ADRIAN PRICOPI DREPTUL FAMILIEI Editia a III-a Descrierea CIP a Bibliotecii Nati

onale a Romaniei Pricopi, Adrian Dreptul familiei / Adrian Pricopi, editia a III
-a, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania De Maine, 2007 FACULTATEA DE DREPT SI A
DMINISTRATIE PUBLICA ADRIAN PRICOPI DREPTUL FAMILIEI Editia a III-a EDITURA FUND
ATIEI ROMaNIA DE MAINE Bucuresti, 2007 5 CUPRINS Prefata........................
................................................. .. 9 Partea Intai CASATORIA Ca
pitolul I FAMILIA SI CASATORIA Sectiunea I. Familia din punct de vedere juridic.
........................ 11 Sectiunea a II-a. Conceptul de CASATORIE............
...................... 12 Capitolul II INCHEIEREA CASATORIEI Sectiunea I. CONDIT
IILE de fond ale CASATORIEI............................. 14 Sectiunea a II-a. Im
pedimente la CASATORIE ............................... 16 Sectiunea a III-a. CON
DITIILE de forma ale CASATORIEI..................... 19 Sectiunea a IV-a. Nulita
tea CASATORIEI............................. ....... 22 Capitolul III EFECTELE CA
SATORIEI Sectiunea I. Relatiile personale dintre soti...........................
..... 31 Sectiunea a II-a. Reglementarea juridica a raporturilor patrimoniale...
..... 34 Sectiunea a III-a. Bunurile comune ale sotilor................... .....
... 36 Sectiunea a IV-a. Clasificarea bunurilor comune si administrarea lor.....
... 39 Sectiunea a V-a. Bunurile proprii ale sotilor............................
.. 49 Sectiunea a VI-a. Natura juridica a comunitatii de bunuri .............. 5
6 6 Capitolul IV INCETAREA EXISTENTEI CASATORIEI Sectiunea I. Incetarea CASATORI
EI........................................... 64 Sectiunea a II-a. Desfacerea CA
SATORIEI prin divort....................... 66 Sectiunea a III-a. Procedura divo
rtului.................................... 68 Sectiunea a IV-a. Efectele divortu
lui...................................... 74 Partea a doua RUDENIA Capitolul I R
UDENIA SI FELURILE EI Sectiunea I. Notiunea de rudenie .........................
............. 84 Sectiunea a II-a. Felurile rudeniei............................
.............. 85 Capitolul II FILIAtIA Sectiunea I. Filiatia fata de mama......
.................................... 89 Sectiunea a II-a. Filiatia fata de tatal
din CASATORIE...................... 95 Sectiunea a III-a. Filiatia fata de tata
l din afara CASATORIEI.............. 105 Capitolul III
ADOPtIA Sectiunea I. Consideratii generale......................................
... 114 Sectiunea a II-a. Cerintele Incheierii adoptiei.........................
... 116 Sectiunea a III-a. Efectele adoptiei....................................
..... 13 5 Sectiunea a IV-a. Drepturile si Indatoririle parintesti..............
...... 138 Sectiunea a V-a. Numele de familie al adoptatului....................
.. 142 Sectiunea a VI-a. Domiciliul si locuinta adoptatului....................
144 Sectiunea a VII-a. Cetatenia adoptatului.................................. 1
45 Sectiunea a VIII-a. Incetarea adoptiei .....................................
147 Capitolul IV SITUATIA LEGALA A COPILULUI Sectiunea I. Drepturile copilului -
cadrul legal.......................... 156 Sectiunea a II-a. Drepturile si Inda
toririle parintesti..................... 156 7 Sectiunea a III-a. Situatia jurid
ica a copilului din CASATORIE.......... 161 Sectiunea a IV-a. Situatia juridica
a copilului din afara CASATORIEI..... 164 Capitolul V OBLIGATIA LEGALA DE INTRET
INERE Sectiunea I. Consideratii generale........................................
.. 167 Sectiunea a II-a. CONDITIILE In care exista obligatia de Intretinere....
172 Sectiunea a III-a. Obligatia de Intretinere Intre soti......................
175 Sectiunea a IV-a. Obligatia de Intretinere Intre fostii soti...............
178 Sectiunea a V-a. Obligatia de Intretinere dintre parinti si copii..........
..... . 182 Sectiunea a VI-a. Alte obligatii de Intretinere.....................
....... 189 Sectiunea a VII-a. Executarea Intretinerii..........................
....... 192 Partea a treia OCROTIREA MINORILOR SI A COPIILOR AFLATI IN DIFICULTA
TE Capitolul I OCROTIREA MINORULUI Sectiunea I. Institutii si servicii de ocroti
re a copilului................ 195 Sectiunea a II-a. Ocrotirea parinteasca......
.............................. 199 Sectiunea a III-a. Ocrotirea copilului minor
de catre un singur parinte...... 20 4 Sectiunea a IV-a. Cazurile In care ocrotir
ea parinteasca nu revine, In mod egal sau numai In parte, parintilor ...........
................... 206 Sectiunea a V-a. Exercitarea drepturilor si Indatoririlo
r parintesti In cazul divortului................................................
............ 207 Capitolul II. SOLUTIONAREA NEINTELEGERILOR PRIVITOARE LA EXERCI
TIUL DREPTURILOR SI INDATORIRILOR PARINTESTI Sectiunea I. Consideratii generale.
......................................... 209 Sectiunea a II-a. Autoritatile sta
tului si ocrotirea parinteasca.......... 210 Sectiunea a III-a. Raspunderea pent
ru neIndeplinirea Indatoririlor parintesti......................................
................. 214 8 Capitolul III TUTELA SI CURATELA MINORULUI Sectiunea I.
Consideratii generale.......................................... 217 Sectiunea a
II-a. Reglementari interne privind protectia copilului aflat In dificultate.....
....................................................... 225 Sectiunea a III-a. O
crotirea copilului abandonat........................ 233 Sectiunea a IV-a. Prote
ctia copiilor refugiati In caz de conflict armat....... 2
34 Sectiunea a V-a. Masurile educative aplicate minorului................. 236 B
ibliografie selectiva......................................................... 2
40 9 PREFATA Cursul este adresat studentilor Facultatii de Drept si Administrati
e Publica din cadrul Universitatii Spiru Haret, forma de Invatamant zi, frecvent
a redusa si Invatamant la distanta. In general, Dreptul familiei este tratat str
ict juridic, Insa acest aspect nu poate fi Inteles decat In raport cu caracteris
ticile si locul pe care-l ocupa In societate familia, explicand In acest fel si
scopul legiuitorului si spiritul legislatiei romane In materie. Este motivul ce
ne-a determinat sa extrapolam domeniul juridic si sa facem o serie de referinte
de ordin istoric, sociologic si etnologic asupra familiei, privind trecutul, pre
zentul si, Intr-o oarecare masura, si viitorul ei structural si functional. Auto
rul 10 11 Partea Intai CASATORIA Capit olul I FAMILIA SI CASATORIA Sectiunea I F
AMILIA DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC Familia este o forma de relatii sociale dintr
e oameni legati Intre ei prin CASATORIE sau rudenie. Din familie fac parte sotii
, parintii si copiii, precum si, uneori, alte persoane Intre care exista relatii
de rudenie. De asemenea, sotii singuri, fara copii, formeaza o familie. Notiune
a de familie comporta discutii, putand fi privita atat din punct de vedere socio
logic, cat si juridic. In sens sociologic, familia, ca forma specifica de comuni
tate umana, desemneaza grupul de persoane unite prin CASATORIE, filiatie sau rud
enie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese sau Intrajutorar
e, relatiile de familie avand un caracter de complexitate pe care nu-l gasim la
alte categorii de relatii sociale. In mod obisnuit, familia da nastere urmatoare
lor raporturi: a) de CASATORIE, ce constituie baza familiei; b) cele dintre soti
, ce constituie efectele CASATORIEI; c) cele dintre parinti si copii, ce sunt re
zultatul raporturilor dintre soti; d) cele dintre alte persoane, ce mai fac part
e din familie. In ce priveste dimensiunile familiei, acestea au variat In timp,
evolutia fiind de restrangere a numarului membrilor ei. Trecerea spre familia co
njugala sau restransa din epoca moderna, - asa-numita "familie biologica", "nucl
eara" sau "primara", alcatuita numai din parinti si copii minori - a cunoscut o
forma intermediara, In care copiii parasesc casa parinteasca dupa CASATORIE, ram
anand aici doar unul care mosteneste si caminul si prezentand fata de sistemul a
nterior avantajul proprietatii private si fata de cel ulterior stabilitatea si m
entinerea traditiilor. In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane In
tre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din CASATORIE, rudenie (incl
usiv Infierea), precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie, fa
milia fiind o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. 12 Notiuni
le sociologica si juridica de familie In mod obisnuit coincid si se suprapun. Su
nt Insa situatii In care aceasta corespondenta nu exista. Asa, de pilda, In cazu
l desfacerii CASATORIEI prin divort relatiile de fapt, In sens sociologic, Incet
eaza Intre soti, deoarece nu mai exista Intre ei comunitate
de viata si interese, dar unele drepturi si obligatii, deci relatii de familie I
n sens juridic, continua sa existe (de exemplu, cele privind Intretinerea, drep
tul la nume, bunurile comune daca acestea nu au fost Impartite la desfacerea CAS
ATORIEI). Tot astfel, cand copilul este Incredintat unei instituti i de ocrotire
Inceteaza relatiile de fapt Intre acesta si parintii lui, nu Insa si relatiile
juridice, care se exprima In obligatia de a plati contributia la Intretinerea co
pilului. Sectiunea a II-a CONCEPTUL DE CASATORIE Termenul de CASATORIE este util
izat In acceptiunea Codului familiei In doua Intelesuri: In sens de act juridic,
prin care viitorii soti consimt sa se casatoreasca In CONDITIILE si formele pre
vazute de lege (art. 3-18, privind Incheierea CASATORIEI), si In Intelesul de si
tuatie juridica, adica de statut legal al sotilor (art. 26-36, referitor la rapo
rturilor personale si patrimoniale dintre soti). Cuvantul "CASATORIE" mai este I
nsa folosit si In alte doua Intelesuri: In sens de institutie juridica a Dreptul
ui familiei, adica de totalitate a normelor juridice ce reglementeaza atat actul
juridic al CASATORIEI, cat si starea legala de CASATORIE, si In Intelesul de ce
remonie ce are loc cu ocazia Incheierii CASATORIEI. In sistemul Dreptului nostru
pozitiv, actul CASATORIEI este un act juridic bilateral, prin care viitorii sot
i consimt In mod liber si pe deplin egali sa se supuna statutului legal al CASAT
ORIEI. Ca atare, actul CASATORIEI este numai izvorul juridic al starii de CASATO
RIE, necesar pentru dobandirea situatiei legale de persoana casatorita. Privit I
n general, actul CASATORIEI se aseamana cu contractul prin aceea ca este tot un
act juridic bilateral, precum si prin aceea ca Incheierea CASATORIEI este libera
In Intelesul contractual, ca orice persoana are libertatea neIngradita de a se
casatori sau de a nu se casatori, iar la Incheiere, viitorii soti sunt egali In
sensul contractual de Drept civil general, ca viitorii soti consimt la CASATORIE
In conditii de egalitate juridica si nu de subordonare a unuia fata de celalalt
, ca la actele juridice administrative. Actul juridic al CASATORIEI se deosebest
e 13 Insa de contract prin scopul sau limitat la exprimarea consimtamantului vii
torilor soti de a li se aplica statutul legal al CASATORIEI, el nu poate fi afec
tat de modalitati, de conditie sau termen si nu poate fi rezolvit. Argumentele o
pteaza pentru teza potrivit careia CASATORIA este un act juridic si nu un contra
ct, avand mai multe caracteristici: a) CASATORIA este o uniune dintre un barbat
si o femeie, uniune ce se Intemeiaza prin consimtamantul celor ce se casatoresc
si, odata Incheiata, este reglementata de normele legale devenite aplicabile pri
n asemenea consimtamant; b) CASATORIA este liber consimtita, exprimarea consimta
mantului liber al celor ce se casatoresc fiind garantata prin dispozitiile legal
e existente (Constitutie, Codul familiei etc.); c) CASATORIA este monogama, cara
cter ce decurge In mod firesc din fundamentul CASATORIEI, si anume, afectiunea r
eciproca a sotilor, garantata de dispozitiile legale; d) CASATORIA se Incheie In
formele prevazute de lege si are deci un caracter solemn, caracter ce se exprim
a, printre altele, prin aceea ca se Incheie numai Intr-un anumit loc, In fata un
ei autoritati de stat, Intr-o zi Inainte fixata si In prezenta efectiva si conco
mitenta a ambilor viitori soti, cu posibilitatea pentru public de a asista; e) C
ASATORIA are caracter civil, Incheierea si Inregistrarea CASATORIEI fiind de com
petenta exclusiva a autoritatii de stat. Sotii au
posibilitatea sa procedeze si la celebrarea religioasa a CASATORIEI, dar aceasta
numai dupa Incheierea CASATORIEI In fata autoritatii de stat. Aceasta celebrare
religioasa nu produce nici un efect juridic; tot astfel, uniunea Incheiata numa
i religios nu are valoare juridica; f) CASATORIA se Incheie pe viata. In princip
iu, legatura CASATORIEI fiind menita sa existe Intre soti pe tot timpul vietii l
or, ea se desface, Insa, pentru motive temeinice, prin divort; g) CASATORIA se I
ntemeiaza pe deplina egalitate In drepturi dintre barbat si femeie, egalitate ce
se refera atat la CONDITIILE In care se Incheie CASATORIA, cat si la relatiile
dintre soti sau dintre acestia si copiii lor; egalitatea dintre barbat si femeie
se manifesta ca principiu In toate domeniile vietii sociale; h) CASATORIA se In
cheie In scopul Intemeierii unei familii, ea fiind ocrotita de lege tocmai pentr
u ca alcatuieste baza familiei; Intemeierea relatiilor de familie constituie con
tinutul CASATORIEI, cauza necesara si determinanta a acesteia (I. Filipescu). 14
Capitolul II INCHEIEREA CASATORIEI Sectiunea I CONDITIILE DE FOND ALE CASATORIE
I 1 - Consideratii generale CONDITIILE cerute de lege pentru Incheierea unei cas
atorii sunt urmatoarele: a) conditii de fond si impedimente; Intr-un sens restra
ns, sunt denumite conditii de fond acele cerinte legale care, pentru a se putea
Incheia CASATORIA, trebuie sa existe, ca, de pilda, Implinirea varstei matrimoni
ale, iar impedimente, cele care trebuie sa nu existe, cum ar fi legatura de rude
nie In gradul interzis de lege Intre viitorii soti; b) conditii de fond pozitive
si negative; In sens larg, atat CONDITIILE de fond, cat si impedimentele sunt d
eopotriva denumite conditii de fond la CASATORIE, numai ca, pe cand primele sunt
formulate pozitiv, celelalte sunt formulate negativ; c) impedimente; tot In Int
eles larg, atat impedimentele, cat si CONDITIILE de fond pot fi denumite deopotr
iva impedimente la CASATORIE, deoarece nu mai impedimentele, ci si CONDITIILE de
fond este posibi l sa fie formulate negativ. 2 - CONDITIILE de fond la Incheier
ea CASATORIEI a. Diferenta de sex Dupa modul de reglementare a relatiilor de fam
ilie (art. 1, 4, 5, 25, 47-52, 53-60, C. fam.) rezulta ca o CASATORIE se poate I
ncheia numai Intre persoane de sex diferit. Determinarea sexului fiecaruia dintr
e cei doi viitori soti se stabileste cu ajutorul certificatului de nastere, prez
entat In fata autoritatii. b. Varsta legala pentru CASATORIE (varsta matrimonial
a) Conform legii, varsta minima pentru CASATORIE este de 18 ani Impliniti pentru
barbat si de 16 ani Impliniti pentru femeie (art. 4, C. fam.); sunt Insa si sit
uatii In care femeia care nu a Implinit 16 ani poate obtine dispensa In vederea
CASATORIEI. 15 Aceasta dispensa se acorda de catre Prefectura municipiului Bucur
esti sau a judetului, In cuprinsul caruia persoana Isi are domiciliul, daca sunt
Indeplinite Insa urmatoarele conditii: - femeia a Implinit 15 ani; - sunt motiv
e temeinice care justifica dispensa (boala, graviditatea); - exista un aviz prea
labil dat de un medic avand calitate oficiala. Legiuitorul roman nu stabileste o
varsta maxima pana la care se poate Incheia CASATORIA sau o diferenta de varsta
maxima.
c. Consimtamantul la CASATORIE Conform legii, CASATORIA se Incheie prin consimta
mantul liber al viitorilor soti (art. 1, alin. 3, art. 16 si 17, C. fam., si art
. 48 pct. 1 din Constitutia Romaniei). Consimtamantul la CASATORIE este liber pr
in aceea ca nu exista limitari de categorie sociala, rasiale, religioase ori jur
idice cu privire la libera alegere Intre viitorii soti; In sens juridic, consimt
amantul liber la CASATORIE Inseamna lipsa viciilor de consimtamant. In vederea a
sigurarii liberei manifestari a consimtamantului viitorilor soti, legea dispune
ca aceasta se da In forme bine determinate, ceea ce imprima un caracter solemn C
ASATORIEI. Faptul ca Incheierea CASATORIEI se face In prezenta delegatului de st
are civila, consimtamintele viitorilor soti exprimandu-se In fata acestuia, face
ca sa se Intalneasca rar cazurile de lipsa de consimtamant la CASATORIE. In ce
priveste viciile de consimtamant la CASATORIE, acestea sunt: eroarea, dolul si v
iolenta; In materia CASATORIEI nu-si poate gasi aplicare leziunea. Eroarea const
ituie viciu de consimtamant numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuil
alt sot (art. 21, C. fam.). Dolul (viclenia) viciaza consimtamantul viitorului s
ot prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor de Inselare folosite Impotriva
sa. Violenta viciaza consimtamantul viitorului sot prin teama ce i-a fost provo
cata, ca urmare a constrangerii fizice sau morale, exercitate Impotriva unuia di
n soti. Consimtamantul la CASATORIE trebuie sa existe In momentul Incheierii CAS
ATORIEI acestuia, adica el sa fie actual. 16 d) Comunicarea reciproca a starii s
anatatii Viitorii soti sunt obligati sa declare ca si-au comunicat reciproc star
ea sanatatii lor (art. 10, C. fam.). De obicei, aceasta comunicare se realizeaza
prin certificate medicale ale viitorilor soti si care se anexeaza la declaratia
de CASATORIE prezentata autoritatii. Sectiunea a II-a IMPEDIMENTE LA CASATORIE
CASATORIA se poate Incheia numai daca nu exista impedimente, adica Imprejurari d
e fapt sau de drept a caror existenta Impiedica Inchei erea acesteia. 1 - Clasif
icarea impedimentelor la CASATORIE Impedimentele la CASATORIE pot fi clasificate
dupa doua fundamente ale diviziunii: a) sanctiunea Incalcarii impedimentului; b
) persoanele Intre care exista impedimentul. Conform primului punct de vedere, i
mpedimentele pot fi dirimante si prohibitive. Dupa cel de-al doilea punct de ved
ere, impedimentele pot fi absolute si relative. A - Impedimentele dirimante sunt
acelea a caror Incalcare atrage nulitatea CASATORIEI Incheiate. Urmatoarele imp
edimente sunt dirimante: a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre
viitorii soti; b) rudenia In gradul prevazut de lege; c) adoptia; d) alienatia s
i debilitatea mentala. B - Impedimente prohibitive sunt acelea a caror Incalcare
nu atrage nulitatea CASATORIEI. Acestea sunt urmatoarele: a) adoptia, In celela
lte cazuri decat cand este impediment dirimant (art. 7, lit. b si c); b) tutela.
C - Impedimentele absolute sunt cele care interzic Incheierea
CASATORIEI unei anumite persoane cu orice alta persoana, si anume: a) existenta
unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti; b) alienatia si debilit
atea mentala. 17 D - Impedimente relative sunt acelea care interzic Incheierea C
ASATORIEI unei anumite persoane cu o anumita alta persoana, ele fiind: - rudenia
; - adoptia; - tutela. 2 - Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre v
iitorii soti Conform cu art. 5, C. fam, nu se poate casatori persoana care este
casatorita. Este, de fapt, o aplicare a principiului monogamiei ce se afla la ba
za CASATORIEI. Incalcarea monogamiei se numeste bigamie (poligamie sau poliginie
) si este sanctionata atat civil (art. 5 si art. 19, C. fam.), cat si penal (art
. 303, C. pen.) In situatia In care o persoana a Incheiat o noua CASATORIE, Insa
cea dintai este declarata nula chiar dupa data Incheierii celei de a doua casat
orii, nu exista bigamie, daca Insa prima se desface prin divort ne aflam In fata
unui caz de bigamie daca data desfacerii primei casatorii este dupa data Inchei
erii celei de a doua. O situatie speciala se iveste In cazul declararii judecato
resti a mortii unei persoane casatorite; daca sotul celui declarat mort prin hot
arare judecatoreasca se recasatoreste, iar ulterior cel declarat mort reapare, a
nulandu-se hotararea declarativa de moarte, CASATORIA noua este valabila, prima
CASATORIE considerandu-se desfacuta pe data Incheierii celei de a doua (art. 22,
C. fam.); ca atare, sotul recasatorit nu poate fi acuzat de bigamie. Nu este bi
gam sotul care se casatoreste Intre data declararii mortii celuilalt sot si data
ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte. Daca aceasta CASATORIE
a fost declarata nula pentru bigamie Inainte de ramanerea definitiva a hotararii
declarative de moarte, dispare cauza de bigamie dupa aceasta hotarare; ne aflam
In fata unui imped iment dirimant si absolut. 3 - Rudenia CASATORIA este oprita
Intre rudele apropiate. Impedimentul are In vedere urmatoarele considerente: a)
de ordin biologic, deoarece uniunile dintre rude apropiate nu duc la descendent
i sanatosi; b) de ordin moral, deoarece legatura dintre rude apropiate ar avea o
influenta nefavorabila asupra vietii de familie. 18 Nesocotirea impedimentului
rezultand din rudenie poarta numele de incest. Conform art. 6, alin. l, C. fam.,
CASATORIA este interzisa In urmatoarele situatii: - Intre rudele In linie direc
ta, indiferent de gradul de rudenie; astfel nu se pot casatori tata cu fiica, ma
ma cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc. - Intre rudele In linie c
olaterala pana la gradul patru inclusiv; ca atare nu se pot casatori fratele cu
sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu verisoara lui. Impedimentu
l la CASATORIE In CONDITIILE aratate opereaza indiferent daca rudenia provine di
n CASATORIE sau din afara CASATORIEI. In ce priveste rudenia din afara CASATORIE
I, se ridica problema daca, pentru a fi impediment la CASATORIE, este necesar sa
fie constatata In mod legal sau este suficient ca aceasta sa existe In fapt. Ru
denia din afara CASATORIEI constituie impediment la CASATORIE fie ca a fost lega
l constatata, fie ca nu a fost. 4 - Adoptia Impedimente la CASATORIE sunt si rel
atiile rezultand din adoptie.
