+ sa te e=pri'i adec(at in di/erite situatii de (iata.
!ap. > %espect nor'e+e de i,ien persona+ si co+ecti(0
O .una i,iena are drept scop e(itarea i'.o+na(iri+or si 'entinerea sanatatii.
La inceput1 i,iena se re/erea +a co'.aterea .o+i+or. !u ti'pu+1 i,iena s2a
ocupat si de pre(enirea i'.o+na(iri+or. Intr2un sens 'ai +ar,1 i,iena
insea'na si conso+idarea sanatatii.
I,iena se ocupa de aspecte a+e i,ienei persona+e1 i,iena in co+ecti(itati1
i,iena +a +ocu+ de 'unca1 i,iena (ederii1 i,iena 'ediu+ui inconBurator1
i,iena a+i'entatiei s.a.
3epinde doar de tine sa%ti pastrezi zambetul(
I+iena ora#a i'p+ica 4
2 spa+atu+ pe dinti si /o+osirea atei dentare cu re,u+aritate
2 (i-ite +a 'edicu+ sto'ato+o, pentru controa+e de rutina
2 curatarea dinti+or
2 o a+i'entatie opti'a pentru sanatatea ca(itatii .uca+e. O ast/e+ de
a+i'entatie inc+ude a+i'ente .o,ate in se'inte de cerea+e1 /ructe si
+e,u'e si produse +actate
&entinerea sanatatii dinti+or si a ,in,ii+or necesita o a+i'entatie opti'a si
spa+area dinti+or cu re,u+aritate.
2 se /o+oseste ata dentara ce+ putin C data@-i si se spa+a dintii dupa
/iecare 'asa sau ,ustare si inainte de cu+care. Aceste +ucruri in+atura
depuneri+e ce pot deter'ina distru,erea dinti+or1 ,in,ii+or si a oase+or
ca(itatii .uca+e
2 /o+osirea unei paste de dinti ce contine /+uor si pre(ine aparitia
carii+or. Se 'ai pot uti+i-a4 apa de ,ura ce contine /+uor sau pasta de
dinti ce in+atura tartru+.
2 se e(ita a+i'ente+e cu o cantitate crescuta de -ahar. Yaharu+
/a(ori-ea-a /or'area tartru+ui si a carii+or.
2 se e(ita tutunu+ pentru ca acesta produce a/ectiuni a+e ,in,ii+or si
poate produce cancer a+ ca(itatii .uca+e. E=punerea pasi(a +a tutun
8respirarea aeru+ui cu /u' de ti,ara9 poate deter'ina .o+i a+e
,in,ii+or.
2 se practica curatarea +i'.ii1 cu un instru'ent specia+ pentru acest
+ucru sau cu o periuta de dinti 'oa+e. Se curata dinspre spate in /ata.
!uratarea +i'.ii este deose.it de i'portanta +a persoane+e care
/u'ea-a sau +a cei cu un re+ie/ a+ +i'.ii 'ai accentuat 8santuri 'u+te
si adanci ce .ra-dea-a +i'.a91 dar este o.+i,atorie pentru toata +u'ea
2 (i-ite re,u+ate +a 'edicu+ dentist1 in /unctie de aparitia pro.+e'e+or
sau de cat de /rec(enta este necesara curatirea ca(itatii .uca+e1 dar si
pro/i+actic 8/ara sa ai pro.+e'e9 ? cand ai /ost u+ti'a data +a 'edicu+
sto'ato+o, pentru un contro+ de rutina6
Cand este indicat controlul stomatologic"
2 ca un contro+ de rutina. Se reco'anda C contro+@A +uni1 dar persoane+e cu
risc sca-ut pot /ace contro+ doar C data@an
2 in ca-u+ in care ,in,ii+e san,erea-a +a apasare sau +a periaB
2 in ca-u+ in care dintii se 'isca sau apar 'odi/icari in po-itia unora /ata
de cei+a+ti
2 daca ,in,ii+e sunt rosii1 sensi.i+e sau daca apare puroi
2 in ca-u+ in care apar dureri+e de dinti
2 in ca-u+ trau'atis'e+or +a ni(e+u+ /etei1 'a=i+aru+ui sau dinti+or
2 daca o rana +a ni(e+u+ ca(itatii .uca+e nu se (indeca in " sapta'ani
2 daca respiratia urat 'irositoare persista
Periatu# dinti#or
2 este necesar spa+atu+ pe dinti1 de rutina. Se peria-a dintii di'ineata1
dupa /iecare 'asa sau ,ustare si inainte de cu+care
2 se /o+oseste o periuta 'oa+e1 cu capatu+ rotunBit si destu+ de 'ica
pentru a per'ite perierea tututror dinti+or. Se schi'.a periuta C data
+a # +uni
2 se pot /o+osi1 de ase'enea1 periute+e e+ectrice. S2a de'onstrat prin
studii ca periute+e de dinti e+ectrice cu actiune osci+anta 8'iscari din
/ata in spate9 sunt 'ai e/iciente decat a+te periute
2 este indicata /o+osirea unei paste de dinti ce contine /+uoruri
2 anu'ite paste de dinti cu /+uoruri pot pre(eni /or'area tartru+ui
2 se apasa usor si se 'isca periuta inainte si inapoi1 cu 'iscari
circu+are. Nu se /reaca puternic1 acest +ucru poate produce +e-iuni a+e
,in,ii+or si a+e s'a+tu+ui
2 se peria-a toata supra/ata dinti+or1 +i'.a si partea interioara a
o.raBi+or
2 se peria-a1 cu atentie sporita1 supra/ete+e dinti+or cu care se 'esteca
2 se peria-a +i'.a. P+aca +a ni(e+u+ +i'.ii produce respiratie urat
'irositoare si constituie un 'ediu propice pentru de-(o+tarea
.acterii+or.
Curatirea (i#ni"a "u ata dentara
Este indicata curatirea cu ata dentara ce+ putin C data@-i. Tipu+ atei nu este
i'portant1 se indica una din 'etode+e4
11 Metoda atei rasu"ite pe de+ete
Se rupe o .ucata de ata de *323F centi'etri. Se in/asoara un capat a+ atei pe
de,etu+ 'iB+ociu de +a 'ana stan,a si ce+a+a+t capat pe de,etu+ 'iB+ociu de
+a 'ana drepta ast/e+ incat intre de,ete sa /ie distanta de 32> c'
21 Metoda "er"u#ui
Se rupe o .ucata de ata de #F centi'etri si se +ea,a capete+e ast/e+ incat sa
se /or'e-e un +at. Daca +atu+ este prea +ar,1 se rasuceste ata in Buru+
de,ete+or.
Se introduce incet ata intre dinti si se i'pin,e spre ,in,ii. Se p+ia-a ata in
Buru+ dinti+or1 asa incat sa /or'e-e un U si apoi se introduce usor su.
,in,ie. Se /ace o 'iscare in sus si in Bos1 de cate(a ori1 pentru a se ra-ui
p+aca. Doar introducerea atei intre dinti1 /ara ra-uire1 nu (a indeparta p+aca.
Uti+i-area instru'ente+or de curatat intre dinti 8periuta interdentara9 este +a
/e+ de e/icienta ca si ata dentara.
La pri'e+e uti+i-ari se poate inta'p+a ca ,in,ii+e sa san,ere-e +a /o+osirea
atei dentare1 dar acest +ucru se (a stopa in ti'p1 pe 'asura ce ,in,ii+e de(in
'ai re-istente si 'ai sanatoase.
S'aturi pentru o i+iena "ore"ta a danturii
2 Dintii tre.uie periati de ce+ putin " ori pe -i 8di'ineata si seara9
2 Uti+i-ati pentru c+atirea ,urii dupa periaB o apa de ,ura ce contine /+uor
2 )o+ositi ata dentara
2 )o+ositi ,e+uri concentrate pe .a-a de /+uor
2 E/ectuati un detartraB C data +a * sau A +uni
2 Ape+ati +a 'etoda specia+a de curatire a dinti+or uti+i-ata in ca.inetu+
sto'ato+o,ic air2/+oZ 8Bet de aer2apa cu .icar.onat9
2 E/ectuati un periaB dentar pro/esiona+ +a inter(a+e de ti'p re,u+ate
Peria0u# "ore"t
PeriaBu+ dinti+or este ce+ 'ai i'portant e+e'ent pro/i+actic 8de pre(enire a
pro.+e'e+or dentare9.
Pentru re-u+tate opti'e tre.uie sa a(e' in (edere anu'ite e+e'ente4
&eriuta de dinti
Periuta de dinti tre.uie sa /ie a+catuita din peri 'oi1 din naU+on1 cu /ire
rotunBite +a capete1 pentru a se e(ita iritarea dinti+or si a ,in,ii+or. !e+ 'ai
.ine este ca dintre ce+e trei o/erte de periute de dinti de pe piata 2 hard1
'ediu' si so/t 2 sa o a+e,i pe cea cu indicatoru+ 'ediu'. Daca periuta este
prea tare (a rani ,in,ii+e1 iar daca este prea 'oa+e nu curata e/icient dintii.
Periuta tre.uie schi'.ata +a un inter(a+ de apro=i'ati( # +uni.
Cum sa executati peria4ul
Este o.+i,atoriu sa te spe+i pe dinti di'ineata si seara1 sa iti c+atesti ,ura
dupa /iecare 'asa si sa te spe+i daca ai posi.i+itatea si1 +a A +uni1 sa iti /aci
un contro+ sto'ato+o,ic pentru a depista orice carie in /a-a incipienta.
&edicii sto'ato+o,i aprecia-a ca un periaB corespun-ator se /ace in #23
'inute. De ase'enea1 nu uita de periaBu+ +i'.ii1 /oarte i'portant in
e+i'inarea .acterii+or si a 'irosu+ui nep+acut.
3espre pasta de dinti
Paste+e de dinti au in ,enera+ aceeasi co'po-itie. Atat ti'p cat pasta ta de
dinti contine /+uor1 'arca nu are o i'portanta deose.ita1 indi/erent ca este
su. /or'a de pasta1 ,e+ sau chiar pudra1 sau ca aceasta are o anu'e aro'a.
Toate paste+e de dinti pe .a-a de /+uor actionea-a e/icient i'potri(a p+acii
si curata si +ustruiesc s'a+tu+ dentar. Daca dantura ta este hipersensi.i+a +a
/ier.inte sau rece1 tre.uie sa iei in considerare posi.i+itatea uti+i-arii unei
paste de dinti proiectata specia+ pentru dantura sensi.i+a. Pasta de dinti
tre.uie sa contina .icar.onat de sodiu si@sau pero=id de hidro,en 8a'.ii
a,enti de curatire9. Acestea con/era ca(itatii .uca+e o sen-atie p+acuta de
curat1 de proaspat1 care poate repre-enta o 'oti(are de a te spa+a 'ai des1
insa ade(aratu+ in,redient acti( care proteBea-a dintii tai este /+uoru+. Une+e
persoane pre/era o pasta de dinti care sa contro+e-e aparitia tartru+ui1 care
contine piro/os/ati ast/e+ incat sa i'piedice depunerea de tartru pe dinti.
Paste+e de dinti noi o/era /or'u+e a(ansate de a+.ire cu scopu+ de a
indeparta pete+e si de a /ace dantura 'ai a+.a si 'ai stra+ucitoare.
A#ientatia "ore"ta pentru dinti sanatosi
)iecare indi(id are un ,rad di/erit de i'unitate1 de care depinde reactia
or,anis'u+ui +a orice in/ectie dentara. O dieta corespun-atoare aButa +a
cresterea i'unitatii si +a 'entinerea sanatatii dentare. In ,enera+1 tre.uie sa
a(eti o a+i'entatie .o,ata in4
2 !a+ciu 8produse +actate si +e,u'e (er-i9
2 &a,ne-iu 8cerea+e1 nuci1 a+une1 carne rosie9
2 )os/or 8,a+.enus de ou1 peste1 +apte9
2 )+uor 8ceai1 peste9
2 Vita'ine
2 &inera+e
!uratirea re,u+ata a dinti+or si consu'u+ de +e,u'e si /ructe crude1
asi,ura .una sanatate a ,in,ii+or si dinti+or. Daca nu (a puteti spa+a pe
dinti dupa /iecare 'asa1 /oarte sanatos ar /i sa 'ancati un 'ar sau un
'orco( crud.
In+ri0irea pie#ii
Pie+ea este ce+ 'ai 'are@intins or,an1 din punct de (edere 'edica+1 si
su.stante+e care (in in contact cu pie+ea sunt +a /e+ de i'portante ca si ce+e
care sunt introduse in or,anis' prin a+i'entatie. Su.stante+e natura+e sunt
ace+ea care nu au /ost pre+ucrate din punct de (edere chi'ic1 sau au /ost
pre+ucrate intr2o /oarte 'ica 'asura. E+e nu contin adaosuri de chi'ica+e
sau in,rediente sintetice1 si din acest 'oti( sunt .+ande pentru pie+e si in
ace+asi ti'p si e/iciente1 /ara a a(ea e/ecte secundare nota.i+e. !os'etice+e
natura+e sunt .iode,rada.i+e1 +ipsite de to=icitate i'ediata sau cu'u+ati(a si
nu daunea-a 'ediu+ui inconBurator.
Pot /i o.tinute din di(erse p+ante sau /ructe1 cu' ar /i a(ocado1 stru,ure1
BoBo.a1 /+oarea2soare+ui si ,er'eni de ,rau 2 in,rediente sanatoase atat in
a+i'entatie dar si pentru pie+e.
In,riBirea -i+nica a pie+ii depinde de tipu+ de ten a+ /iecarei persoane in
parte< acesta1 +a randu+ sau1 este deter'inat ,enetic.
E&ista "in"i tipuri de ten
C. Nor'a+4 pie+ea nu este nici uscata si nici ,rasa1 hidratarea si
continutu+ de ,rasi'e /iind per/ect echi+i.rate
". Gras4 pie+ea are un aspect ,ras1 stra+ucitor in anu'ite incidente a+e
+u'inii. Porii sunt di+atati1 cu puncte ne,re si e=ista tendinta de a
/ace acnee. Se inta+neste 'ai /rec(ent +a ado+escenti1 acestia a(and o
secretie se.acee 'ai de-(o+tata
#. Uscat4 pie+ea este uscata1 ca ur'are a +ipsei se.u'u+ui si a hidratarii.
!e+u+e+e epider'u+ui nu 'entin in 'od adec(at u'iditatea1 /apt ce
deter'ina aparitia pre'atura a riduri+or.
*. Tenu+ 'i=t4 este ce+ 'ai des inta+nit tip de ten1 o parte ,ras1 o parte
uscat. Yona T 8/runte1 nas si .ar.ie9 este ,rasa1 in ti'p ce in restu+
/etei tenu+ este nor'a+ sau uscat
3. Tenu+ i'.atranit4 incepe sa apara dupa (arsta de "3 de ani1 prin
scaderea secretiei de se.u'1 a ,radu+ui de hidratare1 a tonusu+ui
'uscu+ar si a circu+atiei san,(ine. Toate aceste aspecte se
cu'u+ea-a1 ducand +a aparitia riduri+or si a aspectu+ui de pie+e
-.arcita.
Pasii in+ri0irii (i#ni"e a pie#ii
Curatarea
E Presupune in+aturarea pra/u+ui1 a se.u'u+ui1 a transpiratiei1 a ce+u+e+or
'oarte1 a .acterii+or si a di(erse+or produse cos'etice ap+icate
E Pie+ea nor'a+a si uscata necesita curatare de " ori@-i1 in ti'p ce tenu+ ,ras
necesita curatare de ce+ putin *23 ori in /iecare -i
E Un a,ent idea+ de curatare tre.uie sa ai.a un p$ neutru sau si'i+ar ce+ui
a+ pie+ii nor'a+e1 313 ? A13.
E A,entii de curatare a tenu+ui ce+ 'ai des uti+i-ati sunt sapunuri+e1 care au
un p$ CC 2 C*1 ceea ce +e /ace per/ecte pentru pie+ea ,rasa1 dar i'proprii
pentru in,riBirea tenu+ui nor'a+ sau 'i=t< din acest 'oti(1 tre.uie e(itata
uti+i-area +or in ca-u+ tenu+ui uscat sau i'.atranit
E !a a+ternati(a +a spa+atu+ cu apa si sapun au aparut nu'erosi a,enti de
curatare su. /or'a de +otiuni1 ,e+uri1 spu'e sau u+eiuri
E Toate aceste /or'u+e au trei in,redienti principa+i4 u+ei1 ceara si apa1 in
proportii (aria.i+e de +a produs +a produs1 in /unctie de tipu+ de ten pentru a
carui in,riBire sunt destinate /iecare in parte
E U+eiuri+e pentru copii pot /i /o+osite ca si a,enti de curatare pentru pie+ea
uscata
E Ap+icarea unui e=/o+iant usor pentru C2" 'inute +a ni(e+u+ /etei o sin,ura
data pe sapta'ana 8si de doua ori in ca-u+ tenu+ui ,ras9 are e/ecte .ene/ice1
prin indepartarea ce+u+e+or 'oarte de +a supra/ata pie+ii si prin sti'u+area
circu+atiei san,e+ui
E Toate tipuri+e de curatare sunt ur'ate de spa+are cu apa din a.undenta.
Toni'ierea
E Toni/ierea ur'ea-a de o.icei curatarii pentru indepartarea pra/u+ui si a
ur'e+or de +ipide1 si aButa +a restaurarea p$2u+ui natura+ a+ pie+ii1 a+terat in
ur'a procesu+ui de curatare
E In,rediente+e acti(e sunt a+coo+u+ si apa
E Tonicu+ are actiune astrin,enta si poate /i procurat de ce+e 'ai 'u+te ori
su. /or'a de so+utii a+coo+ice de di(erse concentratii
E Toni/ierea este un pas optiona+ intre curatare si hidratare
2idratarea
Pie+ea este re-er(oru+ a #FP din apa intre,u+ui or,anis'
Apa din pie+e asi,ura sup+etea si e+asticitatea pie+ii
In conditii at'os/erice nor'a+e1 pie+ea retine apa din or,anis' prin 'ai
'u+te 'ecanis'e1 dintre care ce+e 'ai i'portante sunt4
2 productia de se.u' care reduce pierderea de apa din pie+e
2 productia de N&) 2 /actoru+ natura+ de hidratare 2 care retine apa in
ce+u+e+e epider'u+ui
2 +ipide+e structura+e1 ce+e care unesc si +ea,a intre e+e ce+u+e+e pie+ii1
printr2o actiune de .ariera in /ata pierderi+or transcutanate de apa
!ontinutu+ natura+ de apa este adeseori a+terat de di(ersi /actori din 'ediu+
inconBurator1 si din acest 'oti( este ne(oie sa uti+i-a' a,enti hidratanti.
A,entii hidratanti actionea-a ca o .ariera du.+a pre(enind e(aporarea apei
dar in acea+asi ti'p si re/acand cantitatea de apa pierduta. Ei sunt uti+i-ati
dupa curatarea pie+ii.
Produse#e de *idratare intra in doua ari "ate+orii5
C. U'ectanti ? e'u+sii u+ei in apa ? +otiuni
". Oc+u-i(e ? e'u+sii apa in u+ei ? cre'e
E Lotiuni+e ar tre.ui sa /ie pre/erate pentru ap+icare in ti'pu+ -i+ei1 cu
precadere pe pie+ea uscata si 'i=ta1 si doar rareori ap+icate pe tenu+ ,ras
E !re'e+e pot /i /o+osite /ara 'ari precautii de "2# ori pe -i. Pot /i uti+i-ate
ca si cre'e de noapte pentru tenu+ nor'a+ si ce+ 'i=t
E A,entii de hidratare se a.sor. in structuri+e pie+ii1 conducand +a aspectu+
de pie+e intinerita1 cu riduri partia+ a'e+iorate
E !e+e 'ai 'u+te produse hidratante contin /actor de protectie so+ara si
proteBea-a pie+ea de actiunea ra-e+or u+tra(io+ete1 in p+us /ata de actiunea
principa+a de u'e-ire. Produse+e ce contin /actor de protectie so+ara tre.uie
ap+icate pe pie+e1 +a p+aBa1 de /iecare data dupa iesirea din apa.
