LUCRARE DE DIPLOMA DREPT AVORTUL - REALITATI SOCIALE Sl REGLEMENTARI JURIDICE

Drept

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU FACULTATEA DE DREPT BUCUREsTI

LUCRARE DE DIPLOMA

AVORTUL - REALITI SOCIALE sl REGLEMENTRI JURIDICE

INTRODUCERE CAPITOLUL 1.. Avortul ca act medical. Sectiunea 1. Definitia medicala a avortului Sectiunea 2. Avortul spontan si avortul provocat. Sectiunea 3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru salvarea vietii femeii Sectiunea 4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii- prevederi ale legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu situatiile si conditiile n care se poate efectua avortul ca mijloc terapeutic sau avnd alte motivatii. Sectiunea 5. Consecintele medicale ale avortului: spontan, provocat prin mijloace si sub control medical; provocat cu mijloace empirice; efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort provocata cu mijloace empirice nu a fost finalizata; prevederile Codului penal si a altor legi privind pedepsirea celei sau celui care a efectuat un avort empiric periclitnd viata femeii si ucignd fatul. Cauze sociale, psihologice sau de alta natura ale recurgerii la avort. Sectiunea 1. Cauze ce tin de statutul social al mamei sau al tatalui: vrsta scazuta a mamei; rezultat al unei legaturi ntmplatoare sau care dureazadar care nu are sansa sa se finalizeze printr-o casatorie. Sectiunea 2. Cauze economice: saracia, lipsa de conditii ele-mentare de locuit; somajul, teama parintilor ca nu si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate Sectiunea 3. Slaba socializare a tinerilor pentru rolul de parinte: egoismul cu toate formele lui de manifestare; starea psihologica sau medicala a parintilor sau a unuia dintre parinti. Sectiunea 4. Rolul opiniei publice, a anturajului (parinti, rude, prieteni, anumiti "sfatuitori") Sectiunea 5. Dreptul elementar al individului. Politica pronatalista a regimului Ceausescu si consecintele ei sociale. Sectiunea 1. Cteva consideratii n legatura cu evolutia demografica n Romnia n secolul XX. Accent pe perioada dupa cel de-al doilea razboi mondial. Sectiunea 2. Legea din 1966 de interzicere a ntreruperilor de sarcina; prevederi juridice ce vizau femeia avortiva si personalul medical. Sectiunea 3. Consecintele aplicarii Decretului 770/1966. Planificarea familiala ca mijloc de evitare a avortului. Sectiunea l. Conceptul de "Planificare familiala", scurt istoric, institutii nationale si internationale care sprijina planificarea familiala si actioneaza pentru educatia sexuala a tinerilor. Sectiunea 2. Cabinetele medicale de planificare familiala. Sectiunea 3. Carente n educatia sexuala a tinerilor.

3 5 5 5 6 7

CAPITOLUL 2.

11 11 11 13 14 15 16 16 18 20 23 23 26 27 29 40

CAPITOLUL 3.

CAPITOLUL 4.

NCHEIERE BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Tema pe care o abordam este de un interes social si juridic deosebit att datorita faptului ca este reglementata diferit, n functie de cultura si sistemul juridic din fiecare tara sau zona geografica, ct si datorita multitudinii de cauze care duc la avort si consecintele sale medicale, sociale, psihologice si juridice, uneori greu de anticipat. Toate aceste domenii (medicale, sociale, psihologice, juridice ) functioneaza ntr-o strnsa legatura, interdependenta dintre ele ducnd la o problema fundamentala: viata n sine ! Societatea reprezinta un organism viu care se regenereaza continuu, dar din pacate mai apar si 'erori', n sensul ca procesul firesc de renoire si continuitate sociala este alterat sau chiar blocat de catastrofe naturale - epidemii, cutremure - eliminare spontana a celor slabi. n societate s-a petrecut din cele mai vechi timpuri un proces de selectie naturala. Apoi, omul a nceput sa se manifeste activ n legatura cu destinul speciei sale. n Sparta si n alte cetati ale Greciei Antice copiii ce se nasteau cu diferite malformatii, nesanatosii erau aruncati n prapastie. La arabi nainte de reglementarea introdusa de Mahomed, o parte din nou nascutii care erau fete erau ngropate de vii. A nceput un fenomen de triere a vietii umane. Oamenii decideau care din semenii lor sa traiasca si care nu. ntr-o strnsa legatura cu aceste practici s-a manifestat si biserica Evului Mediu ce a avut o putere covrsitoare n viata sociala. Ei considerau ca toti cei care se nasteau cu diferite defecte, erau demonizati, fiind considerati ca apartineau unei lumi diferite de a lor, o lume a fatidicului ce-i ameninta pe ei. n urma acestui crez , multi prunci au fost omorti, parasiti de catre cei ce le-au dat viata numai a nu se abate de la drumul cel drept ce-l propovaduiau clericii. Asa a nceput poate o anume discriminare din nevoia ca unii sa nu se simta amenintati de semenii lor. Revenind n zilele noastre, am putea spune ca avem ca arma mpotriva vietii, tehnologia extrem de avansata care deja poate interveni nainte de nastere. Se pune ntrebarea: este o crima sa nu-i permiti unei fiinte sa se nasca sau doar solutionarea unei probleme ce ameninta sa creeze altele (avnd n vedere ca populatia planetei tinde sa creasca <a depasit 6 miliarde>, iar resursele sa scada)? Oare oamenii de stiinta n special si oamenii de rnd n general se preocupa de aceasta problema? Se poate... Este interesant cum este mpartita lumea de azi: acele tari asa numite din lumea a treia care se confrunta cu un nivel de viata scazut, sunt lovite de calamitati naturale mai des ca celalalte tari, nu au resurse, dar totusi natalitatea este crescuta (unele tari din Asia, Africa). Aici un caz aparte l constituie China a carei populatie depaseste un miliard si al carui Guvern a adoptat legi destul de severe n ceea ce priveste rata natalitatii. Daca o femeie ce are un copil, se decide sa mai dea viata si altuia nu beneficiaza de concediu de maternitate, pe cnd n urma unui avort o femeie primeste concediu medical de 14 zile si este si platita. Daca o femeie a suferit mai mult de 2 avorturi are concediu medical de 30 zile fiind totdeauna remunerata. Familiile care au curajul de a avea mai mult de 1, 2 copii platesc impozite uriase statului chinez, care de multe ori depasesc sume ce ar fi suficiente cresterii unui copil. Mai exista si asa cunoscuta problema din estul Europei, din tarile fostului bloc comunist, ncadrndu-se aici si Romnia, n care odata cu promulgarea D770/1966 si aparitia noului Cod Penal din 1973, s-a interzis efectuarea avortului la cerere. Aceste tari au avut mult de suferit, deoarece aici a crescut numarul de avorturi prin modalitati empirice, ceea ce a condus simtitor la cresterea ratei mortalitatii femeilor ce au apelat la aceste metode de ntrerupere a sarcinii. Multe dintre ele, pentru a fi totusi n siguranta mergeau n alte tari unde avortul era permis prin lege, dar la aceasta metoda nu puteau apela dect femeile care proveneau din familii mai nstarite, restul apelau la diferite persoane ce se ocupau cu aceste practici definite ca ilegale, de multe ori periclitndu-si viata. Numai n

Romnia aceasta practica a facut ravagii, nregistrndu-se cote nalte a ratei mortalitatii n rndul femeilor, 's-a nregistrat un procent cuprins intre 5-10% din cazuri' ca urmare a avortului provocat. Un fenomen destul de aparte, se nregistreaza n tarile bine dezvoltate, unde n ciuda nivelului de viata crescut, n ultimile decenii rata natalitatii a scazut. Aceasta reprezinta un fenomen ngrijorator chiar si pentru ei, deoarece generatia tnara descreste numeric de la un an la altul. Asta se poate explica ntr-un fel prin implicarea tot mai mult a femeilor n munca, dorinta acestora de avea o cariera mai presus de toate, amnnd tot mai mult ntemeierea unei familii, si o anume planificare a momentului cnd un copil ar trebui sa apara n viata lor. Contrar situatiei din China, n Olanda n tarile nordice ale Europei, sunt ncurajati oamenii sa conceapa copii primind si un ajutor suplimentar din partea Statului. Observam ct de variata este paleta sociala a natalitatii pe tot cuprinsul globului. Un factor extrem de important il constituie si gradul de cultura al subiectilor. Gasim familii numeroase n rndul oamenilor cu studii medii sau chiar fara studii, n timp ce n familiile de intelectuali, n familiile foarte bogate exista unul maxim doi copii. Exista poate un non-sens dar, din pacate asta este. Daca n America si n tarile occindentale metodele antinconceptionale si planning familial sunt cunoscute si utilizate mai ales nca din deceniul al saselea, n Europa de est acestea au ajuns abia n deceniul opt, si oricum populatia nu a fost informata, pusa n directa legatura cu ele. Nici n momentul de fata nu am putea spune ca aceste metode sunt pe deplin cunoscute, desi n ultimul timp s-a facut o mai mare mediatizare a lor. Oricum daca n mediul urban acestea sunt ct de ct cunoscute (cei ce le utilizeaza sunt mult mai putini), n mediul rural nu se cunosc aproape deloc. Este si o problema de mentalitate si de traditie. Barbatul nu se simte implicat n protejarea femeii de o eventuala sarcina, nu are atributii n cresterea copilului mic. E chiar un motiv de auto-apreciere ca are mai multi copii. n tara noastra de exemplu, 1,8% din populatie sunt rromi. Desi sunt cunoscute obiceiurile lor, care ies din tiparul unui sfrsit de mileniu, si fac copii 'ct da Domnul', unii traiesc destul de bine si permit mult mai multe lucruri chiar fata de familiile de romni nstarite, este interesant sa prezentam prin date statistice felul n care ei privesc familia, casatoria, planning-ul familial, sexul: 15% din cuplurile tinere de rromi au intre 5 si 12 copii; 1,3% dintre femei folosesc steriletul; 1,8% folosesc anticonceptionale; 2,4 folosesc prezervativul; 5,2% folosesc abstinenta n anumite perioade; 6,1% nu folosesc nici un mijloc contraceptiv; 58,9% din cuplurile de rromi sunt casatoriti legal si 38,7% practica concubinajul. n general, ntreruperea este contrar traditiei si culturii acestora. America se confrunta n acesti ani ai sfrsitului de mileniu cu o problema destul de grea si anume, faptul ca populatia americana devenise ncetul cu ncetul un amestec tot mai confuz de hispanici, asiatici, africani, fiecare nzestrat cu o religie si cu un cult deosebit fata de ceilalti. Avnd n vedere aceasta multitudine de opinii, studiind subiectul -AVORT- rezulta tot attea solutionari a acestei delicate probleme. Legislatia americana rezolva diferit de la stat la stat problema avortului; "48 de state americane poseda legi destinate a reprima aceasta practica a avortului. Pedepsele pentru avort ilegal merg de la 1 an (Kansas) pna la mai mult de 20 ani nchisoare n Mississippi. n 15 state, femeia care cere un avort este considerata vinovata, dar pedeapsa este mult mai lejera. n 28 de state americane, " femeia trebuie sa fie sigur nsarcinata, n timp ce n 30 de state o tentativa de avort este oricum condamnabila". Cteva state fac diferenta stadiilor de sarcina: daca copilul a miscat n uter, se poate spune ca mama a simtit viata deci, vina este mai mare.

n Romnia, legalizarea avortului are drept scop eliminarea avorturilor ilegale si toate sechelele lor dezastruoase. Legalizarea contraceptiei are drept scop reducerea numarului de conceptii susceptibile de a conduce la ntreruperea sarcinii. Dupa aceasta dubla miscare operata de Romnia din 1990, se astepta o diminuare a avorturilor, ramnnd o parte datorita proastei informari asupra contraceptiei din partea femeilor. Tot paradoxul contraceptie-avort este: utilizandu-se contraceptia, sarcinile accindentale vor fi tot mai putine, dar se va recurge la ntreruperea sarcinii daca aceasta intervine. Din pacate, lucrurile nu au evoluat astfel. ntr-adevar, n multe tari am asistat n cursul primilor ani de legalizare a avortului la o crestere rapida a numarului de avorturi legale repetate, adica avorturi practicate de femeile care au trait deja experienta unui avort ilegal (legislatia a adus destula prisosinta la distinctia dintre legal si ilegal n domeniul avortului), caci toata provocarea ilegala putea sa iasa cu un caz medical legal fiind practicata si nregistrata ca avort legal. Dupa cum putem observa, problema avortului a preocupat, preocupa si va preocupa cu siguranta pe toata lumea, pe personajele ntregii societati, att la nivel national ct si la nivel mondial, caci este cu siguranta o problema destul de importanta n ceea ce priveste viata fiecaruia dintre noi. Din cele expuse mai sus rezulta ca problema avortului are cel putin 3 conotatii sociale: a) Pe plan individual - cu implicatii biologice si psihologice asupra relatiei de cuplu

b) Pe plan social - legat de asigurarea continuitatii populatiei respective, renoirea sociala, raportul ntre grupele de vrsta. c) Pe plan legistlativ n fiecare tara trebuie sa se reglementeze aceasta problema.

Capitolul 1

Avortul ca act medical

1. Definitia medicala a avortului. 2. Avortul spontan si avortul provocat. 3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru salvarea vietii femeii.

4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii - prevederi ale legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu situatiile n care se poate efectua avortul ca mijloc terapeutic - sau avnd alte motivatii. 5. Consecinte medicale ale avortului. 5.1. Avort spontan. 5.2. Avort provocat prin mijloace si sub control medical. 5.3. Avort provocat cu mijloace empirice. 5.4. Efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort provocata cu mijloace empirice nu a fost finalizata. 5.5. Prevederile codului penal, a codului familiei si a altor legi privind pedepsirea celui sau celei care a efectuat un avort empiric periclitnd viata femeii si ucignd fatul.

Sectiunea1. Definitia medicala a avortului.

Prin avort se ntelege ntreruperea cursului sarcinii, spontana sau provocata, nainte ca produsul de conceptie sa fie viabil. Notiunea de viabilitate este discutabila n diferite tari, deoarece nu se poate preciza limita inferioara a viabilitatii. n unele tari dezvoltate ca S.U.A., Japonia, Suedia, etc., datorita progresului puericulturii, astazi se pot recupera numerosi feti nascuti cu aproximativ 500 grame, fapt care determina ca n aceste tari limita inferioara a viabilitatii sa fie considerata la 500g, respectiv 24 saptamni de gestatie. Rezulta deci ca orice fat sub 500g greutate sa fie considerat avort. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera avort orice fat care are sub 1000g si sub 28 saptamni de gestatie. n tara noastra avortul este considerat ca fiind ntreruperea intempestiva a cursului sarcinii de 28 saptamni (180 zile sau 6 luni), sau expulzia unui fat sub 1000g.

Sectiunea2. Avortul spontan si avortul provocat.

ntreruperea de sarcina este o trauma majora si ea se cuvine asumata cu toata responsabilitatea. Avortul nu-i de fel doar o problema morala, ci una de viata si de moarte, nemijlocit legata de carnea ta. Avortul spontan se produce fara vreo interventie, ci ca urmare a unor cauze generale sau locale. Avortul spontan deci cel care provine fara interventia unor manevre instrumentale locale sau n urma administrarii unor substante medicale abortive, nu este lipsit de riscuri pentru mama. Nici avortul legal terapeutic, nu este exclus sa duca la incidente sau accidente locale sau generale, fiind nsa efectuat n conditii de spitalizare, de catre medici calificati, aceste accidente pot fi prevenite sau rezolvate imediat fara a pune n pericol viata mamei. Unele dintre cauzele avortului spontan pot fi sarcina extrauterina, moartea fatului n uter din diferite motive (Exemplu: hidrops-fetalis n incompatibilitate feto-materna n ceea ce priveste sistemul Rh), avortul septic sau o malformatie congenitala a fatului incompatibila cu viata. n sarcina extrauterina, consecinta afectarii trompelor si ovarelor, ca urmare a infectarilor datorita avortului, se produc ngustari sau suduri ale trompelor care nu vor da voie oului sa coboare n uter spre a se dezvolta. Avortul provocat poate fi:

a) Avort accidental nedorit de gravida si datorat unor cauze din afara (lovituri, caderi, intoxicatii). b) Avort terapeutic produs prin interventie chirurgicala, n unitatile specializate atunci cnd sarcina agraveaza starea de sanatate a femeii sau produsul de conceptie este compromis. c) Avort la cerere - admis de lege la cererea femeii. d) Avort provocat n afara prevederilor legii, cel mai adesea de persoane necalificate. Avortul n afara legii este un act de violenta extrem de periculos. Aceasta forma de avort ilegal, este practicat de persoane necalificate, procedeele fiind nestiintifice deci daunatoare sanatatii. Metodele si mijloacele de producere a avortului variaza foarte mult si adesea sunt legate de felul de viata, de mediul n care traieste femeia. Uneori pentru a obtine cu orice pret efectul avortiv, se folosesc, prin necunoasterea actiunii medicamentelor asupra organismului, doze foarte mari care produc grave tulburari hormonale prin inhibitia functiei hipofizei, cu rasunet asupra starii fizice si psihice a femeii. n asemenea situatii avortul este recomandat terapeutic. Recurgerea la avort poate instala sterilitatea secundara. Aceasta se produce fie

datorita rasunetului avortului asupra glandelor endocrine, fie ca urmare a raclarii brutale a mucoasei, care nu se va mai dezvolta, a aderentelor la nivelul colului si al peretilor uterului, stari la care adesea ntlnim si tulburari ale menstruatiei (amenoree, hipomenoree), nsotite de alterari psihice deosebite.