Conform art. 7, C. fam., este oprita CASATORIA In urmatoarele situatii: a) Intre
adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, si adoptat ori descendentii acest
uia, pe de alta parte; b) Intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si adoptat,
pe de alta parte; c) Intre adoptatii de catre aceeasi persoana. Atunci cand exi
sta motive temeinice, CASATORIA Intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si ad
optat si copiii acestuia, pe de alta parte, precum si Intre adoptatii de catre a
ceeasi persoana poate fi Incuviintata In CONDITIILE Legii nr. 273/2004, de organ
ele abilitate ale Municipiului Bucuresti sau ale judetului In care Isi are domic
iliul cel care c ere aceasta Incuviintare. 5 - Tutela In perioada In care este i
nstituita tutela este interzisa CASATORIA Intre tutore si persoana minora aflata
sub tutela sa (art. 8, C. fam.). Impedimentul rezultand din tutela are la baza
consideratii de ordin moral, deoarece tutorele are datoria de a ocroti pe minor,
de a se Ingriji de cresterea lui, Inlocuind astfel atributiile parintesti; este
vorba de un impediment prohibitiv si relativ. 19 Sectiunea a III-a CONDITIILE D
E FORMa ALE CASATORIEI Incheierea CASATORIEI este supusa anumitor conditii de fo
rma In urmatoarele finalitati: ca mijloc pentru a asigura Indeplinirea conditiil
or de fond si lipsa impedimentelor la CASATORIE, ca forma a recunoasterii public
e a CASATORIEI si pentru a asigura mijlocul de dovad a a CASATORIEI. 1 - Formali
tati premergatoare CASATORIEI CONDITIILE de forma ale CASATORIEI se Impart In fo
rmalitati premergatoare CASATORIEI si formalitati privind Incheierea CASATORIEI.
Reglementarea formalitatilor anterioare CASATORIEI are mai multe finalitati: as
igurarea consimtamantului liber al celor ce vor sa se casatoreasca, acestia treb
uind sa-si exprime vointa de a se casatori In fata autoritatii de stat competent
e; informarea delegatului starii civile asupra statutului civil al viitorilor so
ti, care, pe baza acestor informatii, va verifica daca sunt Indeplinite CONDITII
LE de fond si lipsa impedimentelor la CASATORIE; aducerea la cunostinta tertilor
a Incheierii CASATORIEI proiectate si de a pune In miscare, daca este cazul, op
ozitiile la CASATORIE. In acest scop, prima formalitate anterioara CASATORIEI es
te declaratia de CASATORIE, prin care viitorii soti Isi manifesta vointa In vede
rea Incheierii CASATORIEI. Declaratia se face personal de catre viitorii soti In
scris, la serviciul de stare civila la care urmeaza a se Incheia CASATORIA. In
situatia In care unul dintre soti nu este din aceeasi localitate, declaratia de
CASATORIE se poate face la serviciul de stare civila din localitatea unde se afl
a si care o va transmite, din oficiu si fara Intarziere, serviciului de stare ci
vila competent sa Incheie CASATORIA (art. 12, C. fam). Legea nr. 119/1996 cu pri
vire la actele de stare civila, la art. 27, alin. 3, prevede expres: "Daca unul
din viitorii soti nu se afla In localitatea unde urmeaza a se Incheia CASATORIA,
el poate face declaratia de CASATORIE la autoritatea administratiei publice loc
ale In a carei raza administrativ-teritoriala are domiciliul sau resedinta, care
o transmite, In termen de 48 de ore, la autoritatea administratiei publice loca
le unde urmeaza a se Incheia CASATORIA". 20 Viitorii soti trebuie sa prezinte, o
data cu declaratia de CASATORIE si actele de identitate, certificatele de naste
re si dovezile prevazute de Codul familiei si Legea cu privire la actele de star
e civila necesare Incheierii CASATORIEI. Aceste dovezi se refera la satisfacerea
conditiilor
de fond si la lipsa inpedimentelor la CASATORIE (art. 4-10, C. fam, si art. 29,
alin. 2, din Legea nr. 119/1996). Delegatul de stare civila este obligat sa veri
fice, Indata dupa primirea declaratiei, daca viitorii soti au varsta legala pent
ru CASATORIE, ca o conditie prealabila. Dupa primirea declaratiei de CASATORIE,
delegatul de stare civila va citi viitorilor soti prevederile art. 4-10, C. fam.
, care stabilesc CONDITIILE de fond si impedimentele la CASATORIE si cele ale ar
t. 27 din acelasi cod, privitor la numele pe care urmeaza a-l purta In timpul CA
SATORIEI. Dupa Indeplinirea acestor formalitati, declaratia de casato rie se Inr
egistreaza. 2 - Opozitia (opunerea) la CASATORIE Opozitia (opunerea) la CASATORI
E este actul prin care o persoana aduce la cunostinta delegatului de stare civil
a existenta unei Imprejurari de fapt sau de drept ce nu permite Incheierea CASAT
ORIEI. Opozitia la CASATORIE trebuie facuta, conform art. 14, C. fam., In forma
scrisa, aratandu-se Imprejurarea de fapt sau de drept pentru care nu se poate In
cheia CASATORIA si dovezile care stau la baza unei astfel de cereri. Aceasta opo
zitie la CASATORIE poate fi facuta de orice persoana, fara a fi tinuta sa arate
existenta unui interes (art. 14, C. fam.). Ea poate fi facuta si de catre delega
tul de stare civila, cand constata personal ca exista cauze ce duc la interzicer
ea CASATORIEI. Opozitia (opunerea) se poate face In rastimpul cuprins Intre data
depunerii declaratiei de CASATORIE si momentul Incheierii CASATORIEI. Delegatul
de stare civila are datoria sa verifice toate opozitiile facute, precum si info
rmatiile pe care le detine si sa cerceteze daca sunt Indepl inite cerintele legi
i pentru a se putea Incheia CASATORIA (art. 15). 3 - Competenta In materie de In
cheiere a CASATORIEI Conform art. 11, C. fam., CASATORIA se poate Incheia In loc
alitatea In care fiecare dintre viitorii soti Isi au domiciliul sau resedinta, i
ar alegerea apartine viitorilor soti. In aceasta localitate, CASATORIA se poate
Incheia Intr-un anumit loc, si anume, la sediul serviciului de stare civila resp
ectiv (art. 16, alin. 1, C. fam.). In situatii exceptionale, CASATORIA se poate
Incheia In alt loc decat sediul serviciului de stare civila (art. 16, alin. 2, C
. fam.), cu respectarea tuturor celorlalte dispozitii legale privitoare la Inche
ierea 21 CASATORIEI. Asa, de pilda, este cazul In care unul dintre viitorii soti
este infirm, grav bolnav sau aproape de moarte, ori cand viitoarea sotie are o
sarcina avansata. In ceea ce priveste competenta delegatului de stare civila, se
pot deosebi mai multe aspecte, si anume: a) competenta materiala (ratione mater
iae) Competenta aceasta este determinata de calitatea pe care o are cel ce instr
umenteaza si de atributiile ce i-au fost delegate; CASATORIA se Incheie In fata
delegatului de stare civila si numai o astfel de CASATORIE se bucura de protecti
a legii (art. 3, C. fam.). In situatia In care persoana care a instrumentat Inch
eierea CASATORIEI, In calitate de delegat de stare civila, nu ar avea aceasta ca
litate, actul astfel Incheiat este lovit de nulitate. Totusi, lipsa de calitate
de delegat de stare civila nu Impiedica valabilitatea CASATORIEI daca a existat
convingerea generala ca persoana In fata careia s-a oficiat actul de CASATORIE a
vea calitatea sa-l instrumenteze (error communis facit ius); b) competenta perso
nala (ratione personae) Competenta aceasta este stabilita de domiciliul sau rese
dinta viitorilor soti. Delegatul de stare civila este competent sa Incheie CASAT
ORIA daca cel putin unul din viitorii soti Isi are domiciliul sau resedinta In c
uprinsul localitatii In care el Isi exercita atributiile sale. Nerespectarea dis
pozitiilor legale privind competenta personala
a delegatului de stare civila nu duce la nulitatea CASATORIEI Incheiata In acest
e conditii. c) competenta teritoriala (ratione loci) Competenta aceasta este In
functie de limitele teritoriale In care functioneaza delegatul de stare civila.
In situatia In care delegatul de stare civila a operat In afara acestor limite,
el si-a depasit atributiile din punct de vedere al competentei teritoriale. Inca
lcarea dispozitiilor privind competenta teritoriala a delegatului de stare civil
a nu duce la nulitatea CASATORIEI Inchei ate In aceste conditii, desi exista si
opinii contrare. 4 - Incheierea CASATORIEI - procedura Incheierea CASATORIEI are
loc In ziua fixata, delegatul de stare civila procedand In felul urmator: a) id
entifica viitorii soti si pe cei doi martori; b) constata ca sunt Indeplinite CO
NDITIILE de fond si ca nu exista impedimente la Incheierea CASATORIEI; c) consta
ta ca nu exista opozitii Intemeiate la CASATORIE; 22 d) citeste viitorilor soti
art. 1 si 2 din C. fam.; e) ia consimtamantul viitorilor soti In vederea Incheie
rii CASATORIEI; f) declara CASATORIA Incheiata pe baza consimtamantului viitoril
or soti; g) Intocmeste actul de CASATORIE In registrul respectiv, care este semn
at de delegatul de stare civila si de soti; h) face mentiune pe buletinul de ide
ntitate al sotului de schimbare a numelui intervenita prin CASATORIE; i) elibere
aza sotilor certificatul de CASATORIE. CASATORIA are deci un caracter solemn, pr
in faptul ca se Incheie In fata unei anumite autoritati (delegatul de stare civi
la), Intr-un anumit loc si In prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor sot
i, In forma publica. Momentul Incheierii CASATORIEI este acela In care delegatul
de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soti si Ii decla
ra casatoriti (art. 15, 16, 17, C. fam.). Sectiunea a IV-a NULITATEA CASATORIEI
1 - Clasificarea nulitatilor Nulitatea CASATORIEI intervine ca sanctiune In cazu
rile de nerespectare a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la In
cheierea CASATORIEI. Codul familiei prevedea cazurile de nulitate a CASATORIEI I
n art. 19 si 21 si to t astfel art. 134, C. civ., si art. 47 din Decretul nr. 32
/31.01.1954 pentru punerea In aplicare a Codului familiei. Decretul nr. 278/1960
privitor la acte de stare civila se referea la nulitatea CASATORIEI pentru neco
mpetenta delegatului de stare civila, afara de cazul In care persoana competenta
a exercitat In mod public atributia de delegat de stare civila, datorita, dupa
cum am vazut, ideii de aparenta (error communis facit ius) si cum CASATORIA este
valabila. In afara de cazurile de nulitate expres prevazute de lege, exista si
nulitati virtuale, implicite In materia CASATORIEI, admise de literatura de spec
ialitate In doua cazuri, si anume: a) CASATORIA fictiva; b) CASATORIA Intre pers
oane al caror sex nu este diferit. Ca si In Dreptul comun, nulitatea CASATORIEI
poate fi absoluta si relativa, cu unele deosebiri. Astfel, In unele cazuri, In i
nteresul 23 mentinerii CASATORIEI, aceasta poate fi confirmata chiar daca este v
orba de nulitate absoluta. De asemenea, In cazul CASATORIEI putative, efectul re
troactiv al nulitatii CASATORIEI este Inlaturat In privinta sotului de buna-c re
dinta.
2 - Nulitatile absolute Sanctiunea nulitatii absolute opereaza In urmatoarele ca
zuri: a. CASATORIA Incheiata cu Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la va
rsta matrimoniala (art. 19, C. fam.) Aceasta nulitate, desi absoluta, poate fi a
coperita In urmatoarele cazuri (art. 20, C. fam.): - sotul care nu avea varsta l
egala pentru CASATORIE a Implinit-o Intre timp, adica pana la constatarea nulita
tii; - sotia a dat nastere, pana la constatarea nulitatii, unui copil; - sotia a
ramas Insarcinata In aceeasi perioada de timp. b. CASATORIA Incheiata de o pers
oana care este deja casatorita (art. 19 si 5, C. fam.) Nulitatea aceasta are ca
scop apararea principiului monogamiei CASATORIEI. Nulitatea nu se acopera prin I
ncetarea cauzei ei dupa Incheierea CASATORIEI, ceea ce Inseamna ca cea de a doua
CASATORIE este lovita de nulitate chiar daca prima CASATORIE a fost desfacuta p
rin divort sau a Incetat dupa data Incheierii celei de a doua, pana la constatar
ea nulitatii ei. In cazul declararii mortii prezumate, sotul supravietuitor care
s-a recasatorit nu mai poate fi socotit legitim, cea de-a doua CASATORIE fiind
valabila daca a fost Incheiata In rastimpul dintre data fixata prin hotarare jud
ecatoreasca ca fiind aceea a mortii si ramanerea definitiva a hotararii declarat
ive. Daca nulitatea pentru bigamie a celei de a doua casatorii a fost declarata
anterior hotararii declarative de moarte, atunci hotararea pronuntata privind nu
litatea urmeaza a fi modificata pe calea unei actiuni principale (C.S.J., S. civ
. dec. nr. 1572/1995; dec. nr. 529/2002). O situatie deosebita este aceea la car
e se refera art. 22, C. fam., si anume, cand sotul celui declarat mort se recasa
toreste, iar ulterior se reIntoarce cel declarat mort, se impune a sti care dint
re cele doua casatorii este valabila. Art. 22, C. fam. dispune ca In cazul In ca
re sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotarare
a declarativa de moarte este anulata, atunci CASATORIA cea noua ramane valabila,
iar prima CASATORIE se considera desfacuta pe data Incheierii noii casatorii. 2
4 Aceasta solutie nu-si gaseste aplicare In cazul In care sotul celui ce fusese
declarat mort e de rea-credinta, stiind la Incheierea celei de a doua casatorii
ca cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca este In viata; In acest caz, s
otul care se recasatoreste se face vinovat de bigamie. Daca cel declarat mort se
reIntoarce si anuleaza hotararea declarativa de moarte, CASATORIA noua, Incheia
ta cu rea-credinta, este nula. In cazul In care data stabilita ca fiind aceea a
mortii se rectifica, astfel Incat ea este ulterioara noii casatorii Incheiate de
sotul celui declarat mort, prima CASATORIE e, de asemenea, desfacuta pe data In
cheierii celei de-a doua. Daca sotul celui declarat mort si care se recasatorest
e este de rea-credinta, atunci cea de-a doua CASATORIE este nula pentru bigamie,
CASATORIA Incheiata de sotul celui declarat disparut prin hotarare judecatoreas
ca fiind lovita de nulitate. c. CASATORIA Incheiata Intre persoane care sunt rud
e In gradul prohibit de lege (art. 19 si 6, C. fam.) CASATORIA este interzisa, f
ara a face deosebire Intre rudenia din CASATORIE si cea din afara CASATORIEI, In
tre persoanele care sunt rude In linie directa, indiferent de gradul de rudenie,
ori colaterala, pana la gradul patru inclusiv. Putea fi lovita de nulitate abso
luta si CASATORIA Incheiata Intre adoptat si rudele sale firesti In acelasi grad
prohibit de lege (art. 19, art. 6, art. 75 alin. 3 , C. fam.). d. CASATORIA Inc
heiata Intre cel care adopta si ascendentii lui, pe de o parte, si cel adoptat o
ri descendentii acestuia, pe de alta parte (art. 19 si art. 7, lit. c, C. fam.)
In trecut, nulitatea intervenea In acest caz, fie ca era vorba de adoptia cu efe
cte restranse, fie de adoptia cu efecte depline. e. CASATORIA Incheiata de alien
atul sau debilul mintal (art. 19 si 9, C. fam.) Aceasta nulitate absoluta interv
ine fara a deosebi daca acestia sunt pusi ori nu sub interdictie sau daca Inchei
e CASATORIA In momente de luciditate pasagera ori In momente In care nu au aseme
nea luciditate. Este esential sa se stabileasca daca, datorita bolii psihice de
care sufera, o anumita persoana face parte din categoria celor ce nu pot Incheia
CASATORIA, chiar daca la data Incheierii s-ar afla Intr-un moment de luciditate
. Pentru constatarea nulitatii CASATORIEI In cazul alienatiei sau debilitatii mi
ntale, aceste situatii trebuie sa existe la data CASATORIEI si pot fi dovedite p
rin orice mijloc de proba, nu numai In momentul 25 Incheierii CASATORIEI, ci si
ulterior (C.S.J., S. civ., dec., nr. 152/1990; dec., nr. 2980/1995). f. CASATORI
A Incheiata fara respectarea prevederilor art. 16, C. fam (art. 19, C. fam.) Nul
itatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti, ori acesta nu a f
ost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare pentru Incheierea CASA
TORIEI (CASATORIA trebuie Incheiata In fata delegatului de stare civila, la sedi
ul serviciului de stare civila sau In afara acestuia In anumite conditii, In pre
zenta viitorilor soti, iar consimtamantul trebuie exprimat personal si In mod pu
blic). g. Incompetenta delegatului de stare civila CASATORIA este nula daca a fo
st Incheiata de un functionar care nu avea Imputernicirea de delegat de stare ci
vila, afara de cazul In care a exercitat In mod public atributia de delegat de s
tare civila. h. CASATORIA fictiva CASATORIA este fictiva In mai multe situatii:
In primul rand, CASATORIA sa nu se fi Incheiat In scopul de a Incheia o familie,
adica de a avea relatii personale si patrimoniale pe care CASATORIA le implica.
Asa cum am vazut, Intemeierea familiei constituie cauza necesara si determinant
a a CASATORIEI, Insa acest element esential lipseste CASATORIEI fictive, ceea ce
Inseamna ca ea s-a Incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, adica
adevaratelor raporturi care exista Intre cei In cauza. Asa este, de pilda, cazu
l In care sotul nu a intentionat sa Incheie o CASATORIE reala, ci doar sa scape
de pedeapsa pentru infractiunea de viol savarsita asupra femeii care i-a devenit
apoi sotie, situatie care echivaleaza cu absenta unui consimtamant producator d
e efecte In sensul de a Incheia CASATORIA si care este sanctionat cu nulitate ab
soluta. O alta situatie de CASATORIE fictiva este aceea In care a fost Incheiata
cu intentia de a se obtine unele efecte secundare actiunii, cum ar fi folosirea
locuintei sau scopul de a eluda anumite dispozitii legale imperative, altele de
cat cele care reglementeaza CASATORIA (C.S.J., S. civ. dec. nr. 1890/2002). Sub
acest aspect, CASATORIA fictiva apare ca o frauda la lege. Avand loc fie o simul
atie, fie o fraudare a legii, CASATORIA fictiva se prezinta deci ca un act jurid
ic cu cauza ilicita, In raport cu dispozitiile legale. CASATORIA fictiva exista
numai In cazul In care acuzatia de nulitate anterioara sau concomitenta Incheier
ii CASATORIEI nu a disparut prin convietuirea sotilor. Daca dupa Incheierea ei s
otii duc o viata 26 conjugala normala si Intemeiaza o familie reala, cauzele exi
stente la data Incheierii sale si pe care s-a Intemeiat nulitatea au disparut, C
ASATORIA trebuie mentinuta (art. 21, C. fam.) (I. Filipescu). In cazul nulitatii
CASATORIEI pentru fictivitate, nu se pune
problema efectelor nulitatii In privinta copiilor, cauzele de nulitate deosebind
u-se de cele de divort. i. CASATORIA Intre persoane de acelasi sex (art. 1, 4, 5
, 25, 47-52, 53-60, C. fam.) Este o nulitate virtuala si odata stabilit ca aceas
ta diferentiere nu exista, CASATORIA nu se poate Incheia, asa cum a stabilit pra
ctica judiciara (ex. T. S., dec. civ. nr. 1196/1972). j. Actiunea In declararea
nulitatii absolute poate fi introdusa de orice persoana interesata In aceasta pr
ivinta pot avea interes sotii (In cazul bigamiei), rudele sotilor sau creditorii
lor; procurorul poate introduce actiune In nulitate absoluta (art. 47, Decretul
nr. 32/1954, art. 45, C.pr.civ.), dar numai In timpul vietii sotilor, deoarece
dupa moartea unuia din ei interesul pe care-l are de aparat nu mai exista (C.S.J
., S. civ., dec. civ. nr. 1602/1990). Actiunea In nulitate absoluta a CASATORIEI
nu se poate prescrie. 3 - Nulitati relative Acest fel de nulitate intervine In
cazul viciilor de consimtamant, si anume, eroare, dar numai asupra identitatii f
izice a celuilalt sot, dol si violenta. CASATORIA Incheiata sub imperiul erorii
privind starea sanatatii provocata de unul dintre soti prin mijloace viclene, se
anuleaza. Este situatia In care unul dintre soti sufera de o boala grava cu car
acter de durata si, pentru a induce In eroare pe celalalt, a prezentat un certif
icat prenuptial emis de medic pe baza examenului medical al unei rude. De asemen
ea, este dol cu reticenta daca, la Incheierea CASATORIEI, unul dintre soti a asc
uns celuilalt, cu buna stiinta, boala de care suferea ori numai amploarea si man
ifestarile concrete ale acesteia (C.S.J., S. civ., dec. nr. 324/1990; dec. nr. 2
196/1999; dec. nr. 935/2003). In privinta violentei, s-a admis ca In cazul In ca
re, la Incheierea CASATORIEI, consimtamantul unuia dintre soti a fost viciat pri
n violenta exercitata de catre parintii acestuia, CASATORIA va fi declarata nula
daca actiunea a fost introdusa In termen. Actiunea de nulitate relativa poate f
i introdusa de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, In termen de sas
e luni de la Incetarea violentei, ori de la descoperirea 27 erorii sau dolului,
nu si de cel vinovat, deoarece nemo auditur propri am turpitudiem allegans. 4 -
Efectele nulitatii CASATORIEI a. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la rel
atiile personale dintre soti Asa cum am vazut, din punct de vedere juridic, soti
i sunt considerati ca nu au fost niciodata casatoriti si ca urmare: - nu au obli
gatii rezultand din situatia de casatoriti; - ei Isi dobandesc numele avut Inain
te de Incheierea CASATORIEI daca acesta se schimbase prin CASATORIE, iar Intre e
i nu a avut loc suspendarea prescriptiei, caci ei se considera ca nu au avut ace
asta calitate (de soti). b. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la capacita
tea de exercitiu In situatia In care desfiintarea CASATORIEI are loc Inainte ca
unul dintre soti sa fi Implinit varsta de 18 ani, el nu poate beneficia de art.