In+ri0irea 'a"ia#a
Produse+e de in,riBire /acia+a au drept scop re+a=area1 curatarea1 toni/ierea
si reintinerirea tenu+ui
- in+ri0ire 'a"ia#a presupune uratorii pasi
C. Ana+i-a tipu+ui de ten1 pentru o se+ectionare cat 'ai opti'a a +inii+or
de produse care ur'ea-a sa /ie uti+i-ate
". !uratarea
#. ;aia de a.ur
*. E=tra,erea puncte+or ne,re
3. Toni/ierea
A. &asaBu+ 2 sti'u+ea-a circu+atia san,e+ui in (ase+e din pie+e1
sti'u+ea-a ter'inatii+e ner(oase si toni/ica 'uschii /etei
>. &asti+e /acia+e 2 repre-inta de o.icei pasu+ /ina+ a+ unui trata'ent
/acia+.
In+ri0irea 'etei
In,riBirea /etei tre.ie sa /ie o parte inte,ranta a rutinei -i+nice in (ederea
o.tinerii sanatatii pie+ii. In,riBirea /etei inc+ude spa+area1 hidratarea1
e=/o+ierea si trata'ente+e /acia+e. Tre.uie a+ese ace+e produse care se pot
/o+osi cu usurinta si care sunt dedicate /iecarui tip de ten in parte.
In+rediente#e din "oseti"e#e natura#e
@itamina 7 +u'inea-a tenu+ si ii o/era o aparenta de c+aritate.
%xtractul de strugure este si'i+ar (ita'inei ! ca si 'ecanis' de actiune1
in ti'p ce uleiul de morcov reduce riduri+e si intinereste pie+ea /etei.
Printre cei 'ai des uti+i-ati a,enti de hidratare se a/+a untul de s.ea si
glicerina! Ei aButa in atra,erea u'iditatii din at'os/era +a ni(e+u+ pie+ii.
Aleiul de migdale1 ceara de albine si uleiul de avocado sunt a,enti
e'o+ienti care asi,ura o hidratare pro/unda a pie+ii.
Aleiul de caolin poate /i uti+i-at in /a.ricarea 'asti+or /acia+e1 in ti'p ce
uleiul de musetel si radacina de lemn dulce au e/ecte in ca-u+ tenu+ui cu
tenta rosie. &u+te in,rediente au si o intensa acti(itate antio=idanta1 cu' ar
/i extractul de ceai verde si vitamina %4 acestea apara pie+ea de a,resiuni+e
-i+nice pe care +e su/era din partea 'ediu+ui inconBurator 8a,resiuni
chi'ice1 ra-e u+tra(io+ete s.a.9
In+ri0irea "orpora#a
2 dusu+ -i+nic
2 .aia cu di/erite p+ante1 saruri1 aro'e re+a=ante
2 su.stante+e /o+osite nu tre.uie sa 'odi/ice p$2u+ pie+ii
2 prosoape+e sa /ie indi(idua+e
I+iena aini#or si a un+*ii#or cartea ta de (i-ita
Spa+a2te cat 'ai des1 ori de cate ori este ne(oie ? dupa /o+osirea toa+etei1
dupa ce ai aBuns acasa1 inainte de a 'anca1 dupa 'asa1 dupa ce ai 'an,aiat
ani'a+e+e s.a.
I+iena pi"ioare#or in /iecare seara1 spa+a2te pe picioare si 'asea-a2ti
ta+pi+e0 A+e,e inca+ta'intea potri(ita1 in care picioru+ tau sa se si'ta
con/orta.i+0
I+iena paru#ui ce+ putin C data@sapta'ana1 cu produse adec(ate tipu+ui
tau de par 8uscat1 sensi.i+@,ras9. PeriaBu+ este o.+i,atoriu di'ineata si seara.
Nu tine paru+ strans pe tot parcursu+ -i+ei ? +asa paru+ sa respire1 acti(ea-a
'icrocircu+atia capi+ara cu principii acti(e din ro-'arin1 .rusture1 ur-ica1
ardei iute1 coada ca+u+ui1 /run-e de nuc s.a.
I+iena or+ane#or +enita#e
2 spa+a2te de /iecare data dupa /o+osirea toa+etei si ta'ponea-a2te usor
2 /o+oseste +enBerie inti'a din .u'.ac1 'ari'ea potri(ita
2 toa+eta or,ane+or ,enita+e inainte si dupa contactu+ se=ua+ este o.+i,atorie
2 nu /o+ositi su.stante pentru i,iena inti'a care schi'.a p$2u+
2 dupa e+i'inarea 'aterii+or /eca+e1 spa+ati2(a cu apa ca+duta si sapun
2 +a /e'ei1 pe perioada 'enstre+or +unare1 'asuri+e de i,iena tre.uie sporite1
pentru ca san,e+e poate /a(ori-a insta+area in/ectii+or din cau-a produsi+or
de de,radare
I+iena %ederii si pre%enirea iopiei
&iopia .eni,na 8a sco+ari+or9 apare pe +a A2> ani. Poate e(o+ua pro,resi(1
pana spre "F de ani cand de(ine stationara.
Pre(enirea consta in4
2 po-itie corecta a corpu+ui
2 sa se e(ite 'unci+e prea 'i,a+oase
2 sa se +ucre-e1 pe cat posi.i+ cu +u'ina natura+a
2 +u'ina sa /ie su/icienta1 sa cada din partea stan,a
2 sa nu se co'.ine +u'ina natura+a cu cea arti/icia+a
Pre%enirea $o#i#or transisi$i#e prin respe"tarea nore#or de i+iena
persona#a si "o#e"ti%a
Pre(enirea presupune in+aturarea@e(itarea cau-e+or sau@si .+ocarea cai+or de
trans'itere. ;o+i+e trans'isi.i+e se trans'it prin4
2 contactu+ cu persoane in/ectate sau .o+na(e
2 contactu+ cu ani'a+e .o+na(e sau conta,ioase
2 contactu+ cu o.iecte conta'inate
:oli care se transmit pe cale respiratorie ,exemple! virozele respiratorii'
gripa' tuberculoza' bolile copilariei' antraxul respirator s.a.- 8 prevenire!
2 tusiti1 stranutati doar in .atista persona+a
2 spa+ati2(a pe 'aini 8pentru a indeparta ,er'enii a/+ati pe o.iecte+e
potentia+ conta'inate prin picaturi+e din (or.it1 tusit1 stranut1 cantat
s.a.9
2 respectati distanta socia+a in co+ecti(itati
2 +a ne(oie 8in situatii de epide'ii respiratorii9 purtati 'asca de
protectie pentru nas si ,ura
2 stati acasa daca sunteti .o+na(i ? i-o+ati ca-uri+e pentru pre(enirea
raspandirii .o+ii in co'unitati
2 re(eniti in co+ecti(itate doar daca .oa+a a trecut
2 cresteti2(a i'unitatea or,anis'u+ui pe intre, parcursu+ anu+ui
2 (accinati2(a inainte de aparitia .o+ii@epide'iei1 daca a/ectiunea se
pretea-a +a (accinare
:oli care se transmit pe cale digestiva ,boala diareica acuta' 5olera'
5epatita virala $ s.a.- 8 prevenire!
2 spa+ati2(a pe 'aini ori de cate ori este ne(oie
2 spa+ati /ructe+e si +e,u'e+e inainte de a +e 'anca
2 nu i'pru'utati o.iecte+e persona+e 8taca'uri+e1 paharu+ de apa1
stic+a din care .eti9
2 /iti atenti +a sursa de apa 8sa /ie o sursa si,ura1 de apa pota.i+a1
neconta'inata9
2 depo-itati ,unoiu+ doar in +ocuri specia+ a'enaBate
2 (accinati2(a daca este posi.i+
2 i-o+ati ca-uri+e pentru pre(enirea raspandirii .o+ii in co'unitati
:oli care se transmit pe cale cutanata ,prin piele- si prin mucoase ,rabia
8 turbarea' tetanosul' scabia 8 raia' antraxul cutanat 8 3alacul s.a.- 8
prevenire!
2 i-o+ati ca-uri+e pentru raspandirea .o+i+or in co'unitati
2 /ier.eti +enBeria 8daca este ca-u+9
2 (accinati2(a
2 dec+arati contactii
2 sacri/icati ani'a+e+e .o+na(e 8aco+o unde este ca-u+9
:oli care se transmit pe calea sangvina ,sange contaminat- ,5epatita
virala :'C...A'AIV<)I3$ s.a.- 8 prevenire!
2 nu atin,eti san,e+e a+tei persoane
2 (accinati2(a
2 pentru /e'ei+e insarcinate ? controa+e+e 'edica+e sunt o.+i,atorii
:oli care se transmit prin contactul sexual neprote4at cu o persoana
infectata ,infectii cu transmitere sexuala' AIV<)I3$' 5epatita :' C...A
s.a.- 8 prevenire!
2 (accinati2(a
2 /o+ositi pre-er(ati(u+ +a contactu+ se=ua+
$minteste%ti!
2 spala"te cat mai des3 #ii curat si sanatos3
2 cand esti bolnavde o boala transmisibila, nu iesi in colectivitate si
respecta"ti tratamentul prescris de medic3
2 foloseste pentru ingrijirea personala, in masura posibilitatilor,
substante naturale
2 fii activ in prevenirea imbolnavirilor3 6oar tu poti face asta pentru
tine3
!ap. K E(it /actorii noci(i1 /actorii de risc din 'ediu0
SANATATEA TA E IN PE,IC-L>
P-LUA,E FUMAT1 ALC--L1 D,-.U,I1 ,ADIATII
Sti+u+ de (iata este in/+uentat si de /actorii de 'ediu 8/u'at1 a+coo+1 dro,uri1
radiatii UV in e=ces1 po+uare de toate /e+uri+e9.
!and (ine (or.a de ti,ari1 a+coo+1 a+te su.stante care dau dependenta se
supra+icitea-a ro+u+ (ointei. E ne(oie de (ointa pentru renuntari1 dar e
ne(oie sa stii si 'u+te a+te+e despre cu' /unctionea-a corpu+ tau.
Po/te6 E=cese6 Nu te poti a.tine6
Ti2ai dorit (reodata sa ai 'ai 'u+ta (ointa si sa iti poti stapani po/te+e6 Un
pri' pas este inte+e,erea procese+or care au +oc in creier1 deoarece aco+o se
petrec 'ai 'u+t de CFF.FFF de reactii chi'ice in /iecare secunda.
!o'unicarea creieru+ui cu ce+u+e+e ner(oase constituie .a-a tuturor
,anduri+or1 se'ti'ente+or si actiuni+or ta+e.
!reieru+ tri'ite se'na+e in tot corpu+ cu aButoru+ neurotrans'itatori+or1
dintre care unii 2 serotonina si dopa'ina 2 au e/ect eu/ori-ant si sunt adesea
asociati cu starea de .ine1 cu .una dispo-itie. Prin ur'are1 'odu+ de
/unctionare a creieru+ui este puternic in/+uentat de a+i'ente+e pe care +e
consu'a' -i+nic si care1 +a randu+ +or1 actionea-a .ene/ic sau noci( asupra
or,anis'u+ui. Serotonina1 endor/ina si dopa'ina sunt trei
neurotrans'itatori care au o puternica +e,atura cu a+i'entatia1 po/te+e
cu+inare si nu nu'ai1 p+acerea si starea de spirit.
Serotonina
Este pro.a.i+ ce+ 'ai puternic dintre neurotrans'itatori care re,+ea-a
apetitu+ cu+inar1 po/te+e. Este (or.a despre o su.stanta deri(ata dintr2un
a'inoacid 2 tripto/an 2 sinteti-ata de catre ce+u+e.
Tripto/anu+ /ace parte din ,rupa a'inoaci-i+or esentia+i si este uti+i-at de
creier i'preuna cu (ita'ina ;A1 nicotina'ida si 'a,ne-iu pentru a
produce serotonina1 un neurotrans'itator i'portant care are ro+u+1 printre
a+te+e1 sa asi,ure trans'iterea 'esaBe+or creieru+ui +a unu+ din 'ecanis'e+e
.iochi'ice a+e so'nu+ui.
Tripto/anu+ poate contri.ui +a inducerea so'nu+ui natura+1 reduce
sensi.i+itatea +a durere1 atenuea-a 'i,rene+e1 actionea-a ca un antidepresi(
natura+1 aButa +a reducerea an=ietatii si tensiunii ner(oase1 contri.uie +a
atenuarea anu'itor si'pto'e a+e tu+.urari+or chi'ice produse de a+coo+ si
se /o+oseste ca adBu(ant in contro+u+ a+coo+is'u+ui.
Surse natura+e de tripto/an4 a+i'ente precu' .ran-a de (aci1 +apte1 carne1
peste1 cur'a+e uscate1 carne de curcan1 .anane1 a+une de padure.
Fun"tii#e serotoninei
2 !and este e+i.erata induce starea de ca+'1 /ericire1 +iniste si
satis/actie
2 Induce starea de satietatea si reduce apetitu+
2 Lipsa serotoninei din or,anis' este asociata cu stari+e de depresie si
un apetit cu+inar ridicat
Endor'ina
La /e+ ca si serotonina1 endor/ina este o su.stanta natura+a cu e/ect eu/oric.
Poate reduce si atenua durerea.
In'#uenta unor o$i"eiuri! a"tiuni asupra produ"tiei de endor'ina
!ercetari+e in do'eniu au aratat ca productia de endor/ine este intensi/icata
prin consu'u+ unor a+i'ente .o,ate in ,rasi'i si -ahar1 de p+acerea actu+ui
se=ua+1 de o.iceiuri care pro(oaca p+acere.
Dopaina
Este un neurotrans'itator care 'areste capacitatea de concentrare. Une+e
studii su,erea-a ca o a+i'entatie .o,ata in proteine intensi/ica productia de
dopa'ina. Deoarece po/ta de a+i'ente .o,ate in proteine1 cu' ar /i carnea1
.ran-a si /ructe+e de 'are nu este /oarte des inta+nita1 in co'paratie cu cea
de a+i'ente .o,ate in car.ohidrati1 consu'u+ a+i'ente+or care sti'u+ea-a
e+i.erarea dopa'inei nu repre-inta un perico+. Doar in cantitati e=cesi(e
poate conduce +a o scadere a ni(e+u+ui de serotonina si1 i'p+icit1 +a o
descrestere a starii de /ericire.
Oa'enii sunt tentati sa .ea1 sa /u'e-e atunci cand se si't tristi1 nesi,uri1
a.atuti1 in speranta ca (or acti(a 5circuite+e p+acerii7 +e,ate de serotonina1
dopa'ina1 endor/ina. Acest +ucru se inta'p+a1 dar pentru scurta durata1
dupa care o'u+ (a /i 'ai trist1 'ai a.atut1 'ai depresi(. Se intra ast/e+ intr2
un cerc (icios din care se poate iesi doar cu aButor de specia+itate si cu
suportu+ /a'i+iei si prieteni+or ade(arati.
C-,PUL FUMAT-,ULUI
La /iecare A13 secunde 1 un o' moare din cau-a /u'atu+ui 8Or,ani-atia
&ondia+a a Sanatatii9.
Se pare ca /u'atorii sunt 'ai predispusi sa de-(o+te .oa+a de pie+e
nu'ita psoriazis.
Cataracta' o a/ectiune in care crista+inu+ de(ine opac1 este cu *FP 'ai
/rec(enta +a /u'atori. )u'atu+ se asocia-a si cu degenerescenta
maculara senila' o .oa+a ocu+ara pro(ocata de de,radarea partii centra+e
a retinei.
)u'atu+ pro(oaca o imbatranire prematura a pielii' prin distru,erea
proteine+or care con/era e+asticitate pie+ii1 'icsorarea aportu+ui de
(ita'ina A si scaderea circu+atiei san,(ine.
)u'atorii au un risc de "F de ori 'ai 'are decat ne/u'atorii de a /ace o
/or'a de cancer.
E=ista studii care arata ca /u'atu+ contri.uie +a aparitia cariilor dentare.
La 'arii /u'atori1 capacitatea de transport a o=i,enu+ui este redusa cu
C3P. Oase+e /u'atori+or de(in 'ai /ra,i+e si riscu+ de osteoporo-a si
/racturi este 'ai 'are.
E/ecte+e pe ter'en +un, +a /u'atori insea'na 4 .o+i respiratorii1
cardio(ascu+are1 u+cere1 a(ort spontan1 a/ectarea ca+itatii sper'ei1
tro'.an,eita o.+iteranta 8,an,rena si a'putarea 'e'.re+or in/erioare9
s.a.
#umatul are efecte grave pentru sanatatea dumneavoastra ( +enuntati
acum ( Incepeti de azi (
FUMATUL SI 2IPE,TENSIUNEA A,TE,IALA
E Dintre persoane+e hipertensi(e1 una din trei /u'ea-a.
E Daca a(eti hipertensiune arteria+a si /u'ati1 riscu+ decesu+ui prin in/arct
'iocardic sau insu/icienta cardiaca este de #23 ori 'ai 'are decat in
ca-u+ unei persoane care nu /u'ea-a. In p+us1 riscu+ de deces prin
accident (ascu+ar cere.ra+ este du.+u.
E Nicotina este cea care deter'ina cresterea tensiunii arteria+e. In CF
secunde de cand (2ati aprins ti,ara1 nicotina aBun,e +a creier. !reieru+
reactionea-a +a nicotina co'andand ,+ande+or suprarena+e sa secrete
adrena+ina.
E Adrena+ina deter'ina constrictia (ase+or de san,e si cresterea /rec(entei
si /ortei de contractie a ini'ii1 care (a po'pa san,e+e su. o presiune
'ai ridicata.
E Su.stante+e din tutun pot a/ecta peretii interiori ai artere+or1 /acandu2i
'ai suscepti.i+i +a acu'u+area depo-ite+or de ,rasi'i care au in
co'po-itie co+estero+.1 depo-ite care in,ustea-a artere+e.
E Tutunu+ dec+ansea-a e+i.erarea de hor'oni care actionea-a in sensu+
retinerii +ichide+or in or,anis'. In,ustarea artere+or si retentia +ichidiana
conduc +a hipertensiune arteria+a.
&entru sanatatea dumneavoastra' renuntati la fumat( Cereti a4utor de
specialitate (
FUMATUL PASIV SI EFECTELE ASUP,A SANATATII
)u'atu+ pasi( cau-ea-a cca #FFF de decese din cau-a canceru+ui
pu+'onar1 in /iecare an 8O&S9.
Separarea /u'atori+or de ne/u'atorii din ace+asi spatiu poate reduce1
dar nu poate e+i'ina e=punerea ne/u'atoru+ui +a /u'atu+ pasi(.
)u'atu+ pasi( este c+asi/icat drept un /actor canceri,en din Grupu+ A
8risc 'are9.
E=punerea +a /u'at pasi( creste nu'aru+ de noi ca-uri de ast' +a copiii
care nu au pre-entat anterior aceste si'pto'e.
E=punerea +a /u'atu+ pasi( in perioada intrauterina si cea de su,ar poate
a+tera /unctionarea si structura p+a'ani+or si predispune copiii +a riscuri
pu+'onare pe ter'en +un,.
$i gri4a de sanatatea ta ( #umul de tigara te imbolnaveste (
$i nevoie de un motiv pentru a renunta la fumat pe perioada sarcinii "
)anatatea copilului tau.
FUMATUL SI SA,CINA
Te2ai ,andit (reodata ce inha+e-i atunci cand /u'e-i 6
)u'u+ de ti,ara contine peste *FFF de su.stante chi'ice1 dintre care peste
*F sunt cau-atoare de cancere.
Nicotina este su.stanta care da dependenta 8aceeasi dependenta pe care o
dau cocaina si heroina9.