Sectiunea 3. Situatii biologice si medicale care impun avortul ca terapie pentru salvarea vietii femeii.

Exista situatii n evolutia sarcinii care, din pacate, au avortul ca unica solutie pentru protectia mamei si chiar salvarii vietii ei. n aceste cazuri actul medical serveste nu numai la mentinerea sanatatii femeii aflate n aceasta situatie, dar si previne nasterea unui fat ce poate prezenta grave afectiuni cu implicatii deosebite n viata sociala, economica si spirituala a familiei. n acest subcapitol vom prezenta ctiva dintre factorii care pericliteaza evolutia normala a sarcinii si ca urmare procedeul avortului terapeutic este cel mai indicat, chiar daca nu este dorit de femeia care vrea sa aduca pe lume un copil. Dintre acesti factori, cei mai importanti sunt:

1) Virusurile ce cauzeaza rubelola, parotida epidemica, rujeola. Din acest motiv asigurarea imunizarii este obligatorie. 2) Deficientele factorilor de coagulare (ex. factorul 7, 8, 13, C.I.DD. (coagularea intravasculara diseminata)), ce produc sindromuri hipercoagulabilitate si tromboze ce pot cauza moartea fatului. 3) Contraceptivele orale ce sunt folosite inconstient sau abuziv (suicid) n timpul sarcinii. 4) Infectia cu Campylobacter si alte specii cum ar fi Salmonella. Shiggilla, Yersinia. 5) Infectii cu Mycoplasma, Chlamidya, Rickettsia. 6) Excesul cu cafeina, nicotina. 7) Sindroame anemice sau mielodisplazii. 8) Endocardite infectioase. de

9) Tetanus. 10) Boli cu transmitere sexuala cum ar fi sifilisul.

n toate aceste cazuri si cu siguranta n multe altele este necesara interventia chirurgicala pentru a nlatura produsul de conceptie si pentru a nu pune n pericol viata femeii nsarcinate.

Sectiunea 4. Procedee medicale si procedee empirice de ntrerupere a sarcinii, prevederi ale legislatiei din tara noastra si alte tari n legatura cu situatiile si conditiile n care se poate efectua avortul ca mijloc terapeutic sau avnd alte motivatii.

n momentul actual, Romnia foloseste ca mijloc predominant de planificarefamiliala, avortul la cerere. Legislatia dupa care se face avortul la cerere a fost elaborata imediat dupa decembrie 1989. "Avortul se practica la cerere fara nici o restrictie, (teoretic pna la 12 saptamni de sarcina). Legea actuala este de fapt actualizarea Decretului 463 din 30 septembrie 1957, pe baza unor ordini si instructiuni elaborate de Ministerul Sanatatii dupa decembrie 1989. n Romnia s-au efectuat n 1990, 922.965 de avorturi la cerere, iar n 1991, 866.934 de avorturi la cerere. Cifrele sunt de 10 ori mai mari decat n Olanda. Din punct de vedere medical, intreruperea de sarcina la cerere este permisa n cele mai multe tari pna la 12 saptamni gestationale (cu mici exceptii: Olanda 24 saptamni, Suedia 18 saptamni, Turcia, Iugostlavia 10 saptamni). Liberul recurs la avort n Europa este o posibilitate destul de recenta pentru majoritatea tarilor, cu mici exceptii. De-a lungul timpului legislatiile existente nu au

facut dect sa sublinieze interdictii, numai sarcina care pune n pericol viata femeii permitnd permanent un acces legal la avort. ntreruperea sarcinii la cerere sau pe

motive medico-sociale largi, este acum legiferata n intreaga Europa, exceptnd Irlanda si Malta. Cu toate acestea, multe femei recurg nca la metode empirice de ntrerupere a sarcinii. Motivarea legilor de liberalizare a avortului, sunt legate de reducerea morbiditatii si mortalitatii prin avortul ilegal, de acesul la avort pentru femeile sarace, de respectarea drepturilor femeii de a-si decide maternitatea. Rareori guvernele citeaza controlul cresterii populatiei, cu o motivare a adoptarii unei politici nerestrictive n privinta avortului. Efectele ridicarii restrictiilor legale asupra avortului si contraceptiei n Romnia, ncepnd cu 1990, au fost impresionante: numarul deceselor prin avort au scazut dramatic, iar patologia asociata acestuia ocupa un loc din ce n ce mai mic n ansamblul activitatilor medicale legate de sanatatea femeii. Un nou obiectiv solicita acum eforturi sporite din partea personalului medical: organizarea unor servicii de avorturi care sa faca fata cererii explozive din partea populatiei feminine si nfiintarea unor retele de cabinete de contraceptie. n ciuda liberarii asigurate de lege, de a opta pentru ntrerupera sarcinii, asistam aparent paradoxal, la aparitia n continuare a noi cazuri de avort provocat empiric cu mult mai putine ca n trecut, dar din care unele sunt grav complicate si au un sfrsit fatal. Ignoranta fata de viata sexuala si fata de reproducere a tinerei generatii, combinata cu atitudinea n general a parintilor si a anturajului fata de adolescenta gravida, usurinta cu care unele femei recurg la practici abortive empirice, pe motivul ca au fost eficiente n trecut, accesul dificil la serviciile de avorturi datorita supraaglomerarii sau departarii prea mari de locul de resedinta, sunt numai cteva din cauzele care duc la persistenta avortului provocat.

Sectiunea 5. Consecintele medicale ale avortului: spontan, provocat prin mijloace si sub control medical; provocat cu mijloace empirice; efecte asupra fatului n cazul n care ncercarea de avort provocata cu mijloace empirice nu a fost finalizata; prevederile Codului penal si a altor legi privind pedepsirea celui care a efectuat un avort empiric periclitnd viata femeii si ucignd fatul.

Avortul spontan are o frecventa de 10% n raport cu cifra nasterilor. Cauzele ce pot determina avortul spontan sunt:

materne, de origine genitala, ca: malformatii ale uterului, sinechii uterine, endometrioze, inconsistenta cervicoistmica, tumori uterine, modificari de pozitie a uterului, bruceloza, toxoplasmoza, ricketsioza.

materne, extragenitale intoxicatii grave, boli infectioase, stari toxice, anemii, avitaminoze, boli metabolice, izoimunizare.

Cauzele ce tin de produsul de conceptie si anexele acestuia se refera la factori genetici, moartea produsului n uter, nidatie anormala, malformatii, hidramnios, mola hidatiforma. Pot exista si cauze mixte hormonale. n avorturile mici, mai frecvent produsul de conceptie se elimina cu cheagurile de snge. n avorturile din luna 2-3 fatul se elimina primul, apoi placenta, avortul ntr-un

timp fiind foarte rar. Durerile lombo-abdominale apar odata cu contractiile, iar hemoragia este mai abundenta, cu cheaguri, continua. Pierderea de snge persista att timp ct se vor gasi, n cavitatea uterina resturi ovulare. Avorturile mari din luna 4-6 se produc mai lent, lund aspectul unui mic travaliu. Tratamentul se face cu putin repaus la pat, sedative, antihispastice, tratament hormonal, cerclaj uterin, n functie de cauza avortului. n ceea ce priveste avortul provocat, majoritatea nu doresc probabil sa puna problema aparitiei primelor mamifere meritnd numele de "oameni". "Animalul uman" este astfel constituit petru ca abstinenta sexuala nu este n general o solutie utilizata; ori pna acum, n epoca recenta nu se cunosteau practic metode contraceptive eficace si se recurgea frecvent la avort sau la pruncucidere. Societati diferite interpreteaza diferit notiunea "limitele securitatii ". n anumite cazuri, avortul este daca nu aprobat totusi tolerat; de altii este considerat un grav delict si sever sanctionat; dupa unii, este practic obligatoriu n anumite circumstante. Primele nscrisuri din istoria umana contin deja referinte ce privesc avortul. n cteva pagini din papirusul egiptean Eber pot fi interpretate formule destinate provocarii avortului. Atitudinea pe care o adopta societatea vis-a-vis de avortul provocat nu pare sa depinda de nivelul sau de dezvoltare tehnica. Nimic nu permite sa se spuna ca popoarele "primitive" scuza avortul, n timp ce popoarele "civilizate" l condamna. Avortul pare sa fi fost tolerat de popoarele egiptene si romane. si n Grecia, Aristotel l considera obligatoriu n anumite cazuri. Problema avortului are un caracter particular atunci cnd se vorbeste n termeni religiosi, nu numai civili. Exista cazuri prevazute de lege, n care este justificata si necesara provocarea avortului. n asemenea cazuri este nsa nevoie de un medic specialist care sa faca interventia. Provocarea unui avort n alte conditii dect cele prevazute de lege este ilegala, constituind avortul criminal sau delictual. Producerea avortului prin mijloace empirice n conditii improprii, de personae fara calificare constituie un adevarat dezastru care determina ravagii nspaimntatoare n corpul femeii. O mare parte din femeile care practica aceste manevre ramn pe veci infirme, iar o parte din ele mor. Procedeele de efectuare ale avortului delictual sunt empirice, nestiintifice. De fapt, nu exista substante abortive propriuzise. Expulzia fatului consecutiv administrarii unor substante sau preparate este o urmare a otravirii mamei si nu un efect al actiunii lor asupra produsului de conceptie. Ele actioneaza asupra organismului femeii si numai boala acesteia provoaca avortul. Este posibil ca otravirea mamei sa fie asa de grava nct sa produca moartea fatului,

dar avortul nu se produce. n alte cazuri, preparatele respective provoaca malformatii grave ale produsului de conceptie, malformatii care devin evidente la nastere. Copiii monstri sau cu diferite deficiente se nasc uneori, din cauzele unor substante chimice asupra oului n dezvoltare. Consumul n exces a unor astfel de substante nu reuseste sa produca avortul, n schimb femeia poate sa nasca un copil anormal. Trebuie sa recunoastem ca aceasta este pedeapsa cea mai grea pe care o poate primi femeia care a gresit. n ciuda eforturilor depuse, prognosticurile avorturilor delictuale ramne extrem de grave. n afara de mortalitatea mare care se nregistreaza, multe din femeile salvate ramn pe toata viata cu urmari grave pentru sanatate dintre care unele adevarate infirmitati. Mentionam printre acestea: - Leziuni inflamatorii cronice ale organelor genitale, foarte greu sau imposibil de tratat si care determina dureri n sfera genitala si aparitia de colectii purulente. - Metroragii (sngerari uterine). - Corioepitelion - cancerizarea resturilor ovulare ramase n uter. - Disparitia menstruatiei sau reducerea importanta a fluxului menstrual, determinata de sinechiile uterine (disparitia totala sau partiala a cavitatii uterine datorata lipirii peretilor uterului, urmare a distrugerii mucoasei uterine). - Afectiuni psihice n special psihoze depresive (frecvent associate cu ideea de culpabilitate). - Sarcina extrauterina. - Boala abortiva (avorturi cu repetitie) si nasterea prematura - Tulburari n comportamentul sexual cu aparitia frecventa a frigiditatii datorita de multe ori dispaureniei (dureri la contactul sexual) care apar din cauza leziuniilor inflamatorii cronice genitale si cicatricilor vaginale si perineale. Indiferent daca avortul este legalizat sau nu, provocarea lui delictual se pedepseste. Pentru a demonstra ca fapta celui care savrseste un astfel de act nu ramne nepedepsita vom mentiona cteva articole de lege care ilustreaza acest fapt.

Codul penal din 1948 prin articolul 482 spune: "Acela care prin orice mijloace provoaca ntreruperea cursului normal al sarcinii comite delictul de avort si se pedepseste precum urmeaza:

1. Cnd delictul este savrsit fara consimtamntul femeii nsarcinate, cu nchisoare corectionala de la 2 la 5 ani. 2. Cand delictul este savrsit de nsusi femeia nsarcinata, necasatorita sau cnd aceasta a consimtit ca altcineva sa i-l provoace, cu nchisoare corectionala de la 3 la 6 luni, iar daca femeia este casatorita, cu nchisoare corectionala de la 6 luni la un an.

si articolul 482 modificat si publicat n Buletinul Oficial nr. 26 din 30 septembrie 1957 spun: " ntreruperea cursului unei sarcini, efectuata n afara institutiilor medico-sanitare de catre orice persoana, sau n institutiile medico-sanitare de catre o persoana fara calificare medicala de specialitate se pedepseste cu nchisoare corectionala de la 1 la 2 ani. Articolul 483 din acelasi cod spune ca: 'Tentativa infractiunii prevazute la articolul 482 se pedepseste.' Codul penal a fost modificat de-a lungul timpului, dar aceasta infractiune este prezenta n toate. Iata ce spune articolul 185 din Codul penal din 1973: 'ntreruperea cursului sarcinii prin orice mijloace, n afara conditiilor admise de lege cu consimtamntul femeii nsarcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. Fapta prevazuta la alin.1, savrsita fara consimtamntul femeii nsarcinate se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 5 ani. Daca prin fapta prevazuta n alineatele precedente s-a cauzat femeii vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este n cazul prevazut n alin. 1 nchisoare de la 2 la 5 ani, iar n cazul alin. 2, nchisoare de la 3 la 6 ani. Daca prin fapta prevazuta la alin. 1 sau 2 s-a cauzat moartea femeii nsarcinate, pedeapsa este n cazul prevazut la alin.1 nchisoare de la 5 la 10 ani, iar n cazul alin.2, nchisoare de la 7 la 12 ani. Art.186 din acelasi Cod spune: ' ntreruperea cursului sarcinii, savrsita de femeia nsarcinata se pedepseste de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza fapta femeii de a fi consimtit la ntreruperea cursului sarcinii de o alta persoana.

si actualul Cod penal contine prevederi cu privire la provocarea ilegala a avortului. Articolul 185 din prezentul Cod a fost reintrodus cu acest nou continut prin Legea nr. 140 din 1996. "ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, savrsita n vreuna din urmatoarele mprejurari" a) n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; b) de catre o persoana care nu are calitate de medic de specialitate; c) daca vrsta sarcinii a depasit 14 saptamni se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. ntreruperea cursului sarcinii, savrsita n orice conditii, fara consimtamntul femeii nsarcinate, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Daca prin faptele prevazute n alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii nsarcinate vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii nsarcinate, pedeapsa este nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. n cazul cnd fapta prevazuta n alin. 2 si 3 a fost savrsita de medic, pe lnga pedeapsa inchisorii , se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art 64 lit.c). Nu se pedepseste ntreruperea cursului sarcinii efectuata de medic: a) daca ntreruprea cursului sarcinii este necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii nsarcinate de la un pericol grav si iminent care nu putea fi nlaturat altfel; b) n cazul prevazut n alin. 1.c), cnd ntreruperea cursului sarcinii se inpunea din motive terapeutice, potrivit dispoziitilor legale; c) n cazul prevazut n alin.2, cnd femeia nsarcinata s-a aflat n imposibilitatea de asi exprima vointa, iar ntreruprea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale. Observam ca legiuitorul romn a considerat din motive lesne de nteles ca avortul provocat n anumite cazuri trebuie pedepsit. Nu putem spune ca pedepsele date de el sunt pe masura gravitatii faptei, cert este ca nu sunt trecute cu vederea.

CAPITOLUL 2

Cauze sociale, phihologice sau de alta natura ale recurgerii la avort

Sectiunea 1. Cauze ce tin de statutul social al mamei sau al tatalui; varsta scazuta a mamei; rezultat al unei relatii intamplatoare sau care dureaza dar care nu are sansa sa se finalizeze printr-o casatorie.

Se stie ca pentru a crea viata este nevoie de un cuplu (un barbat si o femeie). O prima ntrebare care se pune este problema momentului cnd poate fi nceputa viata sexuala. Aceasta problema are doua aspecte principale, si anume unul biologic si unul social care se mpletesc n asa masura, nct ar fi o greseala sa se puna accentul pe numai unul dintre ele. n ceea ce priveste maturizarea biologica se poate spune ca ea s-a produs la vrsta de 16-17 ani la fete si la vrsta de 17-18 ani la baieti. La aceasta vrsta ei pot procrea, dar din punct de vedere social ei nu pot ntemeia o casatorie desi legea o permite (Prevederi n Codul familiei). Data fiind constienta asupra instinctului de reproducere, se poate afirma ca nevoia de a avea raporturi sexuale este direct proportionala cu importanata pe care i-o acorda individului respectiv, n raport direct cu preocuparile sale n legatura cu sfera sexuala. Unele fapte din jurul tnarului pot exagera aceste nevoi, le pot influenta, mergnd pna la trezirea precoce a instinctelor. Un numar mare din femeile care recurg la avort fac parte dintr-un esantion social difera putin fata de normalitate. Multe dintre ele provin din familii dezbinate, cu parinti ce consuma alcool, divortati; altele chiar daca traiesc ntr-un mediu sanatos, ntr-o familie normala, "n numele dragostei" au legaturi nainte de a se casatori, si se trezesc n astfel de situatii n care de cele mai multe ori, avortul reprezinta pentru ele singura solutie. Cei care si ncep viata sexuala devreme nu constientizeaza ca acest lucru poate fi daunator att din punct de vedere fixic ct mai ales moral. Femeile ce se confrunta cu o sarcina la o vrsta considerata frageda (15-18 ani) apeleaza la avort gndindu-se ca un copil le poate afecta desfasurarea normala a cursului vietii lor. Mai grav este faptul cand n urma unei relatii ntmplatoare sau chiar daca este de durata, aceasta nu se poate concretiza printr-o casatorie, prefeabil pentru ele sa avorteze. Cu siguranta femeile n general, si cele din acest grup mentionat n special, ce sufera un avort majoritatea ramn cu sechele si fizice da mai ales psihice pe viata.