8, alin. 3, Decretul nr. 3/1954 si, prin urmare, nu are capacitatea de exercitiu
, caci el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate ni
ci In trecut. c. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la relatiile patrimoni
ale dintre soti In acest caz, regimul comunitatii de bunuri nu a putut avea loc
Intre soti, deoarece nulitatea CASATORIEI opereaza retroactiv, obligatia de Intr
etinere nu a putut exista Intre soti, iar dreptul la mostenire al
sotului supravietuitor nu poate opera, deoarece calitatea de sot se considera ca
nu a existat niciodata d. Efectele nulitatii CASATORIEI cu privire la relatiile
dintre parinti si copii In conformitate cu art. 23, alin. 2, C. fam., desfiinta
rea CASATORIEI nu are nici o urmare In privinta copiilor, care Isi pastreaza sit
uatia de copii din CASATORIE. Dar acestia, chiar daca ar fi considerati din afar
a CASATORIEI, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie l
egala a copiilor din CASATORIE (art. 63, C. Fam.). In consecinta, desi CASATORIA
este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana In momentul decla
rarii nulitatii CASATORIEI este reglementata la fel ca si aceea a copiilor rezul
tati dintr-o CASATORIE valabila. Relatiile personale si cele patrimoniale dintre
parinti si copii sunt reglementate, prin analogie, de dispozitiile prevazute In
materia divortului (art. 24, alin. 2, C. fam.), fapt confirmat si de 28 jurispr
udente.(ex.T.S., dec. civ. nr. 22/1971; C.S.J., S. civ. dec. nr. 58/1993. Tot as
tfel, drepturile succesorale Intre parinti si copii raman nestin se. 5 - CASATOR
IA putativa a. Caracteristici generale CASATORIA putativa este aceea care, desi
nula sau anulata, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna-
credinta la Incheierea ei. Buna-credinta se exprima prin faptul de a nu fi cunos
cut cauza nulitatii CASATORIEI, adica eroarea In care au fost sotii sau numai un
ul dintre ei cu privire la cauza nulitatii CASATORIEI. Eroarea poate fi de drept
(de pilda, sotii sau unul dintre ei nu au cunoscut ca legea interzice Incheiere
a CASATORIEI Intre rude de gradul In care se afla ei) ori de fapt (de exemplu, s
otii sau unul dintre ei nu au cunoscut ca sunt rude Intre ei). Buna-credinta tre
buie sa existe In momentul Incheierii CASATORIEI (art. 23, C. fam.), cea surveni
ta dupa aceea nu are influenta asupra putativitatii CASATORIEI (mala fides super
veniens non nocet); fiind un fapt, dovada relei-credinte se poate face prin oric
e fel de mijloc de proba. In ce priveste beneficiul putativitatii CASATORIEI, ac
esta se invoca de catre sotul de buna-credinta In cadrul procesului declansat pe
ntru desfiintarea CASATORIEI. Daca aceasta nu pretinde sa i se aplice efectele C
ASATORIEI putative, instanta trebuie sa puna partile In situatia de a putea bene
ficia de dispozitiile legale In materie. b. Efectele CASATORIEI putative Efectel
e CASATORIEI putative sunt reglementate de art. 23, alin. 1 si art. 2, alin. 1,
C. fam. Astfel, desi CASATORIA este nula sau anulata, sotul de buna-credinta pas
treaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia u
nui sot dintr-o CASATORIE valabila (art. 23, alin. 1, C. fam.). Cererea de Intre
tinere a sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si f
emeie sunt supuse, prin analogie, dispozitiilor privitoare la divort (art.24, al
in. 1, C. fam.). In cazul In care ambii soti sunt de buna-credinta, hotararea pr
in care se declara nulitatea CASATORIEI produce efecte privitoare la relatiile d
intre ei numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut. Pana la data cand hotarar
ea judecatoreasca prin care s-a declarat nulitatea CASATORIEI a ramas definitiva
, sotii au aceasta calitate (art. 23, alin. 1, C. fam.): 29 - Intre soti exista
obligatia de sprijin moral reciproc, Incalcarea obligatiei de fidelitate In acea
sta perioada de catre oricare dintre soti constituie adulter; - sotul care a lua
t prin CASATORIE numele celuilalt sot nu-l poate
mentine, recapatandu-si numele avut anterior; - Intre soti a operat suspendarea
prescriptiei, caci ei au avut aceasta calitate, fie cu privire la dreptul la act
iune, fie de a cere executarea silita. In ce priveste efectele cu privire la cap
acitatea de exercitiu, In cazul In care declararea nulitatii CASATORIEI se face
Inainte ca acest sot sa fi Implinit varsta de 18 ani, el Isi mentine capacitatea
de exercitiu, deoarece aceasta capacitate nu se pierde decat In cazurile si In
CONDITIILE stabilite de lege, iar legea nu prevede nicaieri ca minorul care a do
bandit capacitatea deplina de exercitiu prin CASATORIE si care a beneficiat un t
imp de ea o pierde dupa aceea. Efectele cu privire la relatiile patrimoniale din
tre soti sunt supuse, prin asemanare, regulilor de la divort. In consecinta: - c
omunitatea de bunuri exista, deoarece bunurile au fost dobandite In timpul CASAT
ORIEI, iar Impartirea bunurilor comune se face potrivit dispozitiilor din materi
a divortului; - obligatia de Intretinere exista Intre soti si va exista si In vi
itor, potrivit prevederilor art. 41, alin. 2 si 3, C. fam., care se aplica prin
analogie (art. 24, alin. 1, C. fam.); - ambii soti beneficiaza de dreptul de mos
tenire daca decesul celuilalt sot a avut loc Inainte de data la care hotararea j
udecatoreasca prin care se declara nulitatea CASATORIEI a ramas definitiva. In c
azul In care numai unul dintre soti este de buna-credinta, acesta din urma are c
alitatea de sot pana la data desfiintarii CASATORIEI si, ca atare: - obligatia d
e sprijin moral exista numai In privinta sotului de buna-credinta; - daca acest
sot si-a stabilit numele prin CASATORIE, nu-l mai poate purta dupa desfiintarea
CASATORIEI; - In favoarea sotului de buna-credinta opereaza suspendarea prescrip
tiei. In ce priveste capacitatea de exercitiu, In cazul sotului de buna-credinta
, daca desfiintarea CASATORIEI intervine Inainte ca acest sot sa fi Implinit var
sta de 18 ani, el Isi mentine capacitatea dobandita. 30 Efecte cu privire la rel
atiile patrimoniale dintre soti: fata de sotul de buna-credinta, prin analogie,
se aplica regulile din materia divortului, si anume: - sotul de buna-credinta be
neficiaza de comunitatea de bunuri, desi dupa alta opinie de aceasta comunitate
beneficiaza si sotul de rea-credinta, parere cu care nu putem fi de acord, deoar
ece efectele CASATORIEI putative sunt reglementate nu numai de art. 23, alin. 1,
C. fam., ci si de art. 24, alin. 1, C. fam.; pentru bunurile pe care sotul de r
ea-credinta le-a dobandit In timpul CASATORIEI va fi suficient ca sotul de buna-
credinta sa invoce beneficiul putativitatii pentru ca acele lucruri sa fie prezu
mate a fi comune, In conformitate cu art. 3, alin. 3, C. fam.; - sotul de buna-c
redinta beneficiaza de dispozitiile din materia divortului, In privinta obligati
ei de Intretinere, ceea ce Inseamna ca este Indreptatit la Intretinere In acelea
si conditii ca si sotul divortat, dar nu acela Impotriva caruia s-a pronuntat di
vortul, ci celalalt; sotul de rea-credinta nu beneficiaza deloc de Intretinere,
deci nici In aceleasi conditii ca sotul vinovat de divort; - sotul de buna-credi
nta beneficiaza de dreptul de mostenire asupra bunurilor celuilalt sot, daca ace
sta din urma decedeaza pana la desfiintarea CASATORIEI; desfiintarea CASATORIEI
nu produce efecte cu privire la situatia legala a copilului, Intre parinti si co
pii existand dreptul la mostenire. 31 Capitolul III
EFECTELE CASATORIEI Sectiunea I RELATIILE PERSONALE DINTRE SOTI 1 - Consideratii
generale Datorita domeniului foarte vast pe care-l cuprind relatiile personale
dintre soti, Dreptul familiei reglementeaza numai o parte dintre acestea, confer
indu-le astfel un caracter juridic, In timp ce altele au numai un caracter moral
, nefiind cuprinse In normele de drept. De altfel, art. 2 din C. fam. prevede ca
relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca Intre membr
ii ei, ceea ce influenteaza si relatiile morale dintre acestia. Art. 1, alin. 4
din C. fam. statueaza principiul egalitatii In drepturi si obligatii a sotilor I
n ce priveste relatiile dintre ei si In exercitarea drepturilor parintesti. Prev
ederile acestui articol fac aplicarea In domeniul relatiilor de familie a princi
piului constitutional al egalitatii sexelor In toate domeniile vietii sociale. A
rt. 25 din acelasi cod, facand aplicarea acestui principiu, dispune ca barbatul
si femeia au drepturi si obligatii egale In CASATORIE. Desi acest text figureaza
In sectiunea I intitulata "Drepturile si obligatiile personale ale sotilor", se
subIntelege ca barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale In CASATORIE n
u numai In privinta relatiilor personale dintre ei, ci si In privinta relatiilor
patrimoniale la care da nastere CASATORIA. Ca o consecinta a principiului egali
tatii dintre soti, art. 26, C. fam. prevede ca In tot ceea ce priveste CASATORIA
sotii hotarasc de comun acord. Cu toate acestea, In timpul CASATORIEI se pot iv
i situatii In care sotii sa nu cada de acord asupra unui act sau asupra unei mas
uri ce ar trebui luate In legatura cu viata In comun. Neexistand o prevedere leg
ala In acest sens, sotii nu se pot adresa instantei judecatoresti pentru a decid
e cu privire la neIntelegerea dintre ei. Pentru ca neIntelegerea sa nu se amplif
ice si sa duca la desfacerea CASATORIEI, sotii trebuie sa gaseasca singuri modal
itatea de a-si rezolva situatia conflictuala ivita. 32 2 - Obligatiile personale
reciproce dintre soti a. Obligatia de sprijin moral reciproc CASATORIA fiind o
uniune liber consimtita Intre barbat si femeie, ea implica relatii de prietenie
si afectiune Intre soti. Potrivit art. 2 din C. fam., sotii Isi datoreaza unul a
ltuia sprijin moral. Aceasta obligatie se bazeaza pe comuniunea si Intelegerea c
e trebuie sa caracterizeze viata conjugala. Sprijinul moral se poate manifesta s
ub diferite forme si se afirma Indeosebi In Imprejurarile mai dificile cu care p
ot fi confruntati sotii In timpul CASATORIEI. Obiectul obligatiei Il constituie
sprijinul moral reciproc si poate consta In ajutorul dat de un sot celuilalt pen
tru depasirea unei situatii critice, pentru Indeplinirea proiectelor profesional
e ori sociale, In Ingrijiri cu caracter personal pe care un sot trebuie sa le de
a celuilalt In cazul In care varsta, starea sanatatii sau infirmitatea acestuia
o cere sau, In sfarsit, pentru ca sotul sau sotia sa se poata afirma pe diferite
planuri, sa existe o permanenta stimul are din partea fiecaruia dintre soti cat
re celalalt sot. b. Obligatia de fidelitate Obligatia de fidelitate a fiecaruia
dintre soti fata de celalalt se impune ca un caracter al CASATORIEI, desi ea nu
este reglementata In mod expres In, C. fam. Aceasta obligatie este consacrata ex
pres de Codul penal, Incalcarea ei constituind, conform art. 304, infractiunea d
e adulter, sanctionata ca atare, deoarece contravine fidelitatii si devotamentul
ui pe care sotii si-l datoreaza unul altuia. Din punctul de vedere al Indatoriri
lor sotiei, obligatia de fidelitate sta la baza prezumtiei de paternitate consac
rata de articolul 53 din C. fam., prezumtie In temeiul careia copilul nascut In
timpul CASATORIEI are ca tata pe sotul mamei (pater is est quem nuptiae demonstr
ant). Avand In vedere principiul egalitatii dintre sexe, din
moment ce aceasta obligatie exista pentru femeie, ea exista si pentru barbat . c
. Obligatia de a locui Impreuna De regula, sotii trebuie sa aiba acelasi domicil
iu, In caz contrar Insemnand sa nesocoteasca scopul institutiei CASATORIEI, domi
ciliul comun constituind o conditie necesara pentru o viata de familie normala.
Pentru motive justificate, sotii pot avea temporar locuinte separate: In caz de
exercitare de catre unul din soti a unei profesiuni In alta localitate, pentru s
tudii sau frecventarea unor cursuri, pentru Ingrijirea sanatatii sau In oricare
alte situatii asemanatoare ce nu pot fi 33 considerate ca un refuz de a convietu
i Intr-un domiciliu comun si deci ca o nesocotire a scopului CASATORIEI. In situ
atia In care sotii nu cad de acord In ce priveste domiciliile separate si nici n
u exista motivele temeinice In acest sens, neIntelegerea dintre soti poate const
itui un element In cadrul motivelor de divort, deoarece se considera ca refuzul
nejustificat al unuia din soti de a locui cu celalalt sot face cu neputinta cont
inuarea CASATORIEI. d. Indatoririle conjugale Continutul Indatoririlor conjugale
desi nu este In mod expres aratat de lege consta In datoria sotilor de a avea r
elatii intime Impreuna. De aceea, refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a
-si Indeplini Indatorirea conjugala poate constitui un motiv de divort pentru ce
lalalt sot. Obligatia este distincta de aceea de a locui Impreuna, deoarece ea e
xista independent de faptul ca sotii au locuinta comuna sau locuie sc separat. e
. Numele sotilor La Incheierea CASATORIEI, viitorii soti trebuie sa declare nume
le pe care s-au Invoit sa-l poarte In timpul acesteia. Potrivit principiului dep
linei egalitati a sexelor, art. 27 din C. fam. acorda viitorilor soti urmatoarel
e posibilitati: - sa-si pastreze fiecare numele avut Inainte de CASATORIE; - sa
poarte amandoi, dupa Incheierea CASATORIEI, ca nume comun, numele unuia dintre e
i; - sa poarte amandoi, dupa Incheierea CASATORIEI, ca nume comun, numele lor re
unite. Viitorii soti n-au Insa posibilitatea de a adopta o solutie ce nu s-ar In
cadra Intr-una din aceste trei situatii. Pentru consideratii de ordin social si
socotind ca numele este un element esential pentru stabilirea identitatii persoa
nei si a celor care sunt legati prin raporturile de familie, nu sunt permise alt
e posibilitati decat cele prevazute de art. 27 din C. fam. O data ce au adoptat
un nume comun In conformitate cu prevederile art. 27 din C. fam., sotilor le rev
ine obligatia, potrivit art. 28, alin. 1, sa-l poarte In tot timpul CASATORIEI,
atata timp cat nu lau schimbat In CONDITIILE legii. Numele comun al viitorilor s
oti pe care acestia Il vor purta In timpul CASATORIEI trebuie declarat potrivit
art. 27, alin. 1 "la Incheierea CASATORIEI" delegatului de stare civila. Aceasta
se poate face fie In cuprinsul declaratiei de CASATORIE, fie ulterior, dar numa
i pana In 34 momentul celebrarii CASATORIEI, printr-un Inscris separat ce se ata
seaza la declaratia de CASATORIE. Dupa Incheierea CASATORIEI, sotii nu vor mai p
utea apela la prevederile art. 27 din C. fam. pentru a adopta alt nume decat cel
declarat la Incheierea CASATORIEI. 3 - Efectele CASATORIEI cu privire la capaci
tatea de exercitiu Conform Dreptului roman, femeia se poate casatori de la Impli
nirea varstei de 16 ani, iar In anumite conditii si de la Implinirea varstei de
15 ani; minorul care se casatoreste, respectiv femeia, In
CONDITIILE aratate, dobandeste capacitatea deplina de exercitiu (art. 8, alin. 3
, Decret 31/1954). Sectiunea a II-a REGLEMENTAREA JURIDICa A RAPORTURILOR PATRIM
ONIALE 1 - Consideratii generale In Dreptul roman, notiunea de regim matrimonial
desemneaza regimul juridic al bunurilor sotilor, cu alte cuvinte, totalitatea n
ormelor juridice ce reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile l
or. Regimurile matrimoniale se pot clasifica dupa mai multe criterii. Astfel, du
pa izvorul lor, regimurile matrimoniale sunt legale, atunci cand sunt stabilite
prin lege, sau conventionale, atunci cand sunt stabilite prin conventie. Dupa st
ructura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate universala sau partiala
de bunuri si de separatie. De asemenea, exista regimuri matrimoniale eclectice,
care Imbina separatia de bunuri In timpul CASATORIEI cu principiul comunitar car
e se manifesta la desfacerea acesteia. Regimurile matrimoniale pot fi imuabile s
au muabile, dupa cum se pot modifica sau nu In timpul CASATORIEI. In ce priveste
finalitatea raporturilor matrimoniale Intre soti, masa de bunuri ce constituie
comunitatea de bunuri a sotilor este destinata realizarii sarcinilor CASATORIEI.
Regimul matrimonial reglementeaza atat comunitatea de bunuri, cat si bunurile p
roprii fiecarui sot, ceea ce Inseamna ca raporturile matrimoniale sunt subordona
te raporturilor personale ce decurg din CASATORIE In vederea 35 desavarsirii ace
steia ca uniune de persoane Intemeiata pe prietenie si afectiu ne reciproca. 2 -
Obligativitatea comunitatii de bunuri Comunitatea de bunuri este reglementata I
n Codul familiei, In cuprinsul art. 30, care precizeaza ca sunt bunuri comune al
e sotilor acele bunuri care au fost dobandite de oricare dintre ei In timpul CAS
ATORIEI, iar In art. 31 din C. fam. se face precizarea ca numai anumite bunuri p
revazute limitativ de acest text sunt bunuri proprii fiecaruia dintre soti. Avan
d In vedere dispozitiile art. 30 si 31, putem afirma ca In Dreptul nostru este r
ecunoscut numai regimul matrimonial al comunitatii de bunuri, separatia de bunur
i dintre soti existand numai ca o exceptie de la acesta. Regimul matrimonial al
comunitatii de bunuri fiind stabilit de lege, este deci un regim matrimonial leg
al, obligatoriu, sotii neputand sa se supuna unui regim matrimonial conventional
. De altfel, art. 30, C. fam. arata expres ca orice conventie In ce priveste com
unitatea de bunuri contrara regimului instituit prin normele Dreptului familiei
este nula. In ce priveste obligatia de a suporta cheltuielile CASATORIEI, aceast
a este consacrata de art. 29, C. fam., care stipuleaza ca "sotii sunt obligati s
a contribuie, In raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile CASATORIEI". In
datorirea de a suporta cheltuielile CASATORIEI Isi gaseste concretizarea In sati
sfacerea trebuintelor obisnuite ale traiului In comun, trebuinte de ordin materi
al si spiritual atat pentru soti, cat si pentru copiii rezultati din CASATORIE.
In acest sens, din prevederile art. 29, conform carora sotii sunt obligati sa co
ntribuie la cheltuielile CASATORIEI "In raport cu mijloacele fiecaruia", se Inte
lege, implicit, ca aceste cheltuieli se acopera atat din bunurile comune, cat si
din bunurile proprii ale sotilor, neavand relevanta cuantumul aportului materia
l adus de fiecare dintre soti. In acest sens, un argument Il constituie si faptu
l ca munca depusa de femeie In gospodarie si pentru cresterea si educarea copiil
or este considerata ca fiind aport la sarcinile CASATORIEI. In aceasta privinta,
este de retinut si faptul ca notiunea de
cheltuieli sau sarcini ale casniciei nu se reduce la Intelesul de cheltuieli nec
esare pentru ducerea traiului In comun si de gospodarire In comun a sotilor, ci
Isi extinde sfera Ingloband si cheltuielile necesare pentru cresterea, educarea
si pregatirea profesionala a copiilor, iar cand situatia este de asemenea natura
, include si 36 cheltuielile necesare pentru Intretinerea sotului aflat In incap
acitate de a munci. In sfera obligatiei sotilor de a suporta cheltuielile CASATO
RIEI se includ si alte doua obligatii ce sunt distinct reglementate prin lege. I
n acest sens, art. 107, C. fam. reglementeaza obligatia unilaterala a parintilor
de a-si Intretine copiii minori. Aceasta obligatie ramane In sfera obligatiei d
e a suporta cheltuielile CASATORIEI care incumba sotilor numai pe o perioada de
timp limitata, adica numai pe perioada minoritatii, perioada In care actioneaza
prezumtia legala de stare de nevoie instituita prin art. 86, alin. 2 din C. fam.
In ce priveste obligarea la suportarea cheltuielilor necesare pentru Intretiner
ea sotului aflat In incapacitate de a munci, aceasta exista numai In CONDITIILE
starii de nevoie a sotului care este In imposibilitate de a munci (art. 86, alin
. 2, C. fam.). Sectiunea a III-a BUNURILE COMUNE ALE SOtILOR 1 - Principii legal
e de determinare a bunurilor comune In conformitate cu art. 30, C. fam., bunuril
e dobandite In timpul CASATORIEI de oricare dintre soti sunt, la data dobandirii
lor, bunuri comune ale sotilor, iar art. 31 determina limitativ categoriile de
bunuri proprii ale fiecarui sot. Ca atare, un bun este comun daca sunt Indeplini
te In mod cumulativ CONDITIILE urmatoare: - este dobandit de oricare dintre soti
In timpul CASATORIEI; - nu face parte din categoriile de bunuri pe care legea l
e considera bunuri proprii. Teoretic, bunurile dobandite de oricare dintre soti
sunt considerate a fi comune In CONDITIILE aratate, deoarece legea presupune ca
ambii soti au avut o contributie la aceasta dobandire. Contributia poate fi dire
cta, constand In munca sau mijloace ale ambilor soti, ori indirecta, prin econom
isirea unor mijloace comune, ca In cazul muncii depuse de femeie In gospodarie s
i pentru cresterea copiilor. In felul acesta, comunitatea de bunuri este un efec
t legal al CASATORIEI si bunul dobandit de oricare dintre soti, In CONDITIILE pr
ecizate, este comun chiar daca numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea
dobandire. Prin urmare, contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune este
presupusa de lege, dar nu este o 37 conditie pentru considerarea bunurilor ca f
iind comune. De aceasta contributie se tine seama pentru determinarea partilor c
e se cuvin sotilor In cazul Impartirii bunurilor comune (I. Filipescu). 2 - Noti
unea de "bunuri dobandite In timpul CASATORIEI" Codul familiei utilizeaza notiun
ea de "bunuri dobandite In timpul CASATORIEI". Aceasta notiune urmeaza a fi Inte
leasa In sensul ei juridic, adica desemnand atat lucrurile ce pot fi obiect de d
repturi si obligatii patrimoniale, cat si drepturile si actiunile privind lucrur
ile si drepturile patrimoniale. Notiunea de bunuri desemneaza atat bunurile corp
orale, adica lucrurile mobile si imobile, cat si bunurile incorporale, adica dre
pturile reale, drepturi de creanta si actiunile privind drepturile patrimoniale.