Gudronu+ este su.stanta aceea ,a+.uie1 +ipicioasa1 cu 'iros ascutit1
intepator1 care in,a+.eneste de,ete+e1 .u-e+e1 su.stanta care se depune +a
ni(e+u+ a+(eo+e+or pu+'onare 8i'p+icate in respiratie9 si +e distru,e1
a/ectand ast/e+ si /unctia respiratorie.
&ono=idu+ de car.on este ,a-u+ re-u+tat prin ardere si care iese si pe tea(a
de esapa'ent a auto(ehicu+e+or.
Inca nu te2ai inspai'antat de ce ur'ea-a sa2i /aci copi+u+ui tau 6
Atunci1 poate ar /i ti'pu+ sa stii ca prin arderea ti,arii re-u+ta si a+te
su.stante 8/eno+i1 cre-o+i1 a''oniac1 cianuri1 arsenic s.a91 dar si o su.stanta
care se chea'a DDT 8da1 insecticidu+ ace+a0009
Asa ca_a (enit ti'pu+ sa te ,andesti 'ai serios_
Poate te intre.i daca /u'atu+ in/+uentea-a posi.i+itatea de a a(ea copii 6
Da1 /e'ei+e /u'atoare pot a(ea di/icu+tati +a conceperea unui copi+1
ra'anand insarcinate 'ai ,reu in pri'u+ an a+ (ietii in doi.
Poate te intre.i daca un tata /u'ator in/+uentea-a acest +ucru 6
)aptu+ ca .ar.atu+ este /u'ator poate scadea sanse+e de a a(ea un copi+
atunci cand parintii isi doresc.
Pro.a.i+ te intre.i in ce /e+ (a a(ea de su/erit e'.rionu+ si apoi /atu+ 8pe
perioada (ietii intrauterine9 daca nu renunti +a /u'at 6
)e'ei+e insarcinate care /u'ea-a tre.uie sa stie ca e=ista riscuri 'aBore de
sanatate pentru e+e si (iitorii +or copii 4
2 o 'a'a /u'atoare in pri'e+e sapta'ani de sarcina risca sa ai.a un a(ort
spontan 8sa piarda sarcina9 sau sa ai.a o sarcina cu o +oca+i-are a+ta decat
cea nor'a+a 8sarcina ectopica@sarcina e=trauterina9. !e+ 'ai /rec(ent
so+utia este cea chirur,ica+a pentru e+i'inarea din po-itia di/ici+a1 'ai rar
aceste sarcini au ca re-u+tat nasterea copi+u+ui asteptat si dorit.
2 +a o 'a'a /u'atoare1 atat /atu+ cat si p+acenta sunt +ipsite de o=i,enu+ si
de su.stante+e nutriti(e necesare. In aceste situatii1 e=ista riscu+ ca p+acenta
sa se insere Bos 8p+acenta prae(ia9 sau sa se desprinda de perete+e uteru+ui
inainte de nastere 8a.ruptio p+acentae9. In situatia in care apar pro.+e'e
+e,ate de p+acenta1 nasterea pune intr2o situatie +a risc (iata 'a'ei si a
(iitoru+ui nou2nascut.
Esti insarcinata sau ti2ai propus sa /ii 6 Daca da1 ai un 'oti( in p+us sa
renunti +a /u'at. Daca renunti acu'1 poti contri.ui in .ine +a starea de
sanatate a 'icutu+ui tau. Ast/e+ i+ proteBe-i1 dar te proteBe-i si pe tine.
A' cautat pentru tine cate(a 'oti(e care sa te2aBute sa renunti +a /u'at.
Iata pri'e+e CF dintre e+e 4
&oti s%o faci(
)oarte 'u+te /e'ei renunta +a /u'at inainte de a /i insarcinate. Tu poti /i
una dintre e+e0 De a+t/e+1 daca deBa esti insarcinata1 ai constatat ca /u'u+ de
ti,ara te deranBea-a1 iti /ace /oarte rau si si'ti asta i'ediat. )oarte 'u+te
/e'ei care au renuntat +a /u'at pentru sanatatea copi+u+ui +or au reusit sa2si
'entina statutu+ de ne/u'ator si dupa aceea. Si ast/e+1 renuntand +a /u'at
pentru sanatatea copi+u+ui si starea +or de sanatate s2a i'.unatatit.
3aca renunti tu' copilul tau o va face si el(
Daca esti insarcinata si /u'e-i1 su.stante+e chi'ice din ti,ara aBun, si +a /at
8(iitoru+ nou2nascut9. Aceste su.stante i+ (or i'piedica pe 'icutu+ in
/or'are sa2si ia o=i,enu+ si hrana de care are ne(oie. Pri'e+e # +uni de
sarcina sunt esentia+e pentru (iata si sanatatea (iitoarei /iinte0
Vei avea o sarcina sanatoasa
)e'ei+e care /u'ea-a au un risc crescut de a pierde sarcina si de a a(ea
san,erari pe perioada ,ra(iditatii. De ase'enea1 copiii +or risca sa se nasca
pre'atur1 cu ,reutate 'ica +a nastere 8ceea ce i'p+ica 'u+te in,riBiri
u+terioare9 sau1 dupa N +uni de sarcina1 se nasc 'orti. Si ni'eni nu (rea
asta1 nu2i asa 6
3aca renunti la timp' copilul tau va avea sansa sa se nasca la termen si
sanatos. )i asta e principala dorinta a oricarei mame(
Sarcina ta poate /i 'u+t 'ai usoara.
%enuntand +a /u'at1 (ei respira 'ai usor si nu (ei 'ai tusi0
Vei a(ea 'ai 'u+ta ener,ie1 /orta sa2ti porti copi+u+ 8o ,reutate in p+us
pentru ini'a si co+oana ta (erte.ra+a9. Nu (ei 'ai o.osi asa repede0
Vei si'ti ,ustu+ a+i'ente+or 'ai .ine. Te (ei putea .ucura de ,usturi+e
rea+e0
Copilul tau va avea o greutate normala
Nou2nascutii din 'a'e /u'atoare au o ,reutate 'ai 'ica +a nastere 8ceea
ce insea'na si in,riBiri sup+i'entare9. Nou2nascutii 'ici se i'.o+na(esc
'ai des. Ei sunt 'ai predispusi sa 'oara in pri'u+ an de (iata1 'ai a+es ca
ur'are a unor in/ectii respiratorii 8pe care +e si /ac /oarte usor9. Daca
renunti +a /u'at1 copi+u+ tau se (a naste cu ,reutate nor'a+a si tu (ei a(ea
'oti(e sa /ii 'u+tu'ita de tine si de sanatatea +ui0
!opiii nascuti cu ,reutate 'ica au un risc 'ai 'are de handicapuri cronice
? para+i-ie cere.ra+a1 intar-iere 'enta+a1 di/icu+tati de in(atare s.a.
)e'ei+e care au /u'at in pri'e+e +uni de sarcina si au in /a'i+ie ca-uri cu
ano'a+ii con,enita+e au un risc crescut cu "FP de a a(ea copii cu de/ecte
,enetice si'i+are.
Copilul tau va trai mai mult
Daca renunti +a /u'at in ti'p uti+1 ai sansa sa nasti un copi+ sanatos1 /ara
a/ectiuni respiratorii care sa2i scurte-e durata de (iata1 dar si /ara a+te
a/ectiuni care pot aparea. E(iti ast/e+ situatia in care risti sa2+ nasti 'ort sau
sa 'oara su.it. Nascut dintr2o 'a'a sanatoasa1 sansa +ui de supra(ietuire
creste.
/aptele de mama cu care%ti 5ranesti pruncul nu va mai contine substante
c5imice daca renunti la fumat. Pentru nou2nascut1 +apte+e de 'a'a este
sin,uru+ a+i'ent per/ect 8co'p+et9. )u'atu+ reduce cantitatea de +apte.
Su.stante+e chi'ice din /u'u+ de ti,ara 5otra(esc7 copi+u+. !opi+u+ tau (a
/u'a indirect si (a a(ea 'ani/estari care te (or speria si i+ (or /ace sa
su/ere 4 co+ici1 (arsaturi1 diaree1 .atai 'ai rapide de ini'a.
%enuntand +a /u'at1 iti proteBe-i copi+u+ si de /u'u+ secundar.
Nou2nascutii 'a'e+or care au /u'at pe perioada sarcinii sunt de # ori 'ai
e=pusi riscu+ui sindro'u+ui 'ortii su.ite. Nou2nascutii e=pusi /u'atu+ui
pasi( pre-inta1 de ase'enea1 risc crescut de 'oarte su.ita.
Nou2nascutii e=pusi /u'atu+ui pasi( sau acti( inca inainte de nastere risca
sa ai.a pro.+e'e respiratorii de tipu+ ast'u+ui1 .ronsite1 cancer pu+'onar1
/ac 'ai usor reactii a+er,ice1 in/ectii a+e urechi+or 8otite9. De ase'enea1 pot
a(ea 'ai tar-iu co'porta'ente i'pu+si(e1 pot /i /oarte a,itati1 hiperacti(i1
pot a(ea atentie de/icitara1 sau pot a(ea di/icu+tati de co'unicare cu cei din
Bur si chiar pro.+e'e psihice.
)e'ei+e insarcinate tre.uie sa e(ite +ocuri+e in care se /u'ea-a1 e(itand
ast/e+ /u'atu+ pasi( 8prin inha+area /u'u+ui secundar de +a ti,ari+e
/u'atori+or9. )u'atu+ pasi( poate i'piedica cresterea /atu+ui si creste riscu+
de a a(ea un copi+ cu ,reutate 'ica +a nastere sau cu a/ectiuni ,enetice.
Vei trai sa%ti vezi copilul crescand
Daca renunti +a /u'at1 sansa ta de supra(ietuire creste. Vei trai 'ai 'u+t1
iar copi+u+ tau (a .ene/icia 'ai 'u+t ti'p de spriBinu+ tau.
Poti sa renunti chiar acu' 0
Pre,ateste2te0 Decide pentru tine si copi+u+ tau0 In a/ara (ointei ta+e pusa in
actiune1 ai +a inde'ana si a+te 'iB+oace 4
2 !onsi+ierea 2 discuta cu specia+istii si ur'ea-a2+e s/aturi+e0
2 Acupunctura
2 Tehnici a+e 'edici+or pneu'o/ti-io+o,i 8aceia care se ocupa de respiratie9
2 $ipnoterapie
2 Tehnici a+e specia+isti+or nutritionisti 8daca te te'i ca (ei +ua in ,reutate9
2 Grupu+ de prieteni ne/u'atori (are te (or aButa sa renunti
Incearca pana reusesti. $i un scop nobil ! sanatatea copilului tau(
PLACE,E sau A)UZ / Ca'eaua
noastra "ea de toate (i#e#e
O intre.are /oarte cunoscuta tuturor. De +a p+acere +a durere 8a se citi
su/erinta9 nu2i decat un pas. !onsu'u+ de ca/ea isi pierde ori,inea in
ti'p_!u ti'pu+ ea a de(enit pri+eB de socia+i-are1 de inta+nire1 de
discutii_La o ca/ea incerca' sa ne apropie'1 sa ne i'prieteni'1 sa
sta.i+i' un p+an de de'arare a unei noi a/aceri_ !u o ca/ea in /ata ne
si'ti' 'ai si,uri pe noi1 cateodata ne ascunde' ade(arate+e intentii in
spate+e ei_ De aceea1 (a in(it sa ana+i-a' i'preuna ce este1 de /apt
ca/eaua1 in a/ara acestor con(eniente.
!a/eina 8co/eina9 este produsa nu nu'ai de catre ar.ore+e de ca/ea1 ci se
,aseste si in /run-e+e p+antei din care se prepara ceaiu+ chine-esc1 dar si in
pu+.erea de cacao o.tinuta din ,raunte+e ar.ore+ui de cacao. Nuca de Oo+a
contine si ea "P co/eina.
Dar in a/ara consu'u+ui c+asic de ca/ea1 prin in,estie1 ca/eina 8co/eina9
aBun,e in or,anis'u+ nostru si ca ur'are a consu'u+ui din ce in ce 'ai
crescut 8din pacate9 de cioco+ata1 .o'.oane cu ca/ea1 cacao1 anu'ite
.auturi racoritoare du+ci.
!o/eina intra si in co'po-itia 'ai 'u+tor 'edica'ente anti'i,renoase1
antitusi(e 8Antine(ra+,ic1 !opirin1 !oda'in1 )ascona+ s.a.9
O ceasca de ca/ea contine "3F ', co/eina 8cat o /io+a inBecta.i+a9.
CF , de co/eina pot o'ori un o'. %eactii ne/a(ora.i+e a+e di/erite+or
aparate si siste'e din or,anis' apar si dupa in,erarea C , de co/eina.
Pri'e+e a/ectate sunt siste'u+ ner(os centra+ si siste'u+ circu+ator. Do-e
'ari pot pro(oca a,itatie1 ne+iniste1 con(u+sii si chiar 'oarte.
Daca insu'a' continutu+ in co/eina a+ 'ai 'u+tor produse se aBun,e +a
cantitati se'ni/icati(e. De aceea este .ine sa /i' /oarte atenti +a acest
consu'1 'ai a+es pentru ca /oarte 'u+te din aceste produse sunt consu'ate
de catre copii.
!opiii sunt 'u+t 'ai sensi.i+i decat adu+tii1 de aceea 'asura este re,u+a.
&ai a+es in -i+e+e de sar.atoare cand copii 5scapa +a du+ciuri71 +a cioco+ata.
E/ecte+e nep+acute a+e e=cesu+ui nu se +asa niciodata asteptate.
Su.stante+e u+eioase din ca/ea pot pro(oca iritatie ,astro2intesina+a si
diaree.
Pentru hipertensi(i ca/eaua ar tre.ui taiata de pe +ista pre/erinte+or. De
ase'enea1 inso'nii+e si stari+e de a,itatie pe care +e ,enerea-a consu'u+
e=a,erat de ca/ea sunt .inecunoscute 'u+tora dintre noi. Studii recente a+e
e=perti+or a'ericani au aBuns +a conc+u-ia ca un consu' e=a,erat de ca/ea
pro(oaca tu+.urari a+e 'eta.o+is'u+ui ,rasi'i+or1 /a(ori-and depunerea +or
+a ni(e+u+ pereti+or arteria+i1 /apt ce i'piedica .una circu+atie a san,e+ui si
deter'ina ast/e+ .o+i se(ere. !onsu'u+ de ca/ea in e=ces este contraindicat
.o+na(i+or cardiaci1 cu cardiopatie ische'ica1 tu+.urari de rit' cardiac1
'iocardita1 u+cer ,astro2intestina+.
Desi acti(itatea psihica se i'.unatateste i'ediat dupa consu'u+ de ca/ea1
iar capacitatea de concentrare1 atentia si ideatia cresc sensi.i+1 un consu'
e=a,erat de ca/ea poate /i cau-a 'u+tora dintre pro.+e'e+e de sanatate. &ai
a+es cand s2a insta+at dependenta_
ALC--LUL IN VIATA N-AST,A
Desi despre a+coo+ s2a scris atat de 'u+t1 su.iectu+ pare inepui-a.i+1 'ai
a+es ca intre opinii+e specia+isti+or si pareri+e 'u+ti'ii este o 'are di/erenta.
E(ident1 pareri+e ne,ati(e unani'e se re/era +a e=ces. Au e=istat (oci
85parado=u+ /rance-79 care au p+edat pentru un consu' 'oderat de a+coo+
ca /actor de protectie a ini'ii. In u+ti'ii ani1 cercetari+e arata ca e .ine sa
ne ,andi' inainte de a .ea continutu+ a+coo+ic a+ paharu+ui cu care ne2a'
urat 5Noroc si sanatate07.
Este a#"oo#u# $ine%enit in %iata ea /
E/ecte+e a+coo+u+ui asupra e'.rionu+ui si /atu+ui sunt cunoscute din ti'puri
stra(echi.
In Vechiu+ Testa'ent1 In,eru+ o 'ustra pe 'a'a +ui Sa'son 4 QIata1 (ei
concepe si (ei naste un .aiat. Sa nu .ei nici (in si nici o a+ta .autura7.
Grecii si ro'anii su,erea-a cu' consu'u+ de a+coo+ poate ,enera pro.+e'e
,ra(e in de-(o+tarea /atu+ui.
A(erti-ari+e specia+isti+or de sanatate pu.+ica1 o.stetricieni+or si pediatri+or
nu sunt +uate in serios1 ast/e+ ca incidenta sindro'u+ui a+coo+is'u+ui /eta+ a
ra'as aceeasi.
Cu se ani'esta sindrou# a#"oo#isu#ui 'eta# /
&aBoritatea nou2nascuti+or care su/era de acest sindro' au o ,reutate si
di'ensiuni 'ici +a nastere. De o.icei au capu+ 'ic1 'u+ti dintre ei a(and
caracteristici /acia+e tipice4 /runte .o'.ata1 ochii a/undati in or.ite1 nasu+
scurt si GcirnG1 .u-a de sus uscata si rosie1 .ar.ia inauntru1 ,ura inco'p+et
de-(o+tata1 deschidere in .o+ta pa+atina si@sau urechi de/or'ate.
Pot pre-enta ano'a+ii a+e incheieturi+or1 cur.ura a co+oanei (erte.ra+e1
pro.+e'e cu ini'a si de/ecte ,enita+e.
De ase'enea1 au o intar-iere 'inta+a si un Î in Bur de A3.
Ce se intap#a "u a#"oo#u# a0uns in or+anis /
Or,anis'u+ 'eta.o+i-ea-a /oarte repede a+coo+u+. Spre deose.ire de
'ancare1 a+coo+u+ nu necesita di,erare si este i'ediat a.sor.it. Acesta este
a.sor.it inaintea 'aBoritatii su.stante+or in,erate. Apro=i'ati( "FP este
a.sor.it direct +a ni(e+u+ pereti+or sto'acu+ui si aBun,e +a ni(e+u+ creieru+ui
in 'ai putin de C 'inut. ABuns In sto'ac1 a+coo+u+ este procesat cu aButoru+
unor en-i'e.
Aceasta procesare reduce cantitatea de a+coo+ care aBun,e In san,e cu
apro=i'ati( "FP. E=ista aceti+atori rapi-i si +enti1 in /unctie de e=istenta asi
actiunea acestei en-i'e.
Se stie ca /e'ei+e produc o cantitate 'ai 'ica de en-i'e decHt .ar.atii ?
aceasta poate /i e=p+icatia pentru care /e'ei+e reactionea-a di/erit de
.ar.ati +a aceeasi cantitate de a+coo+. CFP din cantitatea de a+coo+ in,erata
se e+i'ina prin urina si respiratie.
Dupa consu'u+ a C13 + de (in1 +a * ore se 'ai a/+a in or,anis' >3P din
a+coo+u+ in,erat1 iar a doua -i di'ineata inca 3FP.
Este a#"oo#u# "*iar atat de rau pentru or+anis /
2 !antitati+e 'ari de a+coo+ cresc riscu+ de accidente (ascu+are cere.ra+e
2 A+coo+u+ creste riscu+ de in/arct 'iocardic +a /u'atori si +a ne/u'atori
2 L !onsu'u+ 'oderat de a+coo+ este scoa+a in care se pri'este educatia
pentru cariera de .eti( M
2 Dupa cate(a in,hitituri de a+coo+1 indi/erent daca e (or.a de (in1 .ere sau
+ichior1 sur(ine o +e-iune dura.i+a in creier1 ini'a1 /icat si pancreas
2 A+coo+u+ produce a,re,area tro'.ocite+or si eritrocite+or1 di'inuand
aportu+ de o=i,en +a creier si /a(ori-and o.struarea capi+are+or
2 A+coo+u+ creste procese+e o=idati(e1 stresu+ o=idati( din or,anis'1
/a(ori-ea-a aterosc+ero-a
2 Stru,urii 8'ai a+es ne,ri si rosii9 contin 'ai 'u+ti co'pusi /eno+i
8res(eratro+1 cuercetin1 rutin1 catechin1 epicatechin1 /+a(onoide9 care
i'piedica o=idarea +ipoproteine+or1 inter(enind in pre(enirea
aterosc+ero-ei. Si 'ustu+@(inu+ nea+coo+i-at are ace+easi proprietati
2 A+coo+u+ este o otra(a pentru orice ce+u+a. !hiar si in do-e+e ce+e 'ai
'ici1 a+coo+u+ produce o serie de +e-iuni or,anice si psihice care a+terea-a
ca+itatea (ietii 8pro/. Dr. &an/red Sin,er1 Uni(ersitatea &annhei'1
)undatia pentru !ercetarea ;io'edica+a a A+coo+u+ui9
2 La dia.etici1 CFF2"FF '+ de (in -i+nic so+icita /oarte 'u+t /icatu+ pentru
deto=i/iere1 incat nu2si 'ai poate indep+ini /unctia nor'a+a in
'eta.o+is'u+ ,+ucide+or
2 !e+ putin Bu'atate din accidente+e de circu+atie sunt cau-ate de a+coo+.