Sectiunea 2. Cauze economice: saracia, lipsa de conditii elementare de locuit; somajul, teama parintilor ca nu si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate.

n epoca n care traim, gradul de saracie este un factor puternic n comportamentul sexual al femeii. n consecinta, nu este surprinzator ca, comportamentul reproductiv ar fi n corelatie limitata cu gradul de saracie. A da nastere unui copil este o responsabilitate enorma att pentru o femeie ct si pentru un cuplu. Observam, ca n Romania, dapa 1990 tinerele si asuma din ce n ce mai greu si mai trziu dorinta de a aduce un copil pe lume.Tranzitia n care se afla tara noastra i face pe tineri, pe viitorii parinti sa-si asigure un confort mai mult sau mai putin ideal nainte de a creste un copil. De aceea, tinerele din ziua de azi dau nastere unui copil la vrsta de 2530 ani, uneori chiar si pe aceasta. Multi dintre tinerii aflati la inceput de drum se lovesc de numeroase probleme de viata, pe care le considera piedici n aducerea unui copil pe lume. Din ce n ce mai putini semeni, au curajul din start de a se confrunta cu aducerea pe lume a unui copil.. Un numar mare dintre ei sunt cuprinsi de teama ca nu-si vor putea creste copiii n conditii ct de ct civilizate. Factorii care influenteaza natalitatea sunt multiplii: biologici, economici, culturali. Natalitatea mai este influentata si de alti factori printre care dezvoltarea civilizatiei industriale, urbanizarea etc.Viata urbana mai complicata, mama lucreaza, nu are cu cine sa lase copilul, familia nu are spatiu suficient sau pur si simplu nu are o locuinta, aspiratiile familiilor tinere legate de atingerea unui standard material mai ridicat, amna momentul nasterii unui copil. arile dezvoltate nregistreaza n mod constant scaderea natalitatii; ele au umplut "golul" prin ncurajarea emigrarii. n Anglia si Franta procesul de scadere a natalitatii a nceput la mijlocul secolului al 19-lea, n tarile est-europene, la mijlocul secolului 20, iar n tarile n curs de dezvoltar nu da semne de scadere ci dimpotriva. Atitudineaa colectivitatii fata de actuala situatie a natalitatii, pe un fond general de ngrijorare, cuprinde componente contradictorii. Pe de o parte, situatia actuala a Romniei este extrem de ngrijoratoare din punct de vedere demografic. "Sa invocam doar aspectul cel mai grav: caderea brutala a natalitatii n ultimii 8 ani. De la 16,11 nasteri la 1000 de locuitori n 1989 la 10,5 n 1997. ngrijorarea fata de aceasta situatie este generala si exista sentimentul ca ntr-un punct al viitorului vor trebui luate masuri corective accentuate pentru a oferi o baza demografica adecvata unei evolutii sociale normale. Femeile cu resurse de a creste copii - clasa mijlocie si superioara indica cte un "pattem" de familie cu un copil, cel mult doi. n acest larg segment al familiilor sarace, lipsite nu numai de resursele economice, dar adesea si de resursele educationale si sociale necesare, tind spre o natalitate la limita sa naturala. Desi numarul de copii este mult mai scazut dect considera colectivitatea a fi normal, un numar mare de copii sunt practic abandonati de catre colectivitate: n strada, n institutii de copii care nu le asigura o dezvoltare normala, n familii care le ofera conditii de viata cu totul improprii. n ciuda naltei vizibilitati a femomenelor si a multiplelor initiative, att interne ct si externe, nu par a exista indicii ale unei redresari semnificative a situatiei.

n conditiile n care copilul devine o sursa rara pentru colectivitate, aceasta nu este capabila sa ofere suportul necesar pentru cultivarea ei adecvata. ngrijorarea mamei si a copilului sunt cronic sub standardele unei societati centrata pe copil. Educatia, desi considerata o problema de prioritate nationala, primeste resurse precare n raport cu toate celelalte tari europene. Desi toate studiile sunt de acord ca, pe fondul unor venituri salariale la limita saraciei, copiii prezinta un risc major de a trai n saracie, suportul financiar pentru familiile cu copii a fost neglijat cronic de actorii politici. " Alocatia pentru copii reprezenta la sfrsitul anului 1996 mai putin de 25% din valoarea sa pe 1989. Redresarea partiala care a avut loc n ianuarie 1997 tinde a fi spulberata de inflatie ".[21] n momentul actual, n contrast cu ngrijorarea fata de scaderea natalitatii, nu pare a exista o vointa politica articulata de suport al copilului si a familiilor cu copii. Nu se ntrevad premisele politice pentru o reconsiderare de principiu a prioritatilor de politica sociala

Sectiunea 3. Slaba socializare a tinerilor pentru rolul de parinte: egoismul cu toate formele lui de manifestare; starea psihologica sau medicala a parintilor sau a unuia dintre parinti.

Lipsa unei ndrumari educative sistematice si competenta privitor la problemele sexualitatii poate avea consecinte nedorite n ceea ce priveste viata afectiv-sexuala a tnarului, care n functie de solutiile gasite i poate angaja ntregul destin. Pe de alta parte, o sexualitate neevolutiva poate duce la dezordini de conduita sau la actiuni compensatorii degradante. La nivelul convietuirii sociale, ct si n ambianta familiala, dificultatile conflictuale generate de ingnoranta n acest domeniu (deci de lipsa maturitatii afective-sexuale) se rasfrng, de regula, asupra ntregii vieti relationale a individului. n astfel de situatii pot aparea numeroase probleme, adevarate tragedii, cum ar fi aparitia unei sarcini nedorite ce i pune ntr-o postura nu tocmai convenabila, pe autorii ei. De cele mai multe ori, femeia vede ca unica solutie pentru a-si continua viata singura sau n cuplu, avortul. Putine stiu insa de la inceput ce efecte traumatizante poate avea acest fapt pe plan fizic, dar mai ales fizic. Motivele care fac o femeie sunt si au fost multe n cursul istoriei umanitatii. De obicei este un motiv grav, ca n aceste cazuri cnd saracia si starea proasta a sanatatii intra n joc, pna acolo cnd nasterea ar creea serioase probleme sociale. Cteodata motivul poate parea nebunesc: anumite femei din Insula Lessu, de exemplu, avorteaza, pentru ca sarcina este incompatibila cu dansul care pentru ele conteaza mai mult dect marea bucurie de a naste.[22] Occidentali sunt foarte preocupati de pericolul psihic ce avortul l cauzeaza mamei. Avnd n vedere ca noile familii vor sa-si construiasca mai nti de toate o cariera, un statut social cat se poate de bun, problema nasterii unui copil crendu-le dificultati, acestia o neglijeaza iar daca se iveste gasesc imediat scapare - n avort. Multe femei nu tin cont de gravitatea acestui fapt si nici de implicatii sale fizicopsiho-sociale si cu siguranta le afecteaza. Unele recurg la acest act doar spunndu-si ca nu sau distrat suficient, ajungnd sa nu mai simta nimic.

Nicolae lorga afirma: "Pentru a fi cu adevarat om, trebuie sa te gndesti la doua lucruri: ca alti oameni au fost ca sa fii tu si ca tu nsusi esti ca sa fie alti oameni". Daca am comenta un pic aceste "mari" vorbe, le-am ntelege sensul. Pna la urma avortul este un act de egoism, de vanitate. Religia crestina condamna vehement practicarea avortului si o condamna pe femeia care l face. Problema avortului complexa si controversata, ridica numeroase si variate aspecte, att pe plan medical ct si pe plan socio-juridic-economic. Pe plan medical, deoarece este nca practicat pe scara larga, n conditii de risc crescut, fie clandestin cu mijloace empirice, fie la vrste mari de sarcina, antrennd punerea n pericol a vietii femeii si sechele. Pe plan socio-economic, datorita unui nivel sanitar necorespunzator, avorturile sunt generatoare de cheltuieli ridicate att pentru colectivitate ct si pentru familie: destramarea unei familii prin moartea femeii sau prin infirmitati generale: scaderea extrem de ridicata a indicelui de natalitate. Pe plan juridic se pune o mare ntrebare: "A anula venirea pe lume a unei fiinte este sau nu o crima ?." Au fost date o multitudine de raspunsuri la aceasta ntrebare de pe toate meridianele globului. Unii au raspuns pro, altii contra dar nu putem accepta n unanimitate acest raspuns. Sectiunea 4. Rolul opiniei publice, a anturajului (parinti, rude, prieteni, anumiti "sfatuitori"). Costurile de ordin fizic si psihic ale unei sarcini neplanuite si nedorite sunt inegal distribuite, iar femeia le suporta ntr-o masura disproportionat de mare. Sarcina, pentru numeroase femei presupune o raportare duala si ambigua: pe de o parte ele se identifica cu sarcina lor, iar pe de alta parte ele se simt oprrnate de aceasta sarcina. De obicei, barbatul preseaza, sugereaza, impune avortul, cteodata chiar n cadrul casatoriei, dar mai ales cnd relatia respectiva s-a desfasurat ntr-un fel sau altul, extramarital. ndeobste sarcinile adolescentine tin de starea de "necasatoreala", iar iresponsabilitatea joaca un rol important n aparitia lor. De obicei femeile doresc avortul deoarece nu-si doreau un copil. Motivul acestei alegeri a devenit cu timpul foarte diferit. Avortul a devenit ceva la care femeile sunt constrnse de catre prietenii lor sau sotii nepregatiti pentru un copil, sau de probleme financiare. La aceasta se mai adauga frica de a pierde locul de munca, de a f nevoite sa renunte la scoala, de a fi singure sau aruncate n strada de catre parinti. Femeile care au nevoie de ajutor cnd sunt nsarcinate sunt stigmatizate de acest lucru. Barbatii care au participat la conceperea acestor sarcini nu sufera nici o discriminare, si lasa femeile sa aibe singure grija de asta. Multe femei declara ca au fost direct amenintate de tatal copilului catre a insistat pentru solutia avortului. Altele au fost puse n situatia de a alege ntre a face avort si a parasi casa parinteasca. Pentru o femeie tnara, nsarcinata si fara casa este coplesitor. Acestea "aleg" avortul pentru ca simt ca nu au nici o sansa. Fac barbatii asa ceva ? mping ei sau ameninta femeile ? Daniel Collahan considera: "Daca avortul legal a oferit mai multe optiuni femeilor, el a oferit deasemenea mai multe alegeri si barbatului. Ei au o noua arma pentru a manipula si abandona femeile." Dreptul la avort a creat un climat n care barbatii se pot bucura de relatiile

sexuale fara a se preocupa de consecinte. Avortul este privit de acestia ca o hotarre a femei, barbatii putndu-si astfel apara libertatea personala. Problema avortului s-a ridicat n toate tarile lumii. n continuare vom prezeanta cazul Americii ca exemplu, nainte de 1973, avortul a fost ilegal n America, n afara de cazul cnd sanatatea femeii era amenintata. Daca din punct de vedre medical aparea o problema, putea alege sa nu pastreze sarcina, doctorul efectua avortul, si nu se comitea astfel nici o crima. n martie 1970, Jane Roe, o femeie singura din Dallas, Texas, a intentat proces procurolului general. Jane Roe era necasatorita si nsarcinata si din aceasta cauza ea dorea sa aiba dreptul de a face avort asistat de un medic competent sub supraveghere medicala. Ea nu a putut face avortul n Texas, deoarece viata ei nu parea amenintata de sarcina, si cum nu-si permitea sa calatoreasca n alt stat pentru a face un avort legal n conditii de siguranta, ea a spus ca drepturile sale primare protejate de primul, al patrulea, al cincilea, al noulea si al paisprezecelea amendament erau obstructionate.[23] Astfel Curtea Suprema, dupa examinarea faptelor si a probelor, a decis ca Jane Roe avea dreptate si a decretat ca femeile au dreptul la avort legal la dorinta lor. Ideea ei era, ca o femeie care nu-si doreste un copil, nu ar trebui obligata sa aiba unul. De obicei, sarcina poate fi un lucru binecuvntat, dorit, constitutia protejnd femeile mpotriva sarcinilor nedorite.[24] Femeile moderne de oriunde au fost ncntate de aceasta decizie, fiind privita ca un pas mare nainte pentru drepturile femeilor. Aceasta a eliberat femeile de frica, de dependenta si le-a dat o noua putere de a-si conduce vietile. Vom prezenta nsa n aceasta lucrare si cteva cazuri de femei care au fost constrnse de soti, de prieteni, de alte persoane din anturaj, sa recurga la avort si care declara ca au suferit si au ramas cu grave sechele psihice. "Elena - 24 ani (Bucuresti) - prietenul meu a facut presiuni asupra mea, asa ca am simtit ca nu am nici o alta sansa. Am facut avort, n mai putin de o luna si jumatete am slabit 20 de kg. La sfrsitul celei de-a doua luni a urmat o cearta ntre noi si nu am mai vorbit 6 luni. Am ncercat sa rezolvam problemele printr-o prietena dar era nca multa furie ntre noi. stiu o femeie care a zis: "Nu-i mare problema" - referindu-se la avort. Pentru mine a fost. A trecut un an si nu e zi n care sa nu ma gndesc." "Annette - 18 ani (Chicago) - aveam doar 16 ani si deja ma chinuiam sa-mi pastrez slujba. Toata viata mea, tata mi-a zis ca daca ramn nsarcinata prea devreme o sa-mi ruineze viata. Deasemenea fara sa se gndeasca prea mult mi-a zis : "Trebuie sa faci avort. Vorbim mai trziu." Am ncercat sa gasesc o alta solutie dar el continua sa-mi spuna ca el nu ma va lasa. Asa ca am facut avortul. Acum ma simt devastata si ma urasc. As vrea sa dau timpul napoi si sa pastrez copilul. Dupa ziua mea de nastere m-am despartit de prietenul meu. Ma simt de parca nu ar fi trebuit sa ma nasasi-mi doresc sa mor cteodata. Deasemenea simt ca toata lumea este mpotriva mea."[25] "Elisabeth - 27 ani (SUA) - am vrut sa salvez relatia cu prietenul meu care era mpotriva copilului. Am luat singura decizia, dar el m-a convins. S-a suparat foarte tare cnd iam spus ca nu stiu daca pot trece prin asa ceva. Daca as alege din nou nu as face avortul." [26] Eu cred ca multe conflicte apar datorita problemelor economice. Barbatii care au dificultati n ntretinerea lor proprie sunt depasiti de cresterea problemelor financiare cnd n viata lor apare o femeie si un copil.

Pe de alta parte nici guvernele tuturor statelor nu realizeaza ca aceasta este o problema foarte importanta. Ele ar trebui sa realizeze ca oamenii n vrsta nu mai pot lucra. Ei au contribuit de-a lungul vietii cu bani. Atunci de ce guvernele nu ajuta femeile nsarcinate ? Este viata lor si a copilului nou-nascut mai putin importanta dect viata unui om de 65 de ani ? Ar fi prea mult sa cerem celor ce conduc tara sa ajute femeile pentru cresterea copiilor n primii ani de viata ? Oamenii bogati si asigura copii lor ca acestia sa nu sufere nici o lipsa. Nu vei gasi femei tinere bogate care sa sufere de sindromul depresiei post avort. Acest lucru se datoreaza faptului ca au facut o alegere reala si nu una economica. Conflictul deriva din faptul ca politicienii si societatea gndesc ca este foarte usor si acceptabil ca o femeie sa nu-si pastreze copilul pe care poate sa-1 ngrijeasca. Ei nu se gndesc la sentimentele femeii care face avort, nu pentru ca nu-si doreste copilul ci pentru ca este disperata si fortata la aceasta decizie. Acesta contrasteaza cu societatea n care ajutorul pentru familie si copil este o prioritate. Aceasta asigura o buna educatie, ajuta mamele ce doresc sa continue sa munceasca ncurajnd astfel rata natalitatii. Desi Romnia a avut timp de un sfert de veac de suferit din cauza interzicerii avortului, D 770/1966 facnd adevarate ravagii n societatea romneasca, desi avortul, acum legalizat implica emotii puternice, am recomanda tuturor femeilor care sunt nsarcinate sa chibziuasca bine nainte de a se angrena la asa ceva. Din punctul meu de vedere ar trebui ca decizia n efectuarea unui avort sa-i apartina n totalitate. Nici parintii, nici prietenii si nici chiar sotul sa nu aiba nimic de spus. Desi rani sufletesti si fizice vor exista cu siguranta, nu vor fi puse n cazul de a acuza pe altcineva. Cteodata acesti "sfatuitori" distrug vieti a milioane de femei ce ramn stigmatizate tot restul vietii.

Sectiunea 5. Dreptul elementar al individului.

Declaratia drepturilor copilului din 1959, Capitolul II punctul 5, consacra n principiul 3 - "Copilul va acea dreptul la nastere, la un nume si la o cetatenie." Acest lucru ar trebui respectat de toata lumea si n special de femeile care sunt n ipostaza de a aduce pe lume un copil. Pentru ca acum avortul este legalizat n majoritatea tarilor lumii, cu putine exceptii, femeile avnd acest drept, se pune ntrebarea daca nu cumva ele ar trebui sa plateasca? Asta nu poate fi rezolvata dect de Instanta Suprema - de Dumnezeu. Indiferent de religie, avortul este considerat un sacrilegiu.