Bunurile pot deveni comune fara a distinge Intre ele daca sunt mobile sau imobi
le, corporale sau incorporale. Astfel, prin notiunea de bunuri dobandite In timp
ul CASATORIEI se Inteleg toate drepturile patrimoniale, deci si drepturile de cr
eanta (I. Filipescu). Conform art. 30, C. fam., bunurile devin comune daca sunt
"dobandite" In timpul CASATORIEI. In sensul acestui text, a dobandi
Inseamna a deveni titularul unui drept real sau de creanta prin intermediul unor
acte sau fapte juridice ori In puterea legii. In cadrul drepturilor reale, bunu
l devine comun fie ca a fost dobandit printr-un mod de dobandire originar (acces
iunea, uzucapiunea, dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta), f
ie printr-un mod de dobandire derivat (contract, traditie, succesiune testamenta
ra In CONDITIILE art. 31, lit. b, C. fam., hotararile judecatoresti constitutive
de drepturi). Bunul devine comun fara a se face distinctia daca In actul de ach
izitie au fost trecuti ambii soti sau numai unul dintre ei. Tot astfel, bunul de
vine comun daca a fost dobandit prin munca ambilor soti sau numai prin munca unu
ia dintre acestia. In cazul In care In actul de dobandire a unui imobil, act Inc
heiat In timpul CASATORIEI, figureaza ambii soti, iar actul ar fi transcris In c
artea funciara cu indicarea partii cuvenite fiecaruia dintre soti, respectivul i
mobil este bun comun si nu proprietatea de cote-parti (I. Filipescu). Bunul devi
ne comun si In cazul In care actul de dobandire este transcris sau Inscris In ca
rtea funciara numai pe numele unui sot, daca dobandirea a avut loc In timpul CAS
ATORIEI. Inscrierea In cartea funciara a dreptului sotului asupra imobilului est
e un temei pentru ca acel sot 38 sa dobandeasca bunul. Dar odata dobandit, bunul
devine comun In temeiul legii, desi Inscrierea In cartea funciara este numai pe
numele unui sot. Neconcordanta Inscrierii In cartea funciara cu starea de drept
va putea fi oricand Inlaturata prin Inscrierea si a dreptului celuilalt sot cu
privire la bunul comun. Asemenea Inscriere se poate face la cererea ambilor soti
(D. nr. 32/1954, art. 44). Bunurile dobandite cu venitul din munca al unuia din
tre soti si cele dobandite cu Imprumutul facut de unul din soti sunt bunuri comu
ne. De asemenea, fructele provenite de la bunurile comune sunt si ele bunuri com
une. In ceea ce priveste uzucapiunea, trebuie facuta urmatoarea precizare: - uzu
capiunea de 30 de ani constituie mod de dobandire a bunurilor comune daca data d
e cand termenul prescriptiei achizitive a Inceput sa curga se situeaza In timpul
CASATORIEI, deoarece uzucapiunea retroactiva si deci uzucapatul este considerat
ca a devenit proprietarul bunului din momentul cand a facut primul act de poses
iune cu intentia de a dobandi proprietatea lui. - Uzucapiunea de la pana la 20 d
e ani este mod de dobandire a bunurilor comune daca data titlului care serveste
de baza prescriptiei se situeaza In timpul CASATORIEI, datorita efectului retroa
ctiv al uzucapiunii. In sfarsit, bunul cumparat de unul din soti devine comun ch
iar cand celalalt sot lucreaza ca mandatar al tertului vanzator si semneaza actu
l de vanzare-cumparare In aceasta calitate. Bunurile devin comune daca sunt doba
ndite "In timpul CASATORIEI", ceea ce Inseamna ca dobanditorul are calitatea de
"sot". Ca atare, sunt comune bunurile dobandite separat de unul dintre soti, cat
si cele dobandite de soti Impreuna. In schimb, bunurile dobandite Inainte de In
cheierea CASATORIEI si cele dobandite dupa data Incetarii sau desfacerii acestei
a nu sunt comune. Locuinta construita, total sau partial, In timpul CASATORIEI,
cu bani Imprumutati, devine bun comun (ex. T. S. dec. civ. nr. 213/1978). Creant
ele dobandite de soti In timpul CASATORIEI sunt si ele bunuri comun e. 4 - Data
dobandirii bunurilor Aceasta data trebuie sa se afle In timpul CASATORIEI pentru
ca bunul sa devina comun.
Momentul dobandirii este acela In care dreptul intra In patrimoniul unuia dintre
soti sau al ambilor. 39 Ca atare, creantele nascute Inainte de CASATORIE In pat
rimoniul unui sot, dar realizate In timpul CASATORIEI, nu sunt bunuri comune, ia
r cele nascute In timpul CASATORIEI, dar realizate dupa CASATORIE sunt bunuri co
mune. Cu privire la data dobandiri bunurilor In timpul CASATORIEI prin conventii
afectate de modalitati, deosebim dupa cum este vorba de termen sau conditie. Bu
nul dobandit In timpul CASATORIEI printr-o conventie afectata de termen se consi
dera bun comun, iar bunul Instrainat In acelasi timp si printr-o conventie asema
natoare nu va mai face parte din comunitate. In cazul conventiilor sub conditie,
solutia difera dupa cum aceasta este suspensiva sau rezolutorie. Sectiunea a IV
-a CLASIFICAREA BUNURILOR COMUNE SI ADMINISTRAREA LOR 1 - Venituri din activitat
i productive a. Salariul celor Incadrati In munca In temeiul contractului de mun
ca Conform legislatiei In vigoare, prin Incheierea contractului de munca ia nast
ere raportul juridic de munca. Cu privire la stabilirea categoriei de bun comun
sau propriu a salariului s-au purtat unele discutii In literatura juridica, Insa
ca solutie care sa Imbine dispozitiile Dreptului familiei cu cele ale Dreptului
muncii ar fi aceea ca salariul neIncasat (drept de creanta) sa fie bun propriu
si salariul Incasat (drept real, sub forma unei sume de bani) sa fie bun comun.
Solutia a fost adoptata si de practica judecatoreasca care considera salariul In
casat ca bun comun. In ce priveste alte venituri asimilate salariului, pornindu-
se de la solutia privind natura juridica a salariului Incasat, s-a decis ca sunt
bunuri comune: - sumele de bani dobandite In timpul CASATORIEI, depuse la Casa
de Ajutor Reciproc (T. S., dec. civ. nr. 1912/1976); - sumele de bani primite de
unul dintre soti cu titlul de pensie In cadrul asigurarilor sociale, pentru mun
ca desfasurata In trecut (T.S., dec. civ. nr. 2016/1976); 40 - bursa primita de
unul dintre soti In strainatate, pe baza unei conventii stiintifice. b. Remunera
tia autorilor Sumele ce reprezinta drepturi de autor se pot prezenta sub forma d
reptului de creanta pana la Incasare si sub forma unei sume de bani, obiect al d
reptului real, respectiv bun mobil corporal, dupa Incasare. In felul acesta si r
emuneratia autorilor sub forma dreptului de creanta este bun propriu si cea sub
forma dreptului real este bun comun, daca Incasarea remuneratiei s-a facut In ti
mpul CASATORIEI. In ceea ce priveste data dobandirii remuneratiei de autor ca dr
ept de creanta se considera a fi aceea cand se naste acest drept, iar ca drept r
eal sub forma unei sume de bani, cand aceasta a fost Incasata. c. Sumele economi
site si depuse la C.E.C. In Codul familiei nu se prevede expres daca depunerile
facute la C.E.C. de catre unul dintre soti pe numele sau exclusiv sunt bunuri co
mune sau proprii. Regimul juridic special privind depunerile la C.E.C. nu Inlatu
ra normele Codului familiei privind comunitatea de bunuri. Ca atare, sumele depu
se de un sot la C.E.C. pe numele lui raman bun comun sau propriu, asa cum era In
ainte de CASATORIE. Practica judecatoreasca a stabilit ca sumele depuse de catre
un sot pe numele lui raman bunuri comune sau proprii, asa cum au fost Inainte d
e depunerea la C.E.C.,
deoarece aceasta depunere nu schimba natura lor juridica (T. S. dec. civ. nr. 15
3/1967; T.S. dec. civ. nr. 322/1979; T.S. dec. civ. nr. 21 39/1979). 2 - Bunuri
imobiliare a. Constructii efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei In acest
caz, deosebim urmatoarele situatii: l. Un sot ridica o constructie cu mijloace c
e fac parte din comunitatea de bunuri, pe terenul proprietatea celuilalt sot, cu
consimtamantul acestuia. In situatia In care un sot a construit cu mijloace bun
uri comune pe terenul celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia, el poate sa dob
andeasca un drept de superficie, Intre soti stabilindu-se urmatoarele raporturi:
- sotul constructor dobandeste, ca superficiar, un drept de folosinta asupra ac
elui teren si un drept de proprietate comuna (Impreuna cu celalalt sot) asupra c
onstructiei; 41 - sotul, proprietarul terenului, ramane proprietar exclusiv al t
erenului sau, ce continua a fi bun propriu, dar terenul a fost grevat de dreptul
de folosinta al celuilalt sot si, totodata, sotul proprietar al terenului doban
deste, Impreuna cu celalalt sot, dreptul de proprietate asupra constructiei care
devine bun comun. In acest sens, o constructie noua facuta pe terenul proprieta
te a unuia dintre soti este bun comun (T.S. dec. civ. nr. 2167/1971). In cazul c
onstructiei bun comun, ridicata pe terenul proprietate a sotului neconstructor,
In ceea ce priveste terenul, nu se recunoaste sotului constructor decat un drept
de folosinta (T.S. dec. civ. nr. 566/1979; T.S. dec. civ. nr. 1261/1982). 2. Un
sot ridica o constructie cu mijloace ce fac parte din comunitatea de bunuri, pe
terenul proprietate a celuilalt sot, fara consimtamantul acestuia sau Impotriva
vointei acestuia. In acest caz, sotul care a ridicat constructia se gaseste In
situatia juridica a constructorului de rea-credinta (art. 494, C. civ.), dreptur
ile prevazute de acest text si nu constructia constituind bun comun. 3. Ambii so
ti ridica o constructie cu mijloace ce fac parte din comunitatea de bunuri, pe t
erenul proprietate a unuia dintre ei. In acest caz, constructia devine proprieta
te comuna a sotilor, iar sotul neproprietar al terenului dobandeste asupra acest
uia un drept de superficie pentru partea aferenta constructiei (T.S. dec. civ. n
r. 1746/1960). 4. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii
pe terenul proprietate al celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia. In situati
a aceasta, sotul constructor dobandeste un drept de superficie, celalalt sot ram
anand proprietarul terenului care continua a fi bun propriu, dar va fi grevat de
dreptul de folosinta cuprins In dreptul de superficie al sotului constructor. 5
. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii pe terenul prop
rietate al celuilalt sot, fara consimtamantul acestuia sau Impotriva vointei ace
stuia. In acest caz, sotul constructor nu dobandeste dreptul de superficie, urma
nd a se aplica art. 494, C. civ., referitor la constructie, plantatiile si lucra
rile aflate pe terenul altuia (accessorium sequitur principale). b. Constructii
efectuate de soti pe terenul proprietate a ambilor soti In aceasta situatie, pot
exista mai multe posibilitati, si anume: l. Un sot ridica o constructie cu mijl
oace ce sunt bunuri proprii pe terenul bun comun al ambilor soti, cu consimtaman
tul celuilalt sot; 42 In acest caz, sotul constructor dobandeste dreptul de supe
rficie, constructia fiind bun propriu al sotului constructor. 2. Un sot ridica o
constructie cu mijloace ce sunt bunuri proprii,
pe terenul bun comun al ambilor soti, fara consimtamantul celuilalt sot; In aces
t caz, sotul constructor are drepturile prevazute de art. 494, C. civ., care sun
t bun propriu, dar nu constructia (C.S.J., S. civ., dec. nr. 2554/1993; dec. nr.
1992/1993). 3. Un sot ridica o constructie cu mijloace ce sunt In parte bunuri
comune si In parte bunuri proprii pe terenul bun comun al ambilor soti, cu consi
mtamantul ambilor soti; In situatia aceasta, constructia este, In mod corespunza
tor, atat bun comun, cat si bun propriu, iar terenul ramane cum era Inainte de e
fectuarea constructiei, si anume, bun comun. c. Constructii efectuate de soti pe
terenul proprietate a unei terte persoane. In privinta acestor constructii, pot
exista mai multe situatii: 1. Constructii ridicate de soti pe terenul apartinan
d altei persoane potrivit dreptului comun privind accesiunea. Posibilitatile ce
se pot ivi In aceasta situatie sunt urmatoarele: - proprietarul terenului dorest
e sa preia constructia si instanta de judecata va obliga pe sotii constructori s
a-i predea constructia, iar pe proprietarul terenului sa plateasca sotilor const
ructori drepturile cuvenite potrivit distinctiilor prevazute de art. 494, C. civ
. si altor dispozitii legale; - proprietarul terenului refuza sa preia construct
ia; daca sotii constructori sunt de rea-credinta, instanta de judecata Ii poate
obliga s-o demoleze, cand exista autorizatie de demolare din partea organului ad
ministrativ competent; daca sotii constructori sunt de buna-credinta sau au cons
truit pe baza unei conventii cu proprietarul terenului, acesta urmeaza sa fie ob
ligat, In CONDITIILE legii, sa plateasca sotilor constructori drepturile cuvenit
e; - proprietarul terenului este de acord sa cedeze constructia sotilor care au
ridicat-o In contul creantei acestora, fiind necesara autorizatia de Instrainare
a constructiei, iar potrivit Legii nr. 9/1990, proprietarul terenului poate ced
a sotilor constructia pe care au ridicat-o Impreuna cu terenul aferent pana la 1
.000 m.p. 2. Constructii ridicate de soti pe terenul unui tert, proprietarul ter
enului nefiind cunoscut ori manifesta lipsa de interes pentru preluarea construc
tiei ridicate. In situatiile acestea, proprietarul terenului are posibilitatea,
potrivit art. 488 si urm., C. civ., sa invoce 43 dreptul de proprietate prin acc
esiune asupra constructiei edificate de soti (care sunt terti) pe terenul sau, c
u obligatia de a despagubi pe sotii constructori, In CONDITIILE precizate (art.
494, C. civ., sau conventia partilor). Drepturile sotilor constructori pe terenu
l altuia constituie bun comun al acestora, iar dupa legile nr. 18/1991 si nr. 50
/1991 proprietarul terenului poate constitui un drept de superficie In folosul c
onstructorului. 3. Constructii ridicate de soti pe terenul proprietate a parinti
lor unuia dintre ei, cu consimtamantul acestora. Conform unei opinii, se conside
ra ca In acest caz copiii dobandesc un drept de superficie, iar dupa alte pareri
se considera ca nu dobandesc copiii decat un drept de creanta In legatura cu co
nstructia. Potrivit legilor nr. 18/1991 mod. si nr. 50/1991 mod., copiii pot dob
andi un drept de superficie In CONDITIILE Dreptului comun. d. Constructia efectu
ata de catre soti pe un teren atribuit de stat In folosinta In situatia aceasta
dreptul are un caracter accesoriu fata de cladire, atribuindu-se pe durata acest
eia dreptul de folosinta asupra terenului, ce nu se poate Instraina singur, ci n
umai o data cu constructia. In cazul In care constructia este bun comun, dreptul
de folosinta
asupra terenului are acelasi caracter, iar daca se Imparte constructia, In mod c
orespunzator se delimiteaza si dreptul de folosinta asupra terenului. Cat prives
te dreptul de concesiune asupra terenului, acesta este bun comun sau propriu, du
pa cum locuinta este bun comun sau propriu (Legea nr. 50/1991 mod.). e. Locuinte
construite ori cumparate de catre soti cu credite acordate de Stat. Locuintele
construite sau cumparate In timpul CASATORIEI constituie bun comun, fara a se fa
ce deosebire daca a fost Incheiat contractul pe numele unuia dintre soti ori pe
numele ambilor, daca nu exista vreun temei prevazut de art. 31, C. fam. care sa
justifice calificarea bunului ca fiind propriu (T.S., dec. civ. nr. 1213/1978; C
.S.J., S. civ., dec. nr. 1220/1994). 1. Locuinte construite cu credit acordat de
Stat. Dreptul de proprietate asupra locuintei construita cu credit acordat de S
tat se dobandeste pe data predarii-preluarii locuintei, iar daca aceasta se face
In timpul CASATORIEI ea este bun comun In Intregul sau, indiferent cand se plat
esc ratele de pret, Intr-o interpretare mai veche (T.S., dec. civ. 44 nr. 2697/1
974; dec. civ. nr. 1292/1975; dec. civ. nr. 215/1982). Practica judiciara adopta
solutia conform careia momentul transferului proprietatii este acela al Incheie
rii contractului de constructie, deci bunul este propriu. 2. Locuinte cumparate
cu credit acordat de Stat. Locuintele cumparate cu credite de Stat sunt bunuri c
omune daca sunt dobandite In timpul CASATORIEI. f. Terenuri primite In folosinta
ori concesiune pentru construirea de locuinte. In ce priveste dreptul de folosi
nta asupra terenului pe care s-a construit de catre soti, In CONDITIILE prevazut
e de actele normative In vigoare, acestea constituie bun comun (C.S.J., S. civ.
dec. nr. 9/1993). In cazul In care constructia ridicata pe teren este In parte b
un comun si In parte bun propriu, dreptul de folosinta asupra terenului va avea
acelasi regim juridic. g. Situatii speciale 1. Sporul valorii imobilului proprie
tate numai a unuia dintre soti. In situatia In care sporul de valoare se realize
aza cu mijloace comune, se pot deosebi urmatoarele situatii: - Imbunatatirile sa
u reparatiile capitale efectuate In timpul CASATORIEI nu au dus la transformarea
esentiala a imobilului, ci numai la sporirea valorii acestuia, caz In care repa
ratiile sau Imbunatatirile nu schimba natura juridica a imobilului, transformand
u-l din bun propriu In bun comun; constituie Insa bun comun sporul de valoare do
bandit de imobil prin Imbunatatiri sau reparatii (T. S., dec. civ. nr. 19/1982);
- Imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate In timpul CASATORIEI au dus
la transformarea esentiala a imobilului, astfel ca acesta a devenit un bun cu t
otul deosebit, un bun nou, caz In care imobi lul este bun comun (T. S., dec. civ
. nr. 2167/1971). 3 - Constructii efectuate de catre concubini In ce priveste ra
porturile patrimoniale dintre concubini, acestea sunt supuse, dupa cum am vazut,
normelor Dreptului comun ce reglementeaza proprietatea pe cote parti (T.S., dec
. civ. nr. 457/1976). Pentru determinarea proportiei In care fiecare concubin a
contribuit la dobandirea bunurilor se poate recurge la dispozitiile Codului fami
liei, la fel ca si In cazul sotilor, iar daca viitorii soti, concubini, convin c
a imobilul, construit pe numele unuia dintre ei cu contributia ambilor, sa intre
sub regimul comunitatii de bunuri de la data la care se vor 45 casatori, atunci
beneficiaza de acest regim juridic, dar numai de la data CASATORIEI lor.
Dreptul de folosinta asupra locuintei rezultat dintr-un contract de Inchiriere I
n aceasta privinta, se pot ivi mai multe situatii, dupa cum urmeaza: 1. Caracter
ul dreptului de folosinta asupra locuintei, nascut din contractul de Inchiriere
supus L. 5/1973. In acest caz, sotul dobandeste, In baza contractului de Inchiri
ere, alaturi de titularul contractului de Inchiriere si de ceilalti membri de fa
milie, un drept propriu de folosinta a locuintei, fara a se deosebi dupa cum con
tractul de Inchiriere s-a Incheiat Inaintea Incheierii CASATORIEI ori In timpul
acesteia. 2. Caracterul dreptului de folosinta asupra locuintei, nascut din cont
ractul de Inchiriere supus Codului civil. In acest caz, dreptul de folosinta asu
pra locuintei este bun comun daca contractul de Inchiriere s-a Incheiat In timpu
l CASATORIEI si este bun propriu daca acesta s-a Inchei at Inainte de CASATORIE.
4 - Alte bunuri mobiliare a. Bunurile cumparate cu plata In rate In aceasta pri
vinta, bunurile sunt comune daca data contractului de vanzare-cumparare cu plata
pretului In rate se situeaza In timpul CASATORIEI si sunt proprii daca data unu
i asemenea contract este anterioara ori ulterioara CASATORIEI. Ca atare, bunuril
e cumparate Inainte de Incheierea CASATORIEI, In rate, sunt bunuri proprii, iar
faptul ca o parte din rate au fost platite In timpul CASATORIEI trebuie avut In
vedere la stabilirea cotelor parti. In mod corespunzator, bunurile cumparate In
rate In timpul CASATORIEI sunt comune, chiar daca o parte din rate se achita dup
a desfacerea ori Incetarea CASATORIEI, acest fapt prezentand importanta numai pe
ntru stabilirea cotelor parti. b. Fructele si productele Conform Dreptului comun
, fructele bunurilor proprii sunt bunuri proprii, deoarece folosinta este un exe
rcitiu normal al dreptului de proprietate, iar drepturile asupra bunurilor propr
ii sunt, atata timp cat legea nu prevede altfel, drepturi complete, ce confera t
oate Indrituirile legale pe care le cuprind, deci si pe aceea de a culege si Ins
usi fructele. Daca fructele bunurilor proprii sunt rezultatul muncii comune a so
tilor, ele sunt bunuri comune. 46 Productele consuma substanta bunului, astfel c
a, In cazul bunurilor proprii, se aplica subrogatia reala cu titlu universal. Ca
atare, productele bunurilor comune vor fi si ele bunuri comune, iar productele
bunurilor proprii sunt bunuri proprii (T. S., dec. civ. nr. 785/1973). c. Castig
urile realizate In timpul CASATORIEI pe libret C.E.C. si la diferite sisteme de
loterie (loto, pronoexpres, pronosport) Din punct de vedere juridic, aceste cast
iguri sunt producte, deoarece nu au pentru castigator caracter de periodicitate.
Aceste castiguri dobandite In timpul CASATORIEI sunt bunuri comune sau proprii,
dupa cum sumele cu care s-a jucat apartin uneia sau alteia din aceste categorii
de bunuri. 5 - Dreptul sotilor de a administra, folosi si dispune Impreuna de b
unurile comune Conform cu art. 35, C. fam., "sotii administreaza si folosesc Imp
reuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele". Ca atare, oricare dintre sot
i, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celu
ilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate Instraina si nici nu
poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca
nu are consimtamantul expres al celuilalt sot. Din modul de exprimare a art. 35,
alin. 1, C. fam., rezulta ca acest text are In vedere atributele celui mai cupr
inzator drept patrimonial, dreptul de proprietate (plena in re potestas), deoare
ce
termenii administrare, folosire si dispozitie exprima Intregul continut juridic
al acestui drept, adica posesia, folosinta si dispozitia (jus utendi , fruendi,
abutendi din Dreptul roman, cf. art. 480, C. civ.). A. Actele de administrare, f
olosinta si dispozitie Notiunea actelor de "administrare" cuprinde atat actele d
e administrare prin natura lor, propriu-zise, cat si actele de dispozitie care p
rin scopul lor se califica acte de administrare. In acest sens: - actele de admi
nistrare prin natura lor sunt, de exemplu, un contract pentru repararea unui imo
bil supus deteriorarii, intentarea unei actiuni de evacuare, o Inchiriere pe ter
men scurt etc.; - actele de administrare prin scopul lor sunt, de pilda, vanzare
a unor bunuri supuse stricaciunii sau vanzarea fructelor naturale ale bunurilor
comune. In acceptiunea art. 35, alin. 1, C. fam., notiunea de "folosinta" cuprin
de: posesia bunurilor (ius possidendi), folosirea bunurilor, 47 uzajul lor (ius
utendi) si Insusirea fructelor bunurilor (ius fruendi). De vreme ce textul utili
zeaza, pe langa expresiile "administreaza" si "dispun", numai pe aceea de "folos
esc" In Intelesul textului, notiunea de folosinta include implicit si atributele
de posesie si Insusirea fructelor, atribute inerente dreptului de proprietate s
i altor drepturi reale principale ale sotilor asupra bunurilor lor comune. In co
nformitate cu art. 35, alin. 2, C. fam., actele de "dispozitie" pot fi atat de d
ispozitie materiala, cat si de dispozitie juridica, si anume: - acte de dispozit
ie materiala sunt cele privitoare la soarta materiala a bunurilor comune ale sot
ilor, precum stabilirea destinatiei economice a bunurilor, transformarea sau con
sumarea lor; - acte de dispozitie juridica sunt cele care privesc soarta juridic
a a bunurilor comune, precum Instrainarea sau grevarea bunurilor prin constituir
i de drepturi reale. In ceea ce priveste modul de exercitare a posesiei, folosin
tei si dispozitiei asupra bunurilor comune, potrivit dispozitiei de principiu a
art. 35, alin. 1, C. fam., sotii exercita aceste atribute Impreuna; este o dispo
zitie ce nu se opune ca sotii sa stabileasca de comun acord modul concret In car
e ei Inteleg sa-si exercite aceste atribute asupra bunurilor comune. Totusi, ase
menea conventii Intre soti vor fi valabile numai In masura In care prin ele nu s
e aduc atingeri comunitatii si drepturilor egale ale sotilor asupra bunurilor co
mune. B . Prezumtia legala de mandat tacit reciproc In situatia In care oricare
dintre soti exercita singur acte de administrare, folosinta si dispozitie asupra
bunurilor comune, el este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot (art.