Un pahar de (in sau o do-a de .ere /urni-ea-a su/icient a+coo+
creieru+ui1 incat sa reduca acuitatea (i-ua+a pentru un o.iect in 'iscare
2 Editia ""1 "FF*1 !eci+1 Te=t.ooJ o/ &edicine 4 L A reco'anda a+coo+u+
pentru proteBarea ini'ii nu este o 'asura inte+eapta M
Este a#"oo#u# un a'rodisia" /
A+coo+u+ poate spori asteptari+e unei persoane1 reducand in ace+asi ti'p
dorinta si satis/actia. !ontrar parerii ,enera+e1 a+coo+u+ nu este un
a/rodisiac1 desi reduce inhi.itia si de-inhi.a pu+siona+ indi(i-ii. Te poate
/ace sa te si'ti 'ai +i.er1 'ai neinhi.at1 'ai dispus sa dai /rau +i.er
dorinte+or. Oricu'1 a+coo+u+ creste durata necesara pentru tre-irea apetitu+ui
se=ua+.
A+coo+u+ poate deter'ina dis/unctii erecti+e pe ter'en scurt si pe ter'en
+un, 8in ca-uri cronice9. Tu+.urari+e erecti+e deter'inate de a+coo+ +a
.ar.ati pot /i /rustrante pentru a'.ii parteneri1 iar re+atia poate de(eni in
scurt ti'p nesatis/acatoare. In ca-u+ .ar.ati+or1 poate atro/ia testicu+e+e
daca se consu'a cantitati inse'nate de a+coo+ pe o perioada inde+un,ata.
La /e'ei1 a+coo+u+ scade ,radu+ de +u.ri/iere si poate duce +a raporturi
se=ua+e dureroase si riscante. Poate da dis/unctii si in/erti+itate1 in ca-u+
consu'u+ui de a+coo+ pe ter'en +un,.
A+coo+u+ reduce ni(e+u+ hor'oni+or si a/ectea-a in 'od ne,ati( siste'u+
i'unitar. A+coo+u+ scade ni(e+u+ testosteronu+ui +a .ar.ati1 reducand ast/e+
apetitu+ se=ua+1 ducand in /ina+ +a reducerea cantitatii de sper'a si +a
i'potenta. De ase'enea1 cu scaderea ni(e+u+ui testosteronu+ui1 pot aparea
caracteristici /e'inine +a .ar.atii de-(o+tati in 'od nor'a+.
Este a#"oo#u# un stiu#ent pentru "onta"tu# se&ua#/
Sunt 'u+te idei preconcepute +e,ate de a+coo+ si de (iata se=ua+a. Una
dintre aceste idei este aceea ca a+coo+u+ este un sti'u+ent si poate 'ari
per/or'anta se=ua+a. In rea+itate1 a+coo+u+ este un inhi.itor a+ siste'u+ui
ner(os 8dupa o /a-a initia+a1 scurta1 de e=citatie9. Ast/e+1 a+coo+u+
5a'orteste7 ter'inatii+e ner(oase din -ona ,enita+a atat in ca-u+ .ar.ati+or
cat si a+ /e'ei+or1 ceea ce duce +a o scadere a intensitatii or,as'u+ui. Din
acest 'oti(1 daca nu2ti iu.esti parteneru+ sau nu te atra,e su/icient de 'u+t1
nu2ti pune speranta in a+coo+. Este un prost a+iat0 Vei a(ea o e=perienta de
care nu (ei dori sa2ti a'intesti0
Parado&u# 'ran"e(
Studii+e epide'io+o,ice e/ectuate acu' cate(a decenii au ,asit ca in )ranta
/rec(enta in/arcte+or de 'iocard era 'ai 'ica decat in USA4 consu'u+ de
,rasi'i saturate1 co+estero+ crescut ca ur'are a consu'u+ui de (in rosu1 cu
ro+ protector. A-i1 parado=u+ a disparut1 e=p+icatia /iind de /apt dieta
'editeraneana 'ai .o,ata in aci-i ,rasi 'ononesaturati1 u+ei de 'as+ine si
a(ocado.
3Nu #asa dro+uri#e sa7ti "ondu"a %iata> A#e+e5 Luina sau
intuneri"u#>4
!on/or' de/initiei O&S1 se nu'este drog orice su.stanta straina de
or,anis'u+ u'an care1 adusa in or,anis'1 produce tu+.urari a+e /unctii+or1
a+e structuri+or corpu+ui si da dependenta.
)o+osirea su.stante+or psihotrope si ence/a+otrope1 pertur.a ceea ce are 'ai
de pret /iinta u'ana4 a/ecti(itate1 creati(itate1 (ointa1 inte+i,enta1 constiinta.
Dro,uri+e si consu'u+ +or repre-inta o pro.+e'a de sanatate pu.+ica prin
e/ecte+e pe care +e produc asupra consu'atoru+ui1 anturaBu+ui acestuia1
co'unitatii si societatii in ,enera+.
3ependenta este starea /i-ica sau@si psihica ce re-u+ta din interactiunea
unui dro, cu un or,ansi'. Se caracteri-ea-a prin 'odi/icari de
co'porta'ent si a+te reactii1 insotite de ne(oia de a +ua su.stanta1 continuu
sau periodic1 pentru a2i resi'ti e/ecte+e si pentru a e(ita su/erinta produsa
de dro,.
.oleranta consta in disparitia treptata a e/ecte+or unei su.stante asupra
or,anis'u+ui ast/e+ incat1 pentru a o.tine ace+asi e/ect1 or,anis'u+ 5cere7
cresterea do-ei.
)evra4ul apare atunci cand se intrerupe (o+untar@in(o+untar consu'u+ de
dro,.
%eacia +a dro, este indi(idua+.
O sin,ur do- de dro, poate /i /ata+.
Nu e=ist dro,uri usoare Di dro,uri dure1 or,anis'e+e sunt unice.
-pia"ee 8or'ina! *eroina;5
*ntoxicatia acuta4 eu/orie1 inrosirea pie+ii1 prurit te,u'entar1 'io-a1
so'no+enta1 hipotensiune arteria+a1 .radicardie1 .radipnee1 scaderea
te'peraturii corpu+ui
)evrajul4 an=ietate1 cresterea rit'u+ui respirator 8tahipnee91 transpiratii1
+acri'are1 rinoree1 'idria-a1 pi+oerectie 8pi+ea de ,aina91 cra'pe 'uscu+are1
tre'or
An&io#iti"e si *ipnoti"e5
*ntoxicatia cu sedati(e4 nista,'us1 so'no+enta1 con/u-ie1 atonie 'arcata cu
cadere1 'io-a1 .radipsihie1 in /ina+ deces
)evrajul ? in specia+ .ar.iturice+e4 ne+iniste1 tre'or1 s+a.iciune1 re/+e=e
osteotendinoase e=a,erate1 de+ir1 con/u-ie1 ha+ucinatii 8teri/iante1 (i-ua+e si
auditi(e9
Canna$is?ari0uana4
!onsu'u+ produce o stare ase'anatoare (isu+ui1 in care toate par detasate1
suspendate1 se 'odi/ica perceptia ti'pu+ui1 cu+ori+or si spatiu+ui1 stare de
e=a+tare1 tahicardie1 inBectare conBuncti(a+a1 uscaciunea ,urii1 .radipsihie.
Si'pto'e+e schi-o/renice sunt accentuate de 'ariBuana chiar si +a cei care
/ac trata'ent cu antipsihotice.
Co"aina5
!onsu'u+ deter'ina4 hipersti'u+are1(i,i+enta crescuta1 eu/orie1 sen-atie de
putere si co'petenta1 tahicardie1 hipertensiune arteria+a1'idria-a1 inso'nie1
ner(o-itate1 ha+ucinatii1 idei paranoide1 co'porta'ent a,resi(.
Suprado-a deter'ina4 tre'or1 con(u+sii1 de+ir1 chiar deces prin tu+.urari de
rit' cardiac si insu/icienta cardiaca.
Pri-area repetata poate deter'ina per/orarea septu+ui na-a+.
A'etaine#e5
A.u-u+ deter'ina4 e=citatie1 ,rando'anie1 ur'ate de o.osea+a e=cesi(a si
so'no+enta1 psiho-a paranoida.
2a#u"ino+ene 8LSD! psi#o"i$ina! es"a#ina;5
!onsu'u+ deter'ina4 stare de e=citatie a siste'u+ui ner(os centra+1
'odi/icari de perceptie1 'odi/icari de dispo-itie 8eu/orie1 rar depresie91
i+u-ii (i-ua+e1 an=ietate.
So#%enti %o#ati#i 8hidrocar.uri aro'atice1 cetone1 eter1 c+oro/or' etc.94
Pro(oaca4 a'etea+a1 so'no+enta1 (or.ire ininte+i,i.i+a1 'ers nesi,ur1
i'pu+si(itate1 irita.i+itate1 i+u-ii1 ha+ucinatii1 idei de+irante1 +a.i+itate
e'otiona+a.
,ISCU,ILE C-NSUMULUI DE ETN-)-TANICE
Dro,uri+e au /i+ie 8au tropis'9 pentru siste'u+ ner(os centra+ si1 de aceea1
e/ecte+e consu'u+ui +or sunt de(astatoare.
In 'o'entu+ pre-ent1 pe piata din %o'ania e=ista1 din pacate1 spre
(an-are1 o 'u+titudine de produse din aceasta cate,orie1 cu tot /e+u+ de
denu'iri4 Shot Stron,1 Spice1 Ta.u1 Specia+ Go+d1 Pu+se1 )+U A,aric
&ushroo' ? ciuperci uscate1 Spice Dia'ond 2 /ra,'ente (e,eta+e1 Spice
Go+d Spirit s.a. !o'po-itia acestora nu este pe dep+in cunoscuta1 se pare ca
e=ista si 'u+te a+te su.stante adau,ate1 dar e/ecte+e consu'u+ui se pot
(edea +a cei care1 din i,noranta1 au incercat aceste su.stante.
!ocaina1 cana.isu+ 8N de+ta T$!2tetrahidrocana.ino+9 si opiacee+e au /ost
identi/icate +a e=a'ene+e to=ico+o,ice +a consu'atorii de etno.otanice.
Unii dintre consu'atorii de etno.otanice 'ani/esta o e=p+o-ie
si'pto'ato+o,ica4 distru,1 sar +a .ataie. La dro,uri+e cunoscute1 ca' in
cinci ani de +a de.utu+ consu'u+ui de(ine e(identa si de,radarea
persona+itatii. La etno.otanice se esti'ea-a ca perioada de ti'p este cu
'u+t 'ai scurta1 de apro=i'ati( un an.
Acesti consu'atori pot /i un perico+ pentru cei+a+ti4 se pot descarca pe cei
din Bur1 de(in (io+enti1 i'pre(i-i.i+i1 de(enind ast/e+ nu nu'ai o pro.+e'a
indi(idua+a1 o pro.+e'a de sanatate pu.+ica1 dar si o pro.+e'a socia+a.
!a e/ecte pe ter'en scurt s2au o.ser(at4 dureri de cap1 tu+.urari de rit'
cardiac1 tu+.urari de respiratie1 cu stopuri respiratorii1 cardiace.
Dintre e/ecte+e pe ter'en +un, s2au re'arcat4 consu'u+ unor ast/e+ de
produse poate pro(oca tuse cronica si .ronsita1 pro.+e'e cardio(ascu+are1
hipertensiune sau insu/icienta cardiaca1 a+terarea siste'u+ui i'unitar1
dere,+ari hor'ona+e1 dureri /i-ice1 dureri a+e di/erite+or or,ane1 a,itatia
psiho'otorie1 stari+e de con/u-ie1 ha+ucinatii+e. Acestea repre-inta un
episod psihotic. Din punct de (edere psiho+o,ic1 consu'u+ -i+nic poate
incetini /unctionarea 'ecanis'e+or psihice1 precu' capacitatea de in(atare1
concentrarea si 'e'oria1 poate pro(oca tu+.urari psihiatrice de tip
schi-o/renic si aparitia unor reactii acute de ne+iniste si panica.
"> de su.stane Di nou p+ante1 care sunt asi'i+ate dro,uri+or au /ost
inter-ise de +a co'ercia+i-are.
Din ceea ce s2a identi/icat in co'po-itia acestor etno.otanice enu'era'4
P+ante4
E Specii de sa+(ie 8Sa+(ia di(inoru' Ep+in, W `dti(a9? este o p+ant
care produce ha+ucinaii
E Specii de 'itra,ina 8&itra,Una speciosa Oorth 8Orato'9 ? este o
p+ant cu e/ecte si'i+are cocainei Di creea- dependen
!iuperci4
E A'anita 'uscaria
E A'anita pantherina
E Toate specii+e din ,enu+ Psi+ocU.e 2 produce ha+ucinaii1 cu e/ecte
si'i+are LSD 8acidu+ +User,ic9
Su.stane4
E LSA 8a'ida acidu+ui +User,ic9
E Oeta'ina 2 creea- dependen
E Deri(ai din pipera-in 2 produce ha+ucinaii
E Sare de .aie 8&e/edron9
Aceste su.stante intra in cate,oria su.stante+or sti'u+ante de siste' ner(os
centra+ care au e/ecte de-astruoase4 dupa o pri'a /a-a de sti'u+are1
de-inhi.are pu+siona+a se continua apoi cu o /a-a de cadere1 de inhi.itie a
siste'u+ui ner(os centra+.
%iscuri+e consu'u+ui sunt atat pentru indi(idu+ consu'ator1 pentru /a'i+ia
sa1 cat si pentru intrea,a co'unitate@societate. Tinerii aBun, sa consu'e
dro,uri din curio-itate1 i,noranta1 teri.i+is'1 din dorinta de a apartine unui
,rup1 ca ur'are a presiunii anturaBu+ui1 pentru ca se si't de-nadaBduiti s.a.
$minteste%ti4
2 viata fiecaruia este pretioasa, fiecare om este important
2 preocupa"te de implinirea scopului tau in viata
2 alege"ti cu grija prietenii
2 fa sport
2 informeaza"te inainte de a face alegeri
2 observa, in jurul tau, dramele generate de consumul de droguri
2 invata sa ceri ajutor de specialitate atunci cand este cazul
In cate,oria /actori+or noci(i pentru or,anis' intra si radiatii+e UV in
e=ces.
Soare+e poate /i un rea+ prieten1 daca sti' sa ne respecta' corpu+ si sa ii
/o+osi' .ene/icii+e pentru sanatatea noastra. Dar1 soare+e poate de(eni un
reduta.i+ dus'an daca nu sti' sa ne proteBa' de e=cesu+ de radiatii UV
care pot produce de +a erite'u+ si'p+u@po+i'or/ +a cancere cutanate.
,EC-MANDA,I PENT,U PE,I-ADELE DE CANICULA
C. Or,anis'u+ are ne(oie de cat 'ai 'u+te +ichide4 "2"13 +@"* ore. ;eti
ceaiuri /ara -ahar 8cu +a'aie91 cat se poate de ca+de sau apa p+ata 8a+ternati(
cu apa 'inera+a9
". E(itati ca/eaua1 orice a+te produse ce contin co/eina1 e(itati .auturi+e
acidu+ate1 .auturi+e a+coo+ice1 tutunu+1 a.u-u+ de 'edica'ente
#. !onsu'ati 'ai putine a+i'ente .o,ate in proteine si 'ai 'u+te /ructe si
+e,u'e ca atare sau@si in sa+ate1 cu putin u+ei de 'as+ine si cu +a'aie
*. E(itati sa iesiti in oras +a ore+e pran-u+ui1 dar daca totusi o /aceti1 purtati
oche+ari de soare si acoperiti capu+ cu o pa+arie1 u'.re+a. Este .ine sa a(eti
+a du'nea(oastra si o stic+a cu ceai neindu+cit. Purtati haine +ar,i1 co'ode1
de cu+ori deschise si din te=turi care +asa pie+ea sa respire.
3. ;o+na(ii de ini'a1 cei care su/era de ast' .ronsic1 cei cu tu+.urari a+e
tiroidei1 .o+na(ii cu tu+.urari psihice1 copiii1 .atranii sa /aca tot posi.i+u+
pentru a a(ea un (enti+ator acasa sau +a ser(iciu.
A. !ei care pot1 sa p+ece in aceasta perioada torida in -one racoroase 8+a
'unte9
>. In ti'pu+ -i+ei1 +a ore+e a'ie-ii1 nu +asati ,ea'uri+e +ar, deschise1 ci
acoperiti2+e cu draperii si Ba+u-e+e.
K. Daca apar dureri de cap pre+un,ite1 ,returi1 (arsaturi1 inapetenta
pre+un,ita1 adresati2(a 'edicu+ui de /a'i+ie.
N. Daca 'er,eti +a p+aBa1 e(itati e=punerea +a soare intre ore+e CF ? C>1
pentru a pre(eni co'p+icatii nedorite.
CF. %espectati trata'ente+e pe care +e a(eti si nu /aceti e=cese de niciun /e+0
CC. )o+ositi e=c+usi( -one+e de i'.aiere a'enaBate si autori-ate sanitar.
C". E=puneti2(a +a soare doar dupa ce /o+ositi cre'e+e de protectie cu /actor
'are de protectie 8persoane+e cu pie+ea a+.a1 sensi.i+a9. Dupa ce ati intrat in
apa 8'are1 ocean1 strand1 piscina1 dus9 acoperiti2(a din nou pie+ea cu stratu+
protector de cre'a0
PAT-L-.IILE SPECIFICE DETE,MINATE DE CALDU,A
E=ista 'ai 'u+te ni(e+uri de ,ra(itate 1 incepand de +a pato+o,ii 'inore
8inso+atia9 pana +a pato+o,ii de o ,ra(itate e=tre'a 2 socu+ ca+oric.
E Derita de "a#dura ? o eruptie erite'atoasa 1 'acu+opapu+oasa1
iritanta1 pruri,inoasa4 apare pe pie+ea acoperita de i'.raca'inte si este
'ai /rec(enta +a copii si adu+ti. !au-a4 un e=ces de sudoratie in
perioade+e ca+de si u'ede ce se suprain/ectea-a secundar cu sta/i+ococi.
E Edeu# e&treitati#or 2 apare +a persoane+e cu a+terari (ascu+are
cau-ate de hipertensiune si dia.et 1 arteriopatii peri/erice1 deci +a
purtatorii de .o+i cronice 2 ce+ 'ai adesea (arstnici1 ca si +a persoane
putin o.isnuite cu te'peraturi e=terioare ina+te.
E Crape#e us"u#are de "a#dura 8spas'e dureroase a+e 'uschi+or 1 in
specia+ +a .rate si ,a'.e1 +a 'uschii a.do'ina+i9 apar +a cei care
des/asoara acti(itati /i-ice intr2un 'ediu suprainca+-it si sunt resi'tite +a
oprirea acti(itatii.
E Sin"ope#e de "a#dura sunt pro(ocate de hipotensiunea ortostatica si
sur(in tot ca ur'are a unui e/ort /i-ic intr2un 'ediu suprainca+-it< sunt
anuntate de prodro'uri ce constau in ,returi1 a'ete+i1 pierderea de
scurta durata a constientei 2 (arstnicii sunt supusi 'ai /rec(ent acestui
risc.