CAPITOLUL 3

Politica pronatalista a regimului Ceausescu si consecintele ei sociale

Sectiunea 1. Cteva consideratii n legatura cu evolutia demografica n Romnia n secolul XX. Accent pe perioada dupa cel deal doilea razboi mondial.

La l ianuarie 1996, populatia estimata a Romniei a fost de 22.651.000 locuitori.[27] Numarul actual al populatiei este rezultatul ndelungat al natalitatii si mortalitatii la care se adauga contributia migratiei internationale si a celor doua razboaie mondiale. Bazele statului romn modern au fost puse n anul 1859 prin actul unirii Principatelor Romne (tara Romneasca si Moldova); desavrsirea unitatii nationale a Romniei a avut loc n anul 1918, ca urmare a Pacii de la Versailles. n perioada 1859-1992 au avut loc n Romnia zece recensaminte ale populatiei. Pentru anul 1870 se estimeaza o populatie de circa 8.600.000, iar la sfrsitul anului 1900 ea s-ar fi cifrat la 11.168.000 locuitori, n decurs de 80 de ani (1912-1992), numarul populatiei romne a crescut cu peste 10.000.000 locuitori n procent de 78,6 %. Ritmurile de crestere au diferit n fiecare perioada, oscilnd ntre 0,4 si 1,2 % anual, cu exceptia perioadei 1941-1948, cnd acesta a fost negativ (-0,2%), ca urmare a efectului celui de-al doilea razboi mondial si al celor doi ani de seceta (1945 si 1946).[28] Dupa cel de-al doilea razboi mondial, politica demografica a Romniei a fost variata, oscilnd ntre un pronatalism rigid cu restrictii severe fata de aovrt (1948-1957, 1966-1989) si o liberalizare completa a avortului (1958-1965). n 1966, rata natalitatii scazuse la 14,3 nasteri la 1000 locuitori fata de 1957 (naintea liberalizarii avortului) cnd se nregistreaza 22,9 nsteri la 1000 locuitori, n 1966, rata anuala de crestere a populatiei era sub l % fiind una din cele mai scazute din Europa.[29] Numarul redus al membrilor familiei a devenit normativ, Romnii s-au aliat si ei tendintelor demografice moderne ale Europei. Dupa cel deal doilea razboi mondial, alti factori au contribuit la preferinta unei natalitati reduse, printre care si nesiguranta provocata de instalarea unui nou regim concentrat asupra transformarii radicale a societatii. Epuizarea fizica si mentala provocata de devastarea razboiului, inclusiv efectele secetei si a foametei raspndite, au afectat deasemeni practicile de reproducere, ntre 1946 si 1955 natalitatea a scazut n mod constant, cu exceptia unor scurte izbucniri care pot fi atribuite rentregirii familiilor dupa primul razboi mondia|au devenit ei nsasi adulti pregatiti sa-ti ntemeieze propriile lor familii. Cnd n 1948 noul regim popular si demografic instalat a promulgat o lege pentru a reglementa practica legala a avortului s-au reprodus politicile decretate ceva mai trziu devreme @e Uniunea Sovietica, aflata atunci sub conducerea lui Stalin, care a interzis avortul n 1936. ntr-adevar art. 482 din Codul Penal romn a fost revizuit considerndu-se ntreruperea unei sarcini normale ca un act criminal. Din moment ce obtiunea planificarii familiale erau limitate la metodele traditionale si la avortul criminal, acesta din urma a ramas comun si a fost practicat mai mult sau mai putin cu acordul tacit al autoritatilor. ntre 1948 si 1957 discrepanta dintre lege si activitatile nepedepsite ilegale, s-a nradacinat att de mult n viata cotidiana nct nsasi legea nu mai avea sens.

Efectele ei asupra natalitatii au fost aproape neglijabile. Scaderea nasterilor a continuat, accentund distanta n continua crestere dintre prerogativele legislative concepute pentru a asigura ducerea la termen a sarcinilor, si practicile populare desfasurate de femei pentru a preveni sau stopa sarcina. n 30 septembrie 1957, a fost adoptata legea prin care avortul era legal la cerere. Textul decretului stipula ca: "ntreruperea unei sarcini normale trebuia sa fie facuta la cererea femeii nsarcinate." Articolul 482 al Codului Penal a fost nca o data modificat astfel: "pot fi pedepsite numai avorturile care se efectueaza n afara institutiilor medicale abilitate, sau de catre persoane carora le lipseste o pregatire profesionala calificata." Avortul era platit de catre femei dar suma fixata era mica. La acea vreme, un avort reprezenta contravaloarea a aproximativ doi dolari. Textul decretului nu acordase nici o importanta motivelor care le-ar fi determinat pe femei sa apeleze la aceasta modalitate. Ba mai mult, presa nu a acordat deloc atentie acestei noi legi. Aceasta tacere era neobisnuita ntr-un mediu care servea n ntregime interesele guvernului si nu scapa nici o ocazie care ar fi putut sa explice sau sa justifice deciziile luate. Dupa aproape 10 ani, procesul de transformare nceput la sfrsitul anilor 1940, dobndeste o anumita nota de consistenta. Noua ordine politica fusese instaurata; ncepea consolidarea sociala, politica si economica. Pentru a facilita aceste schimbari radicale trebuiau distrujp institutiile, normele si valorile sistemului social precedent. Schimbarea obiceiurilor familiale si a grupurilor sociale traditionale urma sa asigure un mijloc de a crea o mobilitate geografica si sociala, n schimb, mobilitatea si schimbarea radicala au influentat atitudinea populatiei n ceea ce priveste repreducerea si comportamentul social. Printre factorii care au influentat n anul 1957 decizia de liberalizare a avortului a fost "solidaritatea ideologica internationala." Cea mai mare parte a tarilor din sfera sovietica au nceput sa introduca legea de liberalizare a avortului n 1956, actiuni care erau nca o data privite de anumiti specialisti ca fiind o imitare n lant a tarilor la initiativa sovietica. Avortul a fost legalizat n anul 1955. n preambulul acestei legislatii, principalul motiv pentru discriminarea acestuia a fost nevoia de a pune capat consecintelor negative ale sanatatii femeilor care efectuau avorturi n afara spatiilor abilitate. Desi este un adevar evident, grija pentru sanatatea femeilor nu a constituit umotivul principal n adoptarea acestor masuri. Factorii politici pareau a fi mult mai importanti pentru conducerea Romniei. n aceasta perioada, emanciparea sociala si familiala a femeilor era omniprezenta n discursurile retorice ale liderilor Partidului Comunist. Liberalizarea avorturilor a facut posibila statului o camuflare a faptului ca acesta nu avea nici puterea, nici interesul sa sustina reala emancipare economica si sociala a femeilor. Sublinierea grijii "umane" pentru sanatatea femeilor era necesara pentru a obtine din partea lor o implicare completa la "construirea socialismului." si alti factori geo-politici par sa fi influentat legalizarea avortului, n 1956, comunismul n stil sovietic s-a confruntat cu prima sa grija majora. Ungaria, Polonia si Germania de Est s-au revoltat mpotriva dominatiei sovietice. Multi studenti romni si intelectuali din centrele universitare cum ar fi Bucuresti, Timisoara si Cluj siau declarat solidaritatea fata de revolutia din Ungaria. Unii au organizat chiar demonstratii mpotriva ordinii politice. Desi agentii politiei alertati imediat au mpiedicat aceste activitati, valul de arestari si expulzari din universitati care a urmat a agravat relatiile si asa dificile ntre stat si populatie. Liberalizarea avortului a fost printre momelele oferite populatiei pentru a

ameliora starea de tensiune si pentru a schimba imaginea regimului. Acest "da si ia" - foarte redus - era o tehnica politica folosita foarte des de cei de la putere. Consistenta proiectului politicii comuniste era n mod paradoxal determinata de inconsistentele structurale inerente n legislatia "populara si democratica." Conjunctura factorilor mentionati mai sus, att internationali ct si interni, duc la producerea unui scop constant spre fertilitate. n absenta comercializarii si promovarii metodelor de contraceptie alternetive, avortul ramnea cea mai practicata metoda de controlare a fertilitatii pentru populatia care era convinsa de nevoia de a mai reduce numarul membrilor familiei. Liberalizarea avortului nu a cauzat o crestere a natalitatii ci mai degraba a nlesnit practica avortului. Cshetau nota: "Trebuie sa admitem ca scaderea fertilitatii n Romnia din 1960 ar fi survenit chiar fara liberul acces la avort, n opinia noastra, fertilitatea declinata att de simplu a fost pronuntata de lunga durata n absenta unei legislatii liberale cu privire la avort."[30]

Sectiunea 2. Legea din 1966 de interzicere a ntreruperilor de sarcina; prevederi juridice ce vizau femeia avortiva si personalul medical.

n timpul anilor lui Ceausescu accentuarea ideologica asupra politicii demografice dobndeste o forma concreta prin initiative legislative si politice. De-a lungul celor 23 de ani n care politica demografica a fost la putere trei faze ale activitatii legislative au fost identificate: 1966-1973, 1974-1984 si 1984-1989. interzicerea avortului n anul 1966 a constituit centrul legislatiei si al politicii care a afectat viata intima a cetatenilor prin legislatia lui Ceausescu. Ambivalenta regimului fata de rolul femeilor n construirea socialismului si al familiei (ale carei origini institutionale si organizare erau suspecte din punct de vedere ideologic) era consecvent reflectata n modificarea masurilor politice si legislative. Intensificarea masurilor de interzicere a avortului a aparut n ciuda curentului popular de a reduce numarul de copii n familie. Continuarea tensiunilor care au rezultat din campania agresiva a Statului mpotriva avortului si a contraceptiei si a trucurilor defensive ale populatiei mpotriva statului de a le controla vietile sexuale si de reprroducere au afectat dramatic att intruziunile regimului n intimitatea vietii de zi cu zi ct si constituirea corpului politic. Ceea ce este cunoscut astazi n Statele Unite ca "valori familiale", erau fundamentate n Romnia pentru politica demografica. Obsesia personala a lui Ceausescu era, ntr-o forma sau alta, "familii cu multi copii." Din perspectiva valorizarii familiei, combinatia ntre masurile pronataliste si anti-avort era ideologic coerenta, asa cum era atentia legislatiei ndreptata spre mentinerea familiei unite. La 01.10.1906 - o decada dupa ce avortul a fost legalizat, Consiliul de Stat prin Decretul 770, interzice ntreruperea cursului sarcinii. Preambulul acestui decret spune: "ntreruperea sarcinii reprezinta un act cu grave consecinte pentru sanatatea femeii, si este n detrimentul fertilitatii si a cresterii naturale a populatiei."

n introducerea Decretului 770, se pune accent pe atentia si puterea de a informa populatia cu privire la toate deciziile. Acest decret ani-avort continea opt articole. Articolul 2 cuprindea urmatoarele exceptii ale acestei legi: - cnd sarcina era un pericol pentru viata femeii si nu exista nici o posibilitate de remediere; - unul din parinti suferea condus la malformatii congenitale grave; mintale; femeia gravida prezenta de o boala ereditara fizice grava grave care sau ar fi boli

afectiuni

psihice,

- femeia peste 45 de ani; - femeile care au peste 4 copii si i are pe toti n grija ei; - sarcina e rezultatul unui viol sau incest; O femeie care vroia un avort trebuia sa ndeplineasca una din aceste conditii. Aprobarea unui avort legal era data de un comitet medical care exista numai n clinici si spitale n cadrul sectiei de obstretica-ginecologie. Toate aceste aprobari trebuiau oficializate nainte ca avortul sa fie autorizat. Detalii cu privire la decret, erau continute ntr-o serie de instructiuni de la Ministerul Sanatatii. O femeie care cerea dreptul la avort, trebuia sa aiba la doctor, de la o institutie medicala " fisa pentru ntreruperea cursului sarcinii." n cazul n care, femeia era deja spitalizata, personalul medical trebuia sa completeze fisa care cuprindea istoricul medical al femeii, confirmarea sarcinii si motivul pentru care a fost recomandat avortul. Astfel cu fisa n mna, femeia se prezenta la Comitetul medical, care era format dintr-un obstretician, un ginecolog eventual un chirurg, un internist si o secretara care de obicei era asistenta. Aceste comitete erau abilitate de catre Institutiile Statului la nivel national. Uneori, comitetul cerea o consultatie altui ginecolog, o serie noua de analize care sa confirme diagnosticul. Daca era aprobata, femeia si ducea fisa la sectia de obstretica-ginecologie, unde era programata pentru avort. Un avort legal era permis numai n primul trimestru de sarcina. Articolul 3 din Decretul 770/1966 prevede ca: "n cazuri exceptionale, cnd era stabilita starea grava a femeii, care i pereclita viata, avortul putea fi facut pna n luna a VI". Daca o femeie peste 45 de ani cerea un avort sau daduse nastere la 4 copii sau sarcina ei era rezultatul unui incest sau viol, ea trebuia sa obtina documente oficiale cu privire la cazul sau: buletin de identitate, certificatele de nastere ale copiilor sai sau declaratie cu privire la viol sau incest. Cnd cererea unei femei pentru avort era refuzata, fisa ei era returnata la doctorul sau care urma sa observe cursul normal al sarcinii. Articolul 6 al Decretului 770/1966 clarifica un punct de vedere terminologic practicile care nsotesc avortul. Oricum stilul ambiguu n care a fost formulat, nu a putut fi folosit n avantajul femeilor si al doctorilor n limitele legale, cu scopul de a justifica motivatia avortului, n caz de urgente medicale, cnd avortul trebuia facut imediat, doctorul era obligat sa informeze n scris nainte de a efectua avortul sau daca nu era posibil, n mai putin de 24 de

ore, de la el. Astfel avortul care era absolut necesar era trecut ca ilegal. Informatiile cu privire la avort trebuiau adnotate la Sectia de Urgente si n fisele de ntrerupere a cursului sarcinii femeii respective. Aceste date erau mai trziu prelucrate de catre Ministerul Sanatatii. Urgentele medicale de acest gen cadeau sub incidenta a doua categorii: - avorturi spontanea, dintre acestea fiind cele din cauza medicale independente de factorii externi si pierderea sarcinii avorturi ilegale.

n majoritatea cazurilor de urgenta ambiguitatea interpretarii Decretului 770 a facut posibil ca unele avorturi ilegale sa fie clasificate ca pierderi de sarcina. Daca doctorul responsabil de tratarea acestor urgente nu gasea nici un semn de intentie deliberata de a ntrerupe sarcina, si n functie de bunavointa sa, avortul putea fi nregistrat ca avort spontan. Oricum daca examenul anatomo-patologic punea n evidenta intentia deliberata de a avorta, era pusa pe rol o investigatie legala. Pedepsele erau prevazute n Codul Penal. Avorturile ilegale datorate acestor doua motive nu erau luate n evidenta. Aceasta a facut posibila cresterea interventiilor chirurgicale au a chiuretajelor, acestea fiind metode exclusiv folosite, ct si a avorturilor provocate care nu duceau la complicatii. Astfel de avorturi erau de multe ori induse prin folosirea unor medicamente. Deoarece scapau autoritatilor, acestea nu erau nregistrate. Specialistii estimeaza ca numai 5% din avorturile ilegale nu duceau la ranirea femeii, alte femei cereau tratament de urgenta n spital pentru infectii sau alte complicatii post-avortive sau mureau. Pe 2 octombrie 1966 pozitia regimului cu privire la avort a fost modificata pe prima pagina a ziarului Scnteia: "pericolul social reprezentat de avorturi, cel demografic ct si consecintele sociale fac necesara pedepsirea tuturor persoanelor care participa la avorturi." Pedepsele pentru avorturi ilegale erau aplicate persoanelor care comiteau, complicilor ct si femeilor care recurgeau la ajutorul acestora sau care si induceau avorturile singure, n aceste cazuri femeile erau private de libertate prin pedeapsa cu nchisoarea sau alte forme de pedepse. nchisoarea sau pierderea altor drepturi civile erau adesea sanctiuni mpotriva activitatilor criminale si erau menite celor care ncalcau legea cu privire la avort. Pentru avort, pedeapsa era prevazuta de articolul 187 Codul Penal. Gravitatea sentintei depindea de infractiune si de urmarile sale. Pedeapsa putea fi o condamnare la locul de munca sau cu nchisoare. Termenii generali din Codul Penal au fost modificati n 1966: "ntreruperea unei sarcini cu acordul femeii va fi pedepsita cu nchisoare da le 1-3 ani sau cu interzicerea pe aceeasi perioada a unor drepturi." Pedeapsa n Romnia era considerata ca servind la corectarea infractorului. Una dintre privatiuni avea aspect financiar. Uneori cei ce ncalcau legea primeau pedepse care-i fortau sa lucreze fara sa fie platiti. Aceasta rezolvare a lucrurilor evita problemele cu locurile de nchisori, si mai important permitea femeilor acuzate sa ramna acasa si sa ngrijeasca ceilalti copii daca aveau. O alta forma de pedeapsa prevedea ca n urma actiunilor grave, ginecologului i era interzisa practicarea specialitatii lui pe o perioada de timp. Acestia nu trebuiau sa-si nceteze activitatea medicala, dar erau mutati la alte sectii cu alte specializari. Spre exemplu, un ginecolog primeste o pedeapsa ce includea 8 ani n nchisoare si 5 ani lipsire de drepturi civile sau i se interzicea practicarea acestei meserii pentru 5 ani.

Sectiunea 3. Consecintele aplicarii Decretului 770/1966.