35, al. 2, C. fam.). In acest sens, legea instituie o prezumtie de mandat tacit
reciproc, In temeiul careia fiecare dintre soti este presupus ca, atunci cand ex
ercita drepturile conferite de lege sotilor asupra bunurilor lor comune, el o fa
ce nu numai In numele sau, adica In nume propriu, ci si ca reprezentant al celui
lalt sot. Sotii sunt, asadar, prezumati de lege ca si-au dat reciproc mandat In
ce priveste administrarea si folosirea comunitatii, precum si cu privire la acte
le de dispozitie privitoare la bunurile comune. In acest temei, legiuitorul a pr
evazut mandat tacit reciproc Intre soti atat In interesul lor, cat si In acela a
l tertilor de buna-credinta. Prezumtia mandatului tacit reciproc Intre soti este
relativa (juris tantum), ea putand fi Inlaturata pentru fiecare act In parte, I
nsa nu si In general, caci aceasta ar Insemna o modificare a reglementarii legal
e a 48 raporturilor dintre soti, solutie ce nu poate fi admisa. Ca atare, sotul
neparticipant la un act juridic al celuilalt sot, privitor la bunurile comune, e
ste Indreptatit sa probeze ca s-a opus Incheierii actului, ceea
ce avea ca efect invalidarea actului astfel Incheiat. Totusi, o asemenea opunere
nu va produce efecte fata de tertul de buna-credinta cu care s-a contractat, In
acest sens pronuntandu-se si practica judiciara. Prezumtia de mandat tacit In c
eea ce priveste Instrainarea bunurilor comune mobile opereaza numai cat timp cel
alalt sot nu si-a manifestat dezacordul, contrazicand ideea de mandat tacit. Ine
xistenta mandatului tacit nu rezulta numai dintr-o opunere formala adusa la cuno
stinta dobanditorului, ci poate fi desprinsa si din Imprejurari de fapt ce ar ex
clude ideea unui consimtamant prezumat din partea sotulu i ce nu participa la In
cheierea actului. C . Restrangeri ale mandatului reciproc prin vointa sotilor De
oarece mandatul reciproc dintre soti este prezumat de lege, sotii pot ca prin vo
inta lor comuna sau unilaterala sa-i restranga aplicarea, Insa nu si sa i-o Inla
ture cu desavarsire, deoarece aceasta ar echivala cu o modificare a Insusi regim
ului juridic al comunitatii matrimoniale de bunuri. Si aici se poate face o dist
inctie, si anume: - restrangerea conventionala rezulta din Intelegerea prealabil
a a sotilor ca un anumit sau anumite acte privitoare la un anumit sau anumite bu
nuri comune care, potrivit legii, sunt supuse mandatului reciproc sa fie Indepli
nite numai Impreuna; - restrangerea unilaterala rezulta din acordul unuia dintre
soti ca celalalt sot sa le savarseasca singur, cu toate ca prezumtia legala de
mandat reciproc dintre ei l-ar Indreptati sa Indeplineasca un anumit sau anumite
acte, privitoare la un anumit sau anumite bunuri din comun itate. D. Restranger
i legale ale mandatului reciproc In sistemul nostru juridic, mandatul reciproc d
intre soti comporta doua restrangeri legale, si anume: o restrangere expresa, pr
ivitoare la actele de dispozitie cu privire la imobile, si o restrangere implici
ta, privitoare la actele cu titlu gratuit determinata de necesitatea pastrarii c
at mai depline a comunitatii matrimoniale de bunuri. In privinta restrangerii le
gale expresa, actele de dispozitie cu privire la imobile, art. 35, al. 2, C. fam
., arata ca "nici unul dintre soti nu poate Instraina si nu poate greva un teren
sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul
expres al celuilalt sot". 49 In ceea ce priveste restrangerea legala implicita
privind actele cu titlu gratuit, argumentele de justificare ale reglementarii pr
ezumtiei de mandat tacit reciproc dintre soti (Inlesnirea gospodaririi avutului
lor comun si ocrotirea tertilor de buna-credinta care contracteaza cu sotii) nu
se pot invoca In cazul actelor cu titlu gratuit, al caror obiect Il formeaza bun
uri din comunitatea matrimoniala. Explicatia este ca actele cu titlu gratuit Int
re vii, de Instrainare sau grevare a unor bunuri din comunitate, nu pot fi facut
e decat cu consimtamantul ambilor soti. Sectiunea a V-a BUNURILE PROPRII ALE SOt
ILOR 1 - Categorii de bunuri proprii Art. 31, C. fam., enumera la literele a-f c
ategoriile de bunuri proprii, adica de bunuri ce apartin sau pot virtual apartin
e fiecaruia dintre soti In exclusivitate. Aceasta enumerare este limitativa, de
stricta interpretare si, dupa ratiunea ce justifica exceptarea de la comunitate,
bunurile proprii sunt clasificate astfel: - bunuri proprii din pricina dobandir
ii lor (art. 31, lit. a); - bunuri proprii In temeiul legaturii dintre bun si pe
rsoana sotului dobanditor (art. 31, lit. b-e); - bunuri proprii In temeiul subro
gatiei reale (art. 31, lit. z). Intr-o alta formulare, se disting: - bunuri prop
rii In raport cu data dobandirii lor (art. 31, lit. a); - bunuri proprii In cons
iderarea codobanditorului (art. 31, lit. b, d, e); - bunuri proprii prin afectiu
nea lor (art. 31, lit. c);
- bunuri proprii prin subregatie reala (art. 31, lit. f). Existenta celor doua c
ategorii de bunuri - comune si proprii nu Inseamna ca Intre acestea nu exista un
circuit, In cazurile anume prevazute de lege. a. Bunuri dobandite Inainte de In
cheierea CASATORIEI (art. 31, lit. c., C. fam.). Pornind de la faptul ca art. 30
, alin. 1, C. fam., prevede ca bunurile dobandite In timpul CASATORIEI sunt comu
ne, se poate conchide ca bunurile dobandite Inainte de Incheierea CASATORIEI sun
t proprii, deoarece acestea nu mai reprezinta rezultatul efortului comun al ambi
lor soti. Din acelasi considerent sunt bunuri proprii si cele 50 dobandite dupa
Incetarea sau desfacerea CASATORIEI, desi art. 31, alin. 1, C. fam. nu le mentio
neaza, solutia impunandu-se potrivit art. 30, alin. 1 din acelasi cod. Tot astfe
l, bunul dobandit Impreuna de fostii soti, deci dupa desfacerea CASATORIEI, este
bun propriu, acestia fiind coproprietari asupra lui. b. Bunurile dobandite In t
impul CASATORIEI prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatoru
l a prevazut ca ele vor fi comune (art. 31, lit. b, C. fam.) In ce priveste aces
te bunuri, ele devin proprii, desi sunt dobandite In timpul CASATORIEI datorita
caracterului personal al dobandirii lor. Fata de distinctia tripartita facuta de
lege se impun urmatoarele precizari: - bunurile dobandite prin mostenire sunt c
ele obtinute de un sot In calitatea sa de mostenitor legal, adica pe cale de mos
tenire legala; - bunurile dobandite prin legat sunt cele obtinute de un sot In c
alitatea sa de legatar universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, ad
ica pe cale de mostenire testamentara; - bunurile dobandite prin donatie sunt ce
le obtinute de un sot In calitatea sa de donatar, prin donatie Intre vii. In fel
ul acesta, bunurile proprii ce pot fi dobandite de catre soti In timpul CASATORI
EI, In temeiul art. 31, lit. b, C. fam., sunt cele obtinute separat de catre fie
care dintre ei pe cale de succesiune legala, succesiune testamentara sau donatie
Intre vii. Reglementarea de exceptie de la comunitate, prevazuta de art. 31, li
t. b, C. fam, In temeiul careia bunurile dobandite prin mostenire, legat sau don
atie, sunt proprii sotului dobanditor, comporta, la randul ei, o exceptie de com
unitate, prevazuta de acelasi text de lege, exprimata prin precizarea "afara num
ai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune". Deoarece textul din C. fa
m., art. 31, lit. b, nu cere ca declaratia de vointa a dispunatorului sa fie exp
resa, In practica se pot ivi si urmatoarele situatii bine distincte Intre ele: -
liberalitatea a fost facuta ambilor soti cu mentiunea expresa ca bunul sa devin
a comun, ipoteza cea mai clara si care nu comporta nici o dificultate; - liberal
itatea a fost facuta, de asemenea, ambilor soti, Insa fara specificarea ca bunul
sa devina comun, ipoteza In care bunul va fi comun In devalmasie, iar dupa o al
ta parere de interpretare restrictiva, bunul va fi comun pe cote-parti; 51 - lib
eralitatea a fost facuta de asemenea, numai unuia dintre soti, ipoteza In care c
elalalt sot va putea dovedi ca vointa tacita a dispunatorului a fost ca bunul sa
fie comun. c. Bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii
unuia dintre soti (art. 3,1 lit. c., C. fam.) Conform Dreptului comun, bunurile
de uz personal sunt cele destinate uzului exclusiv al unuia dintre soti, fizic
sau intelectual, ca Imbracamintea, Incaltamintea, instrumentele muzicale folosit
e pentru
delectare, echipamentul sportiv etc. Cu privire la aceste bunuri, este indiferen
ta data dobandirii lor Inainte sau In timpul CASATORIEI -, precum tot indiferent
a este In principiu si sursa dobandirii, adica daca provin din mijloace proprii
ale sotului caruia ele apartin, din mijloacele proprii ale celuilalt sot sau din
mijloacele comune ale sotilor. Ceea ce poate fi discutat este faptul daca obiec
tele de lux destinate uzului personal si exclusiv al unuia dintre soti sunt bunu
ri proprii ale sale sau, dimpotriva, trebuie considerate ca bunuri comune ale so
tilor; Inclinam catre solutia aprecierii subiective, de la caz la caz, In functi
e de valoarea obiectelor de lux raportata la starea materiala a sotilor. d. Bunu
rile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, cuprinse In acelasi arti
col (31, lit. c, C. fam) Sunt considerate a fi cele destinate exercitarii efecti
ve a unei profesii, ca de pilda uneltele de cizmarie sau de tamplarie, bibliotec
a de specialitate, instrumentele muzicale ale unui muzician, atelierele de pictu
ra sau sculptura etc. In practica, se pot ivi Insa unele situatii susceptibile d
e interpretari, si anume: - pluralitatea de profesie, adica aceea In care unul s
au altul dintre soti exercita concomitent doua sau mai multe profesiuni; fara a
distinge daca o profesiune este principala, iar altele secundare si nici daca o
profesiune este permanenta, iar altele temporare, s-a opinat pentru calificarea
tuturor bunurilor ca proprii, deoarece toate sunt necesare exercitarii profesiun
ilor si deoarece legea nu face nici o distinctie Intre asemenea bunuri (M. Elies
cu); - profesii succesive, cu privire la care, dupa unele opinii, vor fi proprii
"numai acele bunuri afectate profesiunii exercitate efectiv de sotul respectiv
In momentul Impartirii bunurilor", iar dupa alte opinii, trebuie "sa se tina sea
ma daca, potrivit circumstantelor cauzei, parasirea profesiunii anterioare este
sau nu definitiva, astfel Incat la Impartirea averii comune sotul care se afla I
ntr-o asemenea situatie sa 52 fie pus In masura fie sa continue nestingherit pro
fesiunea sa actuala, fie ca s-ar dovedi ca el nu a Inteles sa paraseasca In mod
definitiv profesiunea sa anterioara, sa revina la aceasta din urma; In acest din
urma caz, s-a pronuntat si practica judiciara, care a decis ca bunurile care, p
rin natura sau destinatia lor economica, sunt afectate uzului profesional al unu
ia dintre soti nu Inceteaza de a avea aceeasi afectare prin simplul fapt al Intr
eruperii exercitarii unei profesiuni organizate, ca, de pilda, cand unul din sot
i este de profesie tamplar si sculele de tamplarie nu Inceteaza a avea o afectar
e profesionala atata timp cat nu este vorba de o schimbare sau de o Incetare def
initiva a acestei activitati profesionale, facand indiferenta sub acest aspect f
orma sub care se exercita (T. S., dec. civ. nr. 131/1969); - profesiile comune a
le sotilor cu privire la care, atat In practica judiciara, cat si In literatura
de specialitate, s-a impus interpretarea potrivit careia bunurile destinate exer
citarii profesiei comune sunt proprii, sotii avand asupra lor un drept de propri
etate pe cote parti (T. S., dec. civ. nr. 3109/1956). e. Premiile, recompensele
si bunurile In care s-a Incorporat creatia intelectuala (art. 31, lit. d, C. fam
.) Conform Dreptului comun, premiile si recompensele sunt bunuri proprii prin na
tura lor, deoarece constituie rezultatul unui efort propriu al sotului astfel di
stins In procesul muncii. Ele se deosebesc de asa-numitele "premii" din cadrul s
istemului premial de retribuire care fac parte din retributie, sub forma de retr
ibutie suplimentara. In ce priveste manuscrisele stiintifice sau literare, schit
ele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte
asemenea bunuri, acestea sunt bunuri proprii, deoarece In ele se
materializeaza creatia intelectuala exclusiva a unuia sau altuia dintre soti. In
cazul In care creatia intelectuala ar fi comuna sotilor ipoteza Intalnita deopo
triva In domeniul artistic, literar, stiintific si tehnic -, tot astfel vor treb
ui privite si bunurile In care s-a materializat ideea creatoare comuna a sotilor
. Ca si In cazul bunurilor de uz profesional comun, sotii vor stapani bunurile s
ub forma comuna a coproprietatii, deci ca bunuri proprii si nu sub aceea a codev
almasiei. Nu constituie Insa bun propriu, ci bun comun, remuneratia pentru opere
de creatie intelectuala (T. S., dec. civ. nr. 581/1974). f. Indemnizatia de asi
gurare sau despagubire pentru pagubele pricinuite persoanei (art. 31, lit. e, C.
fam.) In ce priveste sumele de bani care au fost Incasate de catre un sot cu as
emenea titlu sau creantele cu privire la acestea, ele sunt 53 bunuri proprii, de
oarece sunt destinate sa repare o paguba exclusiv personala, sa contribuie la re
facerea sanatatii si la redobandirea capacitatii de a munci ori la asigurarea ex
istentei persoanei, daca refacerea capacitatii sale de a munci nu mai este cu pu
tinta. Cu privire la aceste categorii de bunuri proprii, se deosebesc doua situa
tii: - Indemnitatea de asigurare care presupune existenta unui contract de asigu
rare privitor la persoane, iar nu privitor la bunuri, In care unul dintre soti e
ste beneficiarul; - Indemnitatea de asigurare constituie bun propriu, chiar daca
primele de asigurare nu au fost platite de acest sot, ceea ce Inseamna ca el a
fost tertul beneficiar al asigurarii de persoane; - Indemnitatea este un bun pro
priu si In cazul uneia ce opereaza prin efectul legii, cum este Impotriva riscur
ilor unui transport de persoane pe calea ferata sau cu avionul; - Despagubirile
pentru pagube pricinuite persoanei unuia dintre soti, ca urmare a faptei ilicite
a altei persoane, constituie de asemenea, bun propriu. In aceste situatii, sunt
bunuri proprii nu numai sumele Incasate, ci si creantele In indemnitate si In d
esbagubire. Prin indemnitatea de asigurare si despagubire se repara pagube intim
legate de persoana celui vatamat si, ca atare, subrogarea reala nu se aplica pe
ntru bunurile comune, ci numai pentru cele proprii. Daca prejudiciul este strans
legat de persoana, despagubirea si indemnitatea sunt bunuri proprii. g. Valoare
a care reprezinta si Inlocuieste un bun propriu sau bunul In care a trecut aceas
ta valoare (art. 31, lit. f, C. fam.), bunuri dobandite In temeiul subrogatiei r
eale In acest caz, bunul devine propriu In temeiul subrogatiei reale cu titlu un
iversal, care are scopul de a evita confuzia Intre grupa bunurilor comune si ace
ea a bunurilor proprii apartinand fiecaruia din soti. Ca atare, In temeiul art.
31, lit. f, C. fam., devin proprii urmatoarele bunuri: - bunul dobandit In schim
bul unui bun propriu; - pretul vanzarii unui bun propriu; - creanta pretului de
vanzare a unui bun propriu; - sulta obtinuta In schimbul unui bun propriu; - bun
ul cumparat cu pretul obtinut din vanzarea unui bun propriu; - indemnitatea de a
sigurare pentru prejudiciul adus unui bun propriu; 54 - despagubirea datorata pe
ntru pagubele cauzate unui bun propriu. Subrogarea reala este expres reglementat
a de lege pentru bunur ile proprii. 2 - Dovada bunurilor comune si proprii
Determinarea unui bun al sotilor ca fiind comun ori propriu prezinta interes ata
t In relatiile dintre soti, cat si In relatiile dintre acestia si tertele persoa
ne. tinand seama de faptul ca In majoritatea cazurilor bunurile sunt dobandite I
n timpul CASATORIEI prin contributia ambilor soti, art. 30, alin. 3, C. fam., in
troduce prezumtia relativa de comunitate: "calitatea de bun comun nu trebuie dov
edita". In baza acestei prezumtii, orice bun dobandit In timpul CASATORIEI, de o
ricare dintre soti, se considera comun cata vreme nu se face dovada ca este prop
riu, respectiv ca se Incadreaza Intr-una din categoriile prevazute de art. 31, C
. fam. Sarcina probei este rasturnata In cazul prezumtiei de comunitate, deoarec
e bunul dobandit In timpul CASATORIEI este considerat, pana la proba contrarie,
ca este comun. Calitatea de bun propriu Insa trebuie dovedita. Dovada bunurilor
proprii In raporturile dintre soti poate fi dovedita cu orice mijloc de proba, f
ie ca aceasta calitate se sprijina pe un fapt material sau ca rezulta dintr-un a
ct juridic, exceptand cazul actelor juridice solemne. In situatia In care calita
tea de bun propriu se Intemeiaza pe un act juridic, numai unul dintre soti este
parte la acesta, celalalt sot fiind tert, astfel ca dovada caracterului propriu
al bunului nu se ridica In raporturile dintre partile actului juridic, ci In rel
atiile dintre soti, dintre care unul nu este parte la acel act juridic. Chestiun
ea dovedirii actului juridic Intre partile lui nu trebuie confundata cu aceea a
dovedirii caracterului propriu al bunului rezultat din acel act juridic In relat
iile dintre soti, unul dintre ei nefiind parte. Dovada bunurilor proprii In rapo
rturile dintre soti si terte persoane se poate face In urmatoarele conditii: - l
a casatoriile Incheiate Inainte de punerea In aplicare a Codului familiei (01.01
.1954), dovada calitatii de bun propriu se poate face de toti cei interesati pri
n orice mijloace de proba, chiar si fata de cel de-al treilea (art. 5, alin. 2,
Decretul nr. 32/1954); - la casatoriile Incheiate dupa data intrarii In vigoare
a Codului familiei (01.02.1954), dovada calitatii de bun propriu se face In COND
ITIILE Dreptului comun probatoriu; 55 - tertele persoane, atat In raporturile di
ntre ele, cat si In raporturile lor cu sotii, vor putea face dovada calitatii de
bun propriu prin orice mijloc de proba, deoarece neavand Inscrisurile pe care l
e poseda, probele de care se pot prevala nu le sunt Ingradite. In situatiile de
mai sus, sunt considerate terte persoane toti cei care nu au nici un raport juri
dic cu sotii, succesorii cu titlu particular ai sotilor cu privire la actele jur
idice savarsite de autorii lor Inainte de Instrainarea sau predarea bunului asup
ra caruia acestia au dobandit un drept cu titlu particular, precum si creditorii
chirografari care invoca un dre pt propriu. 3 - Dreptul sotilor asupra bunurilo
r proprii Din punct de vedere juridic, fiecare dintre soti pastreaza In exclusiv
itate dreptul de posesie, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor lor pro
prii. Situatia creata de CASATORIE influenteaza Insa exercitiul drepturilor asup
ra bunurilor proprii. Pe de o parte, viata In comun a sotilor si armonia conjuga
la fac ca adesea sotii sa Indeplineasca Impreuna acte materiale de conservare, d
e administrare si de folosinta, In privinta bunurilor lor proprii sau ca unul or
i altul din ei sa le Indeplineasca In locul celuilalt. Pe de alta parte, se Inta
mpla ca unul dintre soti sa Imputerniceasca pe celalalt sot ca sa Incheie acte j
uridice cu tertii privitoare la bunurile sale proprii. Ori de cate ori sotii exe
rcita Impreuna drepturile unuia sau altuia dintre ei, ca si atunci cand unul din
tre ei le exercita In locul celuilalt, temeiul juridic este conventional. In pri
ncipiu, Intre soti pot interveni orice conventii privitoare la
bunurile lor proprii, ca, de pilda, cele de largire a comunitatii matrimoniale p
rin includerea In ea de bunuri proprii ale unuia sau altuia din soti, cele privi
toare la administrarea si folosirea bunurilor, la Instrainarea sau grevarea unui
bun propriu al unuia dintre soti de catre celalalt sot. Nu pot Insa interveni I
ntre soti vanzari de bunuri proprii (art. 1307, C. civ.), iar donatiile ce si le
-ar face sunt revocabile (art. 937, C. civ.). Inadmisibile sunt si conventiile p
rin care sotii ar declara ca anumite bunuri sunt proprii, deoarece pe aceasta ca
le ar fi fara Indoiala posibila eludarea prezumtiei legale de comunitate; o asem
enea constatare a calitatii de bunuri proprii poate fi facuta numai prin justiti
e. 56 Sectiunea a VI-a NATURA JURIDICa A COMUNITatII DE BUNURI 1 - Proprietatea
comuna In devalmasie si proprietatea c omuna pe cote parti In general, doctrina
considera ca proprietatea sotilor asupra bunurilor comune este o proprietate com
una In devalmasie. O forma de proprietate comuna este Insa si proprietatea comun
a pe cote parti, cunoscuta In Dreptul comun. Intre cele doua feluri de proprieta
te exista Insa si deosebiri, care se grupeaza astfel: a. In prima situatie, part
ea fiecarui sot asupra bunurilor comune nu se cunoaste, nefiind determinata, pe
cand In al doilea caz, partea fiecarui sot este cunoscuta, fiind determinata sub
forma unei fractiuni matematice, ca de exemplu: 1/2, 1/3 etc.; b. Sotii nu pot
dispune In timpul CASATORIEI prin acte Intre vii de dreptul lor asupra bunurilor
comune, caci acesta nu este determinat, pe cand In al doilea caz, fiecare din p
roprietarii comuni poate dispune de dreptul sau (cota sa parte) asupra bunurilor
respective, Instrainandu-le total sau partial, fara a avea nevoie pentru aceast
a de consimtamantul celorlalti proprietari, ceea ce Inseamna ca dobanditorul se
substituie Instrainatorului; c. Fiecare sot poate face singur acte de administra
re si de folosinta asupra bunurilor comune, presupunandu-se ca are si consimtama
ntul celuilalt sot (mandatul tacit reciproc), pe cand In al doilea caz, fiecare
dintre proprietarii comuni poate face acte de folosinta asupra bunurilor comune,
numai In masura In care nu aduce atingere la folosinte concomitente a celorlalt
i proprietari si nu schimba destinatia bunurilor respective, ceea ce Inseamna ca
, In fapt, actele de folosinta nu pot fi facute decat cu consimtamantul tuturor
proprietarilor comuni; d. Fiecare dintre soti poate dispune, cu unele exceptii,
de bunurile comune, fiind socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot, pe can
d In al doilea caz, actele de dispozitie asupra Intregului bun comun se pot face
numai cu consimtamantul tuturor proprietarilor comuni; 57 e. Izvorul comunitati
i de bunuri a sotilor este CASATORIA, pe cand proprietatea comuna pe cote parti
poate proveni din cauze diferite (legea, succesiunea, conventia partilor); f. Im
partirea bunurilor comune ale sotilor nu se face potrivit unei cote predetermina
te, Intinderea dreptului fiecarui sot stabilindu-se cu prilejul Impartirii, pe c
and In cazul proprietatii comune pe cote parti Impartirea bunurilor se face potr
ivit cotelor prestabilite a caror Intindere este cunoscuta. Cu privire la exerci
tiul actiunilor posesorii. Se pot face urmatoarele distinctii: a. Intre propriet
arii comuni: la proprietatea comuna a sotilor, codevalmasul nu are actiune poses
orie Impotriva celuilalt devalmas,
deoarece nu este posibila exercitarea posesiei In mod exclusiv si, In plus, nu s
unt Indeplinite CONDITIILE prevazute de art. 674, C. proc. civ., de a face dovad
a ca a posedat separat si exclusiv bunul de care a fost deposedat sau tulburat d
e catre ceilalti proprietari. b. Fata de terti: la proprietatea comuna a sotilor
, codevalmasul are exercitiul actiunilor posesorii Impotriva tertilor, deoarece
aceasta actiune este un act de administrare care poate fi facut de catre un sing
ur sot In temeiul prezumtiei de mandat tacit reciproc, pe cand la proprietatea c
omuna pe cote-parti, coproprietarul nu are singur exercitiul actiunii posesorii
Impotriva tulburarii sau deposedarii provenite de la un tert; de aceea, exerciti
ul actiunii posesorii Impotriva tertilor apartine tuturor coproprietarilor. In c
eea ce priveste exercitiul actiunii In revendicare, se pot ivi urmatoarele situa
tii: a. Intre proprietari comuni, la proprietatea comuna a sotilor codevalmasul
nu are actiunea In revendicare Impotriva celuilalt, deoarece, de obicei, bunuril
e se afla In detinerea comuna a sotilor. Sotul are la Indemana actiunea In Impar
teala In timpul CASATORIEI numai daca sunt motive temeinice. De aceea, se consid
era ca este admisibila actiunea si In ceea ce priveste constatarea bunurilor com
une. Aceeasi solutie este si In ceea ce priveste proprietatea comuna pe cote par
ti, caz In care coproprietarul nu are actiuni In revendicare Impotriva celorlalt
i coproprietari; coproprietarul poate cere, Insa, Impartirea bunurilor oricand.