E Epui(area de "a#dura ? pro(ocata de o pierdere e=cesi(a de apa si
saruri1 ca ur'are a unei e=puneri inte'pesti(e +a ca+dura1 desi cea 'ai
in(a+idanta dintre pato+o,ii+e de canicu+a1 totusi1 nu este 'orta+a.
Te'peratura corpu+ui poate depasi #K de ,rade !1 /ara a atin,e +i'ita de
*F de ,rade!. Si'pto'ato+o,ia 'ai inc+ude astenie pana +a epui-are
e=tre'a1 ce/a+ee1 (ertiB1 ,returi si (arsaturi1 tahicardie1 hipotensiune si
tahipnee1 transpiratie pro/u-a.
#actorii 0de mediu1 implicati in generarea cancerelor sunt4
1. +adiatiile ionizante cu potential cancerigen la 2 Hm de epicentrul
exploziei atomice si creste cu nu'aru+ ani+or. O cau-a i'portanta a
producerii canceru+ui este co'.inarea radiatii+or natura+e sau arti/icia+e cu
a+te e/ecte daunatoare.
2. 3oza de substante c5imice utilizata. E+e isi e=ercita e/ectu+
carcino,enetic in specia+ prin +e,area de ADN1 desi s2a pro.at si +e,aturi cu
A%N 8t A%N9 si cu o serie de en-i'e 8re(erstranscripta-a9 sau cu a+te
proteine care i'p+icand ,ene+e represoare1 dec+ansea-a 'odi/icari
/enotipice ce+u+are.
Neop+as'e+e induse de a,enti chi'ici sunt 'ai putin anti,enice decat ce+e
induse (irotic.
)ubstantele c5imice canceroase
a- *aturale4 a+/ato=ina din conta'inarea conser(e+or cu Asper,i++us /+a(
pro(oaca cancer hepatic 2 nu consu'ati cerea+e 'uce,aite deoarece e=ista
riscu+ in/estarii cu a+/ato=ine care induc canceru+.
b- Medicamente 4 c+ora'/enico+ s.a.
c- 2Culturale@ din4
2 .auturi a+coo+ice 8cancer ,ura1 intestine1 san1 eso/a,1 adenocarcino'
hepatic9
2 /u' de ti,ara1 /u' industria+1 ,a-e de esapa'ent ce contin hidrocar.uri
po+icic+ice care dau canceru+ .ronhii+or
d- Industriale4
2 co+oranti 8cancer +a (e-ica9
2 conser(anti si aditi(i +a 'e-e+uri1 ca nitriti si nitro-a'ina daca sunt in
cantitati 'ari
2 so+(entii .en-o+ici pro(oaca +euce'ie
2 u+eiuri+e 'inera+e
e- &regatirea alimentelor la temperaturi inalte 8pe ,ratar1 in cuptor etc.9
duce +a /or'area de nitrozamine!
Le,u'e+e crescute cu in,rasa'inte chi'ice contin o cantitate 'are de
nitrati1 iar in or,anis' se pot trans/or'a in nitriti, care +a /e+ ca si fazina
din /aso+ea (erde cruda se +ipesc de ,+o.u+e+e rosii i'piedicand transportu+
o=i,enu+ui. Sa+ata (erde1 ,u+ii+e si spanacu+ contin 8'ai a+es iarna9 o 'are
cantitate de nitrati. O parte din su.stante+e noci(e pot /i neutra+i-ate in
sto'ac prin consu'area de a+i'ente /oarte .o,ate in (ita'ina ! 8e=. sa+ate
de +e,u'e9. Vita'ina ! i'piedica /or'area nitritu+ui in or,anis'.
'; PraBitu+ pe ,ratar cu car.uni de +e'n produce benzopiren! Gratare+e cu
,a- sau e+ectrice sunt 'u+t 'ai ino/ensi(e. !arnea a/u'ata contine de 3F
ori 'ai 'u+t .en-opiren decat cea nea/u'ata.
ù'atate de Ji+o,ra' de /riptura pe car.uni contine tot atata .en-piren
8a,ent canceri,en9 ca si AFF de ti,ari.
g- $crGlamidele! AcrU+a'ida se /or'ea-a atunci cand a+i'ente+e .o,ate in
car.ohidrati 8cerea+e ca ore-1 carto/i9 sunt praBite sau coapte. Ast/e+1
pri'eBdios este consu'u+ e=a,erat de praBea+a din paine1 .iscuiti1 /u+,i de
cerea+e si 'ai a+es din carto/i 8carto/ii praBiti si chips2uri+e9. !ontinutu+ in
acrU+a'ide din carto/i este cu atat 'ai 'are1 cu cat tu.ercu+ii contin 'ai
'u+t -ahar 8cand sunt tinuti +a rece9 sau te'peratura de preparare este 'ai
'are. !onsu'u+ pre+un,it de acrU+a'ida duce +a distru,erea ner(i+or1
a/ectarea /erti+itatii 'ascu+ine si chiar +a aparitia canceru+ui.
5- &rodusele care rezulta din metabolizarea unui exces de proteine duc +a
procese tu'ori,ene. Ast/e+1 carnea1 dupa ce a /ost di,erata1 +asa in ur'a
a'ine+e. Acestea pot reactiona cu nitritii care se ,asesc in apa de +a ro.inet1
conser(e etc. si se /or'ea-a nitro-a'ine+e care pot dec+ansa canceru+.
)e recomanda e(itarea carnii1 care consu'ata in e=ces incarca or,anis'u+
cu uree si acid uric1 ceea ce so+icita 'u+t rinichii. De aici pot aparea +itia-a1
,uta1 +e-iuni (ascu+are1 aterosc+ero-a etc. in specia+ carnea rosie 8porc1 (ita1
'ie+9 consu'ata in cantitate 'are1 carnea +a ,ratar si pre+ucrata 8sa+a'1
carnati1 .acon1 ha'.ur,erii9 poate produce cancer de intestine (/ritis.
&edical Bournal)! Vino(ata este amina .eterociclica care se /or'ea-a +a
supra/ata carnii cand este praBita1 coapta sau pusa pe ,ratar.
P,EVENI,EA CANCE,EL-,
!resterea nu'aru+ui de ca-uri noi de cancere din u+ti'ii ani a /acut ca si
interesu+ acordat (indecarii acestora sa creasca. Apar din ce in ce 'ai 'u+te
do(e-i care atesta /aptu+ ca inainte de a e=ista in corp1 .o+i+e insea'na
e'otie1 ,and.
E Descoperiri recente do(edesc /aptu+ ca e/ecte+e a+i'entatiei asupra
cancere+or sunt ace+easi pentru toate cancere+e1 indi/erent de /actorii care
+e2au dec+ansat sau de di/erite+e +or +oca+i-ari in or,anis'.
E %iscu+ de cancer 'a'ar se 'areste atunci cand o /e'eie are 4
2 'enarha 8pri'a 'enstruatie9 +a o (arsta ti'purie
2 'enopau-a +a o (arsta inaintata
2 ni(e+uri ina+te de hor'oni /e'inini in san,e
2 ni(e+ ina+t de co+estero+ san,uin
E O dieta cu aport ridicat de a+i'ente de ori,ine ani'a+a si hidrati de car.on
ra/inati 4
2 co.oara (arsta 'enarhei
2 ridica (arsta 'enopau-ei
2 creste ni(e+uri+e de hor'oni /e'inini
2 creste ni(e+uri+e de co+estero+ san,(in
E &ai putin de #P din toate cancere+e de san pot /i atri.uite 'ostenirii
,enetice 8,ene+e ;%!A2C si ;%!A2" ? descoperite in CNN*9.
E Descoperirea intr2o /a-a ti'purie a canceru+ui 'a'ar 8prin 'a'o,ra/ie9
+un,este perioada de supra(ietuire1 asi,ura sanse 'ari pentru cresterea
sperantei de (iata.
E Diete+e cu pana +a "KP ,rasi'i si 'ai putin de C3F ', co+estero+ pe -i
8cu cantitati 'oderate de a+i'ente de ori,ine (e,eta+a91 ti'p de > ani1 +a
/ete cu (arste cuprinse intre K si CF ani1 au de'onstrat reducerea cu "F2#FP
a ni(e+u+ui hor'oni+or /e'inini +a inceputu+ pu.ertatii si deci1 risc sca-ut
de a /ace cancer 'a'ar.
E O a+i'entatie redusa in ,rasi'i ani'a+e si hidrati de car.on ra/inati
reduce 'aBor riscu+ canceru+ui 'a'ar.
E !ercetari si descoperiri de u+ti'a ora 8Dr. ;ruce Lipton9 (or.esc despre
i'portanta /actori+or de 'ediu asupra repro,ra'arii ,enetice.
E !e+e 'ai .une sti'u+ente pentru 'entinerea sanatatii sunt Iu.irea1
%ecunostinta si Iertarea.
!ap. N ProteBea-2te0
ProteBea-a2te0 !ine sa o /aca1 daca nu tu6 !ine este responsa.i+ pentru
starea ta de sanatate1 pentru starea ta de .ine6
Ce inseamna sa te prote4ezi' in general"
2 e(ita1 pe cat posi.i+1 a+i'ente+e care au aditi(i pericu+osi1 ,eneratori
de .oa+a ? in(ata sa citesti etichete+e0
2 ai ,riBa ca a+i'ente+e pe care +e consu'i sa /ie in ter'en de ,arantie0
Ai ,riBa unde +e depo-ite-i1 unde +e pastre-i pana +a 'o'entu+
consu'u+ui0
2 construieste2ti1 cu ra.dare si iu.ire1 re+atii de durata ? nu e ca-u+ ca
re+atii+e ta+e sa2ti produca su/erinta0
2 inconBoara2te de prieteni0
2 'unceste cu p+acere si dedicatie0
2 /o+oseste pre-er(ati(u+ +a contactu+ se=ua+ ? e(iti in/ectii+e cu
trans'itere se=ua+a1 $IV@SIDA1 hepatite ;1 !...$1 sarcini nedorite
2 decide2te pentru o sarcina doar atunci cand iti doresti sa aduci un
su/+et pe +u'e0
2 nu atin,e san,e+e a+te persoane0
2 poarta pa+aria de soare pe arsita1 (ara acopera2te cu 'ateria+e usoare1
/o+oseste cre'e de protectie cu SP) 8/actor de protectie so+ara9 'are0
2 tra(ersea-a doar pe +a trecerea pietoni1 nu2ti risca (iata inuti+0
2 poarta centura de si,uranta1 cand esti in 'asina0
2 poarta casca de protectie daca esti 'otocic+ist0
2 nu te +asa a.u-at1 nu accepta (io+enta in (iata ta0
2 ai ,riBa de i'unitatea ta 4 /a sport1 'ananca sanatos1 nu te supara
pentru toate /+eacuri+e0
2 respecta nor'e+e de i,iena persona+a si co+ecti(a0
2 respira corect1 .ea apa cata tre.uie0 Odihneste2te0
2 e(ita /actorii noci(i1 nu te autointo=ica0
2 respecta prescriptii+e 'edica+e0
2 'er,i +a controa+e+e 'edica+e periodice ? ai ne(oie de e+e1 inainte sa
apara .oa+a0
2 Iu.este0 Iarta0 &ani/esta2ti recunostinta0
2 roa,a2te0
$minteste%ti(
;u esti creatorul sanatatii tale3
P,-TE<EAZA7TE DE ITS 8in'e"tii "u transitere se&ua#a;>
Ce sunt ITS 8in'e"tii#e "u transitere se&ua#a;/
ITS sunt .o+i conta,ioase care se trans'it1 preponderent1 prin contact
se=ua+ neproteBat cu o persoana in/ectata.
Care sunt "au(e#e i"ro$iene "are produ" ITS/
2 .acterii 8,onococ1 'icroor,ansi'e di/erite9
2 (irusuri 8$IV1 (irusu+ hepatite+or ;1 !1_$1 (irusu+ $erpes Si'p+e=
tip II9
2 proto-oare 8Tricho'onas (a,ina+is9
2 ciuperci 8!andida A+.icans9
2 para-iti 8paduchii +ati9 s.a.
Care sunt prin"ipa#e#e ITS/
2 ,onoreea1 si/i+isu+1 ch+a'Udio-a1 herpesu+ ,enita+1 (e,etatii+e
(eneriene1 tricho'onia-a1 candido-e+e1 paduchii +ati s.a.
Este .ine de stiut ca 4
E Si /e'ei+e si .ar.atii pot /ace ITS1 /e'ei+e sunt insa 'ai suscepti.i+e +a
in/ectii din cau-a anato'iei speci/ice care creste riscu+.
E Pot e=ista ITS care nu au 'ani/estari (i-i.i+e +a unu+ dintre parteneri
8/e'eie sau .ar.at91 desi a'andoi sunt in/ectati.
E ITS sunt (indeca.i+e1 cu conditia ca partenerii sa se pre-inte +a 'edic +a
pri'e+e 'ani/estari a+e .o+ii.
E ITS nu +asa i'unitate. Ace+asi indi(id 8/e'eie sau .ar.at9 poate /ace o
aceeasi ITS chiar daca a 'ai a(ut2o.
E ITS nu tine cont de (arsta1 se=1 re+i,ie1 statut socia+1 pro/esie1 cu+oarea
ochi+or1 ina+ti'e s.a.
E Ni'eni nu poate sti despre o a+ta persoana daca are o ITS. De aceea1
daca ati hotarat sa a(eti contact se=ua+ cu o persoana1 sin,ura 'etoda
care (a proteBea-a de ITS este pre-er(ati(u+.
E In ca-u+ in care unu+ dintre parteneri este in/ectat cu o ITS1 tre.uie sa se
pre-inte +a 'edic1 sa ur'e-e trata'entu+ prescris de 'edic 8do-a si
durata co'p+eta91 sa se trate-e si parteneru+ o.+i,atoriu1 sa nu e=iste
contacte se=ua+e pe perioada trata'entu+ui1 sa se /aca recontro+u+ +a
ter'inarea trata'entu+ui.
E Unu+ dintre 'ituri+e +e,ate de ITS este 5'ie nu 'i se poate inta'p+a
asta7. Orice persoana care nu /o+oseste pre-er(ati(u+ +a contactu+ se=ua+
este +a risc de a se in/ecta cu o ITS.
E &odi/icarea caracteristici+or secretiei 8(o+u'1 cu+oare1 'iros1 aspect91
anu'ite se'ne si si'pto'e aparute +a ni(e+u+ or,ane+or ,enita+e tre.uie
sa tri'ita pacientu+ +a 'edic0 ITS nu sunt rusinoase1 dar pot a(ea ur'ari
deose.it de ,ra(e daca nu sunt tratate adec(at.
E ITS netratate +asa in/erti+itate1 steri+itate 8i'posi.i+itatea de a 'ai a(ea
copii9. La /e'ei1 ITS repetate pot duce +a cancer de co+ uterin1 +a .ar.ati
dau epididi'ite.
E O persoana poate /i in/ectata cu 'ai 'u+te ITS in ace+asi ti'p ? une+e
pot a(ea si'pto'ato+o,ie 'ani/esta1 a+te+e 'ai putin. Trata'entu+ este
strict indi(idua+i-at si se /ace dupa reco+tarea si e=a'inarea secretiei.
Auto'edicatia este o ,ra(a eroare0
E %esponsa.i+itatea contacte+or se=ua+e1 ca si pre(enirea ITS re(ine
a'.i+or parteneri 8atat /e'eie cat si .ar.at9.
Cu se pre%in ITS/
2 /o+ositi pre-er(ati(u+ +a contactu+ se=ua+
2 /o+ositi doar o.iecte persona+e pentru i,iena inti'a1 /o+ositi doar
prosoape+e persona+e
2 nu atin,eti san,e+e a+tei persoane
P,-TE<EAZA7TE DE 2IV?SIDA
S"urt istori" a# in'e"tiei 2IV?SIDA
E 1K925 !onsiderat anu+ aparitiei in/ectiei cu $IV1 ori,inara din
A/rica.
E 1K=L5 ;ar.ati ho'ose=ua+i din SUA si Suedia1 precu' si
heterose=ua+i din Tan-ania si $aiti1 pre-inta pri'e+e se'ne a+e
.o+ii care (a /i nu'ita 'ai tHr-iu SIDA.
E 1KL15 !D! 8!enter /or Disease !ontro+9 pu.+ica pri'u+ raport
despre ca-uri de pneu'onie1 8pneu'ocUstis carinii9 si sarco'u+ +ui
Oaposi. Rn )ranta sunt dia,nosticate C> ca-uri a+e ace+eiasi 'a+adii
necunoscute. Ter'enu+ a+es pentru a denu'i noua .oa+a este
G%ID.
E 1KL25 ;oa+a este denu'ita SIDA.
E 1KL@5 Sunt sta.i+ite Precautii+e Uni(ersa+e.
E 1KL65 Rn At+anta1 Geor,ia are +oc pri'a con/erinta internationa+a
pri(ind SIDA.
E 1KL:5 E+(etia Incepe sa teste-e produse+e san,uine.
E 1KL=5 AYT 8a-atioprina9 este apro.at ca pri'u+ 'edica'ent
I'potri(a SIDA. &inisteru+ Sanatatii din SUA e'ite un raport
despre SIDA In care so+icita 'asuri de educatie se=ua+a si
pre(enire.
E 1KK25 Pri'e+e rapoarte de terapie anti2(ira+a co'.inata.
E 1KK95 Sunt re(i-uite de/initii+e ca-uri+or1 ast/e+ IncHt sa inc+uda
'ani/estari speci/ice /e'ei+or. !e+e.ru+ .a+erin rus %udo+ph
NureUe( 'oare de SIDA. Pri'e+e trata'ente cu AYT nu au e/ect.
E 1KK@5 AYT este ad'inistrat /e'ei+or ,ra(ide pentru a pre(eni
trans'iterea in/ectiei +a /at.
E 1KK65 Este apro.at pri'u+ inhi.itor protea-ic.
E 1KK:5 %e,i'uri+e trip+u co'.inate reduc pre-enta (ira+a su. pra,u+
detecta.i+1 ti'p de ce+ putin A +uni.
E 1KKL5 o noua posi.i+itate de triterapie este anuntata +a con/erinta
'ondia+a de +a Gene(a.
E 1KKK5 A'prena(ir pre-inta re-u+tate .une +a copiii peste patru ani.
E 20015 Pri'a sesiune specia+a asupra SIDA a Natiuni+or Unite.
E 20025 )e'ei+e constituie 3FP din ca-uri+e 'ondia+e de in/ectie
$IV. Virusu+ se propa,a rapid In rHndu+ popu+atiei din A/rica1 Asia1
!arai.e si Europa de Est.
E 20095 3F de 'i+ioane de persoane in/ectate cu $IV. "# de 'i+ioane
de 'orti. Se testea-a1 In SUA1 pri'u+ (accin pe oa'eni cu un
succes re+ati( 8creste nu'aru+ de anticorpi din sHn,e9 +a .ar.atii
a/roa'ericani. Vaccinu+ esuea-a si +a un a+ doi+ea test e/ectuat In
Thai+anda.
E Un nou raport UNAIDS esti'ea-a ca sunt peste #>.K 'i+ioane de
persoane in/ectate cu $IV +a s/arsitu+ +ui "FF#1 din care C> 'i+ioane
de /e'ei si C".C 'i+ioane de copii su. C3 ani. De ase'enea1 s2au
esti'at K.FFF de decese pe -i pro(ocate de SIDA pe parcursu+ anu+ui
"FF#. Nu'aru+ or/ani+or a carar parinti au 'urit de SIDA se ridica +a
C3 'i+ioane din care C"1C 'i+ioane In A/rica Su.2Sahariana
E 200@4 un studiu a+ Pro,ra'u+ui pentru De-(o+tare a+ Natiuni+or Unite
a aratat ca1 In %usia si Estu+ Europei1 $IV se raspHndeste cu (ite-a
'ai 'are decHt In orice parte a +u'ii. Esti'ari+e acestui studiu arata
ca aproape C din CFF de rusi sunt $IVV.
