INTOXICAŢII

Intoxicaţia (otravirea) – reactia organismului faţă de xenobiotice ce conduce la o stare

patologică diferită de starea de boală

Gravitatea intoxicaţiei = intensitatea şi complexitatea efectelor toxice =

= f (toxicitatea substanţei)

Clasificare:
→ A. după etiologie (dupa provenienta si natura
toxicelor)
→ B. după criteriul social-juridic (caracterul voit
/întâmplător al otrăvirii)
→ C. după criteriul clinico-evolutiv (durata expunerii şi
timpul scurs până la apariţia efectelor)
 A. După etiologie:
“Intoxicaţii” endogene <= prezenţa sau acumularea unor subst. toxice de
natură endogenă => boli produse din cauza dereglărilor metabolice sau în urma
degradării avansate a unor ţesuturi → medicina
Intoxicaţii fals endogene – toxinele sunt produse în organism de către agenţi
etiologici (microorganisme, paraziţi etc.) provenind din afara organismului =>
boli (tuberculoza, malaria etc.) → medicina
 intoxicaţii exogene ← produse de xenobiotice → toxicologie
Mecanismul de producere :
1. invazia toxicului → deplasarea spre ţintă → acţiune toxica directă
2. transformarea în metabolit/i toxic/i sau mai activ/i → interactie cu moleculele ţintei
3. declanşarea perturbărilor structurale şi
funcţionale în celule → inducerea toxicităţii
4. declanşarea mecanismelor de
apărare/reparare la nivel molecular / celular
/ tisular
B. După caracterul voit/întâmplător al pătrunderii toxicului:
B1– intenţionale: otrăviri criminale, sinucideri, otrăviri simulate, doping,
toxicomanii

B2 – accidentale: propriu-zise, medicamentoase, profesionale, alimentare

B1 – Intoxicaţii exogene intenţionale
 Otrăviri simulate ← persoane cu sindrom maniacal, cu
boli psihice trecute sau actuale, sau sănătoase dar
urmărind un scop de şantaj
 folosirea unor doze subtoxice de somnifere
 simularea unor simptome de otrăvire sau
inducerea lor cu vomitive, purgative etc.
 ingerarea unor doze toxice dar luând măsuri de
salvare

Doping - nu este o intoxicatie propriu-zisa

► sportivi – utilizarea de analgezice (salicilaţi,
procaina, fenilbutazona, morfina etc.), substanţe
cu acţiune simpatomimetică (amfetamine,
efedrina, pseudoefedrina), antidepresive,
stimulante, hormoni steroizi anabolizanţi etc. →
cresc eficienţa mecanică a muşchiului, întârzie
apariţia semnelor de oboseală
► intelectuali: cafeina, amfetamina →
pericolul inducerii dependenţei
 Toxicomania → în urma abuzului de substanţe
psihoactive şi a instalării
dependenţei
▪ Droguri uzuale: opiu, cocaina, marijuana, frunze de
coca, morfina, heroina, LSD, STP
▪ Droguri “inedite”: clei de lipit, coji de banane
torefiate, solvenţi organici
LSD
Lysergic acid
diethylamide

DOM; STP (Serenity, Tranquility and

Peace)
2,5-Dimethoxy-4-methylamphetamine
 B2 – Intoxicaţii exogene accidentale
► Intoxicaţii propriu-zise ← neştiinţă, neatenţie, neglijenţă, nerespectarea
regulilor de protecţie a muncii
→ în farmacii sau depozite: etichetare gresită, confuzie între denumiri,
nerespectarea regulilor de depozitare

→ în gospodării:
 păstrarea împreună a alimentelor/băuturilor şi a
substanţelor/soluţiilor pentru igienă sau combatere a
dăunătorilor
•recipiente alimentare reutilizate pentru substanţe toxice
• confuzii alimente/băuturi – substanţe toxice; intoxicarea cu CO
► Intoxicaţii medicamentoase
♦ din eroarea medicului
* medicamente cu activitate prea ridicată
* posologie greşită → depăşirea dozelor terapeutice maxime
* medicamente cu acelaşi principiu activ (efect cumulativ)
* medicamente ce acţionează în aceeaşi direcţie (sinergism) sau care se
potenţează
* ignorare stare patologică, caracteristici individuale