b. Fata de terti, la proprietatea comuna a sotilor, codevalmasul poate introduce
actiune In revendicare Impotriva tertului, In conditii care difera dupa cum est
e vorba de bunuri mobile si imobile. Asa cum 58 a stabilit jurisprudenta, actiun
ea In revendicare a unui bun comun poate fi introdusa numai de catre unul dintre
soti, Intrucat, fiind vorba de marirea patrimoniului comun, de ea profita impli
cit si celalalt sot (T. S., dec. civ. nr. 1335/1978). In sfarsit, la proprietate
a comuna pe cote-parti coproprietarul nu poate introduce actiunea In revendicare
Impotriva tertilor, deoarece aceasta presupune un drept de proprietate exclusiv
; toti coproprietarii pot Insa introduce actiunea In revendicare Impotriva tertu
lui posesor, dar neproprietar. Comunitatea de bunuri nu exclude proprietatea sot
ilor, prin achizitie comuna, cu o alta persoana (copilul sotilor), partea sotilo
r In coproprietate constituie un bun comun (T. S., dec. civ. nr. 388/1971). Acea
sta Imprejurare nu se opune la Impartirea Intre terti si soti (ambii de o parte)
. O astfel de Impartire nu este conditionata de existenta unui proces de Imparti
re a bunurilor comune Intre soti, deoarece, pe de o parte, tertul poate invoca a
rt. 728, C. civ., si, pe de alta parte, iesirea din indiviziune se face numai fa
ta de soti, acestia putand sa ramana proprietari comuni dupa iesirea din indiviz
iune si chiar nu pot Imparti bunur ile comune In timpul CASATORIEI daca nu exist
a motive temeinice. 2 - Impartirea bunurilor comune In timpul CASATORIEI Imparti
rea bunurilor comune In Dreptul roman In timpul CASATORIEI este posibila ca o si
tuatie de exceptie. Astfel de situatii sunt determinate de cererea oricaruia din
tre soti, cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti si In cazul co
nfiscarii averii unuia dintre soti. a. Impartirea bunurilor comune la cererea so
tilor Practica judiciara a stabilit ca trebuie sa existe motive temeinice care s
a justifice Impartirea si care nu trebuie confundate cu motivele de divort. Astf
el, pot constitui motiv temeinic pentru Impartirea bunurilor comune abandonarea
fortata a domiciliului comun datorita relelor tratamente, alungarii etc. De asem
enea, In cazul separatiei de
fapt, cand sotul Intretine relatii de concubinaj si detine parte din bunurile co
mune, pe care le foloseste, existand pericolul de risipire a lor, ca si varsta I
naintata si starea de boala a unuia dintre soti pot constitui motive temeinice d
e Impartire a bunurilor comune In timpul CASATORIEI (T. S., dec. civ. nr,. 1394/
1970; T. S., dec. civ. nr. 802/1973). Impartirea bunurilor comune este posibila
numai pe cale judecatoreasca si nu pe cale conventionala, fapt pentru care insta
nta nu poate consfinti Invoiala sotilor cu privire la Impartirea bunurilor 59 co
mune In timpul CASATORIEI; daca au loc asemenea conventii, ele sunt lovite de nu
litate absoluta (T. S., dec. civ. nr. 19/1969; T. S., dec. civ. nr. 214/1966). A
sa cum a stabilit doctrina, dreptul de actiune al sotilor pentru Impartirea bunu
rilor comune are un caracter personal si poate fi deci exercitata numai de acest
ia. Impartirea bunurilor comune existente In momentul In care se face Impartirea
poate fi totala sau partiala, bunurile care nu s-au Impartit ramanand tot bunur
i comune. Acelasi caracter de bunuri comune Il vor dobandi si acele bunuri doban
dite ulterior Impartelii (C. fam., art. 36, al. 2); copiii nu pot participa la I
mpartirea bunurilor comune ale sotilor (T. S., dec. civ. nr. 468/1966). In situa
tia In care se realizeaza partajul bunurilor comune ale sotilor, se va avea In v
edere valoarea pe care o au aceste bunuri la data cand s-a introdus actiunea de
Impartirea si nu valoarea lor de la data la care a luat nastere starea de devalm
asie. Astfel, valoarea unei case de pilda se stabileste In totalitatea ei dupa p
retul de circulatie la data introducerii cererii de partaj si nu dupa pretul mat
erialelor incluse In opera, existent la data efectuarii constructiei (T. S., dec
. civ. nr. 785/1973) In cazul constructiilor, valoarea reala de circulatie se st
abileste prin expertiza (T. S., dec. civ. nr. 655/1980); ca efect al Impartelii,
bunurile comune respective devin proprii (C. fam., art. 36, al. ultim.). b. Imp
artirea bunurilor comune la cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre s
oti prezinta o serie de particularitati, si anume: - creditorii personali ai ori
caruia dintre soti nu pot urmari pentru realizarea creantelor lor bunurile comun
e, ci numai bunurile proprii ale sotului debitor (C. fam., art. 33, al. 1); - In
situatia In care bunurile proprii ale sotului debitor nu sunt suficiente pentru
acoperirea creantelor creditorilor, acestia pot cere Impartirea bunurilor comun
e, Insa numai prin hotarare judecatoreasca si numai In masura necesara acoperiri
i creantei (C. fam., art. 33, al. 2); - actiunea In justitie ce apartine credito
rilor personali pentru Impartirea bunurilor comune are un caracter subsidiar si
se introduce Impotriva ambilor soti, hotararea data fiindu-le astfel opozabila a
mbilor soti numai pentru bunurile prezente, nu si pentru cele viitoare; - ordine
a de urmarire a bunurilor proprii si comune are un caracter imperativ. c. Confis
carea averii unuia din soti Conform Constitutiei Romaniei (art. 44, alin. 7), av
erea dobandita licit nu poate fi confiscata, Insa acelasi articol, alin. 8, perm
ite confiscarea penala si cea contraventionala. 60 In situatia In care unul dint
re soti este condamnat la confiscarea averii, In procesul de Impartire ce poate
fi pornit fie pe cale principala, fie pe cale incidentala, In cadrul contestatie
i la executare nu va mai figura sotul condamnat, ci In locul sau va figura sotul
In calitate de proprietar (T. S., dec. civ. nr. 865/1960). La Incetarea proprie
tatii comune In cazul confiscarii averii unui sot, se aplica, prin analogie, pri
ncipiile de la iesirea din indiviziune.
3 - Datoriile comune ale sotilor a. Categoria datoriilor comune Codul familiei p
recizeaza In art. 32 ca sotii raspund cu bunurile comune pentru: - cheltuielile
facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune: - obligatiile ce a
u contractat Impreuna; - obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru I
mplinirea nevoilor obisnuite ale CASATORIEI; - repararea prejudiciului cauzat pr
in Insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca p
rin acestea au sporit bunurile comune ale sotilor. Din continutul acestui text r
eiese care sunt datoriile comune ale sotilor pentru care acestia urmeaza sa rasp
unda, In primul rand, cu bunurile comune si numai In cazul nesatisfacerii credit
orilor comuni din aceste bunuri se vor putea urmari si bunurile proprii ale soti
lor, potrivit prevederilor art. 34, C. fam. Ca atare, spre deosebire de preveder
ile art. 30, C. fam., potrivit carora toate bunurile dobandite de oricare dintre
soti In timpul CASATORIEI devin comune, In afara bunurilor proprii prevazute de
art. 31, C. fam., datoriile contractate de soti In timpul CASATORIEI devin comu
ne numai In cazurile limitativ determinate prin acest text. b. Cheltuielile comu
ne facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile comune In categoria acestor
cheltuieli se pot mentiona cele facute pentru Intretinerea si conservarea bunur
ilor comune, pentru plata taxelor si impozitelor, plata primelor asigurarilor ob
ligatorii etc.; apare deci evident faptul ca asemenea cheltuieli folosesc comuni
tatii bunurilor si sunt facute In interesul ambilor soti, desi apare evidenta ce
rinta ca aceste cheltuieli sa reprezinte o cheltuiala de administrare. O alta ce
rinta ar fi ca aceste cheltuieli sa fie In legatura cu un bun comun sau cu admin
istrarea bunurilor comune. Astfel Imprumutul contractat de catre un singur sot I
n vederea raportarii cheltuielilor necesare pentru administrarea bunurilor comun
e constituie o datorie comuna a 61 ambilor soti numai daca a fost utilizat In mo
d efectiv In acest scop, altfel devine o datorie proprie a sotului care l-a cont
ractat. De aceea este necesar ca Imprumutatorul, In aceste cazuri, sa controleze
utilizarea Imprumutului acordat sau, spre a fi complet garantat, sa contracteze
cu ambii soti. In sfarsit, mai este necesara respectarea cerintei conform carei
a obligatia sa fie asumata prin act juridic de catre un singur sot si nu de catr
e ambii soti, deoarece In acest din urma caz nu s-ar mai aplica art. 32, lit. a,
C. fam., ci art. 32, lit. b, C. fam. Fiind o cheltuiala facuta cu administrarea
bunurilor comune, actul prin care s-a creat obligatia se considera Incheiat, di
n punct de vedere juridic, de catre ambii soti, desi a fost efectiv Incheiat num
ai cu unul dintre soti. Deci aceste cheltuieli pot fi facute de oricare dintre s
oti si potrivit mandatului tacit prevazut In dispozitiile art. 35, alin. 2, C. f
am., ele obliga pe ambii soti, afara de cazul cand celalalt sot s-a opus la efec
tuarea lor si creditorul respectiv a cunoscut aceasta opozitie. c. Obligatiile c
ontractate de soti Impreuna In cazul In care ambii soti s-au obligat Impreuna, I
nseamna ca au recunoscut ca obligatia luata este In interesul lor si este firesc
sa raspunda cu bunurile comune. O astfel de obligatie trebuie contractata numai
In timpul CASATORIEI, In mod concomitent sau succesiv de catre soti. In sensul
legii, datoria este comuna daca sunt Indeplinite urmatoarele cerinte: - obligati
a sa fie "asumata" de catre soti; se poate admite, deci, ca sotii pot sa-si asum
e Impreuna obligatia si prin act juridic unilateral, nu numai prin contract;
- obligatia sa fie asumata "Impreuna" de soti, cerinta ce trebuie Inteleasa In s
ens larg, In sensul ca ea poate fi Indeplinita si In cazul In care obligatia a f
ost asumata succesiv si prin acte juridice diferite; nimic nu se poate opune ca
sotii sa se oblige sub modalitati diferite (unul cu termen si altul se obliga su
b conditie) sau obligatia unuia sa fie principala, iar a celuilalt accesorie; -
sotii pot sa-si asume obligatia fie participand In persoana la Incheierea actulu
i juridic, fie participand prin reprezentare, cel care reprezinta putand fi chia
r celalalt sot; - cauza obligatiei este indiferenta, deoarece legea nu distinge;
obligatia este comuna chiar daca nu ar avea legatura cu nevoile CASATORIEI; - o
bligatia asumata de soti Impreuna este comuna, fara a deosebi dupa cum este indi
vizibila prin natura ei sau prin vointa partilor, solidara sau conjuncta. d. Obl
igatiile contractate de fiecare dintre soti pentru Indeplinirea nevoilor obisnui
te ale CASATORIEI 62 In aceasta situatie, dupa parerea acelorasi specialisti, se
impun a fi Indeplinite urmatoarele cerinte de catre o obligatie: - sa izvorasca
dintr-un act juridic, chiar unilateral nu numai contract; - sa fie asumata de c
atre un singur sot, caci daca ar fi asumata de catre amandoi, atunci ea ar fi co
muna, potrivit art. 32, lit. b, C. fam.; - sa fi fost asumata pentru Indeplinire
a nevoilor obisnuite ale CASATORIEI. Astfel de datorii pot fi contractate de ori
care dintre soti, Insa Ii obliga pe amandoi, potrivit mandatului tacit existent
In baza art. 35, C. fam., afara de cazul cand celalalt sot s-a opus si creditoru
l a cunoscut aceasta opunere la contractare, situatie In care obligatia contract
ata ramane proprie sotului care a Incheiat-o. Nu pot fi considerate ca nevoi obi
snuite ale casniciei cheltuielile voluptorii facute de unul dintre soti si cele
care nu sunt absolut necesare nevoilor CASATORIEI, deoarece astfel de cheltuieli
greveaza In mod nejustificat comunitatea de bunuri, Incat asemenea datorii rama
n proprii sotului care le-a contractat. e. Repararea prejudiciului cauzat prin I
nsusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin
aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor Pentru aceasta, trebuie Indeplinit
e conform doctrinei mai multe cerinte: - sa se fi produs un prejudiciu de natura
patrimoniala; - prejudiciul sa fie cauzat prin Insusirea unui bun proprietate p
ublica (fapta infractionala sau In temeiul raspunderii civile delictuale); - fap
tul Insusirii sa fie savarsit de catre unul dintre soti; - bunurile comune sa fi
Inregistrat o sporire; - existenta legaturii de cauzalitate Intre sporirea valo
rii bunurilor comune si Insusirea savarsita de catre unul dintre soti. Cu toate
ca In acest caz obligatia de despagubire este personala sotului care si-a Insusi
t bunuri proprietate publica, din ratiuni privind necesitatea ocrotirii propriet
atii publice legiuitorul a prevazut ca datoria devine comuna ambilor soti, care
raspund astfel cu bunurile comune. In aceasta situatie, trebuie sa existe Insa o
sporire a bunurilor comune si sa existe un raport de cauzalitate Intre Insusire
a bunurilor de catre unul dintre soti si sporirea bunurilor comune ale sotilor.
Conform legii, raspunderea In acest caz nu poate fi decat In limita sporului val
oric obtinut asupra bunurilor comune, deoarece acesta singur prin intrarea In pa
trimoniul sotilor devine comun potrivit art. 30 din C. fam. Intr-o astfel de sit
uatie, sotul nevinovat raspunde alaturi de sotul care si-a Insusit bunuri din pr
oprietatea publica. Cel care si-a Insusit aceste bunuri pentru fapta sa ilicita
raspunde integral, cu toate bunurile 63
sale proprii si comune, potrivit art. 33, C. fam., deoarece este vorba de o obli
gatie personala, iar sotul nevinovat de Insusire raspunde numai pentru sporul va
loric obtinut asupra bunurilor comune, ca rezultat al Imbogatirii fara just teme
i. Acesta din urma va putea fi urmarit, In aceasta limita, atat asupra partii ce
i se cuvine din bunurile sale comune, cat si asupra bunurilor proprii, In CONDI
TIILE prevazute de art. 34, C. fam., adica numai dupa urmarirea bunurilor comune
, deoarece este vorba de o datorie comuna. Urmarirea In ceea ce priveste sporul
bunurilor comune se va putea face asupra oricarui bun din comunitate, nu numai I
mpotriva aceluia asupra caruia s-a obtinut sporul (T. S., dec. civ. nr. 504/1969
). f. Urmarirea datoriilor comune ale sotilor In CONDITIILE legii, numai credito
rii comuni pot sa urmareasca bunurile comune ale sotilor. In situatia In care bu
nurile comune nu sunt suficiente pentru a acoperi creanta, atunci creditorii com
uni pot urmari si bunurile personale ale sotilor. Aceasta ordine de urmarire a b
unurilor sotilor este imperativa si ea trebuie respectata si In cazul In care so
tii ar fi obligati solidari. Ca privire la regimul juridic al datoriilor persona
le, creditorii personali ai sotilor pot urmari numai bunurile proprii ale sotulu
i debitor (art. 33, C. fam.) si, ca atare, pe cale de consecinta, bunurile comun
e nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unora dintre soti. Cu toate aces
tea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau person
al poate cere Impartirea bunurilor comune, Insa numai In masura necesara pentru
acoperirea creantei sale. In aceasta din urma situatie, bunurile atribuite prin
Impartire fiecarui sot devin proprii (C. fam., art. 1-2, 30-32, 34-36 si 39), si
aceasta din imposibilitatea urmaririi bunurilor comune pentru plata datoriilor
contractate de oricare dintre soti, In interesul lor propriu; pentru plata acest
or datorii nu se pot urmari decat bunurile proprii ale sotului debitor. Si In ac
est caz, Impartirea bunurilor comune nu se poate face prin Intelegere Intre soti
si creditori, ci numai In fata instantei judecatoresti, deoarece ar Insemna o I
ncalcare a dispozitiilor imperative privitoare la comunitatea bunurilor, partile
putand scoate In acest mod o serie de bunuri pe baza unor datorii fictive. Cred
itorul poate, In vederea realizarii creantei sale, sa procedeze la luarea de mas
uri asiguratorii (sechestrul asigurator, popriri) asupra bunurilor comune. Urmar
irea bunurilor proprii ale fiecarui sot pentru datorii comune trebuie facuta num
ai pentru o jumatate din valoarea creantei sale ce a ramas neachitata dupa urmar
irea bunurilor comune, deoarece obligatiile sotilor nu sunt solidare, ci conjunc
te. 64 Capito lul IV INCETAREA EXISTENtEI CASATORIEI Sectiunea I INCETAREA CASAT
ORIEI 1 - Consideratii generale Art. 37, C. fam., distinge Intre Incetarea si de
sfacerea CASATORIEI; redactarea data prin art. VIII din Legea nr. 59/1993 (abrog
at prin H.G. nr. 345/1998) se referea In alin. 1 la Incetare si In alin. 2, modi
ficat, la divort. In felul acesta, CASATORIA Inceteaza prin: a) moartea unuia di
ntre soti; b) declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti; c) recasator
irea sotului celui ce fusese declarat mort. Incetarea CASATORIEI are loc de drep
t. CASATORIA se poate desface prin divort, ca o masura cu caracter exceptional,
prin hotarare judecatoreasca. Incetarea CASATORIEI produce efecte numai pentru v
iitor, nu si pentru trecut, si tot astfel si desfacerea CASATORIEI. Spre deosebi
re de acestea, desfiintarea CASATORIEI Isi produce efectele, exceptand pe cele
fata de copii si CASATORIA putativa, din chiar momentul Incheierii ei, si pentru
trecut (ex tunc), CASATORIA fiind considerata ca nu a existat niciod ata (I. P.