E Initiati(a GPEP)A%G 8Presidentas E'er,encU P+an /or AIDS %e+ie/9 a
presedinte+ui USA G. ]. ;ush1 /inantata cu C3 'i+iarde de do+ari1 a
/ost pe dep+in i'p+e'entata In iunie "FF*. Ea este Indreptata catre C3
tari din A/rica 8cu e=ceptHnd GuUana1 $aiti si Vietna'9. Aceasta
initiati(a are ca scop /aci+itarea accesu+ui +a trata'ent antiretro(ira+
pentru "FF.FFF de personae din aceste tari pHna In iunie "FF3.
E 20064 pentru pri'a data1 Ad'inistratia A'ericana pentru A+i'entatie
si &edica'ente apro.a /o+osirea 'edica'ente+or antiretro(ira+e
,enerice1 ceea ce Insea'na 2 date /iind preturi+e 'u+t 'ai sca-ute 2
cresterea accesu+ui +a trata'ent a 'ai 'u+tor persone din tari+e
sarace.
E Ne+son &ande+a a anuntat decesu+ pro(ocat de SIDA a /iu+ui sau ce+
'are1 In (Hrsta de 3* de ani. E+ /o+oseste acest pri+eB pentru a denunta
Inca odata sti,'atu+ care InconBoara aceasta 'a+adie.
E 200:5 cercetari de u+ti'a ora1 au e(identiat pre-enta1 +a o specie de
ci'pan-ei 8Pantro,+odites Tro,+odites 2 specie pe ca+e de disparitie9
capturati din Bun,+a !a'erune-a1 a unui (irus1 cu structura e=tre' de
ase'anatoare cu cea a $IV. Ast/e+1 cercetatorii au putut conc+u-iona1
ca $IV pro(ine de +a acesti ci'pan-ei. Trans/eru+ s2a /acut1 pro.a.i+1
prin consu'u+ de carne sau contactu+ cu sHn,e+e acestor ci'pan-ei1
/oarte cautati pe piata nea,ra1 /iind posi.i+a In acest /e+1 trecerea
.arierei ,enetice dintre specii1 adaptarea (irusu+ui +a corpu+ u'an si
cresterea (iru+entei sa+e. Totu+ s2a petrecut1 e(ident1 In ti'p1 pro.a.i+
IncepHnd din pri'e+e decenii a+e seco+u+ui trecut.
E Iunie "FFA 2 "3 de ani de $IV@SIDA . Dupa ce +a 3 iunie CNKC au /ost
raportate pri'e+e ca-uri o/icia+e a ceea ce 'ai tHr-iu a de(enit1
pande'ia $IV@SIDA1 +a "3 de ani dupa aceeea1 sunt Inre,istrate In
+u'e1 "3 'i+ioane de decese si peste *F 'i+ioane de persoane
in/ectate cu $IV sau .o+na(e de SIDA.
Ce este %irusu# 2IV/
2IV 8VI%USUL I&UNODE)I!IENTEI U&ANE9 este un (irus care ataca
si distru,e siste'u+ i'unitar1 iar or,anis'u+ nu 'ai poate /ace /ata
a,resori+or de orice natura 8(irusuri1 .acterii1 ciuperci1 ce+u+e canceroase9.
Ast/e+1 re-u+ta in/ectii si /or'e de cancer care pot /i 'orta+e. !a si a+te
(irusuri1 $IV nu poate supra(ietui In 'od independent. E+ nu poate trai
decHt In interioru+ unei ce+u+e. $IV ataca1 In specia+1 +i'/ocite+e T2!D*1
ce+u+e i'portante a+e siste'u+ui i'unitar responsa.i+e de apararea
or,anis'u+ui.
$IV este un (irus sensi.i+ In a/ara or,anis'u+ui. E+ nu poate supra(ietui +a
te'peraturi constante 'ai 'ari de 3Ae!1 ti'p de #F de 'inute.
De-in/ectanti chi'ici e/icienti In inacti(area $IV sunt4 hipoc+oritu+ de
sodiu1 c+ora'ina1 apa o=i,enata s.a.
%a-e+e u+tra(io+ete si ioni-ante nu inacti(ea-a $IV1 dar steri+i-area si
de-in/ectia standard1 care se /ac In 'od o.isnuit si pentru echipa'entu+
'edica+1 sunt acti(e si asupra $IV.
Ce este SIDA/
SIDA 8SIND%O&UL I&UNODE)I!IENTEI DO;fNDITE9. Este u+ti'a
/a-a a in/ectiei cu $IV1 cHnd siste'u+ i'unitar este /oarte a/ectat de (irus1
iar or,anis'u+ nu 'ai poate /ace /ata in/ectii+or.
Cu se transite 2IV/
2 prin contact se=ua+ 2 heterose=ua+ sau ho'ose=ua+ 2 i'p+icHnd schi'.u+
de /+uide 8sper'a1 secretii (a,ina+e si sHn,e9 cu o persoana in/ectata
2 prin contact direct Intre sHn,e+e unei persoane sanatoase cu sHn,e+e unei
persoane in/ectate 8orice 'ane(ra san,eranda este +a risc1 instru'entar
incorect steri+i-at sa.9
2 de +a 'a'a in/ectata +a /at 8In ti'pu+ sarcinii sau +a nastere9 si dupa
nastere prin a+aptare.
E%o#utia natura#a a in'e"tiei "u 2IV se des/asoara In 'ai 'u+te stadii.
)iecare din aceste stadii este caracteri-at de aparitia unor se'ne si
si'pto'e speci/ice1 de nu'aru+ acestora1 de e(o+utia i'unitatii si a
(irusu+ui 8ce se sta.i+esc prin in(esti,atii de +a.orator9. Ast/e+1 +a copii
stadii+e in/ectiei sunt4 asimptomatic 8N91 cu simptome minore 8cate,oria A91
cu simptome moderate 8cate,oria ;9 si boala severa 8cate,oria !9. Practic1
stadiu+ ! Insea'na .oa+a SIDA. La adu+ti in/ectia cu (irusu+ $IV are
ur'atoare+e stadii4 A 8asi'pto'atica91 ; 8si'pto'atica91 ! 8stadiu+ SIDA9.
)emne si simptome
Dupa in/ectarea cu $IV e=ista o reactie indi(idua+a /ata de acesta. %eactia
or,anis'u+ui di/era de +a o persoana +a a+ta In /unctie de cantitatea de (irus
patrunsa In or,anis'1 (iru+enta acestuia si re-istenta natura+a a persoanei
in/ectate. Initia+1 se'ne+e in/ectiei $IV pot +ipsi sau sunt adesea
nespeci/ice.
La apro=i'ati( C23 sapta'Hni dupa contactu+ cu (irusu+ $IV si in/ectarea
or,anis'u+ui1 In 3FP din ca-uri1 apar une+e se'ne de .oa+a1 dar acestea
sunt nespeci/ice si se pot con/unda usor cu si'pto'e+e unei ,ripe. Se'ne+e
initia+e dispar dupa ce+ 'u+t o +una. Aceasta etapa este cunoscuta su.
nu'e+e de Mprioin'e"tieM1
Dupa disparitia se'ne+or Gpri'oin/ectieiG e=ista o perioada Inde+un,ata de
ti'p In care in/ectia este asi'pto'atica. Aceasta perioada (aria-a Intre " si
peste CF ani. Rn toata aceasta perioada persoana arata si se si'te /oarte .ine1
dar poate trans'ite (irusu+. Pe /ondu+ 'u+tip+icarii (ira+e si a scaderii
i'unitatii or,anis'u+ui apar apoi se'ne+e si si'pto'e+e speci/ice. Acestea
pot /i4
Adenopatii#e 2 'arirea In (o+u' a ,an,+ioni+or si persistenta acestei 'ariri
cHte(a +uni1 /ara identi/icarea unor a+te cau-e. Adenopatii+e pot apare In
di/erite stadii a+e in/ectiei si pot deter'ina une+e co'p+icatii care necesita
trata'ente Inde+un,ate sau chiar inter(entii chirur,ica+e. De ase'enea1
,an,+ionii pot disparea pur si si'p+u1 iar acest +ucru poate sau nu sa
se'ni/ice o a'e+iorare a .o+ii.
Mani'estari respiratorii datorate in/ectii+or cu di/erite .acterii1 (irusuri
sau ciuperci 8p'neu'onii recurente1 T;!1 etc.9. Acestea sunt printre ce+e
'ai /rec(ente si ,ra(e su/erinte a+e persoane+or in/ectate cu $IV.
Mani'estari di+esti%e sunt ce+ 'ai /rec(ent traduse prin diaree cronica
care duce +a scaderea In ,reutate1 pHna +a situatia e=tre'a de case=ie. De
ce+e 'ai 'u+te ori1 ea este ur'area unor para-ito-e1 a unor in/ectii (ira+e
sau .acteriene de +a ni(e+u+ tu.u+ui di,esti(. !ea 'ai /rec(enta a/ectiune
este sto'atita 'icotica 8depo-ite a+.icioase +a ni(e+u+ ca(itatii .uca+e si a
sto'acu+ui9. A+te 'ani/estari pot /i4 (arsaturi+e1 dis/a,ia1 anore=ia1 dureri+e
a.do'ina+e1 scaderea In ,reutate. De ase'enea1 pot e=ista atin,eri hepato2
.i+iare1 eso/a,iene si a+te+e.
Mani'estari#e "utanate sunt /oarte (ariate si pot /i cau-ate de in/ectia cu
di/erite (irusuri1 para-iti sau ciuperci ce dau 'ani/estari di(erse cu' ar /i4
pie+e uscata1 herpes -oster1 di/erite eruptii .
Mani'estari#e neuro#o+i"e 8a+e siste'u+ui ner(os9 pot aparea In toate
stadii+e in/ectiei cu $IV si sunt destu+ de /rec(ent IntH+nite. A/ectiuni+e ce
pot aparea +a acest ni(e+ sunt4 'enin,ite1 neuropatii1 accidente (ascu+are
cere.ra+e1 tu'ori1 di/erite in/ectii oportuniste 8e=. to=op+as'o-a9. Acestea
au o ,a'a +ar,a de si'pto'e4 dureri de cap1 para+i-ii1 tu+.urari de
co'porta'ent1 tu+.urari a+e /unctii+or co,niti(e1 de,radari 'otorii si a+e
+i'.aBu+ui etc. Rn /a-e+e a(ansate a+e .o+ii apare ence/a+opatia $IV1 care
repre-inta co'p+icatia neuro+o,ica cea 'ai de te'ut In in/ectia cu $IV.
Ence/a+opatia apare din cau-a actiunii directe a (irusu+ui asupra siste'u+ui
ner(os si are o e(o+utie ,radata1 dar pro,resi(a1 cu scaderea /unctii+or
'otorii1 co,niti(e si co'porta'enta+e1 pHna +a deces. De ase'enea1 In
cursu+ in/ectiei cu $IV1 apar tu+.urari psihice care /ie se asocia-a cu
+e-iuni+e cere.ra+e1 /ie sunt date de di/icu+tati+e de acceptare a .o+ii sau de
adaptare +a pro.+e'e+e i'p+icate de aceasta.
Tuori#e pot a(ea di(erse +oca+i-ari In or,anis'. Unu+ din cancere+e
caracteristice In in/ectia $IV este sarco'u+ Oaposi ce se de-(o+ta +a ni(e+u+
pie+ii1 dar si In a+te -one a+e corpu+ui1 In /a-e+e Inaintate de .oa+a. &ai
/rec(ente sunt1 de ase'enea1 si +i'/oa'e+e 2 cancere a+e siste'u+ui
+i'/atic1 ce pot a(ea +oca+i-ari di(erse .
Tu#$urari#e de "restere si de(%o#tare apar /rec(ent +a copiii in/ectati cu
$IV. Acestea se re/era1 In specia+1 +a de-(o+tarea staturo2pondera+a cau-ata
de dis/unctii+e endocrine sau e(o+utiei in/ectiei cu $IV.
Rn /a-a de .oa+a SIDA1 or,anis'u+ este a/ectat pe 'ai 'u+te p+anuri pe
/ondu+ ine/icientei siste'u+ui i'unitar1 si'pto'ato+o,ia /iind co'p+e=a si
di/erita de +a un indi(id +a a+tu+.
)actorii care in/+uentea-a ne,ati(1 adica ,ra.esc e(o+utia in/ectiei $IV spre
/a-a SIDA sunt4
2 re-istenta indi(idua+a sca-uta1
2 nutritia precara a indi(idu+ui1
2 stresu+.
Rn a.senta unui trata'ent1 e(o+utia de +a in/ectare pHna +a aparitia .o+ii
SIDA este In ,enera+ Intre 32CF ani. Durata supra(ietuirii1 dupa insta+area
.o+ii SIDA (aria-a Intre N +uni si " ani. Aceasta perioada poate /i 'u+t
pre+un,ita In conditii+e unui trata'ent adec(at si sustinut cu 'edica'ente
antiretro(ira+e.
Aparitia 'ani/estari+or de .oa+a nu arata si (ite-a e(o+utiei. E=ista situatii
In care1 desi e=ista si'pto'e+e1 .oa+a are o e(o+utie +enta si e=ista situatii
contrare1 /ara se'ne1 care sunt Insotite Insa de un de/icit i'unitar se(er si
e(o+utii de/a(ora.i+e.
O persoana a/ectata de $IV@SIDA poate a(ea o (iata nor'a+a1 'ai a+es
daca siste'u+ sau i'unitar este Inca In stare .una. Daca siste'u+ i'unitar
cedea-a1 apar riscuri +e,ate de e(o+utia in/ectiei.
Pre"autiuni uni%ersa#e
Acestea repre-inta un ,hid de nor'e e+e'entare antiepide'ice. E+e se
ap+ica ori de cHte ori se intra In contact cu +ichide .io+o,ice cu' sunt4
sHn,e+e1 sper'a1 secretii+e (a,ina+e si a+te +ichide 8ce/a+orahidian1
pericardic1 p+eura+1 a'niotic etc9.
Rn co+ecti(itati este i'portant sa se e(ite contactu+ cu sHn,e+e care
repre-inta principa+a sursa a 'u+tor a,enti pato,eni.
2 Spa+area 'Hini+or cu apa si sapun dupa contactu+ cu sHn,e+e sau a+te
produse .io+o,ice este cea 'ai si'p+a si 'ai si,ura protectie.
2 Taieturi+e si -,Hrieturi+e se acopera cu un .andaB pro(i-oriu pHna +a
acordarea In,riBiri+or de specia+itate. Este indicat ca /iecare sa2si
In,riBeasca1 pe cHt se poate1 sin,ur rani+e. !opi+u+ poate /ace acest +ucru
daca este In(atat.
2 Se uti+i-ea-a 'ateria+e a.sor.ante de unica /o+osinta pentru oprirea
sHn,erari+or 8ser(ete+e sau .atiste de hHrtie9.
2 Se uti+i-ea-a 'anusi de unica /o+osinta atunci cHnd se intra In contact cu
sHn,e+e1 'ai a+es daca +a ni(e+u+ 'Hini+or sunt pre-ente +e-iuni sau daca
este o cantitate 'are de sHn,e. Este necesara spa+area 'Hini+or i'ediat
dupa scoaterea 'anusi+or.
2 Supra/ete+e 'urdarite cu sHn,e se spa+a i'ediat cu apa si deter,ent si se
de-in/ectea-a cu de-in/ectant. !+ora'ina 3P tre.uie sa persiste "F2#F 'in
pe supra/ete.
2 R'.raca'intea 'urdara de sHn,e se pune separat de ce+e+a+te haine pHna
+a spa+area cu apa si deter,ent. Rnainte de spa+are este reco'andata
c+orinarea.
2 !Hrpe+e de curatenie /o+osite +a ster,erea sHn,e+ui1 'anusi+e de unica
/o+osinta1 (ata1 .andaBe+e I'.i.ate de sHn,e se pun Intr2un sac de p+astic si
se incinerea-a. Daca acest +ucru nu este posi.i+ se reco'anda stropirea +or
din a.undenta cu de-in/ectant si aruncarea +or ast/e+ IncHt sa se I'piedice o
posi.i+a recuperare.
Prin /o+osirea precautii+or uni(ersa+e se poate I'piedica trans'iterea nu
nu'ai a (irusu+ui i'unode/icientei u'ane1 ci si a a+tor nu'erosi a,enti
pato,eni 8(irusuri+e hepatitei ; si !9.
Cu se pre%ine in'e"tia 2IV/
2 /o+osirea pre-er(ati(u+ui +a contactu+ se=ua+
2 /ide+itatea in cup+u
2 nu atin,eti san,e+e a+tei persoane 8toate 'ane(re+e san,erande care
presupun sau nu instru'entar de orice /e+ presupun atentie 'arita9<
nu se /o+osesc cu i'pru'ut +a'a de ras1 .riciu+1 instru'entaru+ de
'anichiura1 orice a+te o.iecte /o+osite pentru i,iena inti'a
2 testare pe perioada sarcinii 8ad'inistrarea de 'edica'ente
antiretro(ira+e 'a'ei In ti'pu+ sarcinii si apoi nou2nascutu+ui1 ceea
ce reduce riscu+ de trans'itere pHna +a 3P< nasterea prin ce-ariana<
e(itarea a+aptarii9
Testarea 2IV
Nu se /o+osesc ace +a testarea $IV. )iecare test $IV rapid (ine insotit de un
instru'ent 8o +anteta steri+a9 ce se /o+oseste o sin,ura data +a un sin,ur
c+ient. Acestea (or /i des/acute pentru pri'a oara in /ata ta.
Nici o persoana nu este i'una +a acest (irus1 atat ti'p cat se e=pune
riscu+ui in/ectarii. Nici persoane+e deBa in/ectate nu sunt i'une si1 daca nu
se proteBea-a1 pot contacta o a+ta tu+pina de (irus $IV1 re-istenta +a
sche'e+e de trata'ent e=istente. &ai 'u+t decat atat1 un re-u+tat ne,ati( +a
un test e/ectuat asta-i ne arata starea noastra de sanatate de pana acu' #
+uni1 aceasta perioada /iind denu'ita G/ereastra i'uno+o,icaG1 perioada in
care (irusu+ nu poate /i detectat in corpu+ u'an cu aButoru+ teste+or
e=istente.
P,EVENI,EA SA,CINIL-, NED-,ITE
3C*eaa "opi#u#4 doar atun"i "and esti pre+atit> Nu #asa a"est
iportant oent de %iata #a %oia intap#arii> Fii responsa$i# in
de"i(ii#e ta#e> Prote0ea(a7te>
Nu'aru+ din ce in ce 'ai 'are de sarcini nedorite +a (arste 'ici a+e 'a'ei1
/ace uti+a ap+ecarea asupra 'etode+or de protectie i'potri(a sarcini+or
nedorite4 'etode natura+e 8'etoda ca+endaru+ui1 'etoda te'peraturii1
'etoda ,+erei cer(ica+e1 'etoda coitu+ui intrerupt9 si 'etode arti/icia+e
8pre-er(ati( 'ascu+in@/e'inin1 dia/ra,'a1 sper'icide1 'etode hor'ona+e ?
pi+u+a 'onohor'ona+a1 pi+u+a co'.inata1 p+asture+e hor'ona+1 ine+u+
(a,ina+1 contracepti(e inBecta.i+e1 contraceptia de ur,enta< steri+etu+ 8DIU91
(asecto'ia1 +i,atura tro'pe+or uterine9. A+e,erea 'etodei contracepti(e se
/ace in /unctie de 5terenu+7 /iecarei /e'ei 8pro/i+ hor'ona+1 (arsta1 .o+i
asociate1 ni(e+ de to+eranta s.a.91 de co'un acord intre parteneri1 'edicu+
reco'anda 'etode+e posi.i+e si pacienta a+e,e.
$minteste%ti!