Adoptarea acestei surprinzatoare legi asupra avortului a avut un impact imediat asupra populatiei si n principal asupra controlului fertilitatii, n 1967 numarul noilor nascuti s-a dublat iar natalitatea a crescut de la 1,9 n 1966 la 3,6 n 1967.[31] Abolirea avortului pe plan national, a fost prima metoda de planificare familiala. Aceasta a avut repercursiuni asupra vietii private, mai ales n primii doi ani, cnd populatia a trebuit sa gaseasca alternative pentru a evita sarcinile si a nu comite infractiuni. n acesti doi ani a existat un efort colectiv de a redictiona moralitatea traditionala a familiei. Cu toate acestea, mpotriva Decretului 770/1966, natalitatea a nceput sa scada dupa 1968. Pna n 1973 rata fertilitatii a scazut la 2,4 pentru o femeie, de la 3,6 n 1967.[32] mpotriva tuturor eforturilor statului si a legilor aspre, populatia a ncercat sa ngradeasca interventia statului n vietile lor private. Dominatia statului asupra vietilor lor particulare a fost n mod semnificativ saturata de sloganuri cu privire la "natiune, populatie, vigoare, prosperitate, viitor", pentru a ncuraja politica demografica nceputa si a oferit o serie de avantaje financiare. La acestea s-au adaugat suportul pentru femeile nsarcinate si pentru familii n scopul atingerii obligatiilor morale, dar efectul acestei initiative a fost mai mult simbolic dect material. Aceste masuri au fost ca un "praf n ochi" simulnd si vrnd sa implementeze un anumit comportament populatiei. Un pas a fost acela de a face serviciile medicale mai eficiente, ce aveau rolul de a se conforma la politica de repreoducere a statului. Modificarile mai importante din anul 1974 reflecta o crestere a obsesiei cu privire la aparente, lucru care facea parte din politica decizionala a acestui regim. Din 1974, modificarile la Decretul 770/1966 cuprindeau 47 de articole din 7 sectiuni. Alte 11 pagini explicau functionarea sistemului medical. Modificarile aduse Decretului 770 au afectat multe din articolele sale initiale.

Pna n 1983, rata de natalitate a ajuns aproximativ egala cu rata de dinaintea aplicarii legii din 1966. Regimul nu a reusit sa impuna noi valori si societatea s-a dovedit determinata sa reziste la instructiunile statului. Din nou experimentul nereusit timp de 20 de ani al sistemului de a stimula rata natalitatii a dus la masuri represive. Declinul ratei natalitatii a coincis cu deteriorarea nivelului de trai. Oricum dupa 1986, n ciuda propagandei incisive, a supravegherii stricte, scaderea natalitatii era remarcabila. Mai mult ca niciodata manipularea statisticilor a devenit o a doua preocupare a aparatului birocratic al Statului. Chiar doctorii participau la falsificarea datelor cu privire la numarul copiilor nou-nascuti si celor morti. n sfrsit Decretul 335/1983 initiat de Consiliul de Stat prevedea ca tot personalul medical era responsabil de realizarea acestui lucru. Daca nu se ajungea la parametrii doriti, acestia erau penalizati cu un anumit procent din salariu. De exemplu, nereusita n cresterea ratei de natalitate sau deasemanea neputinta de a reduce

moartrea infantila erau penalizate cu 15% din salariu; nereusita de a reduce transmiterea bolilor era penalizata cu 10% din salariu.[33] Consecintele adoptarii Decretului 770/1966 au fost numeroase si nu foarte mbucuratoare pentru populatia Romniei. Crescnd numarul de copii, familiile sau confruntat cu probleme mari si din ce n ce mai apasatoare. Conditiile de trai au devenit din ce n ce mai grele. Cresterea si educarea unui copil n plus s-a dovedit a fi o sarcina nu tocmai usoara. Deasemenea aceasta perioada a fost una "neagra" pentru numeroase familii. Femeile care ncercau sa avorteze pe cai ilicite, nu intotdeauna reusind, mureau din cauza complicatiilor ce surveneau n urma avortului, neputandu-se adresa cadrelor de specialitate de frica de a nu fi arestate. Multi copii au ramas astfel fara mama lasnd n urma o durere greu de suportat. Altele care nu reuseau sa avorteze n urma nenumaratelor ncercari, dadeau nastere la copii cu diferite handicapuri. Am putea spune ca n aceasta perioada s-au nascut un numar foarte mare de copii ce au avut de suferit toata viata. De altfel toate femeile care erau ncadrate n munca, trebuiau sa faca cel putin de doua ori pe an examene ginecologice efectuate de medicii unitatilor sau n clinicile unde apartineau cu domiciliul. Desi cei de la putere spuneau ca se ngrijesc de sanatatea femeilor, era de fapt un alt mod de a le tine supravegheate, de a le controla nasterile si totodata o alta lovitura pentru ele, pentru viata lor intima. Oricum invocarea moralitatii si a rolului familiei n societatea socialista nu era dect o ideologie. n acest moment zvonurile cu privire la suportul pentru copii numai daca proveneau dintr-o familie, au scandalizat opinia publica. Ca urmare a nemultumirilor n 1987 a fost propus ca fetele nsarcinate din liceu sa nu fie exmatriculate asa cum prevedea legea scolara. Acestora li se acorda posibilitatea de a-si continua educatia prin urmarea scolii la seral sau sa-si dea examenele fara sa urmeze cursurile. Mai mult Statul facilita adoptarea noilor nascuti. nca o data ipocrizia societatii socialiste a facut ca opinia publica sa fie socata. Normele puritane cu privire la viata socio-sexuala au fost prevazute n : "Codul eticii si echitabilitatii socialiste". Aceste norme au avut nsa o mica aplicare n practica. Cu toate ca Institutiile Internationale au adus grave critici la ceea ce facea Ceausescu n Romnia, tara noastra primind calificative incriminatoare, nimic nu s-a schimbat. Tot populatia tarii a avut de suferit, neprimind nici un sprijin din partea autoritatilor. Putine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare n Statele Unite dect problema avortului. Avortul a fost ilegal n Statele Unite pana n 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. n Roe versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca femeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu este absolut si pe masura ce fatul se dezvolta, statului i se acorda un rol din ce n ce mai mare n decizia de a avorta. Decizia Curtii Supreme nu a pus capat controversei de lunga durata a avortului. Multe grupuri care se declara "pro-life" s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului la avort deasemenea s-au organizat, alaturndu-li-se si cei care, desi ar putea considera avortul gresit din punct de vedere moral, cred ca decizia de a avorta ar trebui lasata femeii, care actioneaza pe baza sfatului primit de la medicului sau.Aceasta alianta s-a autodefinit miscarea "pro-choice".[34] Am facut aceasta incursiune asupra ceea ce creaza problema avortului n Statele Unite, deoarece cred ca si n epoca lui Ceausescu si n toate timpurile, decizia trebuie sa fie a femeii tinnd cont de sfaturile medicului sau.

Dupa 23 de ani avortul a fost liberalizat.Incepand cu l ianuarie 1990 a intrat n vigoare Decretul 605 emis pe 27 decembrie 1989 care autoriza avortul la cerere n primul trimestru de sarcina , cu conditia ca acesta sa fie efectuatde catre un obstretician-ginecolog.In aceste conditii a scazut natalitatea cat si mortalitatea(de la 170 de decese la 100.000 de nasteri n 1989 la 84 de decese n 1992).[35] Desi liberalizarea avorturilor dupa 1989 a fost o masura cat se poate de necesara, ea a adus cu sine si scaderea dramatica a natalitatii.De fapt scaderea devine dramatica prin faptul ca ea este alarmant de diferentiata : natalitatea este foarte scazuta la clasa mijlocie si superioara - care ar putea oferi conditii bune de dezvoltare a copilului - si unde rata somajului feminin este mai scazuta datorita unui grad de extractie mai ridicat si al unei calificari mai inalte, mentinandu-se relativ ridicata n mediile sarace si cele marginale - unde rata somajului feminin este mai ridicata, n care copiii au oportunitati scazute de dezvoltare normala. Liberarea avortului este valorificata prin avantajele sale.Femeile nu pastreaza dect amintirile urate despre perioada de interdictie.Valorile care tin de simturile cuplului, de originea si scopul sau, simtul copilului sunt rasturnate, caci traim n plina perioada de tranzitie. Totusi, personalul primitor marturiseste mania sau perplexitatea sa, recursului repetat la avort.<Recidivism>,Termen juridic insemnand repetarea unui act criminal, este cuvntul pentru a traduce intoleranta.Ei ne atrag atentia asupra numeroaselor cazuri ale femeilor care sufera n medie 5 intreruperi de sarcina pe an, dupa liberalizarea avortului si tendinta spre "banalitate" a femeilor care ncearca sa-1 introduca n universul normal al vietii. Experienta tragica a Romniei arata natura complexa a fenomenelor demografice si inexorabilitatea falimentului unei politici pronataliste coercitive. Dupa cum putem observa, problema avortului a preocupat, preocupa si va preocupa cu siguranta pe toata lumea, pe personajele ntregii societati, att la nivel national ct si la nivel mondial, caci este cu siguranta o problema destul de importanta ce priveste viata fiecaruia dintre noi. Pentru a ncheia acest capitol, ce ntrebare se impune: revolutia romna a produs efectele, care fara ea nu ar fi fost produse. Rupturile sunt rare n demografie: comportamentele demografice nu schimba ziua de mine. Evenimentele care s-au produs n decembrie 1989 n Romnia, au precipitat schimbarile, au impus recuperarea evenimentelor. Dar recuperarile si accelerarile au fost brutale, caci n urma evolutiilor de exceptiese gasesc numeroase consecinte demografice si socio-economice grave. Deformarea si mutilarea piramidei vrstei vor avea alte consecinte negative, de lung termen. Prea putin timp s- scurs de la nceputul schimbarilor cu toate ca, consecintele demografice nu s-au manifestat pe deplin. Este clar ca potentielul de schimbari dem,ografice depinde de caracterul de evolutie demografica ale deceniilor precedente care si pun amprenta pe demografia Romniei de mine. Aceasta grea mostenire trebuie luata n considerare n programele de dezvoltare economica si sociala a tarii.

CAPITOLUL 4

Planificarea familiala ca mijloc de evitare a avortului

Sectiunea 1. Conceptul de "Planificare familiala", scurt istoric, institutii nationale si internationale care sprijina planificarea familiala si actioneaza pentru educatia sexuala a tinerilor.

Izolata politic si cultural timp de 45 de ani, Romnia se angajeaza astazi ntr-un efort de reintegrare n comunitatea internationala. n acest context unul dintre obiectivele urmarite este de a contracta efectele deceniilor de politica pronatalista fortata, n regimul trecut, a vorbi despre controlul nasterilor sau despre utilizarea contraceptivelor era de neconceput. Consecintele acestor politici s-au regasit ntr-o criza a sanatatii reproductive a populatiei, cea mai crescuta rata a mortalitatii din Europa, o rata crescuta a mortalitatii infantile, un numar mare de copii abandonati n orfelinate, toate acestea pe fondul unei ignorante generale cu privire la metodele contraceptive. Aceste probleme s-au impus ca o urgenta medicala si sociala. nfiintata n martie 1990, imediat dupa ce a fost abolita legea restrictiva a avortului si cnd termenul de planificare familiala nu a mai fost prohibit n Romnia, Societatea de educatie contraceptiva si sexuala din Romnia, a evoluat de la 4 filiale n 1991 la 32 n toata tara. Ea era o asociatie bazata pe activitate de voluntariat si cu caracter nonprofit si apartinic. Din asociatie poate face parte orice persoana fara deosebire de sex, nationalitate, religie, rasa si care adera la obiectivele acesteia. Asociatia n conformitate cu scopurile si obiectivele International Planned Parenthood Federation, a carei membra este din 1992, promoveaza principiile planificarii familiale ca drept uman fundamental si ca o modalitate de mentinere a echilibrului dintre resursele naturale ale planetei, marimea si calitatea populatiei sale.[36] Prin activitatile sale, societatea de educatie contraceptiva si sexuala din Romnia si propune sa cultive nu doar o noua atitudine fata de sexualitate si reproducere ci si un sentiment de responsabilitate civica a cetatenilor fata de problemele societatii. Desi n toata lumea exista o vasta propaganda n favoarea planificarii familiale, totusi numarul de avorturi se mentine oarecum constant. Cu toate ca multe femei cunosc si stiu ce nseamna planificarea familiala, ezita sa apeleze la aceasta, urmnd asa zisele metode traditionaliste.

Vom prezenta n continuare cam cum arata harta Europei secolului nostru, vis-a-vis de avort legal si planificare familiala. Evolutia legislatiei tarilor europene asupra avortului a fost n ultimii 40-50 de ani sinuoasa si uneori plina de neprevazut. Prima tara care a autorizat avortul la cerere a fost Rusia n 1920, apoi oprit n 1936 si repermis n 1955. Dupa Rusia, liberalizarea avortului s-a extins n Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romnia 1956, Cehoslovacia 1957, Iugoslavia 1960, dar liberalizarea avortului n Europa Orientala a fost urmata 12-17 ani mai trziu de impunerea de restrictii, asa cum s-a ntmplat n Romnia prin legile din 1966 si 1984 sau de liberalizarea n plus a legilor ca n Iugoslavia 1977, Cehoslovacia 1986, Ungaria 1988. Dupa 1989 toate tarile foste comuniste au adoptat legi foarte largi asupra avortului la cerere. n Europa de nord si de vest, dupa cel de-al doilea razboi mondial, avortul la cerere era foarte rar, iar aprobarea prin lege a acestuia s-a facut rnd pe rnd din 1972 pna n 1978-1979, ultimele fiind teritoriile cu puternica influenta catolica: Franta, Italia si Belgia. n mod cu totul surprinzator, la nceputul lui 1993, Camera poloneza a promulgat legea de protectie a fatului - lege extrem de restrictiva asupra avortului, fara ca tara sa se bucure n mod special de o politica medicala generalizata de contraceptie moderna. Cu mici exceptii formula legala asupra avortului nu este un indicator definitor asupra accesibilitatii la avort medical n siguranta. n tari unde avortul nu era legal, ca Belgia, existau policlinici non-profit, unde avortul era practicat deschis, n alte tari unde avortul era legal permis, serviciile erau practic inaccesibile sau cel putin nefamilare (ex. Spania, vestul Austriei si unele landuri din Germania). Legea cu privire la avort are interpretari diferite, ca n Elvetia, unde serviciile sunt reprezentate n unele cantoane, dar n altele nu. Chiar n tarile cu o legislatie foarte constrictiva, atunci cnd granitele nu sunt nchise (cum a fost Romnia ntre 1966-1989) se practica asa-zisul "turism pentru avort" (din Irlanda n Anglia, din Belgia n Olanda). n cele mai multe tari rata avorturilor legale a crescut dupa legiferare, tinznd sa se stabilizeze sau sa scada usor n urmatorii ani. Nivelele sunt mai crescute n unele tari central si est europene, unde contraceptivele nu sunt suficient de accesibile. Totusi, si n tarile vest europene, unde contraceptivele sunt raspndite, rata avorturilor este foarte variabila, n aceste tari, cresterea avorturilor a fost observata dupa campaniile publicitare ale mass-media asupra efectelor secundare n utilizarea contraceptivelor orale, n unele tari dezvoltate, cresterea utilizarii contraceptivelor este uneori nsotita de cresterea ratei avorturilor la cerere ca semn al conceptiei femeilor ca au dreptul de control asupra propriei lor fertilitati. Teoretic, s-a observat ca sunt

necesari aproximativ 30 de ani dupa legalizarea avortului si utilizarea contraceptivelor, pentru ca nivelul solicitarilor la avort sa atinga un nivel stabil. Frecventa recurgerii la avort n Europa este foarte variabila n functie de tari. Recordul l detine Romnia cu 6 avorturi/femeie, n majoritattea republicilor europene ale fostei U.R.S.S. si Polonia se aprecieaza 2-3 avorturi/femeie. Mai putin Lituania 1,72 si Polonia, tari puternic catolice, dect Letonia si Estonia 2,6 - unde rata avorturilor clandestine este mai mare. Acest fenomen se observa si n tarile cele mai catolice din Europa occidentala, unde recurgerea la avortul clandestin este mare (ex. Italia 0,7 avorturi/femeie). Albania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia si aproape tot teritoriul fostei Iugoslavii, au un raport de 1,1-1,8 avorturi/femeie, iar Europa de nord 0,15-0,63. Avortul apare deci n centrul si n estul Europei ca un mijloc privilegiat de prevenire a nasterilor. O alta observatie generala este ca o femeie care apeleaza o data la avort la cerere, are sansa de a recurge de mai multe ori la acesta. n privinta locului unde trebuie efectuate avorturile, unele tari obliga prin legislatie la efectuarea lor numai n spitale, n alte tari se permite efectuarea avortului n locuri special amenajate si cabinete particulare. S-a observat ca extinderea indicatiilor medicale pentru ntreruperea de sarcina nu scade sensibil numarul avorturilor legale sau provocate, n timp ce extinderea legislatiei asupra indicatiilor sociale le reduce substantial, aceasta reflectndu-se asupra numarului deceselor postavortum. n cele mai multe tari, serviciile pentru efectuarea avorturilor sunt finantate n acelasi fel de obicei public sau semipublic fiind accesibile gratuit pentru paciente n reteaua guvernamentala, n unele tari se solicita mici participari la pret. n Spania, unde 96% din avorturi se executa n sectorul privat, accesul este simplu, dar costul este foarte crescut. Cu toate acestea, din 1985 odata cu schimbarea legii, numarul avorturilor a crescut n fiecare an (411 n 1986, 16766 n 1987, 26069 n 1988). Aproape toate spitalele publice pot oferi conditii pentru efectuarea avorturilor legale, totusi numarul acestora este de 1-2/zi, de regula avorturi cu indicatii medicale. Aceasta demonstreaza o rezistenta a profesionistilor n fata avortului liber. n Belgia exista diferente regionale de cost si accesibilitate ntre zona Bruxelles si Flandra sau Valonia, datorita pozitiei personalului medical fata de lege. n Portugalia implementarea legii de liberalizare a avortului a fost extrem de dificila, 46% din medici refuznd si n prezent sa practice avortul, situatia fiind caracterizata printr-un numar mare de avorturi clandestine, efectuate n conditii improprii. n Polonia, n ciuda unei puternice influente a bisericii catolice, n 1990 exista un raport de 70-100 de avorturi la 100 de nasteri. Factorii care influenteaza acest raport sunt: lipsa educatiei sexuale n scoli si familie, nivelul scazut al utilizarii contraceptiei, accesul simplu la avort care era liber n spitale si scump dar la ndemna n cabinetele particulare. si n Ungaria rata avorturilor la cerere este mare: n 1990, 74 de avorturi la 100 de nasteri si 36 de avorturi la 1000 de femei de vrsta fertila. Situatia pare la prima vedere paradoxala, pentru ca n Ungaria se utilizeaza CO si DIV din 1970, ajungndu-se ca n 1986 aproape 54% din femeile de vrsta fertila sa practice o metoda contraceptiva (din care numai 1% utilizau metode traditionale). n comparatie cu standardele internationale, Ungaria se situeaza n ultimii 20 de ani printre tarile cu indici mari de avorturi la cerere. Totusi, nu trebuie uitat ca pe o