Posologie <=> doza dintr-un medicament care

trebuie luata in timpul unui tratament
→ 2 indicatii obligatorii:
*doza la fiecare administrare
*doza pentru 24 ore
♦ din eroarea farmacistului
* descifrarea eronată a reţetei
* confundare principii active
* preparate neomogene
*indicaţii eronate sau insuficiente

♦ din eroarea bolnavului

*automedicaţie
* supradozări
*greşeli în utilizarea medicamentelor
* sensibilitate particulară
* nerespectarea dietei
 ► Intoxicaţii profesionale = boli profesionale (cronice) ← industria chimică
şi metalurgică -> inhalarea aerului incarcat cu particule sau vapori toxici
Exemple: antracoza; silicoza; pneumoconioze; saturnism; hidrargirism;
berlioza; benzenism

*manipularea coloranţilor şi pesticidelor

* cancer profesional ← Be, HA (≥ 4 nuclee condensate),
dicromaţi, coloranţi azoici etc.
 ► Intoxicaţii alimentare - informativ
♦ nemicrobiene – etilogii:
*alimente “normale” dar toxice pentru organisme
afectate de anumite stări patologice, organopatii sau
particularităţi biologice
* agenţi fizici: radiaţii ionizante
* alimente sau materii prime contaminate cu
diverse substanţe chimice
* compuşi toxici formaţi în timpul prelucrării
culinare
* toxine aflate în mod natural în anumite alimente

♦ microbiene = toxiinfecţii alimentare - etilogii:

* microorganisme
* toxine microbiene
*compuşi toxici rezultaţi în urma alterării alimentelor
de către microbi
 C. După criteriul clinico-evolutiv
C1. Intoxicaţii supraacute
► pătrunderea bruscă a toxicului în cantitate mare
► apariţia simptomelor imediat după pătrunderea toxicului
→ manifestare violentă → evoluţie rapidă → moarte
Exemple: *inhalarea de vapori de benzină
*ingestia unei cantităţi mari de paration

C2. Intoxicaţii acute

► pătrunderea unei cantităti relativ mari de toxic ← o doză sau mai multe dar
în timp scurt
► simptomele apar curând (câteva minute → 1-2 ore), grave, evoluează rapid
► decesul poate fi mai uşor prevenit (posibil in 2 - 48 ore)

Din punct de vedere experimental:

Intoxicaţia acută = totalitatea efectelor toxice produse prin administrarea unei
singure doze care poate provoca moartea a 50% din animalele din lotul de experienţă,
în interval de 24–48 ore
 C3. Intoxicaţii subacute
► instalarea simptomatologiei → câteva ore → evoluţie cu
gravitate moderată
► în mod normal moartea poate fi prevenită (in caz contrar se
instalează după 1-2 zile).
Din punct de vedere experimental
Intoxicaţia subacută = totalitatea efectelor toxice produse prin administrarea
repetată a unui toxic în aceeaşi doză, pe o perioadă corespunzătoare la 1/10 din durata
medie de viaţă a speciei animale respective (exemplu 90 de zile pentru şobolan)

C4. Intoxicaţii cronice

► cantităţi mici de toxic ← pătrundere
Din punct de vedere experimental:
repetată, timp îndelungat
► simptomele apar lent → evoluează
Intoxicaţia cronică - durata de pătrundere
progresiv (zile, luni sau ani) a toxicului corespunde cu cea mai mare parte
→ iniţierea tarzie a tratamentului din viaţa speciilor cu durată mică de viaţă sau
► aparitia leziunilor biochimice şi a
cu toată durata vieţii acestora (pentru efectele
modificărilor morfo-funcţionale → teratogene sau cancerigene se pot urmări mai
agravare → efecte greu de tratat sau multe generaţii)
ireversibile