2 foloseste prezervativul la contactul sexual pentru prevenirea *;) si a
sarcinilor nedorite
2 primeste un copil in viata ta, adu un suflet pe lume atunci cand estoi
pregatit
2 nu atinge sangele altei persoane
2 daca esti insarcinata, mergi la medic pentru a fi luata in evidenta,
supraveg.ere si testare + esti responsabila pentru doua vieti acum3
!ap. CF Iu.eDte2te pe tine Di pe cei+a+i0 Iarta si /ii
sanatos0 Traieste in ar'onie0
Pentru a a(ea re+atii sanatoase1 pentru a2i putea iu.i pe a+tii1 tre.uie sa te
iu.esti pe tine. Pentru a te si'ti inte,ru1 pentru a putea a.orda 'atur
re+atii+e cu cei din Buru+ tau1 pentru a nu te si'ti (ino(at1 respins sau
a.andonat tre.uie sa te iu.esti pe tine.
Iu.irea pe care ne2o acorda' noua si a+tora este +e,ata de sti'a de sine.
Atunci cand ne iu.i' si ne (a+ori-a' nu pute' accepta sa /i' a.u-ati sau
supusi di/erite+or /or'e de (io+enta1 nu in(ino(ati' pe ni'eni pentru
esecuri+e din (iata noastra1 nu ne +asa' 'anipu+ati pentru a /ace pe p+ac
a+tora1 crede' in /orte+e noastre.
Imaginea de sine este de/inita de 'odu+ in care ne percepe' proprii+e
noastre caracteristici /i-ice1 e'otiona+e1 co,niti(e1 socia+e si spiritua+e care
conturea-a si intaresc di'ensiuni+e eu+ui nostru.
I'a,inea de sine ne in/+uentea-a co'porta'ente+e1 de aceea este i'portant
sa ne perce' cat 'ai corect1 cat 'ai rea+ist. E=ista persoane care1 desi au o
in/atisare /i-ica p+acuta1 se percep ca /iind /ie prea s+a.e sau prea ,rase1
prea ina+te sau prea scunde1 insu/icient de inte+i,ente desi dau do(ada de o
.una inte+i,enta1 inadec(ate s.a. Perceptia de sine nu repre-inta ade(aru+
despre noi1 ci este doar o GhartaG pentru propriu+ GteritoriuG1 un indicator a+
starii noastre de .ine.
%e+atii+e ar'onioase cu 'e'.ri /a'i+iei si cu cei din Bur1 per/or'ante+e
pro/esiona+e1 asu'area unor responsa.i+itati in acord cu resurse+e proprii
indica o i'a,ine de sine po-iti(a. A.senta 'oti(atiei sau o 'oti(atie
sca-uta1 a,resi(itatea de/ensi(a1 co'porta'ente+e de e(itare1 re-istente+e +a
schi'.are sunt principa+e+e indicii pentru o i'a,ine de sine ne,ati(a.
)tima de sine repre-inta 'odu+ in care ne e(a+ua' pe noi insine in raport
cu proprii+e asteptari si cu cei+a+ti si este direct proportiona+a cu
constienti-area (a+orii noastre. )iecare /iinta u'ana este unica si are o
(a+oare care 'erita sa /ie respectata. Va+oarea unei /iinte u'ane este data
de su'a co'porta'ente+or1 actiuni+or si potentia+itati+or sa+e trecute1
pre-ente si (iitoare. !apacitatea /iintei u'ane de a se proiecta in (iitor1 de
a2si constienti-a1 dori si anticipa de(enirea prin raportarea +a e=periente+e si
succese+e anterioare si credinta despre propria e/icacitate contri.uie +a
intarirea sti'ei de sine.
O sti'a de sine po-iti(a se .a-ea-a pe perceptia po-iti(a despre proprii+e
noastre co'porta'ente. De aceea este i'portant sa ne respecta' ne(oi+e si
+i'ite+e pentru ca actiuni+e noastre sa ne puna in (a+oare.
Sti'a de sine se co'pune1 con/or' +iteraturii de specia+itate1 din *
co'ponente principa+e4 senti'entu+ de si,uranta1 cunoasterea de sine1
senti'entu+ de apartenen 8+a o /a'i+ie1 +a un ,rup1 +a o cate,orie socio2
pro/esiona+ etc.91 senti'entu+ de co'peten.
!on/or' dr. Nathanie+ ;randen1 psiho+o, u'anist 8QThe ;ene/its and
$a-ard o/ the Phi+osophU o/ AUn %and4 A Persona+ State'ent791 sti'a de
sine este Qcapacitatea de a In/runta di/icu+ti+e /unda'enta+e a+e (ieii1 /r
a pierde sperana7.
Este c+ar Ins c o sti' de sine crescut /a(ori-ea- de-(o+tarea
potenia+u+ui u'an. )iecare dintre noi ? Di este nor'a+ s se IntH'p+e ast/e+
? se strduieDte s2Di 'ateria+i-e-e aspiraii+e1 s se de-(o+te1 s pro,rese-e.
!Hnd sti'a de sine este ridicat1 indi(idu+ nu Incetea- s cread c 'erit
s reuDeasc Di nu precupeeDte niciun e/ort Inspre atin,erea scopu+ui su.
Este (or.a1 In /ond1 despre o atitudine care atra,e succesu+1 care con/ir'
Increderea. !Hnd sti'a de sine este sc-ut1 persoana risc s2Di
a.andone-e proiecte+e din cau-a +ipsei de tenacitate1 /iindc ea nu posed
su/icient /or pentru a atin,e reuDita. Iar +ipsa de perse(eren este adesea
responsa.i+ de eDecuri Di duce +a +ips de Incredere.
5!and ne aprecie' si ne iu.i'1 ener,ia noastra creste. Sti'a de sine este
capacitatea unui o' de a se pretui pe sine si de a2si trata propria persoana
cu de'nitate1 iu.ire si rea+is'. A te iu.i pe tine este un 'od de a2ti dec+ara
propria (a+oare7 8Vir,inia Satir9
%e+atii+e interu'ane .une si co'porta'ente+e a/ectuoase i-(orasc de +a
persoane care au un senti'ent puternic a+ (a+orii proprii.
Sti'a de sine are doua co'ponente 4 increderea in sine si iu.irea de sine.
*ubirea de sine este o dra,oste neconditionata pentru sine1 o e=perienta
inti'a ce e(o+uea-a din instinct si tre.uinte de .a-a. !a senti'ent1 iu.irea
de sine e=ista +a toti oa'enii1 chiar si +a cei nedreptatiti de (iata. Din
aceasta iu.ire de sine apar resurse+e care ne per'it sa re-ista' si sa /ace'
/ata esecu+ui1 si care1 i'preuna cu increderea in sine1 ne dau sti'a de sine1
respectu+1 atat de necesare pentru a in/runta (iata.
*ncrederea in sine se re/era +a increderea pe care o a(e' in capacitati+e
noastre 4 de a ,andi si actiona1 de a /ace /ata e(eni'ente+or si pro(ocari+or
(ietii1 de a a+e,e si a +ua deci-ii pe .a-a proprii+or a.i+itati si insusiri psiho2
/i-ice. Daca a(e' incredere in aceste capacitati1 in ti'p1 e+e se trans/or'a
in con(in,ere1 care poate +ua /or'e e=tre'e4 de incredere sau neincredere
in sine. Ast/e+1 tre.uie sa sta.i+i' e=act care sunt ade(arate+e pro.+e'e care
pot a/ecta increderea1 respectu+ si sti'a de sine. In (iata rea+a pro.+e'a nu
esti tu1 ci re+atii+e pe care +e ai cu +u'ea e=terioara1 iar acestea pot /i
i'.unatatite. !u' sa /ace' asta 6 Nu tre.uie sa cauta' sa schi'.a' sau
sa contro+a' situatii1 pareri sau oa'eni care nu se pot schi'.a. Tre.uie
doar sa nu ne +asa' in/+uentati de acestea sau a/ectati de parerea +or. Sa
accepta' responsa.i+itatea de a /ace schi'.ari in (iata noastra1 educand
/e+u+ in care re+ationa'1 succesu+ pro/esiona+ si ,estionarea e'otii+or. Nu
tre.uie sa +ua' in tra,ic esecu+. Orice ,resea+a este o oportunitate de a
in(ata.
2 )ii co'petiti( doar cu tine si nu pentru a do(edi ce(a1 a+tora.
2 )ii a'.itios1 rea+ist si opti'ist1 (isea-a (ise+e ta+e1 nu pe a+e a+tora.
)i=ea-a Ba+oane in dru'u+ catre scopu+ propus.
2 )ii po-iti(1 nu te ,andi +a ce cre-i tu ca nu se poate1 ci +a ceea ce se
poate.
2 Nu te ,andi +a ce nu (rei1 ci +a ce (rei.
2 In(esteste in de-(o+tarea persona+a1 e cea 'ai .una in(estitie.
2 AnturaBu+ este (ita+ in e(o+utia ta1 a+e,e2+ cu ,riBa 0
S"a#a ,osen$er+
Este un instru'ent prin care se poate e(a+ua1 re+ati( usor1 sti'a de sine.
Este un instru'ent orientati(1 dar care poate /i un .un inceput pentru a a/+a
ni(e+u+ actua+ a+ sti'ei de sine.
Sti'a de sine cu un ni(e+ ridicat se asocia-a cu trasaturi1 ca 4 intuitia1
creati(itatea1 independenta1 /+e=i.i+itatea1 capacitatea de a ne recunoaste si
indrepta ,rese+i+e1 ,andirea po-iti(a.
Sti'a de sine cu un ni(e+ sca-ut se asocia-a cu ne,area rea+itatii1 reactii
de/ensi(e1 tea'a de nou si necunoscut1 co'porta'ent an=ios si osti+1
,andire ne,ati(a.
Pentru ur'atoare+e enunturi1 notati acordu+ con/or' optiuni+or d(s.1
a+e,and una dintre acestea 4 Acord puternic1 Acord 'oderat1 De-acord
puternic1 De-acord 'oderat si punctaBu+ a/erent. !a+cu+ati tota+u+
raspunsuri+or d(s. Scoruri+e posi.i+e o.inute (aria- intre CF Di *F.
C. In ,enera+ sunt satis/acut8a9 de 'ine insu'i 8insa'i9.
". !ateodata 'a ,andesc ca nu sunt .un8a9 de ni'ic.
#. !red totusi ca a' un nu'ar de ca+itati.
*. Sunt capa.i+8a9 sa /ac +ucruri+e +a /e+ de .ine ca cei 'ai 'u+ti din
Buru+ 'eu.
3. Si't ca nu a' prea 'u+te 'oti(e sa /iu 'andru8a9.
A. A' certitudinea ca uneori sunt inuti+8a9.
>. !onsider ca sunt o persoana de incredere1 ce+ putin +a /e+ ca si
cei+a+ti.
K. As dori sa pot a(ea 'ai 'u+t respect pentru 'ine insu'i8insa'i9.
N. Dupa tot ce 'i se inta'p+a cred ca sunt ,hinionist8a9.
CF. A' 'ereu o atitudine po-iti(a /ata de 'ine.
Acord puternic4 *1 C1 *1 *1 C1 C1 *1 C1 C1 *
Acord 'oderat4 #1 "1 #1 #1 "1 "1 #1 "1 "1 #
De-acord 'oderat4 "1 #1 "1 "1 #1 #1 "1 #1 #1 "
De-acord puternic4 C1 *1 C1 C1 *1 *1 C1 *1 *1 C
Scoruri4
2 intre CF2"F indica un ni(e+ redus a+ sti'ei de sine
2 intre "F2#F indica un ni(e+ 'ediu a+ sti'ei de sine
2 intre #F 2 *F indica un ni(e+ ridicat a+ sti'ei de sine.
Un 'edic din State+e Unite a+e A'ericii1 dr. Ira ;UocJ1 a +ucrat /oarte 'u+t
cu .o+na(i in /a-a ter'ina+a si a descris e=periente+e si conc+u-ii+e sa+e in
doua carti de(enite .est2se++er2 uri. Una dintre e+e se nu'este The )our
Thin,s that &atter &ost 8!e+e ce patru +ucruri1 care contea-a ce+ 'ai 'u+t9
si se re/era +a ce+e 'ai /rec(ente dec+aratii pe care .o+na(ii +e /ac ce+or
apropiati pe patu+ de 'oarte. Acestea sunt4
IA%TA2&A
TE IE%T
&ULTU&ES!
TE IU;ES!
Dr. Ira ;U+ocJ considera ca nu tre.uie sa aBun,e' pe patu+ de 'oarte1
pentru a /o+osi aceste dec+aratii care1 in opinia sa1 au un potentia+ i'ens in a
ne (indeca re+atii+e si in a ne trans/or'a pro/und (iata.
Une+e studii stiinti/ice au aratat ca acte+e de .unatate au ca
re-u+tat .ene/icii se'ni/icati(e1 inc+usi( in sanatatea /i-ica.
Dra,ostea si .unatatea ,enerea-a o=itocina in or,anis'1 care este
denu'it si Ghor'onu+ dra,osteiG /iind pre-ent in cantitati 'ari in
ti'pu+ ace+or i'.ratisari p+ine de tandrete si iu.ire. Este ace+ /+u=
care stra.ate intre, or,anis'u+ in ace+e 'o'ente. De ase'enea1 e=ista un
ni(e+ ridicat +a 'a'e+e care isi pri(esc cu dra,oste nou2nascutu+1
care a.ia si2a /acut aparitia in p+anu+ /i-ic.
O=itocina este asociata cu ,enero-itatea1 cu ni(e+u+ de crestere a
increderii1 reduce /rica si an=ietatea1 ii deter'ina pe oa'eni sa (ada
(iata intr2o +u'ina po-iti(a1 socia+i-ea-a cu usurinta si au un ,rad 'ai
'are de e'patie unii /ata de a+tii.
O=itocina se produce cand ai un senti'ent de iu.ire si de +e,atura cu o
persoana1 sau 'ai poate /i ,enerat in ti'pu+ inti'itatii /i-ice.
E=ista o serie intrea,a de 'etode natura+e pentru a creste o=itocina in
or,anis'1 cu' ar /i4 (i-ionarea unui /i+' 5de su/+et71 o e=presie
e'otiona+a1 pri'irea unui 'asaB de ca+itate1 spriBinirea unui iu.it@iu.ite1
i'.ratisari /ara nu'ar1 si chiar p+i'.area unui ani'a+ de
co'panie.
%e-u+tate e=ceptiona+e in producerea o=itocinei o au 'editatii+e
-i+nice sau un ti'p de re+a=are in iu.ire si co'pasiune. Intra in
contact cu sti'a si dra,ostea1 pentru tine1 pentru a+tii si pentru toata +u'ea.
Poti e=tinde aceasta dra,oste si co'pasiune chiar si pentru oa'enii care
iti disp+ac1 cu care esti in con/+ict1 dispret sau de-acord1 pentru o
(indecare prin re-onanta.
;unatatea in cu(inte creea-a incredere. ;unatatea in ,andire creea-a
pro/un-i'e. Dra,ostea este i-(orata din .unatate.
Iu.irea poate (indeca +u'ea1 iar iertarea este cata+i-atoru+ care per'ite
acest +ucru7 8òhn GraU9
Se stie +a ora actua+a ca +ipsa iertarii ? care este sinoni'a cu cra'ponarea
de tea'a1 de 'anie si de durere ? are un i'pact 'asura.i+ asupra corpu+ui
nostru. E'otii+e ne,ati(e asociate cu ea dau nastere unor tensiuni care ne
a/ectea-a /unctionarea or,anis'u+ui. A.senta iertarii este un /actor care
inrautateste starea noastra de sanatate 8siste'u+ i'unitar1 ini'a1 circu+atia
san,e+ui1 creieru+ si toate or,ane+e9. Neiertarea insea'na .oa+a.
5Noi sunte' sin,urii responsa.i+i pentru propria noastra /ericire7 8Gera+d
à'po+sJi9
5Iertarea insea'na sa (e-i Lu'ina +ui Du'ne-eu in toti oa'enii1 indi/erent
de co'porta'entu+ +or.7
Iertarea este ce+ 'ai puternic re'ediu (indecator din cate e=ista.
Iertarea este un proces continuu1 nu o acti(itate pe care o practica' o data
sau de doua ori.
5Este i'posi.i+ sa ierti partia+. Acest tip de iertare nu /unctionea-a. Iertarea
tre.uie sa /ie dep+ina. In ca- contrar1 ea nu e=ista de+oc.7
5Le,i+e Ar'oniei sunt +e,i+e ce+e 'ai i'portante ce e=ista in uni(ers.
...ar'onia este cea 'ai .una ar'a i'potri(a .o+ii.7
8-mraam &i8.ael 'ivan.ov)
Po%estea "utiei "u piersi"i
Un pro/esor1 a dat /iecarui student ca te'a pentru +ectia de sapta'ana
(iitoare sa ia o cutie de carton si pentru /iecare persoana care ii supara1 pe
care nu pot sa o su/ere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica1 pe care
sa /ie +ipita o eticheta cu nu'e+e persoanei respecti(e...
Ti'p de o sapta'ana1studentii au a(ut o.+i,atia sa poarte per'anent cutia
cu ei4 in casa1 in 'asina1 +a +ectii1 chiar si noaptea sa si2o puna +a capu+
patu+ui. Studentii au /ost a'u-ati de +ectie +a inceput1 si /iecare a scris cu
ardoare o 'u+ti'e de nu'e1 ra'ase in 'e'orie inca din copi+arie.
Apoi1 incetu+ cu incetu+1 pe 'asura ce -i+e+e treceau studentii adau,au
nu'e a+e oa'eni+or pe care ii inta+neau si care considerau ei ca au un
co'porta'ent de neiertat.
)iecare a inceput sa o.ser(e ca de(enea cutia din ce in ce 'ai ,rea.
Piersici+e ase-ate in ea +a inceputu+ sapta'anii incepusera sa se
desco'puna intr2o 'asa +ipicioasa1 cu 'iros de-,ustator1 si stricaciunea se
intindea /oarte repede si +a ce+e+a+te.
O pro.+e'a di/ici+a 'ai era si /aptu+ ca /iecare era dator sa o poarte
per'anent1 sa ai.a ,riBa de ea1 sa nu o uite prin 'a,a-ine1 in auto.u-1 +a
(reun restaurant1 +a inta+nire1 +a 'asa1 +a .aie1 'ai a+es ca nu'e+e si adresa
/iecarui student1 ca si te'a e=peri'entu+ui1 erau scrise chiar pe pun,a. In
p+us1 cartonu+ cutiei se stricase si ea aBunsese intr2o stare Ba+nica4 cu 'are
,reutate 'ai putea sa /aca /ata sarcinii sa+e.
)iecare a inte+es /oarte repede si c+ar +ectia pe care a incercat sa +e2o e=p+ice
pro/esoru+ cand s2au re(a-ut dupa o sapta'ana1 si anu'e ca acea cutie pe
care o carasera cu ei o sapta'ana intrea,a nu a /ost decat e=presia ,reutatii
spiritua+e pe care o purta' cu noi1 atunci cand stran,e' in noi ura1 in(idie1
racea+a /ata de a+te persoane.
De 'u+te ori crede' ca a ierta pe cine(a este un /a(or pe care i2+ /ace'
ace+ei persoane. In rea+itate insa1 acesta este ce+ 'ai 'are /a(or pe care ni2+
pute' /ace chiar noua insine.
In cutia ta cate piersici sunt_ si1 ce ai de ,and sa /aci cu e+e66
$minteste%ti!
2 iubeste"te pe tine
2 iubeste"i pe ceilalti
2 iarta si fii sanatos
2 traieste in armonie
In +oc de incheiere
&edicina ho+istic caUcian a/ir'4 G&intea este constructoru+. Spiritu+
construieDte /iecare ce+u+ a corpu+ui. Nu e=ist nici o .oa+ pe care s n2o
/i construit 'ai IntHi (oi InDi( In 'enta+u+ (ostru. Orice .oa+ (ine prin
Inc+carea unei +e,i cos'ice1 care se (a traduce In corpu+ /i-ic1 care este un
ecou a+ cos'osu+ui. Dac ai a(ut puterea de a ( crea .oa+a1 ,sii puterea
necesar spre a o distru,e. Orice (indecare (ine din aceeaDi surs. )ie c ea
se /ace prin diet sau prin 'edica'ente sau chiar prin chirur,ie1 este +a /e+4
este (or.a despre conDtienti-area ace+or /ore care se a/+ In interioru+
corpu+ui Di care sunt re/+e=u+ /orei creatoare a +ui Du'ne-eu. Noi tre.uie
s uDura' 'unca naturii (indectoare.