clasificare experimentala de 12 grupe de tari europene, Ungaria s-a clasificat pe locul 2 pentru utilizarea CO mpreuna cu Suedia n utilizarea DIV si pe locul 7 pentru utilizarea metodelor traditionale de contraceptie. Cercetarile Institutului Ungar de Demografie arata ca populatia Ungariei este n descrestere din 1981. Totusi, din studiile efectuate pe grupuri mari de populatie intervievate, majoritatea publicului si profesionistilor nu sunt de acord cu stoparea acestui fenomen prin limitarea accesului la avortul la cerere. Avortul este foarte frecvent si n fosta U.R.S.S., reprezentnd una din formele de baza de control al nasterilor. Sursele oficiale au dat 6-7 milioane avorturi n 1988, adica un caz la 10 femei de vrsta fertila. Nivelul era mai scazut n Asia Centrala si de Sud, si mai crescut n partea europeana a U.R.S.S. (50-60 la 1000 de femei de vrsta fertila). In Grecia, avortul este o forma comuna de control al nasterilor, n special dupa 1986 cnd a fost legalizat. Lipsa de educatie contraceptiva, slaba preocupare a medicilor (n majoritate barbati) de a o promova, precum si dificultatile materiale de crestere a unui copil, determina un raport avorturi/nasteri de 1/1. n Italia, legea de liberalizare a avortului a intrat n functie din 1978, pe fondul unei scaderi permanente de mai multi ani a fertilitatii si ratei nasterilor. Numarul cererilor de ntrerupere de sarcina, comparatvi cu alte tari europene, a ramas permanent crescut (n 1989 s-au efectuat 171.684 ntreruperi, ceea ce corespunde cu o rata a avorturilor de 13.5 la 1000 de femei fertile si cu un raport de 309 avorturi la 1000 de nasteri). Totusi, n ultimii ani se constata o proportie de crestere a utilizarii mijloacelor contraceptive n cupluri, n special cele tinere. Unificarea Germaniei n octombrie 1990 a pus n fata doua sisteme diferite. Avortul era legalizat n RDG, prin legea din 1972, iar n RFG prin legile din 1974 si 1976. Definitivarea legii de ntrerupere a sarcinii a implicat nenumarate discutii politice, morale si juridice. Se observa ca indiferent de tara, nu exista o corelatie sistematica ntre fecundatie si avort. arile de est, cele mai fecunde, sunt cele unde avortul este mai frecvent. Dar invers, n Iugoslavia, republicile cele mai fecunde au cele mai putine avorturi (ex. Kosovo), dect n republicile maltusiene (Serbia). Rodul contraceptiei practicate este preponderent. O contraceptie inexistenta sau ineficace poate duce la o fecunditate ridicata si putine avorturi sau o fecunditate slaba si multe avorturi, dupa alegerea facuta de femei dupa conceptie, n pastrarea sau ntreruperea sarcinii. Se pot ntlni astfel mai multe posibilitati: se poate naste putin si avorta mult (comparativ fosta RFG cu Finlanda, unde contraceptia aplicata este foarte puternica) sau se poate naste putin si avorta putin (comparativ Ungaria cu Polonia). Exemplele de mai sus se refera la situatiile n care conceptiile sunt putin numeroase n unele tari, dect n altele, dar optiunea pentru avort este mai frecventa. Sunt alte situatii n care conceptiile sunt mai putin numeroase n unele tari dect n altele, dar optiunea pentru avort este mai putin frecventa: este exemplul n care se avorteaza mai putin si se naste mai putin (arile de Jos comparativ cu Norvegia) sau se avorteaza mai putin si se naste mai mult (ca n Polonia comparativ cu Iugoslavia). Schematic, se poate mparti Europa n 3 grupe de tari:

l. tarile n care femeile recurg n proportie mare la contraceptie si recurgerea la avort se utilizeaza pentru corectarea esecurilor contraceptiei si unde metodele ireversibile sunt nca putin utilizate; 2. tarile n care recurgerea la avort este mica, mijloacele contraceptive raspndite, dar practicarea sterilizarii este foarte raspndita (Anglia, arile de Jos - aproximativ 20% fata de 40-50% n SUA si Canada); 3. tarile fostului bloc comunist, unde avortul ia de multe ori locul contraceptiei si sterilizarile sunt n numar neglijabil.[37] Desi planificarea familiala exista si este la ndemna oricarei femei, ea este neglijata, femeile prefernd n continuare avortul la cerere. Sectiunea 2. Cabinetele medicale de planificare familiala. Primele decizii privind creearea unor structuri organizatorice pentru activitatile de planificare familiala si sanatate a reproducerii, au fost elaborate de Ministerul Sanatatii pe la mijlocul anului 1992. aceste decizii, luate n cadrul Directiei generale a Asistentei Maniei, Copilului si Adolescentului n colaborare cu Directia Economica, Plan si Prognoze prevedeau nfiintarea att a unor Centre de Sanatate a Reproducerii si Planificare Familiala ct si a unor Cabinete de planificare familiala. Urma ca aceste cabinete sa fie dotate material si sa creeze structurile mentionate prin programul de reabilitare a sanatatii finantat de Banca Mondiala si prin programele unor organizatii non-guvernamentale, ct si prin fondurile proprii ale Ministerului Sanatatii. A trebuit sa treaca aproape 2 ani, pna cnd deciziile mentionate anterior s-au transformat (la 26 ianuarie 1994) n "Ordinul nr. 136 privind nfiintarea centrelor si cabinetelor de planificare familiala precum si aprobarea normelor de organizare si functionare a acestora".
[38]

n cadrul activitatii medicale, activitatea acestor centre este focalizata pe: a) scaderea numarului de avorturi la cerere, numarului de sarcini nedorite sau a sarcinilor cu risc crescut; b) diagnosticarea clinica si de laborator a sarcinii asociata cu un counselling adecvat, n functie de optiunea clientei, fie spre dispensalizare si consultatie prenatala, fie spre serviciul de ntrerupere voluntara a sarcinii; c) d) diagnosticarea si tratamentul cazurilor de sterilitate si de infertilitate;

profilaxia, diagnosticul si tratamentul BTS (inclusiv SIDA), bolilor inflamatorii pelviene. cancerului genito-mamar si tulburarilor vietii de cuplu; e) efectuarea consultului contraceptiv complet-counselling privind importanta si necesitatea planificarii sarcinii;

counselling privind alegerea, modul de administrare a metodei adecvate clientei sau cuplului, eventualele efecte secundare si modul de a reactiona la aparitia acestora,

practicarea si counsellingul contraceptiei naturale, hormonale si uneori aplicarea celei locale, ct si counsellingul si ndrumarea pentru sterilizarea chirurgicala, - monitorizarea si urmarirea clientelor si a cuplurilor n functie de metoda utilizata.[39] Un alt aspect al activitatii acestor centre de referinta, deosebit de important, este activitatea de informare, educatie, sfat familial, activitatea care se desfasoara cu preponderenta n nvatamnt, n reteaua de asistenta primara; aceste actiuni au loc n colaborare cu laboratoarele de asistenta sanitara, cu centrele de medicina preventiva si Institutele de Igiena, si facnd tot posibilul ca informatia corecta sa penetreze n populatie, sa aiba un impact si un efect ct mai mare privind sanatatea reproducerii, planificarea familiala, sexualitatea normala si patologica. Aceasta este legislatia romna n vigoare, legislatie care n mod evident are o serie de lacune si ca orice lucru, poate suporta multiple mbunatatiri, n functie de posibilele sau eventualele schimbari de ordin politic sau ministerial, care implicit duc si la schimbari privind politica medicala. Numarul de avorturi legal practicate n lume este impresionant. Astfel n 1987 s-au practicat aproximativ 22 milioane de avorturi la care se pot adauga nca 10-15 milioane de avorturi provocate. Acestea sunt date estimative din cauza nregistrarii incomplete a avorturilor chiar n tarile dezvoltate. Situatia Romniei fata de alte tari, arata dupa 1989 un numar impresionant de mare de avorturi, cu toate ca celelalte mijloace de planificare familiala au capatat o oarecare amploare. Chiuretajul uterin a ramas totusi principala metoda de control a planificarii, explicatiile constnd n faptul ca de multe ori femeia accepta mult mai usor ntreruperea de sarcina dect oricare alta metoda de contraceptie (comoditate, lipsa de educatie sanitara, practica mai ndelungata a ntreruperii sarcinii).

Sectiunea 3. Carente n educatia sexuala a tinerilor.

Educatia este un ansamblu de actiuni sociale, de transmitere a culturii, de generare, organizare si conducere a nvatarii individuale si colective. Dupa Durkheim "educatia este actiunea exercitata de catre generatiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viata sociala. Ea are ca obiect sa provoace si sa dezvolte la copil un numar oarecare de stari fizice, intelectuale si morale, pe care la reclama de la el att societatea ct si mediul social caruia i este ce deosebire destinat"[40] Educatia sexuala, privita ca problema de interes intim, personal, are n vedere faptul ca deplina realizare de sine a individului implica si o sexualitate normala - deci sanatoasa. Lipsa unei educatii sexuale avizate i poate mpinge pe tineri la libertinaj sexual, ca forma a ntelegerii eronate a ideii de libertate sexuala. Educatia sexuala ca problema individuala presupune prezenta unor preocupari legate de sanatatea corporala, n unitate cu echilibrul spiritual, si anume:

asigurarea demnitatii personale, nteleasa ca sanatate morala, n sensul curateniei si puritatii vietii interioare si relationale - activitate fizica si sport - mijloc de ntretinere individuale - ca optimism si buna-vointa fata de sine si de cei din jur - igiena celebrala, ca instrument ntre fizic si spiritual, ntre natura si cultura. al comenzii ce a

corporala

si

prosperitatii echilibrul

ntretine

Grija fata de propria persoana semnifica existenta unei autorealizari, prin autoguvernare constienta a acestui mecanism extrem de gingas care este fiinta umana. Educatia sexuala, ca preocupare individuala a adolescentilor, dobndeste sensuri intresante si demne de luat n seama; este vrsta luarii de cunostinta n ceea ce priveste "noutatile propriului corp". Lipsa respectului pentru sexul caruia i apartii poate sa dea nastere la manifestari deficitare. Pe de alta parte, fiind vrsta exaltarilor imaginative, adolescentii neavizati pot adopta o conduita cu urmari periculoase, dintre care cea care nu poate trece neluata n seama este preferinta pentru asceza si pe care unii adolescenti o accepta ca proba a capacitatii de autodepasire sau ca mijloc de a atinge puritatea. Una din formele ngrijoratoare ale ascetismului adolescent pare a fi respectul imens pentru propria fiinta fizica, pe care nu o accepta n perspectiva fireasca a mbatrnirii sau a alterarii prin boala, eventualitati pe care ncearca sa la evite, prefernd moartea. Dar si n cazul cnd nu recurg, la asemenea solutii extreme, adolescentii si exprima uneori atitudinea fata de sine prin refuzul de a se alimenta sau de a se apara de intemperii sau de surse nocive, acestea fiind alte forme ale ascezei.[41] Iata domenii n care protectia educativa este nu numai justificata ci de-a dreptul obligatorie. Un program de igiena mentala si corporala se va constitui astfel ca masura de asigurare a vitalitatii - ca feminitate si virilitate sanatoasa - mpotriva lascivitatii, pentru ca printr-o vietuire echilibrata sa se exprime autorespectul - forma a constientizarii datoriilor fata de sine. Respectul pentru propria sexualitate va nsoti preocuparea spre cunoasterea veridica a rolului acesteia n viata sociala, prevenindu-se pericolul formarii unor imagini degradante asupra sexualitatii (de exemplu, ca copii ar veni pe lume ntr-un mod indecent, ca ntrebarile despre problemele sexualitatii ar constitui semne de nedelicatete interioara). Preocuparea pentru echilibrul vietii noastre psiho-fizice nu este o manifestare a vreunui egoism condamnabil, ci este expresia dialectica a ideii: voi sluji binele societatii daca mi voi asigura nsusiri personale pretioase prin valoarea lor sociala. Educatia sexuala este o problema ce intereseaza cuplul ca unitate sociala primara, n care sexualitatea se exprima sub aspectul ei generos: n echilibrul dintre autonomie si subordonare, libertate si daruire se manifesta modalitatile de concretizare a caracterului bipolar si relational al sexualitatii, n care omul si depaseste si-si mbogateste singularitatea. Sexualitatea echilibrata presupune o miscare de la interior la exterior. Autenticitatea acestei miscari "ex-centrice" se nfaptuieste prin comunicarea cu partenerul. De aceea din punct de vedere moral, ea nu este doar o chestiune de igiena si cu att mai putin de placere sau trebuinta personala, ci o nsusire umana care face persoana receptiva la ambianta sociala prezenta ct si spre viitor, prin intermediul procrearii, n acest sens, educatia pentru o viata sexuala normala

are menirea de a calauzi cuplul n cautarea, firesc umana, a fericirii cu observatia nsa ca fericirea omului nu se afla n ignoranta ci n luciditate si cunoastere. Or, acestea se dobndesc printr-o cultura adecvata domeniului corespunzator al vietii umane si prin care se evita ntelegerea problemelor sexualitatii ca fiind strict personale atitudine ce ar putea conduce la impasul egoismului afectiv, care cultiva ideea unei afectivitati singulare, depersonalizatoare. Calea ce duce la elaborarea unei etici a sexualitatii individuale si a cuplului are implicatii sociale adnci si obligatorii, deoarece "din unirea libera, constienta a doua persoane se naste un al treilea" care nu va fi considerat "proprietate" a familiei, ci va fi nscris n statisticile populatiei unei tari, dobndind astfel drept de cetatenie. Prin aparteneta sa sociala, noul cetatean va apartine unei anumite structuri social-economice, unei anumite culturi. nteleasa astfel, educatia sexuala este si o problema de interes social-civic, iar elaborarea unei teorii si a unui sistem de norme privind comportamentul sexual uman constituie un imperativ politic ce-si propune promovarea casatoriei ca forma oficiala, institutionalizata, ce legalizeaza si reglementeaza manifestarea sexualitatii cuplurilor nscrise n traseul vietii pe care o au de parcurs n comun. Prin aceasta oficializare, familia devine institutie, obtinnd ntr-o masura sporita, asigurarea duratei, stabilitatii si trainiciei sale. Prin aceeasi oficializare, familia dobndeste, n ceea ce priveste nasterea, cresterea si educarea tinerei generatii, dreptul la asistenta sociala. Semnificatia civica a sexualitatii consta n aceea ca prin ea se asigura "schimbul de mine" al societatii, care reflecta miscarea sociaia demografica. De aici si decurge obligatia pentru societate de a programa, n cunostinta de cauza, o anumita disciplina a sexualitatii, care sa protejeze longevitatea si intimitatea comuna a familiei. Educatia sexuala a cetatenilor face deci parte din ansamblul de cerinte ce intereseaza societatea. Concludem ca exigentele educative puse n fata societatii si de care aceasta trebuie sa tina seama sunt exigente de echilibru ale conduitei sexuale si de sanatate sexuala (nteleasa ca sanatate etica si fizica) a populatiei, realizate pe baza unei culturi sexuale elaborate n cunostinta de cauza rod al ajutorului pedagogic acordat. Adoptarea unei atitudini de ignorare a necesitatii educatiei sexuale prin preferarea "metodei tacerii" constituie o mare greseala, deoarece priveaza adolescentii de orice mijloc de aparare si rezistenta n fata unui instinct care apare si se dezvolta naintea experientei vietii. Din insuficienta acestei experiente si din lipsa de ndrumare, tinerii pot aluneca la o stare de epuizare fizica si psihica, cu consecinte daunatoare si pentru individ si pentru societate. Parintii sunt primii responsabili de educatia sexuala a copiilor lor, stafeta fiind preluata apoi n scoala de catre dascali. Multi parinti evita sa discute cu proprii copii despre aceasta problema, acestia din urma ncercnd sa o cunoasca singuri prin diferite metode care nu sunt ntotdeauna optime. In scoli ar trebui sa se tina cursuri de educatie sexuala obligatorii, sa fie chiar introduse n programa scolara, pentru ca un tnar mai ales aflat la vrsta critica, ori nu ntelege ori l sperie necunoscutul.