Filipescu). 2 - Cazurile de Incetare a CASATORIEI A. Moartea unuia dintre soti
CASATORIA este Incheiata In considerarea persoanei (intuitu personae) si de acee
a ea Inceteaza prin moartea unuia dintre soti. Desi CASATORIA Inceteaza pentru v
iitor, unele efecte ale acesteia se mentin si dupa aceasta data, si anume: a) so
tul supravietuitor care a luat prin CASATORIE numele celuilalt sot Il pastreaza
si dupa Incetarea CASATORIEI si aceasta chiar daca se recasatoreste; 65 b) sotul
supravietuitor care nu a Implinit Inca varsta de 18 ani Isi mentine capacitatea
de exercitiu dobandita prin CASATORIE, ca un drept castigat. In privinta efecte
lor cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti se pot ivi urmatoarele situ
atii: a) Inceteaza comunitatea de bunuri a sotilor, sotul supravietuitor, de reg
ula, are un drept de proprietate asupra unei parti din bunurile care au fost com
une In timpul CASATORIEI, iar cealalta parte, care apartinuse sotului decedat, t
rece la mostenitorii sai, Intre care se afla si sotul supravietuitor; b) obligat
ia de Intretinere Intre soti devine inoperanta; c) ia nastere dreptul de mosteni
re al sotului supravietuitor la moartea celuilalt sot. B. Declararea judecatorea
sca a decesului unuia dintre soti Aceasta produce aceleasi efecte ca In cazul mo
rtii fizice constatata oficial, data mortii fiind cea stabilita prin hotararea j
udecatoreasca declarativa a decesului. C. Recasatorirea sotului celui ce fusese
declarat decedat In urma declararii prin hotarare judecatoreasca a decesului unu
ia dintre soti, CASATORIA Incheiata se considera Incetata prin Insusi faptul dec
esului si, ca atare, celalalt sot se poate recasatori. In cazul In care sotul de
clarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de deces, pot aparea doua
situatii: a. Sotul care s-a recasatorit a fost de buna-credinta, adica nu a stiu
t ca cel declarat mort traieste. Conform Dreptului comun, anularea hotararii dec
larative de moarte produce efecte retroactive, iar sotul recasatorit ar urma sa
fie considerat ca a Incheiat cea de a doua CASATORIE fiind deja casatorit cu o a
lta persoana, deci un caz de bigamie, care desfiinteaza de drept pe cea Incheiat
a In contra legii. Cu toate acestea, se da preferinta celei de a doua casatorii,
care exista In fapt, iar prima CASATORIE e considerata desfacuta pe data Inchei
erii celei de a doua, care ramane singura valabila; faptul acesta este valabil s
i atunci cand, dupa recasatorirea sotului celui declarat mort, se rectifica prin
hotarare judecatoreasca data mortii, data stabilita astfel ulterior recasatorir
i i; legea nu se ocupa de aceasta situatie, dar se aplica prin asemanare prevede
rea Codului familiei. b. In cazul In care sotul care s-a recasatorit a fost de r
ea-credinta, stiind ca cel declarat decedat se afla In viata, se considera ca no
ua CASATORIE este Incheiata prin fraudarea art. 5, C. fam., care interzice CASAT
ORIA unei persoane casatorite si, In consecinta, noua CASATORIE este lovita de o
nulitate absoluta. 66 Sectiunea a II-a DESFACEREA CASATORIEI PRIN DIVORt 1 - Te
meiurile juridice ale divortului Divortul este un mijloc de Incetare a CASATORIE
I pe cale
judecatoreasca atunci cand, datorita unor motive temeinice, convietuirea si rapo
rturile dintre soti sunt grav si iremediabil afectate. Daca la CASATORIE se ajun
ge printr-un acord de cerinte, desfacerea CASATORIEI este urmarea unei vointe co
ntrare, asa cum se aprecia si In Dreptul roman (consensus nuptias facit, dissens
us divortium). Conform noilor reglementari In materie de divort, din modul de re
dactare a art. 38 din Codul familiei rezulta ca divortul nu mai are un caracter
exceptional, fiind doar singurul mijloc de desfacere a CASATORIEI. In principiu,
CASATORIA se Incheie pe viata, Insa ea se poate desface atunci cand, datorita u
nor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea
CASATORIEI nu mai este posibila. Divortul se poate pronunta si numai pe baza aco
rdului ambilor soti daca sunt Indeplinite conditii cerute de lege (art. 38, C. f
am.): - pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la Incheierea
CASATORIEI, In caz contrar actiunea fiind respinsa; - sa nu existe copii minori
rezultati din CASATORIE, nu Insa si din alta CASATORIE. Fiind Intrunite aceste
conditii, cererea de divort va fi semnata de ambii soti, presedintele instantei
avand obligatia de a verifica consimtamantul sotilor si semnaturile acestora la
primirea cererii, dupa care fixeaza un termen de doua luni In sedinta publica. L
a Indeplinirea procedurii este suficienta prezenta doar a unuia dintre soti. La
termen, instanta va trece la judecarea cererii numai dupa ce verifica daca sotii
staruie In desfacerea CASATORIEI pe baza acordului stabilit, fara a mai adminis
tra probe cu privire la motivele care i-au determinat, ceea ce reprezinta un pro
gres fata de vechea reglementare In materie. Divortul mai poate fi cerut, confor
m noilor reglementari, de oricare dintre soti, daca starea sanatatii sale face i
mposibila continuarea CASATORIEI. Reglementarea actuala In materie de divort se
67 Intemeiaza si pe ideea de divort remediu, nu numai pe aceea a divort ului san
ctiune. 2 - Motivele de divort Temeiul divortului In Dreptul romanesc presupune
Indeplinirea cumulativa a conditiilor privind existenta unor motive temeinice, a
preciate ca atare de catre instanta de judecata; este nevoie ca aceste motive sa
fi vatamat grav raporturile dintre soti, astfel Incat continuarea CASATORIEI sa
fie imposibila, pentru cel care cere desfacerea ei; simpla existenta a culpei,
fara existenta acestor conditii, nu poate justifica desfacerea CASATORIEI (T. S.
, S. civ., dec. nr. 1028/1989) Codul Familiei nu enumera motivele de divort, apr
eciindu-se ca o CASATORIE se poate desface atunci cand, datorita unor motive tem
einice, raporturile dintre soti s-au deteriorat grav, nemaifiind posibila contin
uarea CASATORIEI. Asupra faptului cat de temeinice sunt motivele de divort, inst
anta de judecata apreciaza de la caz la caz, acordul partilor pentru desfacerea
CASATORIEI si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de sanatate fiind conside
rate de lege motive temeinice. Spre deosebire de reglementarea anterioara (art.
613 si 613 bis, din C. pr. civ.), cand existau trei situatii privitoare la motiv
ele de divort, fiecare cu consecintele procedurale, In actuala redactare a acest
ora au fost Inlaturate, asa Incat In momentul de fata exista o procedura unica.
Dupa primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfat
uri de Impacare si, In cazul In care acesta staruie In cererea sa, va fixa un te
rmen de judecata (art. 613, C. pr.civ.). In acest fel, se Inlatura procedura gre
oaie din procesele de divort, care impunea termene de conciliere si de gandire.
Practica judiciara considera ca motive temeinice situatii de felul acesta: - par
asirea nejustificata a domiciliului conjugal; - refuzul nejustificat al unuia di
n soti de a locui Impreuna cu celalalt; - infidelitatea sub forma adulterului; -
neIndeplinirea Indatoririlor conjugale, ca urmare a unor nepotriviri de ordin f
iziologic; - rele purtari concretizate In fapte evidente de destramare a vietii
de familie; - existenta unor boli grave incurabile de care sufera unul dintre so
ti si necunoscuta de celalalt sot decat dupa Incheierea CASATORIEI, datorita ace
stui motiv o convietuire devenind imposibila. 68 Stabilirea culpei sotilor In pr
ocesele de divort prezinta un interes deosebit cu privire la efectele asupra pen
siei de Intretinere, Incredintarea copiilor minori, beneficiul contractului de I
nchiriere al locuintei comune, revocare a liberalitatilor, precum si alte efecte
de ordin moral. Sectiunea a III-a PROCEDURA DIVORtULUI 1 - Consideratii general
e Procedura In materie este reglementat de art. 607-619, C. pr. civ. Conform leg
ii, actiunea de divort are un caracter strict personal si de aceea nu poate fi i
ntrodusa decat de catre soti. In consecinta: - Creditorii sotului nu pot interve
ni prin intermediul actiunii oblice si nici nu pot continua procedura Inceputa d
e catre unul dintre soti; - Procurorul poate interveni In instanta In orice faza
a procesului, mai ales cand din CASATORIE au rezultat copii (art. 45, C. pr. ci
v. mod.); In acest caz, instanta va asculta Autoritatea tutelara si pe copiii ca
re au Implinit 10 ani (art. 42, alin. 1, C. fam.); - Mostenitorii sotului nu pot
introduce actiune de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autorul lo
r, o astfel de actiune fiind lipsita de alt fel de obiect, deoarece CASATORIA a
Incetat prin moartea unuia dintre soti; - Sotul alienat sau debil mintal interzi
s poate introduce actiune de divort In momentele de luciditate (T.M.B., S. III,
dec. civ. nr. 2847/1982) si poate figura ca parat In procesul de divort, prin tu
torele sau (art. 42, C. pr. civ.); - Cand unul dintre soti este disparut In fapt
, celalalt sot va putea cere desfacerea CASATORIEI, procedura urmand a se face p
rin afisare, confor m art. 95, C. pr. civ. 2 - Actiunea In justitie a. Instanta
competenta Prin derogare de la Dreptul comun, actiunea de divort este de compete
nta instantei judecatoresti In circumscriptia careia se afla cel din urma domici
liu comun al sotilor (T.S., S. civ., dec. nr. 731/1989; dec. nr. 1568/1989; dec.
nr. 425/1982); nu are relevanta daca sotii au avut facuta mutatia In acea local
itate, ci numai daca au locuit efectiv Intr-o anumita localitate (T. jud. Suceav
a, dec. civ. nr. 242/1985). 69 Imprejurarea ca, dupa introducerea actiunii de di
vort, reclamantul si-a schimbat localitatea, care nu se gaseste In raza teritori
ala a instantei la care a fost introdusa actiunea, nu este de natura sa atraga n
ecompetenta instantei legal sesizate si tot astfel schimbarea domiciliului sotil
or, ulterior introducerii actiunii de divort (T. S., S. civ., dec. nr. 1568/1989
). In cazul In care sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul dintre s
oti nu mai locuieste In circumscriptia instantei judecatoresti a celui din urma
domiciliu comun, instanta competenta este aceea In a carei circumscriptie se afl
a domiciliul paratului,
conform Dreptului comun (T. S., S. civ., dec. nr. 2178/1974; dec. nr. 1651/1977;
dec. nr. 552/1980; dec. nr. 415/1982). In cazul In care paratul nu are domicili
ul In tara sau nu are domiciliul cunoscut, instanta competenta de a judeca divor
tul este aceea In circumscriptia careia se afla domiciliul reclamantului (T. S.,
dec. civ. nr. 238/1961). Este de retinut faptul ca normele ce determina compete
nta In materie de divort sunt imperative. b. Cererea de divort In ce priveste re
dactarea actiunii judiciare, pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda
orice cerere de chemare In judecata, cererea de divort trebuie sa cuprinda si nu
mele copiilor minori nascuti din CASATORIE sau al celor care au aceeasi situatie
legala. Ca atare, la cerere se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de
CASATORIE si de pe certificatele de nastere ale copiilor minori. Totodata, prin
cererea de divort, sotul reclamant mai poate solicita sa i se Incredinteze copi
ii minori si sa se fixeze contributia celuilalt sot pentru Incredintarea acestor
a (art. 42, C. fam.), sa poarte si dupa divort numele pe care l-a purtat In timp
ul CASATORIEI (art. 40, C. fam.), sa se Imparta bunurile comune (art. 36, C. fam
.), sa se decida beneficiul contractului de Inchiriere (art. 22, Legea nr. 5/197
3). In final, cererea de divort, Impreuna cu Inscrisurile doveditoare, vor fi pr
ezentate personal de catre reclamant presedintelui instantei competente (art. 61
2, alin. 1, C. pr. civ.). In cazul divortului pe baza de Intelegere a partilor,
cererea de divort va fi semnata de ambii soti, Insa prezentarea ei poate fi facu
ta personal doar de unul din soti. c. Cererea reconventionala Sotul parat poate
face cerere reconventionala cel mai tarziu pana la prima zi de Infatisare public
a, pentru faptele petrecute Inainte de aceasta data. Ca atare, nerespectarea ter
menului privind introducerea cererii 70 reconventionale atrage dupa sine sanctiu
nea decaderii, sotul parat nemaiputand cere divortul pentru motivele proprii avu
te pana atunci. Totusi, pentru faptele petrecute dupa data amintita, paratul va
putea face cerere reconventionala pana la Inceperea dezbaterilor asupra fondului
In cererea reclamantului (art. 608, C. pr. civ.). In cazul In care motivele de
divort s-au ivit dupa dezbaterea asupra fondului sau In timpul judecarii In recu
rs, paratul va putea cere divortul numai pe calea actiunii directe. Cand s-a int
rodus cerere reconventionala, aceasta se judeca Impreuna cu cea a reclamantului,
operand prorogarea de competenta In favoarea instantei Investita cu judecarea u
ltimei din aceste doua cereri. Prin derogare de la Dreptul comun, cererea reconv
entionala nu poate fi disjunsa de actiunea de divort. Ca o consecinta, In lipsa
cererii reconventionale, daca se constata netemeinicia motivelor de divort invoc
ate de reclamant, CASATORIA nu se va putea desface, chiar daca din dezbateri rez
ulta vina sotului reclamant (T. S., dec. Indrumare nr. 10/1969; dec. Indrumare n
r. 10/1974). In schimb, daca se face o cerere privind pensia de Intretinere, va
opera prorogarea de competenta In favoarea instantei Investita cu judecarea acti
unii de divort, chiar daca Intre timp s-au ivit schimbari referit oare la domici
liul partilor (art. 11, C. pr. civ.). 3 - Desfasurarea procesului a. Termenele p
entru Impacarea partilor Dupa ce primeste cererea de divort, presedintele instan
tei va da reclamantului sfaturi de Impacare, procedandu-se In acest fel si In ca
zul cererii de divort bazata pe acordul sotilor, deoarece art. 613, C. pr. civ.,
nu face nici o distinctie In aceasta privinta; termenele de Infatisare si de ga
ndire nu se mai acorda, fixandu-se direct termenul de judecata.
La divortul Intemeiat pe acordul sotilor, se fixeaza un termen de doua luni In s
edinta publica, avand ca scop verificarea de catre soti a mentinerii acordului l
or de divort, ceea ce Inseamna ca ei pot sa revina In acest interval de doua lun
i la hotararea de a divorta pe baza acordului lor. In aceasta situatie, Intelege
rea sotilor poate fi si cu privire la modalitatile In care au convenit sa fie so
lutionate cererile acordarii divortului (art. 6131, alin. 1, C. pr. civ.). b. Pr
ezenta personala a partilor In cazul proceselor de divort, partile sunt obligate
sa se Infatiseze In persoana In fata instantelor de fond (art. 614, C. pr.civ.)
, afara de urmatoarele cazuri: 71 - cand unul dintre soti executa o pedeapsa pri
vativa de libertate; - cand unul dintre soti este Impiedicat de o boala grava; -
cand unul dintre soti este pus sub interdictie; - cand unul dintre soti are res
edinta In strainatate. In scopul de a se asigura Infatisarea personala a partilo
r In instanta de fond este necesara Indeplinirea procedurii de citare, instantel
e avand obligatia de a verifica din oficiu Indeplinirea acestei proceduri (C.S.J
., S. civ., dec. nr. 223/1994). La termenul de judecata In prima instanta se cer
e prezenta obligatorie a reclamantului. Daca la termenul de judecata se Infatise
aza numai paratul, procesul se suspenda, iar cererea va fi respinsa ca nesustinu
ta (art. 616, C.pr.civ.) daca reclamantul lipseste nejustificat; daca lipseste s
otul parat, actiunea se judeca potrivit regulilor de Drept comun. In situatia In
care paratul a facut cererea reconventionala, el este obligat sa se prezinte la
termenul de judecata In prima instanta (T.M.B., S. IV, dec. civ. nr. 9/1990). P
entru divortul pe baza acordului sotilor, la termenul de judecata In prima insta
nta se cere prezenta ambilor soti pentru a se verifica staruinta lor In desfacer
ea CASATORIEI dupa procedura amintita. c. Alti participanti la procesul de divor
t In situatia In care sotii au copii minori, instanta va dispune si citarea si a
scultarea organelor tutelare, hotararea neputandu-se pronunta fara concluziile o
rale sau scrise ale acestora. Tot astfel, cand exista copii minori prezenta proc
urorului este deosebit de utila, el avand dreptul sa intervina In orice faza a p
rocesului de divort. Conform art. 42, C. fam., ascultarea copiilor minori care a
u Implinit varsta de zece ani este obligatorie In procesele de divort In vederea
Incredintarii lor; ascultarea minorului se face In Camera de chibzuire (art. 14
41, C. pr. civ.) si daca instanta gaseste potrivit ea va asculta copilul minor,
fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata. d. Sedinta de judecata Conform
legii, cererile de divort se judeca In sedinta publica; instanta va putea Insa
sa ordone judecata In Camera de consiliu daca va aprecia ca prin aceasta s-ar as
igura o mai buna judecare sau administrare a probelor (art. 615, alin. 2, C. pr.
civ.); In toate cazurile, hotararea se pronunta In sedinta publica (art. 615, a
lin. 2, C. pr. civ.). In situatia In care ambele parti solicita ca hotararea pri
n care se pronunta divortul sa nu se motiveze, aceasta nu se va motiva (art. 617
, alin. 2, C. pr. civ.). In cazul In care divortul se pronunta pe baza acordului
sotilor, instanta va dispune desfacerea CASATORIEI fara a pronunta divortul din
vina unuia sau altuia dintre soti (art. 617, alin. 3, C. pr. civ.). 72 Ca regul
a generala, actiunea de divort se stinge prin Impacarea sotilor In orice faza a
procesului, chiar daca intervine In instanta de apel sau la recurs, iar apelul s
au recursul nu sunt timbrate conform legii (art. 618, alin. 2, C. pr. civ.) e. M
asuri provizorii In timpul procesului de divort
Dat fiind faptul ca procesul de divort dureaza un anumit timp, In general mai In
delungat cand exista copii minori, timp In care situatia de drept nu mai corespu
nde cu situatia de fapt, legea permite luarea unor masuri vremelnice In cursul j
udecarii procesului de divort. In felul acesta, In conformitate cu art. 6132, C.
pr. civ. (introdus prin Decretul nr. 174 din 30 iulie 1974), instanta poate lua
, pe tot timpul procesului, masuri vremelnice cu privire la Incredintarea copiil
or minori, la obligatia de Intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea
locuintei (T.M.B., S.IV, dec. civ. nr. 239/1990). Aceste masuri prezinta urmato
arele caracteristici: - sunt accesorii, deoarece se pot ordona numai In masura I
n care exista o cerere de divort si se continua procedura divortului; - sunt vre
melnice, fiind valabile doar pe timpul cat dureaza judecarea procesului de divor
t; - sunt provizorii, deoarece pot fi oricand modificate sau revocate, pe aceeas
i cale pe care au fost dispuse ori de cate ori Imprejurarile impun o astfel de m
asura (T.S., S. civ., dec. nr. 2648/1973; T. jud. Neamt, dec. civ. nr. 404/1981)
. f. Administrarea probelor In privinta administrarii probelor, In materie de di
vort exista o serie de derogari de la dispozitiile Dreptului comun, si anume: -
mijloace de proba neadmise In Dreptul comun, dar admise In materia divortului, a
vandu-se In vedere ca In procesele de divort se discuta chestiuni de familie, ca
re In general sunt cunoscute doar de persoanele mai apropiate; legea prevede pos
ibilitatea audierii ca martori si a rudelor si a afinilor pana la gradul trei in
clusiv, In afara de descendenti (art. 190, C.pr.civ.); - mijloace de proba admis
e In Dreptul comun, dar neadmise In materia divortului, si anume: interogatoriul
nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort (art. 612, alin. ultim
, C.pr.civ.), aceasta pentru a nu se ajunge, In mod indirect, la admiterea divor
tului prin consimtamantul mutual; totusi, el poate fi folosit pentru combaterea
motivelor de divort, precum si In legatura cu alte cereri accesorii acestui fel
de litigiu (T. reg. Galati, dec. civ. nr. 2232/60); In mod cu totul special, ca
probe se pot admite si Inregistrarea convorbirilor telefonice (T. jud. Alba, dec
. civ., nr. 664/1984). 73 g. Hotararea de divort In situatia In care sunt Indepl
inite cerintele art. 38, C. fam., instanta pronunta desfacerea CASATORIEI, facan
d distinctiile necesare (T.M.B., S. III, dec. civ. nr. 87/1990). Astfel, divortu
l se poate pronunta numai din vina sotului reclamant, daca paratul a introdus ce
rere reconventionala ori o actiune de divort si, In urma probelor administrate,
cererea principala a fost respinsa, iar cererea reconventionala ori actiunea de
divort a paratului a fost admisa. Pronuntarea divortului din vina ambilor soti s
e va face numai atunci cand, chiar daca paratul nu a introdus cerere reconventio
nala, culpa concurenta a sotului reclamant este grava si bine stabilita si ar pu
tea duce ea singura la desfacerea CASATORIEI daca ar fi fost invocata ca atare.
In situatia In care divortul este cerut pentru alienatie mentala ori debilitate
mentala sau pentru o boala grava si incurabila survenita Inainte sau In timpul C
ASATORIEI, instanta urmeaza sa constate desfacerea CASATORIEI fara a mai pronunt
a divortul din vina sotului parat. In cazul In care din CASATORIA ce se desface
au rezultat copii si acestia sunt minori, hotararea de divort mai trebuie sa pre
cizeze, chiar In lipsa unei cereri exprese a sotilor, cui se vor Incredinta spre
crestere si educare si care este contributia fiecarui parinte la cheltuielile d
e crestere si educare a copiilor pentru viitor. De regula, In cadrul procesului
de divort se solutioneaza si unele
cereri accesorii ale sotilor sau ridicate din oficiu de instanta. Ca atare, hota
rarea de divort poate cuprinde si unele mentiuni facultative, cum ar fi cele pri
vind: - numele pe care sotii Il vor purta dupa divort (art. 40, C. fam.); - stab
ilirea pensiei de Intretinere Intre soti (art. 41, C. fam.); - Impartirea bunuri
lor comune (art. 36, C. fam.); - parintele care va administra bunurile minorului
Il va reprezenta sau Ii va Incuviinta actele In viitor. h. In ce priveste caile
de atac, acestea sunt prevazute In Legea nr. 9 din 13 august 1992 de organizare
judecatoreasca, conform careia tribunalele si Curtile de apel sunt competente s
a judece, In CONDITIILE legii, apelurile si recursurile. Termenul este de 30 de
zile, Incepand de la data comunicarii hotararii (art. 619, alin. 1, C.pr.civ.),
neputandu-se face derogari de la Dreptul comun (T. S., S. civ., dec. nr. 1599/19
87). Hotararile de divort pe baza acordului partilor nu pot fi atacate cu apel o
ri recurs decat pentru cererile accesorii divortului. Data cand hotararea ramane
definitiva se considera a fi cea a desfac erii CASATORIEI. 74 4 - Executarea ho
tararii de divort a. Comunicarea hotararii judiciare In decizia de Indrumare nr.
10, din 28 dec. 1974, a Tribunalului Suprem, se prevedea ca, dupa ramanerea def
initiva a hotararii de divort, instanta o va comunica din oficiu Serviciului de
stare civila, pentru a face mentiunea pe marginea actului de CASATORIE, pentru o
mai buna conservare a situatiei cu caracter publicitar. Daca In cursul procesul
ui de divort, chiar In instanta de recurs, unul dintre soti a decedat, instanta
va Inchide dosarul, CASATORIA Incetand prin deces (art. 37, C. fam.), si tot ast
fel daca, Inainte de ramanerea definitiva a hotararii de divort, unul dintre sot
i a decedat (T. S., S. civ., dec. nr. 197/1982; T. jud. Brasov, dec. civ. nr. 13
3/1991). b. Mentiunea despre hotararea de divort pe actul de CASATORIE Efectuare
a mentiunii despre hotararea de divort pe actul de CASATORIE constituie o masura
publicitara, ce are ca scop de a face opozabila fata de terti desfacerea CASATO
RIEI. Efectuarea mentiunii se poate face la cererea sotului interesat sau din of
iciu, la Serviciul de stare civila competent, asa cum am aratat. Sectiunea a IV-
a EFECTELE DIVORtULUI 1 - Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti s
i capacitatea de exercitiu Divortul produce efecte numai pentru viitor, nu si pe
ntru trecut. Aceste efecte pot fi cu privire la relatiile personale, la capacita
tea de exercitiu si la cele patrimoniale. In primul rand, calitatea de sot Incet
eaza pentru viitor, iar fiecare sot divortat se poate recasatori. Incetand aceas
ta calitate, ia sfarsit si obligatia de sprijin moral si de fidelitate. In urma
divortului, fiecare dintre fostii soti redobandeste numele avut Inainte de Inche
ierea CASATORIEI (art. 40, alin. ultim, C. fam.) (T. S., S. civ., dec. nr. 1116/
1979), Insa legea prevede si posibilitatea mentinerii numelui purtat anterior, I
n timpul CASATORIEI (art. 40, alin. 1, si 2, C. fam.) (T.S., S. civ., dec. nr. 1
467/1980; C.S.J., S. civ., dec. nr. 471/1993; dec. nr. 609/1993; dec. nr. 443/20
03). In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu, In cazul In care divortul are
loc mai Inainte de Implinirea varstei de 18 ani de catre 75 unul din soti, nu s
e pierde capacitatea deplina de exercitiu dobandita prin Incheierea CASATORIEI d
e catre persoana In cauza. Asupra cetateniei divort ul nu are nici o influenta.