Prin ru,ciune pute' aButa corpu+. %idicarea (i.raii+or deter'in atin,erea
pra,u+ui de constiin care per'ite co'uniunea cu Di(initatea.7
!on/or' cu Ed,ar !aUce1 e=ist o coresponden Intre ru,ciunea Tat+
Nostru Di ,+ande+e endocrine.
)iecare or,an depinde de un centru ,+andu+ar. Orice .oa+ pro(ine dintr2o
proast /uncionare a unuia dintre aceDti centri ,+andu+ari. Vindecarea se
/ace prin puri/icarea acestor centri 8prin deschiderea +or9. O dat deschise1
prin e+e ptrunde ener,ia cos'ic1 (ita+i-Hndu2+e. )iecare din aceDti centri
,+andu+ari (a radia ener,ia care (a per'ite or,anu+ui .o+na( s se (indece.
&etoda de echi+i.rare /i-ic1 psihic Di ener,etic .a-at pe ru,ciunea
5TATL NOST%U7 spus cu sinceritate1 credin Di ptrun-Hnd In esen
poate echi+i.ra /unciona+itatea Intre,u+ui or,anis'.
Pe 'sur ce ,Hndirea se Ina+ a/ir'Hnd .ine+e1 'enta+u+ rspunde noi+or
tipare psihice1 iar corpu+ se re(i,orea-1 scpHnd de .oa+.
Dupa Ed,ar !aUce1 e=ista o corespondenta intre (ersete+e ru,aciunii
Do'nesti si principa+e+e ,+ande endocrine sti'u+ate4
.atal nostru care ne esti in Ceruri 2 actionea-a asupra ,+andei pituitare
8hipo/i-a91 cu ro+ de dec+ansator a+ procesu+ui
)finteasca%se numele .au 2 actionea-a asupra ,+andei pinea+e 8epi/i-a9
Vie Imparatia .a 2 deschide tiroida si re,+ea-a /unctia acesteia
#aca%se Voia .a' precum in Cer 2 deschide tiroida
$sa si pre &amint 2 actionea-a asupra ti'usu+ui
&iinea noastra cea de toate zilele' da%ne%o noua astazi 2 deschide
,onade+e1 ,+ande+e se=ua+e 'ascu+ine si /e'inine
)i ne iarta noua greselile noastre' precum si noi iertam gresitilor nostri %
actionea-a asupra ,+ande+or suprarena+e
)i nu ne duce pe noi in ispita 2 actionea-a asupra ce+u+e+or LUden 8LeUdi,9
)i ne izbaveste de cel rau 2 actionea-a din nou asupra ti'usu+ui
Ca a .a este Imparatia 2 actionea-a din nou asupra tiroidei
)i &uterea % actionea-a asupra ,+andei pinea+e
)i Marirea 2 redeschide pituitara
$ .atalui si a #iului si a )fantului 3u5
)i acum si pururea si in vecii vecilor'
$MI* 2 /or'u+a de inchidere a acestor centri ener,etici si de reconectare +a
p+anu+ terestru.
!orpu+ /i-ic se (a (indeca in stransa +e,atura cu (indecarea corpu+ui
e'otiona+1 corpu+ui spiritua+. Orice trata'ent ap+icat corpu+ui /i-ic tre.uie
sa /ie insotit de trata'ente pentru corpu+ e'otiona+1 pentru corpu+ spiritua+1
pentru ca O'u+ este un TOT.
Despre (indecare
G... tot aDa cu' nu se cu(ine s Incerc' a (indeca ochii /ra s /i (indecat
capu+1 nici s t'dui' capu+ /r s ine' sea'a de trup1 cu atHt 'ai 'u+t
nu tre.uie s Incerc' a (indeca trupu+ /ar a cuta s t'dui' su/+etu+...G
8P+aton1 din In(turi+e +ui Ya'o+=e9
&ode+u+ )+orii
!e+e A di'ensiuni a+e starii de sanatate 8dupa O&S9
"CK
"CN
;i.+io,ra/ie orientati(a
E Ad+er1 A+/red ? !unoasterea O'u+ui1 Ed. Iri1 ;ucuresti1 "FF3
E Anani1 U.A. ? A+coho+ consu'ption and risJ o/ coronarU heart disease
.U dia.etes status1 !ircu+ation1 "FFF
E Ancar1 Vir,i+iu ? O.stetrica1 Editura Nationa+1 CNN>
E Andreas !onnirae1 Andreas Ste(e ? Ini'a 'intii ? Ed. E=ca+i.ur1
;ucuresti1 "FFK
E Arias1 I.1 Pape1 O.T. ? PhUsica+ a.use ? $and.ooJ o/ De(e+op'enta+
)a'i+U PsUcho+o,U and PsUchopato+o,U1 NX1 CNN*
E Arieti1 Si+(ano ? A'erican ;ooJ o/ PsUchiatrU1 NX1 CN3N
E ;ach1 PhU+is ? Nutritie 8(o+.C2*91 ;ucuresti1 "FFN
E ;e+is1 V+adi'ir ? !urs de &edicina Le,a+a1 ;ucuresti1 CNNC
E ;er,er1 O W a+ ? Li,ht to 'oderate a+coho+ consu'ption and the risJ o/
stroJe1 NeZ En,+and òurna+ o/ &edicine1 CNNN
E ;errios1 D.!.1 GradU1 D. ? Do'estic Vio+ence4 risJ /actors and
outco'es1 ]est òurna+ o/ &edicine1 CNNC
E ;inet1 A+/red ? Su/+etu+ si corpu+1 Ed. Iri1 ;ucuresti1 "FF#
E ;irJen.ih+1 Vera ). ? Antrena'entu+ co'unicarii1 Ge''a Press1 CNNK
E ;o,dan Ti.eriu ? Pro.+e'e de psiho+o,ie Budiciara1 Ed. Stiinti/ica1 CN>#
E ;o//eta1 P. and Garn/inJe+1 L. ? A+coho+ drinJin, studU ?
Epide'io+o,U1 CNNF
E ;o-esan1 &ariana ? Dieta pentru o (iata noua ? Ed. !urtea Veche1
;ucuresti1 "FF>
E !a'ara,o1 !. A. W a+ ? Prospecti(e studU o/ 'oderate a+coho+
consu'ption and 'orta+itU1 Archi(es o/ Interna+ &edicine1 CNN>
E !arper1 èan ? !u' sa opri' i'.atranirea ? Ed. !urtea Veche1
;ucuresti1 "FF>
E !+inica &aUo ? Despre $ipertensiunea arteria+a ? Ed. A++1 ;ucuresti1
"FF#
E !+inica &aUo ? Despre 'entinerea unei ,reutati sanatoase ? Ed. A++1
;ucuresti1 "FF3
E !+inica &aUo ? Despre dia.etu+ -aharat ? Ed. A++1 ;ucuresti1 "FF3
E !oates1 D. ? &oderate drinJin, and coronarU heart disease 'orta+itU4
E(idence /ro' N$ANES I and N$ANES I /o++oZ2up1 A'erican
òurna+ o/ Pu.+ic $ea+th1 CNN#
E !ohen1 E+i-a.eth ? DrinJin, )+uids %educes ;+adder !ancer %isJ1
StudU )inds ? !NN Interacti(e1 CNNN
E !ren1 )rederic +e ? Vita'ine si 'inera+e pentru sanatate si +on,e(itate ?
Ed. Po+iro'1 ;ucuresti
E !ucu1 !. Ioan ? Psiho+o,ie 'edica+a ? Ed. Literara1 ;ucuresti1 CNKF
E DaZson1 &ichae+ ? Iertarea ? Editura /or Uou1 ;ucuresti1 "FFK
""F
Dr. LOTI POPES!U
E Di'e//1 %.`. ? Steroids and other per/or'ance enhancers ? !+inica+
Pre(enti(e &edicine1 St. Louis1 !V &os.U !O1 CNN#
E Di'itrescu1 A+e= ? Der'ato(enero+o,ie practica1 Editura &edica+a1
;ucuresti1 CNKN
E Do++1 %ichard ? One /or the $eart1 ;ritish &edica+ òurna+1 CNN>
E Do++1 %ichard and Peto1 %. ? &orta+itU in re+ation to consu'ption o/
a+coho+. C# Uears o/ o.ser(ation1 ;ritish &edica+ òurna+1 CNN*
E DoZnie %e/1 %.S. )U/e and Tan'ahi++ ?A $ea+th Pro'otion &ode+s and
Va+ues1 O=/ord1 Uni(ersitU Press1 CNNF
E Dr. An,e+ Escudero ? Vindecare prin ,andire ? Ed /or Uou1 ;ucuresti1
"FFN
E Dr. ;ernard LoZn ? Arta pierduta a (indecarii ? Ed. Stiinte+or
&edica+e1 CNNN
E Dr. E'i+ %adu+escu ? Intre.ari1 contro(erse si o.iectii ? Ed. Viata si
Sanatate1 ;ucuresti1 "FF>
E Dr. E'i+ %adu+escu 2 A+i'entatie inte+i,enta ? Ed. Viata si Sanatate
E Dr. Gi++ian &c Oeith ? P+anu+ sanatatii per/ecte ? Ed. !urtea Veche1
;ucuresti
E Dr. Gi++ian &c Oeith ? Esti ceea ce 'ananci ? Ed. !urtea Veche1
;ucuresti
E Dr. O+i(ier de Ladouchette ? )orta 'intii. !u' sa ra'ai tanar ? Editura
Trei1 ;ucuresti1 "FFN
E Dr. U+rich Strun-1 Andreas òpp ? In /or'a 'a=i'a prin (ita'ine ? Ed.
&+adinsJa1 ;ucuresti1 "FFK
E Dr. U+rich Strun-1 Andreas òpp ? In /or'a 'a=i'a prin 'inera+e ? Ed.
&+adinsJa1 ;ucuresti1 "FFK
E Dra,o'irescu1 V.1 $an,anu1 O.1 Pre+ipceanu1 D. ? E=perti-a 'edico2
+e,a+a psihiatrica1 ;ucuresti1 Editura &edica+a1 CNNF
E E++ison1 %. !urtis ? Does &oderate A+coho+ !onsu'ption Pro+on, Li/e6
NX1 A'erican !ounci+ on Science and $ea+th1 CNN#
E E'oto1 &asaro ? &esaBe+e ascunse din apa ? Editura Ade(ar Di(in1
;raso(1 "FF>
E E'oto1 &asaro ? Viata secreta a apei ? Ed. Ade(ar Di(in1 ;raso(1 "FF>
E Enachescu1 !. ? Sanatatea 'enta+a si (ariatii+e sa+e in raport cu
co'porta'entu+ antisocia+1 !+uB2Napoca1 CNNF
E Enachescu1 D. ? &edicina socia+a1 ;ucuresti1 CNN"
E Encic+opedia (ita'ine+or si a 'inera+e+or ? Ed. %o(i'ed Pu.+ishers1
"FFC
E Eric Ste(en Xude+o(e ? CFF de -i+e pentru sanatate ? Editura Teora1
;ucuresti
E Esch+e'an1 &arian &a+tese ? Nutrition W Diet TherapU ? `. ;.
Lippincott !o'panU1 CNNC
E )archi1 G W a+ ? A+coho+ and sur(i(a+ in the Ita+ian rura+ cohorts o/ the
Se(en !ountries StudU1 Internationa+ òurna+ o/ Epide'io+o,U1 "FFF
""C
E )ord1 Gene ? The ;ene/its o/ &oderate DrinJin,4 A+coho+1 $ea+th and
$u'an SocietU1 San )rancisco1 !a+i/ornia1 ]ine Apreciation Guide1
CNKK
E )rancois Le+ord1 !ristophe Andre ? !u' sa ne e=pri'a' e'otii+e si
senti'ente+e 2 Editura Trei1 ;ucuresti1 "FF#
E )rancois Le+ord1 !ristophe Andre ? !u' sa te iu.esti pe tine pentru a te
inte+e,e 'ai .ine cu cei+a+ti 2 Editura Trei1 ;ucuresti1 "FFN
E )uchs1 !.S. W a+ ? A+coho+ consu'ption and 'orta+itU a'on, Zo'en1
The neZ En,+and òurna+ o/ &edicine1 CNN3
E )uster1 Va+entin ? In(ata sa traiesti sanatos ? Ed. !orint1 ;ucuresti1
"FFA
E Ga+anis1 D.`. W a+ ? A +on,itudina+ studU o/ drinJin, and co,niti(e
per/or'ance in e+der+U1 A'erican òurna+ o/ Pu.+ic $ea+th1 "FFF
E Ga++ahne ? De(e+op'enta+ PhUsica+ Education /or TodaUbs !hi+dren ?
]D!1 "FFF
E Gherasi' Leonida ? Tratat de &edicina Interna1 Editura &edica+a1
;ucuresti1 CNN3
E Gordon1 G. O+onda1 T. ? Ta+Jin, AIDS a Guide /or !o''unitU ]orJ1
&c &i++an1 CNN*
E Gor,os1 !onstantin ? Vade'ecu' in Psihiatrie1 Editura &edica+a1
;ucuresti1 CNN3
E Guesne1 èanne ? !orpu+ Spiritua+ ? Editura %a'1 ;ucuresti1 "FFK
E $ardin,1 N.&. ? !ontro+in, AIDS throu,h $ea+th Pro'otion1 ]D!1
CNN3
E $arrisonbs Princip+es ? Interna+ &edicine1 "FFN
E $o+de(ici1 Irina ? Psihoterapia an=ietatii1 Ed. Dua+ Tech1 ;ucuresti1
"FF"
E $o+/ord1 PatricJ ? !artea nutritiei opti'e ? Ed. A++1 ;ucuresti1 "FF*
E $o+/ord1 PatricJ ? Dieta cu incarcatura ,+ice'ica sca-uta ? Ed. A++1
;ucuresti
E Ionescu1 G.1 ;eBat &.1 Pa(e+cu1 V. ? Psiho+o,ie c+inica1 ;ucuresti1
Editura Acade'iei1 CNN3
E à'po+sJi1 Gera+d ? Iertarea ? Ed. /or Uou1 ;ucuresti1 "FFN
E à'po+sJi1 Gera+d ? Iu.irea insea'na renuntarea +a /rica ? Ed. /or Uou1
;ucuresti1 "FFN
E ènnin,s1 !hris ? Understandin, and Pre(entin, AIDS ? $A Press1
CNKK
E Lan,an1 P.1 Innes1 !.A. ? Pre(entin, Do'estic Vio+ence A,ainst
]o'en1 ]D!1 CNNA
E &attern1 Athena ? !u' sa ne schi'.a' o.iceiuri+e a+i'entare ? Ed.
Para+e+a *31 ;ucuresti1 "FFK
E &anecuta1 %adu I+ie ? Nutritia o'u+ui1 act sacru ? Ed. Or/eu "FFF1
;ucuresti
"""
Dr. LOTI POPES!U
E &o,os1 Viore+ ? Apa1 a,ent terapeutic ? Editura Sport2Turis'1
;ucuresti1 CNNF
E &oJ1 àcue+ine X.^.1 NeZe+1 &.L. ? $IV In/ection in !hi+dren1 A
Guide to Practica+1 !a'.rid,e1 CNN3
E &ota1 &aria ? A+i'entatia o'u+ui sanatos si .o+na( ? Ed. Acade'iei
%o'ane1 ;ucuresti1 "FF>
E &uchie++i1 A+e= ? Arta de a co'unica ? Ed. Po+iro'1 ;ucuresti1 "FF3
E Napo+i1 Oi++.ride1 Te.s ? AdBust'ent and GroZth in a !han,in, ]or+d1
]D!1 CNNN
E Ni !arthU1 Gi''U ? Gettin, )ree4 Xou can and a.use and taJe .acJ
Uour +i/e ? Seatt+e1 CNNF
E Osho ? E'otii+e si sanatatea ? Ed. Pro Editura si Tipo,ra/ie1 ;ucuresti1
"FFK
E Osho ? Echi+i.ru+ 'inte2corp 2 Ed. Pro Editura si Tipo,ra/ie1 ;ucuresti1
"FF>
E Petrea1 Sorin ? SIDA Trecerea Oprita ? Editura ALL1 ;ucuresti1 CNN"
E PoZe++1 A.E. ? !orpu+ cau-a+ 2 Editura %a'1 ;ucuresti1 "FFK
E %aZ+ins1 ].1 $a++1 &. ? Ado+escentsb interaction Zith parents and
/riends1 CNKK
E %ossin,1 &.A.1 !ushin,1 O.L.1 Voi,ht1 L.). W a+ ? %isJ o/ papi++arU
thUroid cancer in Zo'en in re+ation to s'oJin, and a+coho+
consu'ption1 Epide'io+o,U1 "FFF
E ûacJen.esh1 &arcia ].S. ? Does AIDS hurt6 Educatin, Xoun,
!hi+dren a.out AIDS ? !a+i/ornia1 CNN"
E Sa+.er1 Patricia ? The phUsicianbs ,uide to Do'estic Vio+ence2
Vo+cano1 !a+i/ornia1 CNN*
E Sartre1 èan Pau+ ? Psiho+o,ia e'otiei ? Ed. Iri1 CNN>
E Satir1 Vir,inia ? Arta de a /auri oa'eni ? Editura Trei1 ;ucuresti1 "FCF
E Shapiro1 Susan ? &anua+ EPS ? !+uB2Napoca1 CNN3
E SJcaten1 &ichae+ (an ? Ghidu+ a+i'ente+or sanatoase ? Ed. Litera
Internationa+1 ;ucuresti1 CNNN
E Sparde1 òanne ? Decisions in Nutrition ? $e,artU1 CNNK
E Tentori1 Arturo 2 !o'.inatii a+i'entare sanatoase1 "FFN
E To'.aJ1 &iJhai+ ? !u' sa trai' C3F de ani ? Ed. Para+e+a *31
;ucuresti1 "FF3
E Tre'.+eU1 Nico+e ? Tao pentru a+i'entatie ? Ed. Po+iro'1 ;ucuresti1
"FF>
E VaseU1 !ristopher ? Ghid de deto=i/iere ? Ed. Nicu+escu1 "FF#
E Voicu+escu1 &arin Gh. ? ;o+i In/ectioase ? Editura &edica+a1 CNNF
E ]i++co=1 ;rad+eU W co'p. ? Secretu+ +on,e(itatii ? Ed. Para+e+a *31
;ucuresti1 "FFN
""#
!uprins
!u(antu+ autoru+ui____________________.pa,. *
Introducere_______________________pa,. 3
!ap.C )a 'iscare0..............................................................................................pa,. >
!ap." Odihneste2te0...........................................................................................pa,. "C
!ap. # ;ea apa0.................................................................................................pa,. "*
!ap.* %espira corect0.........................................................................................pa,. "N
!ap.3 &ananca sanatos0...................................................................................pa,. #C
!ap.A Ai ,riBa de e'otii+e ta+e0 E=pri'a2+e +a ti'p0..........................................pa,. CAF
!ap.> %especta nor'e+e de i,iena persona+a si co+ecti(a0..................................pa,. CAN
!ap.K E(ita /actorii noci(i1 /actorii de risc din 'ediu0.....................................pa,. C>N
!ap.N ProteBea-a2te0..........................................................................................pa,. CNN
!ap.CF Iu.este2te pe tine si pe cei+a+ti0 Iarta si /ii sanatos0
Traieste in ar'onie0...............................................................................pa,. "FN
In +oc de incheiere..............................................................................................pa,. "C3
;i.+io,ra/ie.......................................................................................................pa,. "CN
!uprins.............................................................................................................pa,. ""#

Ghid Educatie Pentru Sanatate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Educatie Pentru Sanatate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

S-ar putea să vă placă și