Multe femei ajung sa avorteze si multe tinere n special deoarece nu cunosc elementele cheie ale vietii sexuale. Problemele ce privesc viata sexuala ar trebui mediatizate mai mult, cu decenta necesara pentru ca orice tnar sa ajunga sa le cunoasca si sa stie cum sa le interpreteze sau sa le aplice n viata personala. Desi carentele privind viata sexuala a tinerilor de multe ori au urmari grave pentru viata lor, unii ramnnd tot restul vietii afectati de greselile tineretii (tinere care n urma unui avort ramn sterile, casatorii ce se fac numai din cauza aparitiei unui copil, desi tinerii nu se nteleg si ramn mpreuna tocmai pentru ca au comis aceasta "greseala", afectndu-si urmarea fireasca a vietii).

NCHEIERE

O evaluare a tendintelor de evolutie n viitor a fenomenului. Solutii economice, sociale si politici dezirabile. Daca examinam acum situatia legala a avortului indus n scopul controlarii numarului de nasteri, n toate statele lumi de azi, putem constata ca, pe mari arii geografice, cuprinznd sute de milioane de femei aflate la vrsta fertila, acest act medical elementar este ilegal si pedepsit de lege ca atare. Iata de ce, anual, cu deosebire n tarile lumii a treia, nca mai mor circa 200.000 de femei n mod inutil de pe urma avorturilor provocate n conditii improvizate sau cu mijloace empirice ( Germain). Alte multe zeci de mii de femei ngroasa anual rndurile celor cu suferinte cronice, sterilitate si diverse infirmitati de pe urma avorturi. n complicate, n sfrsit, nestiut este numarul mamelor care sufera calvarul de a aduce pe lume unul sau mai multi copii nedoriti. Ct priveste soarta acestor copii, probabil ca varianta cea mai blnda e acea de a popula azilurile pentru handicapati si casele de copii abandonati. Pna cnd obiceiurile, religiile si bunul simt vor permite legalizarea avortului n majoritatea tarilor, va mai trece mult timp. Problema avortului este cu siguranta foarte controversata. La originea ei se afla un conflict ntre valori ce nu poate fi rezolvat usor. Desi controversa asupra avortului are aspecte religioase, stiintifice, morale si politice, o mare parte din disputa se concentreza n jurul discretiei familiei n luarea deciziilor. Controversa nu este doar asupra avortului, ci si asupra ideilor societatii despre relatiile sexuale, marimea familiei si relatiile familiale. n Romnia, paradoxul situatiei actuale este ca orice politica demografica ar fi adoptata, rezultatele ar fi dezamagitoare si chiar contraproductive. O politica demografica nediferentiata de stimulare a natalitatii, oricare ar fi ea, ar genera n momentul de fata rezistente puternice, iar beneficiile sale ar fi extrem de modeste, n raport cu costurile sociale imense. Argumentul este urmatorul: o politica demografica ar trebui sa se pozitioneze ntre doua optiuni limita. Prima este reluarea politicii regimului ceausist de fortare a natalitatii prin interzicerea avorturilor si, eventual, chiar a mijloacelor contraceptive. O asemenea optiune nu pare a fi deloc probabil si posibil de adoptat n contextul traditiei tolerante a poporului romn

fata de planificarea familiala si, n mod special, a cosmarului colectiv ndurat aproape 25 de ani de o asemenea politica. Ea nu este nsa principial exclusa. Unii actori sociali si politici s-au exprimat n favoarea ei. Masurile de ordin coercitiv ar fi de natura sa genereze dureri sociale imense, ca cele prin care colectivitatea a trecut deja nainte de 1989. Eficienta lor ar fi de asemenea foarte scazuta. Marea masa a populatiei ar recurge la masuri ilegale eficace de planificare familiala, dar cu costuri personale si sociale ale caror dimensiuni colectivitatea le-a respins deja. Efectul net nedorit ar fi cresterea natalitatii tocmai la nivelul segmentului social cel mai lipsit de mijloace economice si sociale. Acesta ar fi prins din nou ntr-un cerc vicios, lipsit de mijloace economice si sociale de aparare mpotriva unei politici demografice agresive, el va tinde sa-si creasca natalitatea la nivelul limitelor naturale, complementar cu cresterea saraciei si a dezorganizarii sociale si familiale. Plusul demografic realizat n acest segment ar fi, social si uman, de calitate scazuta: cresterea abandonului n diferitele sale forme, nivel scolar scazut si deficitara integrare sociala. A doua optiune este stimularea natalitatii printr-o crestere accentuata, chiar spectaculoasa, a suportului material si moral. O asemenea optiune pare a fi fireasca n contextul societatii moderne pe care Romnia doreste sa o creeze. La o analiza mai atenta nsa, nici o asemenea optiune nu pare a fi probabila, ea lovindu-se de rezistente nu mai putin puternice, n mod special, eficienta ei pentru atingerea obiectivelor strict demografice este nalt discutabila.. Pe de o parte, masa colectivitatii nu ar raspunde dect ntr-o mica masura la asemenea stimulente. Pe de alta parte, un raspuns mai ridicat ar veni tocmai din partea segmentelor celor mai sarace ale popuatiei, riscul find ca aici sa se cristalizeze o situatie de dependenta a maturilor de suportul pentru copii. O politica demografica de stimulare ar avea deci mai degraba un efect marginal, mai accentuat fiind tocmai n zonele mai putin deziderabile, complementar cu efecte sociale indizerabile. n constiinta colectiva exista estimarea ca o asemenea politica ar mpinge unele familii ntr-o stare de dependenta sociala, natalitatea devenind un mijloc de obtinere de beneficii sociale, fara nsa a le oferi copiilor conditiile minimale de formare. innd seama de standardul de viata al marii mase a populatiei, att n prezent, ct si ntr-un viitor previzibil, cei mai multi copii traiesc si vor trai n familii care le pot oferi cu dificultate conditiile minimale pentru dezvoltarea lor normala. Este o perioada exceptionala si n consecinta colectivitatea va trebui sa faca un efort special pentru a investi n copil. Politica de suport pentru copii cred ca trebuie sa constituie o prioritate absoluta n cadrul unei strategii de dezvotare sociala. Urmatoarele optiuni minimale ar trebui luate n considerare:

Servicii de sanatate de calitate, complet gratuite, pentru mame si copii. nvatamnt de calitate care sa cuprinda totalitatea copiilor la nivelul obligatoriu si sa ofere sanse largi marii majoritati a copiilor n nvatamntul post-obligatoriu. Suport economic pentru familiile cu copii. Servicii profesioniste de asistenta sociala care suport multiplu copiilor si familiilor aflate n dificultate. Programe nationale structurate si agresive cazurilor n care copiii traiesc n conditii improprii. de sa ofere un a

eradicare

Legislatie unitara si comprehensiva cu privire stimulente social- sanatoase pentru cresterea natalitatii.

la

copil,

cu

n concluzie, s-ar putea spune ca, desi tara noastra se confrunta cu o scadere alarmanta a natalitatii (un prim factor l constituie avortul, nca preferat de femei ca mijloc de planificare familiala), o politica demografica centrata pe masuri de stimulare a natalitatii nu este nici dezirabila si nici sustenabila n momentul de fata. Este nsa de urgenta maxima promovarea unei politici sociale accentuate, de suport pentru copii si pentru familia cu mai multi copii. O asemenea politica va avea prin ea nsasi efecte pozitive asupra natalitatii, pregatind baza unei posibile politici demografice viitoare, n plus, n cadrul acestei politici este necesar sa fie nglobate cteva masuri cu efecte demografice stimulative si echilibrate n care stimularea natalitatii se mbina cu cresterea capacitatilor de planificare familiala si de responsabilizare a parintior pentru copii, n lipsa unei asemenea politici, o politica demografica activa nu ar face dect sa creeze dificultati enorme pentru familiile cu copii si pentru ntreaga colectivitate.

" Viata este un dar pe care-1 meritam numai daca l daruim" Rabindranath Tagore

NDRUMAR DE INTERVIU

1. Initialele. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Vrsta. Domiciliul (rural, urban). Nationalitatea. Studii. Profesia. Starea civila n mometul discutiei (casatorit, necasatorit).

8. Starea materiala. 9. Daca mai are si alti copii dect 10. De ce nu-si doreste sau nu si-a dorit un copil. cel avortat.

11. Daca are familie (parinti, frati, surori), n ce relatie se afla cu ei.

12. O evaluare personala (att ct e posibil) a caracterului, culturii, starii psihice a subiectului. 13. Opinia dumeavoasrta despre caz.

FIsA CAZ Nr. l

1. Initialele: Z.L. 2. 3. 4. 5. IV. 6. Profesia: studenta. Vrsta: 22 ani. Domiciliul: urban, Bucuresti. Nationalitatea: Romna. Studii: studenta Liceul profil la Facultatea real, sectia matematica-fizica, n prezent de Psihologie Universitatea Hyperion anul

7. Starea civila n momentul discutiei: Necasatorita. 8. Starea materiala: 800 000 lei pe luna ( aceasta suma o primeste lunar de la parintii ei). 9. Nu are alt copil. 10. De ce nu si-a dorit copilul? A fost o sarcina nedorita care a survenit n urma unei relatii de scurta durata cu un barbat cu care nu avea o relatie stabila, el fiind casatorit. 11 . Are familie compusa din parinti si un frate n vrsta de 13 ani. Relatiile din cadrul familiei sunt cordiale, existnd o perfecta ntelegere ntre ea si parinti. 12. Relatarea celor povestite de subiect: n ziua n care a aflat ca este nsarcinata a luat pe loc decizia de a face ntrerupere de sarcina, deoarece era produsul unei relatii cu un om pentru care nu mai avea n acel moment nici un sentiment de dragoste sau afectiune. As putea spune ca a fost doar o aventura, ca urmare a aflarii adevarului ca omul pe care l iubea si pe care credea ca-i este sortit era casatorit. Avea de asemenea doar vrsta de 20 de ani, urma nca studiile superioare, nu avea un loc de munca pentru a asigura eventuala ntretinere a ei si a copilului. Poate ca un copil ar fi deranjat urmarea fireasca a cursului vietii ei. Dupa cum afirma si ea, nu regreta ca a luat aceasta decizie, desi i pare rau ca a trbuit sa treaca prin asa ceva. 13. Opinia mea despre caz : Este o femeie inteligenta, cu un grad de cultura ce se ridica peste medie, da dovada de ntelegere n relatiile cu cei apropiati, ajutndu-i la nevoie. Ca o apreciere personala as putea spune ca n ceea ce priveste experienta de viata, nu o stapneste n totalitate, deoarece pna la vrsta de 19 ani nu a mai fost implicata n relatii complexe cu o persoana de sex opus. Prima relatie a avut-o cu un barbat de 30 de ani, care la momentul respectiv era casatorit si avea un copil. Probabil, n opinia mea, acest lucru a determinat-o sa se refuleze ntr-o relatie cu un alt barbat n urma careia a rezultat si aceasta sarcina nedorita dupa cum afirma chiar ea.

FIsA-CAZ Nr. 2 1. Initialele: B.L. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Vrsta: 41 ani. Domiciliul: urban, Bucuresti. Nationalitatea: romna. Studii: 10 clase + 2 ani sc. Postliceala de bobinator. Profesia: bobinator. Starea civila: casatorita. E la a doua casatorie, primul sot decedat. Starea materiala: 2.800.000 lei pe luna. Are 2 copii (17 ani, 12 ani).

10. A suferit 2 ntreruperi de sarcina.

11.

Daca are familie? Tatal sau a decedat cnd ea avea vrsta de 4 ani, iar mama sa nu s-a mai recasatorit. Are 3 surori si un frate, iar relatiile sale cu acestia sunt foarte bune. Acestia au sprijinit-o att moral ct si material dupa moartea primului sot. 12.Relatarea celor povestite de subiect Primul avort 1-a facut n 1986. A ramas vaduva la vrsta de 23 de ani, fiind nsarcinata cu primul copil, pe care 1-a nascut. La 26 de ani a ntemeiat o noua familie, avnd cel de-al doilea copil la 28 de ani. Desi prin Decretul Lege 770/1966, avortul era interzis, a ncercat sa-si produca singura un avort, lund pastile si ncercnd tot felul de metode ce au avut ca rezultat o luna mai trziu un avort spontan. A ajuns la spital, unde medicii au tratat-o ca si cum acest avort nu a fost provocat, ci o ntmplare nefericita. Astfel de cazuri se pot ntlni si la o sarcina normala fara nici un fel de interventie din partea subiectului. Cel de-al doilea avort 1-a facut n 1992 la spital, fiind decizia ei, deoarece nu considera ca ar putea face fata la 3 copii (n 1987 a avut cel de-al doilea copil). Marturiseste ca i-a comunicat sotului ca este nsarcinata dar acesta a lasat-o pe dnsa sa decida. 13. Opinia mea: Fara sa fiu subiectiva, afirm ca este o mama desavrsita pentru cele doua fete pe care le are. Face totul pentru a le oferi tot ceea ce este necesar, desi ntmpina destul de multe greutati. Iubeste foarte mult copiii, si cred ca unicul motiv pentru care a recurs la avort a fost lipsa mijloacelor materiale. Mi-a declarat, cu tristete ca-i pare rau, dar nicidecum nu ar fi putut aduce pe lume doua suflete care foarte probabil ar fi avut de suferit. Cu siguranta nu ar fi vrut sa recurga la aceasta solutie, dar, din pacate, a trebuit.

FIsA - CAZ Nr. 3 1. Initialele: S.I.V. 2. 3. 4. 5. 6. Vrsta: 32 ani. Domiciliul: urban, Bucuresti. Nationalitatea: romna. Studii: Liceul 12 clase. Profesia: Legator cartonagist la tipografie, actualmente pensionara pe caz de boala de la vrsta de 28 ani. A suferit o interventie chirurgicala de esofago-plastie, n urma descoperirii unei tumori benigne la nivelul esofagului. Starea civila: Casatorita. Starea materiala: 500.000 lei reprezentnd acordata n urma pensionarii pe caz de boala. Are un copil n vrsta de 5 ani si a suferit 5 avorturi. valoarea pensiei ce i-a fost

7. 8. 9.

10. De ce nu si-a dorit mai multi copii? Nu a vrut sa aiba copii si nu a utilizat niciodata metode contraceptive. Cel ce a reusit sa o convinga sa nasca cel putin unul a fost sotul ei. 11. A ramas orfana de tata la vrsta de 17 ani. Are un frate cu 8 ani mai mare si att cu acesta ct si cu mama ei se ntelege foarte bine. 12. Relatarea celor povestite de subiect . Primele doua ntreruperi de sarcina le-a suferit nainte de a se casatori, n urma unei relatii cu un alt barbat. Prima a fost la 19 ani, iar a doua la 21 ani. Deoarece atunci n Romnia, avortul era interzis, a apelat la persoane care nu aveau cunostinte medicale n domeniu, care prin mijloace empirice, au chiuretat-o. Din fericire nu a avut de suferit n urma interventiilor. Dupa ce s-a casatorit a mai facut nca trei avorturi. De data aceasta, legea permitnd, le-a facut la spital, sub ndrumare medicala adecvata. Cnd am ntrebat-o daca nu i-a fost teama sa se lase pe mna unei persoane care nu detinea nici cea mai mica cunostinta medicala, a spus ca nu s-a gndit la asta, nu voia sa aiba copii si acest lucru a fost mai puternic dect frica pe care ar fi trebuit sa o aiba. 13.Opinia mea: A fost un caz putin mai special, deoarece a fost singurul subiect care a declarat

cu ndrjire ca nu a vrut sa devina mama. Dupa nasterea copilului, sigur optiunea ei s-a schimbat, gndindu-se chiar sa mai faca un copil. As dori sa remarc ca sotul ei a avut un rol hotartor, acesta dorindu-si foarte mult un copil, a amenintat-o ca o paraseste, ca va divorta daca ea nu se va hotar sa mplineasca n acest fel relatia lor. Dupa nasterea copilului nu a mai facut nici o ntrerupere de sarcina si mi-a spus ca singurul lucru la care se gndeste, care o va face sa stea n cumpana va fi starea ei materiala, nivelul de trai, nesiguranta zilei de mine. Ca un fel de concluzie, am remarcat ca n momentul aflarii vestii ca sunt nsarcinate multe persoane care decid sa avorteze iau n calcul mai mult dect ceea ce-si doresc cu adevarat, nivelul vietii, faptul ca vor aduce pe lume un suflet, o fiinta si multe dintre ele nu vor putea sa le ofere ceea ce orice copil, orice om are nevoie - hrana.

FIsA CAZ Nr.4 1. Initialele: S .M. 2.Vrsta: 24 ani. 3. Domiciliul: urban, Vatra-Dornei. 4. Nationalitatea: Romna. 5. Studii: Liceul sanitar, scoala post-liceala Fundeni, actualmente studenta anul IV la Facultatea de Psihologie- Universitatea Hyperion. 6. Profesia: studenta. 7. Starea civila n momentul discutiei: Necasatorita.

8. Starea materiala: 1200 000 (i primeste de la parinti). 9. Nu are nici un copil si a facut un singur avort. 10. De ce nu si-a dorit copilul? A recurs la avort, deoarece nu a vrut sa oficializeze relatia cu tatal copilului, fiind convinsa ca nu este omul cu care vrea sa-si petreaca viata. A luat decizia de una singura nstiintndu-si partenerul dupa ce suferise interventia, n momentul de fata relatia cu acel barbat nu mai exista. 11. Exista o buna ntelegere att n relatia cu parintii ei ct si cu fratele ei n vrsta de 26 de ani. 12. Relatarea celor povestite de subiect. n ceea ce priveste decizia ei referitoare la efectuarea avortului, sustine ca un copil nedorit ar fi putut sa-i ngreuneze ascensiunea profesionala. 14.Opinia mea despre caz : Consider ca este o femeie ambitioasa care vrea sa-si asigure mai nti, att un cadru familial propice ct si o stare materiala adecvata cresterii unui copil. Probabil momentul cnd va hotar sa aiba un copil va fi amnat pna la satisfacerea pe deplin a tuturor viselor ei. Daca cumva din ntmplare va ramne din nou nsarcinata, chiar cu omul pe care si-l doreste cu adevarat n viata ei, sunt sigura ca va recurge la efectuarea unui nou avort. Sper din tot sufletul nsa sa nu se antmple asa.

FIsA - CAZ Nr. 5 1. Initialele: G.G. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Vrsta: 25 ani. Domiciliul: urban, Suceava. Nationalitatea: romna. Studii: Liceul sanitar, Scoala postliceala la Universitatea Ecologica - fara examen de licenta. Profesia: prietenul ei. ntreprinzator particular, are o sanitara, afacere Facultatea proprie de Drept cu

mpreuna

Starea civila: Necasatorita. Starea materiala: 4.000.000 lei lunar.

9. Nu are copii. 10. De ce nu si-a dorit un copil? A suferit doua ntreruperi de sarcina: una la 19 ani si alta la 23 ani. Nu si-a dorit copii deoarece prima sarcina s-a produs ntr-o conjunctura nefavorabila, iar cea de-a doua, a facut-o deoarece se credea n stare sa devina parinte si nici nu avea mijloacele necesare cresterii si ntretinerii unui copil. 11. Relatiile cu familia: mama ei a murit cnd ea avea doar 13 ani, iar tatal ei s-a recasatorit cnd ea vrsta de 23 ani. Trebuie mentionat ca tatal ei a fost extrem de dur lipsind-o de ntelegerea si grija, pe care mama i le-ar fi oferit. Deseori o batea, nu-i dadea bani de buzunar, de asemenea era extrem de autoritar, privnd-o de prieteni, ntlniri cu acestia etc. Mai are un frate n vrsta de 21 ani si o sora din noua casatorie a tatalui ei n vrsta de 18 luni. Relatiile cu tatal ei ct si cu mama vitrega sunt reci, cu att mai mult cu ct ea locuieste acum flotant n Bucuresti. 12. Relatarea celor povestite de subiect. De la vrsta de 17 ani a avut un prieten cu care avea si relatii intime. Acesta a lipsit din tara imediat ce ea a terminat liceul. Ct timp prietenul

ei a fost plecat, s-a simtit singura, neavnd nici macar o prietena cu care sa-si petreaca timpul liber. ntr-o zi, s-a ntlnit cu o cunostinta, un barbat care o placea, dar n acelasi timp avea si o reputatie destul de patata. A acceptat si urmatoarea ntlnire cu el, si alte cteva, apoi ea a vrut sa renunte. El a amenintat-o c-o va spune tatalui ei, ca va trimite prietenii lui sa o urmareasca, dar nu va fi asa daca va accepta sa ntretina relatii intime cu el. Din naivitate si din frica de a nu afla un oras ntreg, de a nu afla prietenul ei, a acceptat. Aceasta ntlnire a avut nsa urmari destul de serioase, deoarece a ramas nsarcinata. A gasit sprijin n sora prietenului ei care a mers cu ea la un medic. Din pacate n urma interventiei a suferit o infectie destul de grava care a necesitat cteva luni de tratament. Dupa ce s-a ntors prietenul ei, care aflase de la sora lui cele ntmplate, relatia lor a mai continuat un timp dupa care a ncetat, ea nestiind de fapt ca el stia de legatura ei cu acel personaj din lumea interlopa a Sucevei, dar nici el nu cunostea exact mprejurarile n care s-a produs. Cea de-a doua ntrerupere a avut-o n actuala ei relatie, pe care o are de 5 ani. n urma cu doi ani cnd a facut avortul, nu considera ca un copil este chiar ceea ce-si doreste, nevrnd sa oficializeze relatia cu prietenul ei. 13. Opinia mea: Consider, din cele relatate de subiect ca nu a avut o copilarie prea fericita, suferind asprimea tatalui ei, si probabil ar dori sa-i ofere copilului pe care o sa-l aiba tot ceea ce ea nu a avut.

FIsA - CAZ Nr.6 1. Initialele: G.A. 2.Vrsta: 64 ani. 3. Domiciliul: urban, Bucuresti (nascuta n mediul rural unde a trait pna la 13 ani). 4. Nationalitatea: Romna. 5. Studii: 4 clase elementare si 3 ani scoala profesionala. A urmat si o scoala de ospatari. 6. Profesia: Legator-cartonagist timp de 36 de ani. 7. Starea civila n momentul discutiei: Vaduva. A fost casatorita o singura data, iar cu cel de-al

doilea barbat a trait n concubinaj timp 7 ani. 8. Starea materiala: 707000 lei, pensie lunara. 9. A efectuat un numar de 30 de ntreruperi de sarcina. Are 2 copii. 10. De ce nu si-a dorit mai multi copii? si-a dorit un singur copil pe care 1-a adus pe lume cnd a ramas prima data nsarcinata. Avorturile le-a facut deoarece nu dorea cu nici un chip sa mai aiba un copil. 11. n relatiile sale att cu fratii sai (n numar de 5) ct si cu parintii ei (doar mama mai traieste) a existat o armonie desavrsita. 12. Relatarea celor povestite de subiect: S-a casatorit la 21 de ani. A ramas nsarcinata la cteva luni dupa asta, a nascut primul copil, iar cnd acesta avea 11 ani, sotul a parasit-o. S-au mpacat dupa l an si jumatate, n urmatorii 2 ani a suferit 10 ntreruperi de sarcina, toate efectuate de catre o persoana nespecializata. n 4 din aceste cazuri a ajuns la spital n urma interventiilor. Dupa aceea, n rastimp de 5 ani ct a mai durat relatia cu sotul ei a mai efectuat nca 10 avorturi, toate n acelasi mod. A divortat de sot cnd copilul avea vrsta de 9 ani. Cnd a ramas prima data nsarcinata n cea de-a doua relatie a sa, a ncercat sa avorteze dar nu a reusit. Astfel a venit pe lume cel de-al doilea copil care s-a nascut la 7 luni si 10 zile cu probleme. Primii 3 ani din viata si i-a petrecut prin spitale, reusind n cele din urma sa-si rezolve toate problemele ce le avea cu sanatatea. Pna la vrsta de 34 de ani a mai facut 10 ntreruperi de sarcina, deasemeni n acelasi mod. Este un miracol ca a supravietuit. De atunci nu a mai avut relatii intime cu nici un barbat. 13. Opinia mea despre caz : Este un caz cu totul aparte situat la granita ntre inconstienta si curaj, daca as putea sa-1 descriu asa. Oare ce a determinat-o sa-si puna n joc viata ei ct si pe cea a copiilor ei? Saracia, lipsa de afectiune a barbatilor din viata ei? Cnd am ntrebat-o ce a determinat-o sa-si asume un asemenea risc, mi-a spus ca pur si simplu si dorea un singur copil. Dar totusi de ce nu a prevenit aceste sarcini nedorite? Sunt convinsa ca lipsa de informare si dezinteresul aratat pentru acest lucru. Pe de alta parte faptul ca decretul din 1966 interzicea efectuarea avorturilor pe cai legale, n unitati specializate a determinat-o sa aleaga aceste cai deloc sigure si cu un grad sporit de risc. Marturisesc sincer ca este un caz care m-a tulburat efectiv, lasndu-ma aproape fara grai.

FIsA - CAZ Nr. 7 1. Initialele: T.E. 2. Vrsta: 40 ani. 3. Domiciliul: urban, Bucuresti. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Nationalitatea: romna. Studii: Liceul 12 clase. Profesia: Librar. Starea civila: Casatorita (la a doua casatorie). Starea materiala: 4.600.000 lei lunar. Are 2 copii, ambii din prima casatorie. A suferit 6 avorturi.

10. De ce nu si-a dorit mai multi copii? Avea deja doi copii dintr-o casatorie care a esuat n cele din urma si probail nu se simtea n stare sa mai aduca un suflet pe lume fara sa stie care va fi situatia lui n societate. De altfel primele 2 interventii le-a suferit n urma ndrumarii date de catre medic. 11. Familia ei este compusa din 5 membrii (tatal ei a decedat de curnd). Are un frate bun si doi vitregi cu care are relatii normale. Cu mama ei se ntelege bine. 12. Relatarea celor povestite de subiect. Ambii copii i-a adus pe lume prin cezariana, si a efectuat avorturile la ndrumarea medicului, deoarece aceste sarcini i puneau n primejdie viata. Aceste 2 ntreruperi le-a suferit n timpul primei sale casatorii, si au fost efectuate de cadre medicale specializate. n urma divortului si pna la cea de-a doua casatorie a mai avortat de doua ori n urma unor relatii intime pe care le-a avut cu un barbat cu care nu a dorit sa legalizeze relatia. Din fericire pentru ea au fost efectuate dupa 1989 n unitati medicale specializate. Dupa ce s-a recasatorit, a ramas nsarcinata, dar sotul sau trebuia sa plece din tara cu un contract de munca pe termen nelimitat si i-a fost frica sa duca sarcina la capat, gndindu-se ca i-ar fi greu sa se descurce singura. Dupa ntoarcerea sotului chiar au dorit sa mai aiba un copil dar de data aceasta, a fost o sarcina cu complicatii care a avut drept urmare un avort spontan, care nsa nu i-a primejduit sanatatea. 13. Opinia mea: As putea spune n legatura cu acest caz ca mai multa atentie nu strica niciodata.

Este mai usor sa previi dect sa suferi un avort care de cele mai multe ori lasa sechele att psihice ct si fizice, uneori mult mai greu de suportat. Daca ntr-adevar nu dorim sa aducem pe lume un copil la un moment dat din viata noastra, ma gndesc ca ar fi mai bine sa prevenim acest lucru. Este de ajuns sa ne adresam unui cabinet de planificare familiala si astfel iesim din aceste impasuri neplacute. Din pacate aceasta falsa pudoare le mpinge pe unele dintre semenele noastre sa-si sporeasca suferinta, renuntnd la aducerea unui copil pe lume prin intermediul unui act chirurgical pe care medicii l executa impecabil, dar pe care morala, si nu n ultimul rnd femeia supusa acestei interventii, l resping.

FIsA - CAZ Nr. 8 1. Initialele: S.C. 2. Vrsta: 25 ani. 3. 4. 5. 6. Domiciliul: urban Buzau. Nationalitatea: romna. Studii: Liceul 12 clase n Buzau si a Geografie n cadrul Universitatii din Bucuresti, promotia 1997. Profesia: Profesor de geografie. absolvit Facultatea de

7. 8.

Starea civila: Necasatorita. Starea materiala: 1.000.000 lei (pe care i primeste de la parinti).

9. Nu are loc de munca. 10. De ce nu si-a dorit un copil? Avea doar 19 ani cnd a facut avortul, de atfel si singurul, era n primul an de facultate si nu dorea sa oficializeze nca relatia cu tatal copilului, fiind convinsa ca tot cu el se va casatori si va avea cu siguranta alti copii ntr-un cadru familial adecvat. 11. Relatiile cu familia. Se ntelege bine cu parintii ei, iar cu sora ei de 23 de ani desi nu exista animozitati nu prea comunica. 12. Relatarea celor povestite de subiect. Nu folosea mijloace de protectie pentru prevenirea sarcinii, ci doar metoda calendarului, care de data aceea a dat gres. Le-a comunicat parintilor starea ai, dar nici ei nici prietenul ei nu i-au propus sa avorteze. Au lasat-o pe ea sa decida singura, iar ea a ales sa renunte la acest copil. Chiuretajul a fost executat de catre medic specialist ntr-o unitate sanitara specializata. Nu a avut urmari fizice sau psihice atunci, dar la momentul cnd am intervievat-o, a marturisii ca regreta decizia pe care a luat-o atunci cu prea mare usurinta. 13. Opinia mea: Dupa parerea mea nu este cu siguranta un caz solitar. Este stiut faptul ca de multe ori fetele, n special care parasesc orasul de bastina pentru a urma cursuri superioare, scapnd de sub aripa ocrotitoare a parintilor comit unele greseli, implicndu-se mult prea repede n relatii intime, fara a se gndi totodata si la urmari. Se poate aplica cu desavrsire n acest caz proverbul "Gndeste de o suta de ori si fa o data".

BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Coralia Carp avortului n planificarea Bucuresti, 1996 Catalin Bucuresti Zamfir "Implicatiile familiala", sociale metodelor anticonceptionale si Facultatea de Medicina n Romnia", Editura Expert

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

"Politici

Cod penal, 1948 Cod penal, 1957 Cod penal, 1973 Cod penal, 1997 Encarta-Enciclopedie, 1998 Gail Klingman - "The politics of duplicity Romnia", USA, California, 1998, University of California Harrison - Enciclopedie de Medicina Interna, 1998 n Ceausescu's

10. Dr. Iulian Badea - "Consecinte nefaste ale avortului"- Teza de doctorat- Ministerul Sanatatii- Institutul de Igiena si Sanatate Publica, Bucuresti 1989 11. Dr. I. Roman si dr. N. Chitu - "Cunoasteti totul despre avort?" -Ministerul Sanatatii si

Institutul de Igiena - Editura Medicala, Bucuresti, 1968 12. Jean-Louis Zanda - "Enquete sur la conception, la naissance et l' avortement", de l'Institut for Sex Reaserch fonde par Alfred Ch. Kinsey, Indiana University, Bloominghton 13. Dr. Lucia Balea - "Complicatiile avortului la cerere ca alternativa n planingul familial", Bucuresti, 1999 14. Norman Goodman - "Introducere n sociologie", Editura Lider, Bucuresti 15. Prof. Dr. Olivia Clatici - "Sociologie generala si juridica", UEB, Facultatea de Drept, 1998 16. Dr. Radu Dumitru - "De vorba cu tinerii", editura Tineretului, 1968 17. Sorin Lucian Puia si Bogdan Marinescu - "Compendiu de planificare familiala", Tipografia Intact, Bucuresti, 1999 18. Dr. stefan Valentin - Teza de doctorat UMF Carol Davila, Bucuresti, 1998 19. Vasile Nitescu - "Adolescenta, sexualitate ntre normal si patologic", Editura stiintifica, Enciclopedica Bucuresti, 1985 20. VIadimir Trebici si Ion Ghinoiu - "Demografie si etnografie", editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986 21. Valentina T. Liciu - "Pregatirea pedagogica a adolescentilor pentru viata de familie", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975

[21] Catalin

Zamfir - "Politici sociale n Romnia", Editura Expert Bucuresti, pag. 178

[22] Jean-Louis

Zanda - "Enquete sur la conception, la naissance et l' avortement", de l Institut for Sex Reaserch fonde par Alfred Ch. Kinsey, Indiana University, Bloominghton, cap. 7, pag. 254

[23] Encarta [24] Encarta [25] Encarta

Enciclopedie, 1998

- Enciclopedie, 1998 - Enciclopedie, 1998

[26] Encarta

- Enciclopedie, 1998

[27] Vladimir

Trebici si Ion Ghinoiu - "Demografie si etnografie", editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, pag. 17
[28] Vladimir

Trebici si Ion Ghinoiu - "Demografie si etnografie", editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, pag. 18
[29] Catalin [30]

Zamfir - "Politici sociale n Romnia ", Editura Expert Bucuresti, pag. 290

Gale Klingman - "The politics of duplicity n Ceausescu's Romnia", USA, California, 1998, University of California, pag. 49 Gale Klingman - "The politics of duplicity n Ceausescu's Romnia", USA, California, 1998, University of California, pag. 55
[31]

Gale Klingman - "The politics of duplicity in Ceausescu 's Romnia", USA, California, 1998, Universily of California, pag. 55
[32] [33] Gale

Klingman - "The politics of duplicity in Ceausescu's Romnia", USA, California, 1998, University of California, pag. 69.
[34] Norman

Goodman - "Introducere n sociologie", Editura Lider, Bucuresti, pag

262
[35] Catalin

Zamfir - "Politici sociale n Romnia ", Editura Expert Bucuresti,

pag. 292

[36] Sorin

Lucian Puia si Bogdan Marinescu - "Compendiu de planificare familiala", Tipografia Intact, Bucuresti, 1999, pag. 16
[37] Dr.

Lucia Bolea - "Complicatiile avortului la cerere ca alternativa n planingulfamilial", Bucuresti, 1999, pag. 18-21
[38] Sorin

Lucian Puia si Bogdan Marinescu - "Compendiu de planificare familiala", Tipografia Intact, Bucuresti, 1999, pag. 17 Sorin Lucian Puia si Bogdan Marinescu - "Compendiu de planificare familiala", Tipografia Intact, Bucuresti, 1999, pag. 30
[39]

Prof. Dr. Olivia Clatici - "Sociologie generala si juridica", UEB, Facultatea de Drept, 1998, pag. 214
[40] [41] Valentina

T. Liciu - "Pregatirea pedagogica a adolescentilor pentru viata de familie", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1975, pag. 151