2 - Efecte cu privire la bunurile comune
a. Impartirea bunurilor comune prin Invoiala sotilor Comform legii, Impartirea b
unurilor comune se poate face prin Invoiala sotilor sau prin hotarare judecatore
asca (art. 36, alin. 1, C. fam.). Prin Invoiala sotilor, poate avea loc In urmat
oarele situatii: - concomitent cu hotararea de divort; - In cursul procesului de
divort, indiferent daca Invoiala se face In fata instantei sau printr-un act In
tocmit In fata notarului autorizat; - In perioada imediat urmatoare de la ramane
rea definitiva a hotararii de divort, In acest caz nemaiexistand vreo suspiciune
In privinta solutionarii actiunii de divort; - dupa Inregistrarea hotararii de
divort, facuta pe marginea actului de CASATORIE. Invoiala sotilor poate avea ca
obiect fie stabilirea Intinderii drepturilor fiecaruia dintre soti asupra bunuri
lor comune, fie determinarea In natura a bunurilor pe care urmeaza sa le primeas
ca fiecare. In materie de Invoiala a sotilor In lipsa unor dispozitii speciale,
se aplica Dreptul comun privind forma actelor juridice. b. Impartirea bunurilor
comune prin hotarare judecatoreasca In cazul In care sotii nu se Inteleg cu priv
ire la Impartirea bunurilor comune, atunci, la cererea oricaruia dintre soti, ur
meaza a decide instanta de judecata. In ce priveste cererea pentru Impartirea bu
nurilor comune, aceasta se poate introduce sau dupa desfacerea CASATORIEI prin d
ivort, pe calea unei actiuni principale, sau o data cu actiunea de divort ori In
orice moment ce urmeaza dupa aceea, si aceasta cerere este incidentala sau acce
sorie, cf. art. 17, C. pr. civ. In aceste situatii, Impartirea bunurilor comune
se face dupa cum urmeaza: - In cazul In care exista o Invoiala Intre soti cu pri
vire la determinarea cotei fiecaruia dintre ei In bunurile comune, atunci Impart
irea se face conform acestor cote; - In situatia contrara, stabilirea cotei-part
i ce revine fiecarui sot din bunurile comune se face prin hotarare judecatoreasc
a corespunzator acestor cote. 76 Deoarece Codul familiei nu arata In mod expres
cum trebuie sa se faca Impartirea bunurilor comune, si anume, In parti egale sau
In parti variabile, lacuna urmeaza a fi Implinita pe alta cale. Astfel, doctrin
a si practica judiciara au Inclinat spre solutia potrivit careia cota-parte ce s
e cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste In raport cu contributia sa la doba
ndirea si Ingrijirea bunurilor comune. Ca atare, cotele-parti ale sotilor pot fi
neegale, daca aportul acestora la dobandirea bunurilor comune difera. In cazul
In care nu se poate determina contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor c
omune, atunci instanta poate Imparti bunurile comune In parti egale Intre cei do
i soti. Contributia acestora la dobandirea bunurilor comune trebuie Inteleasa nu
privitor la fiecare bun In parte, ci In sensul de contributie a lor la dobandir
ea tuturor bunurilor comune. Cat priveste perioadele de timp In care viata In co
mun a fost Intrerupta, acestea trebuie avute In vedere numai In masura In care a
ceasta stare de fapt este de natura sa contribuie la determinarea cotei de parti
cipare a fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune (T. S., dec. civ. nr. 861/1
967). Stabilirea contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune se poa
te face prin orice mijloc de proba, deoarece este vorba de dovedirea unei situat
ii de fapt (T. S., dec. civ. nr. 1512/1986). In sfarsit, faptul ca unul dintre s
oti nu are bunuri proprii nu Il Indreptateste la o cota-parte cu privire la bunu
rile comune mai mare decat aceea care este corespunzatoare contributiei sale la
formarea si conservarea acestora. Dupa ce se stabileste masa bunurilor comune ce
urmeaza a fi Impartita, se vor determina cotele-parti ce revin sotilor din bunu
rile comune In raport de care se face Impartirea. Impartirea aceasta trebuie sa
se faca In asa fel Incat, In masura posibilitatilor, sa revina fiecarui sot bunu
ri In natura si numai In situatia In care Impartirea nu este posibila In acest f
el sa se treaca la vanzarea bunurilor comune prin buna Invoiala sau, In caz de n
eIntelegere, prin licitatie publica ori sa se atribuie unuia dintre soti, urmand
ca celalalt sa primeasca echivalentul cotei sale parti In alte bunuri sau sume
de bani (I. Filipescu). In caz de Impartire In natura a bunurilor comune, urmeaz
a a se avea In vedere interesele sotilor si ale copiilor, fiecaruia atribuindu-i
-se acele bunuri de care are mai mare trebuinta. In ce priveste sumele din venit
urile provenite din munca, platite cu titlu de pensie de Intretinere sau pentru
o alta datorie personala ori cheltuite de catre un sot In afara sarcinilor CASAT
ORIEI, adica risipite, acestea nu se includ In masa 77 bunurilor comune supuse I
mpartirii, totusi se tine seama de ele pentru a stabili cota-parte ce revine fie
caruia dintre soti In bunurile supuse Impartirii. In caz de neIntelegere, instan
ta competenta este cea de divort, daca Impartirea se face In cadrul procesului d
e divort, sau determinata dupa Dreptul comun privind stabilirea competentei inst
antelor judecatoresti, daca Impartirea se face dupa divort pe cale principala. I
n felul acesta, In cazul In care prin aceeasi actiune s-a cerut desfacerea CASAT
ORIEI si Impartirea bunurilor comune, competenta de a solutiona capatul de cerer
e referitor la Impartirea bunurilor comune, indiferent de valoarea lor, revine i
nstantei sesizate cu judecarea capatului de cerere privitor la desfacerea CASATO
RIEI, potrivit principiului Inscris In art. 17, C. pr. civ. si In temeiul caruia
cererile accesorii si individuale sunt In caderea instantei competente sa judec
e cererea principala. In anumite situatii, instanta este tinuta sa respecte disp
ozitiile speciale prevazute de lege pentru anumite categorii de bunuri aflate In
masa supusa Impartirii (T.S., S. civ., dec. nr. 1608/1979). Dreptul la actiune
avand ca obiect Impartirea bunurilor comune nu se prescrie. In situatia In care
pana la Impartirea bunurilor comune exista pericolul ca unul dintre soti sa Inst
raineze o parte din bunuri In detrimentul celuilalt sau sa le deterioreze, ori u
n sot nu poate folosi bunurile comune, instanta poate numi un sechestru judiciar
care poate fi chiar unul dintre soti. In literatura de specialitate se consider
a ca este admisibila actiunea In constatare a bunurilor comune, astfel ca fostii
soti sa ceara constatarea partii lor In bunurile comune (M. Eliescu). In cazul
In care fostii soti nu doresc o astfel de Impartire a bunurilor dobandite In tim
pul CASATORIEI, ci numai transformarea starii de devalmasie Intr-o stare de indi
viziune, actiunea pentru constatarea acestor bunuri si determinarea cotelor este
admisibila dupa pronuntarea divortului (T. S., dec. civ. nr. 2105/1971). In ce
priveste bunurile supuse Impartirii, acestea devin proprii In masura In care a a
vut loc aceasta operatie, fie In totalitatea lor sau numai In parte, fie In mate
rialitatea lor sau numai pe cote-parti. Desi In literatura juridica s-au exprima
t mai multe pareri (T. R. Popescu, M. Eliescu), regimul matrimonial al comunitat
ii de bunuri Inceteaza totusi o data cu desfacerea CASATORIEI si, ca atare, regu
lile ce-l carmuiesc nu-si mai gasesc alta aplicare, si In felul acesta bunurile
dobandite dupa desfacerea CASATORIEI de oricare dintre fostii soti ori chiar de
amandoi nu mai sunt bunuri comune. 78 In aceasta privinta, prezumtia legala de m
andat tacit reciproc nu mai poate functiona dupa desfacerea CASATORIEI, deoarece
nu mai exista
relatii specifice Intre soti care sa o justifice, ca si obligatiile comune, In s
ensul dispozitiilor Codului familiei. In ceea ce priveste proprietatea comuna, a
ceasta Isi pastreaza caracterul ei devalmas si dupa desfacerea CASATORIEI prin d
ivort pana la data Impartirii. 3 - Efecte cu privire la locuinta comuna a sotilo
r Situatii de distins: a. Situatia sotilor chiriasi In aceasta situatie, fara a
se tine seama pe numele caruia dintre soti este Incheiat contractul de Inchirier
e si daca Inchirierea acestuia s-a facut la o data anterioara ori ulterioara CAS
ATORIEI, se procedeaza dupa cum urmeaza: - locuinta comuna se Imparte Intre soti
, daca acest lucru este posibil. Impartirea trebuie sa asigure norma sotului car
e are dreptul la atribuirea locuintei si a copiilor ce i s-au Incredintat; de as
emenea, nu trebuie sa se nesocoteasca dreptul altor persoane la locuinta; - daca
locuinta nu se poate Imparti, se urmeaza prevederile art. 271 din Legea nr. 114
/1996 cu modificarea din Ordonanta de urgenta nr. 40/10 iulie 1977, adica locuin
ta se atribuie conform Intelegerii sotilor, iar In lipsa acesteia se atribuie so
tului caruia i s-au Incredintat copiii spre Ingrijire, iar In cazul cand nu sunt
copii, sotului care a obtinut divortul. In aceasta din urma situatie, trebuie f
acute urmatoarele distinctii: - copiii sunt Incredintati unei terte persoane sau
unei institutii pentru ocrotire si atunci criteriul nu se mai aplica; - sotii a
u mai multi copii si fiecaruia dintre ei i se Incredinteaza copii, situatie In c
are instanta va trebui sa aplice celelalte dispozitii, chiar daca cuantumul aces
tor atribuiri este inegal; - copiii dintr-o CASATORIE anterioara au aceleasi dre
pturi ca si copiii rezultati din CASATORIA ce se desface; - copiii din afara CAS
ATORIEI au aceleasi drepturi ca si copiii din CASATORIE; - In lipsa de Invoiala
a sotilor si cand nu exista copii, locuinta se atribuie sotului care a obtinut d
ivortul, evacuarea celuilalt sot facandu-se neconditionat, fara atribuirea unei
alte locuinte; - In toate celelalte situatii, instanta judiciara are libertatea
de a alege (C.S.J., S. civ., dec. nr. 15/1993; dec. civ. nr. 2328/1993; dec. civ
. nr. 2769/1993). 79 In cazul In care divortul s-a pronuntat din vina ambilor so
ti si din CASATORIE nu au rezultat copii, In lipsa unei Intelegeri Intre parti c
u privire la beneficiul contractului de Inchiriere, instanta, conform practicii
judiciare, va atribui locuinta sotului care are mai multa nevoie de locuinta sau
care este Indreptatit la aceasta In functie de profesie, departare de locul de
munca, varsta, sanatate si sa nu o atribuie unuia dintre soti pe motivul ca cela
lalt are o vina mai mare In desfacerea CASATORIEI. Totusi, asa cum s-a pronuntat
jurisprudenta, daca In urma verificarii acestora vocatia sotilor la folosirea l
ocuintei s-ar vadi sensibil egala, apare mai Indreptatita atribuirea acesteia so
tului mai putin vinovat de desfacerea CASATORIEI (T.S., dec. civ. nr. 1597/1969)
b. Unele situatii speciale cand sotii sunt chiriasi O situatie speciala privest
e regimul locuintelor de serviciu; daca locuinta poate fi Impartita, se va proce
da la un partaj provizoriu, dispunandu-se evacuarea conditionata a sotului In fa
voarea caruia opereaza criteriile legale de atribuire, dar fara a dispune evacua
rea sotului titular al contractului. Daca locuinta nu poate fi Impartita, instan
ta este Indrituita sa dispuna evacuarea conditionata a titularului contractului
de Inchiriere si evacuarea conditionata a sotului In favoarea caruia opereaza cr
iteriile de preferinta prevazute de lege pentru atribuirea locuintei. Totusi, so
tul titular al contractului de Inchiriere nu va putea fi evacuat
In cazul locuintelor de serviciu, In care prezenta sa permanenta In preajma locu
lui de munca se impune fata de specificul muncii. c. Situatia sotului proprietar
sau titular al altui drept In opozitie cu situatia anterioara, sotul proprietar
nu poate fi evacuat, chiar daca el este vinovat de divort sau daca au fost Incr
edintati copiii minori celuilalt sot (Legea nr. 144/1996, art. 271 mod. Ord. nr.
40/1997). Ca atare, apartamentul proprietate personala al unuia dintre fostii s
oti nu poate fi atribuit nici In Intregime si nici partial sotului neproprietar.
Totusi, instanta, apreciind Imprejurarile cauzei, poate sa oblige pe sotul prop
rietar, la cerere, In situatiile prevazute de art. 41 si 42 din C. fam, sa asigu
re celuilalt sot, precum si copiilor care i-au fost Incredintati, o suprafata lo
cativa corespunzatoare, fie In apartamentul proprietatea sa, fie In alta locuint
a. In felul acesta, la cererea sotului neproprietar al locuintei fost domiciliu
comun, instanta va putea obliga pe sotul proprietar al locuintei sa asigure celu
ilalt sot si copiilor minori Incredintati acestuia o suprafata locativa, fie In
apartamentul sau, fie In alta cladire si la 80 nevoie se va putea dispune, In mo
d provizoriu, evacuarea din apartament a sotului proprietar, pana cand el va asi
gura o alta locuinta (T.S., dec.civ. nr. 1775/1976). Totusi, principiul de baza
este acela ca daca sotii au ocupat o locuinta proprietate a unuia dintre ei, sot
ul neproprietar, dupa desfacerea CASATORIEI, nu poate avea dreptul de a fi reint
egrat In acea locuinta, deoarece prin divort a disparut temeiul legal In baza ca
ruia el a ocupat acea locuinta, ca si obligatia reciproca de Intretinere. d. Sit
uatia sotilor coproprietari ori proprietari In devalmasie In situatia In care lo
cuinta apartine sotilor In coproprietate ori In devalmasie, iar In cadrul actiun
ii de divort nu s-a cerut Impartirea bunurilor comune, instanta, la cerere, poat
e dispune pe calea unor masuri provizorii Impartirea sau atribuirea locuintei du
pa aceleasi criterii, urmand ca rezolvarea definitiva a raporturilor patrimonial
e dintre soti sa aiba loc ulterior, In cadrul actiunii separate de partaj (T.S.,
dec. Indrumare nr. 5/1975; C.S.J. S. civ. dec. nr. 2523/1993). e. Efectele cu p
rivire la alte raporturi patrimoniale dintre soti Obligatia de a suporta cheltui
elile casniciei si cea de sprijin material Inceteaza o data cu Incetarea calitat
ii de soti. In ceea ce priveste dreptul la mostenire, fostul sot supravietuitor
nu are drept la mostenire asupra bunurilor ramase la moartea celuilalt sot de ca
re a divortat. 4 - Efecte cu privire la relatiile personale dintre parinti si co
piii minori In cazul desfacerii CASATORIEI, cand exista copii minori se pune pro
blema Incredintarii acestora. Instanta judecatoreasca este obligata, chiar daca
nu exista o cerere expresa a sotilor In acest sens, sa se pronunte, prin hotarar
ea pe care o da, si asupra Incredintarii acestora, pentru a se evita introducere
a ulterioara a unei noi actiuni, ceea ce nu ar fi In interesul copiilor minori c
are nu pot fi lasati fara Ingrijire si Intretinere nici un moment. Criteriul ce
trebuie sa stea In atentia instantei In aceasta privinta este In exclusivitate i
nteresul copiilor minori (T.S., dec. Indrumare nr. 10/1969; T.S., dec. civ. nr.
1465/1962). In stabilirea interesului acestora se tine seama de o serie de eleme
nte, printre care mijloacele materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvolt
are fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre par
inti, varsta copilului, comportarea parintilor fata de 81 copil Inainte de divor
t, legaturile de afectiune dintre minor si familie (T.M.B., S. III, dec. civ. nr
. 2/1990). Se pot avea In vedere si alti factori, ca, de pilda, sexul minorului,
starea sanatatii lui, ocupatia pe
care o au parintii. Conceptul de "interes al copilului minor" de care trebuie sa
se tina seama In Incredintarea acestuia are un caracter complex, fiind In funct
ie de factori multipli. Instanta trebuie sa decida pentru fiecare dintre copii,
acestia putand fi Incredintati chiar parintelui vinovat de divort. Pe de alta pa
rte, instanta de judecata este obligata sa asculte pe parinti, organele tutelare
si pe copiii care au Implinit varsta de 10 ani. In privinta organelor tutelare,
s-a opinat ca prezenta efectiva a delegatului acestora la dezbateri nu este obl
igatorie. In ce priveste concluziile delegatului organelor tutelare, ele trebuie
sa se Intemeieze pe rezultatul investigatiilor acestor organe, care, de obicei,
sunt concretizate Intr-un act de ancheta sociala. Cat despre parinti, ei se pot
Invoi cu privire la Incredintarea copiilor minori, dar aceasta Invoiala nu este
obligatorie pentru instanta de judecata. Daca exista motive temeinice, datorate
de cele mai multe ori imoralitatii ori comportarii parintilor, copiii minori po
t fi Incredintati unor rude sau altor persoane, dar numai cu consimtamantul aces
tora sau unor institutii de ocrotire. In felul acesta chiar daca unul dintre par
inti traieste, copilul poate fi Incredintat spre crestere si educare bunicilor,
In cazul In care, din Imprejurarile cauzei, ar rezulta ca este In interesul aces
tuia (art. 103, C. fam.). a. Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la pe
rsoana copilului In situatia In care copilul a fost Incredintat unui parinte, ac
esta exercita drepturile si Indatoririle parintesti cu privire la persoana copil
ului (art. 43, alin. 1, C. fam.), celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea l
egaturi personale cu copilul, precum si de a veghea la cresterea, educarea, Inva
tarea si pregatirea lui profesionala (art. 43, alin. 3, C. fam.). Modurile de ex
ercitare a acestui drept pot fi: vizitarea copilului la locuinta parintelui caru
ia acesta i-a fost Incredintat, primirea copilului In vizita la locuinta parinte
lui caruia nu i s-a Incredintat, vizitarea copilului la scoala sau petrecerea Im
preuna a vacantelor scolare (T.M.B., Sect. III, dec. civ. nr. 150/1990). Hotarar
ea asupra cererilor facute In cadrul procesului de divort pe cale de actiune sep
arata cu privire la stabilirea modalitatilor de exercitare a dreptului pe care I
l are parintele caruia nu i s-a Incredintat 82 copilul de a pastra legaturi pers
onale cu acesta este de competenta instantelor judecatoresti (T.S., dec. Indruma
re nr. 20/1964). In situatia In care copilul a fost Incredintat unei alte persoa
ne decat parintii ori unei institutii de ocrotire, acestia vor avea fata de copi
l numai drepturile si Indatoririle parintesti cu privire la persoana copilului (
C. fam., art. 43, alin. 2); b. Modificarea masurilor luate cu privire la persoan
a copilului si organul competent sa ia masura Cand Imprejurarile avute In vedere
pentru Incredintarea copilului se schimba, instanta judiciara poate modifica ma
surile cu privire la drepturile si Indatoririle dintre parinti si copii. Astfel,
Imprejurarea ca printr-o hotarare judecatoreasca anterioara copilul fusese Incr
edintat spre crestere si educare mamei nu constituie un impediment ca ulterior e
l sa fie Incredintat vremelnic tatalui (C.S.J., S. civ., dec. nr. 2448/1993). De
asemenea, faptul ca unul dintre parinti are si alti copii din alta CASATORIE nu
constituie un impediment pentru reIncredintarea copilului aceluiasi parinte, de
si el are spre crestere si educare si pe ceilalti copii, daca Ii poate asigura c
onditii de crestere si educare mai bune decat celalalt parinte (T.S., dec. civ.
nr. 2103/1971; C.S.J., S. civ., dec. nr. 1848/1991). Atasamentul fata de bunici
nu justifica Inlaturarea parintelui din
dreptul si obligatia de a creste copilul (T.S., dec. civ. nr. 421/1977). In toat
e cazurile, instanta de judecata ramane competenta sa dispuna Incredintarea mino
rilor unei rude, altor persoane ori institutii de ocrotire numai In cazul cand s
e pronunta desfacerea CASATORIEI (art. 42, C. fam.), decaderea din drepturile pa
rintesti (art. 109, C. fam.), precum si In cazul In care filiatia din afara CASA
TORIEI este stabilita fata de ambii parinti, acestia nefiind In situatia de a li
se Incredinta copiii (art. 65, C. fam.) (T.S., dec. civ. nr. 792/1973); 5 - Efe
cte cu privire la relatiile patrimoniale dintre parinti si copiii minori a. Cont
ributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, Invata tura si pregatir
e profesionala a copilului Conform legii, aceasta contributie se stabileste prin
hotarare de divort, chiar daca partile n-au facut cerere In acest sens (art. 42
, alin. 4, C. fam.). Ca atare, instanta va putea stabili pensia de Intretinere,
eventual sub forma unei cote procentuale din retributia 83 lunara a debitorului
si va lua masura de poprire, conform art. 461, C. pr. civ. Tot astfel, faptul In
credintarii copilului unuia dintre parinti, chiar daca acesta are mijloace sufic
iente de trai, nu scuteste pe celalalt parinte de a contribui la cheltuielile de
crestere, educare, Invatatura si pregatire profesionala a minorului. Faptul se
explica prin aceea ca ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de co
piii lor (art. 1, alin. 3; art. 97, 101 si 107 din C. fam.). b. Exercitarea drep
turilor si Indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului In situatia
In care copilul este Incredintat unuia dintre parinti, drepturile si Indatoriri
le parintesti mentionate se exercita de catre acesta (art. 43, alin. 1, C. fam.)
. Daca copilul este Incredintat unei alte persoane decat parintelui sau unei ins
titutii de ocrotire, instanta va trebui sa decida care dintre parinti va exercit
a dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i Incuviinta
actele. Schimbarea Imprejurarilor avute In vedere la luarea acestei masuri poate
duce la modificarea acestora (art. 44, C. fam.). c. Beneficiul contractului cu
privire la locuinta Asa cum am vazut, faptul Incredintarii copiilor unuia dintre
parinti are influenta asupra atribuirii beneficiului contractului de Inchiriere
, acesta folosind sotului caruia i s-au Incredintat copiii (art. 22, Decretul nr
. 5/1973), indiferent daca acestia au rezultat din CASATORIA respectiva sau dint
r-o alta CASATORIE anterioara. d. Primirea alocatiei de stat pentru copii Dispoz
itiile legale privind alocatia de stat pentru copii din Decretul 410/1985 au fos
t abrogate prin Legea nr. 61 din 28 septembrie 1993 mod., prin care, potrivit ar
t. 3, alin. 2, titular al dreptului la alocatia de stat pentru copii devine copi
lul, iar Incasarea depinde de modul de Incredintare a minorului. 84 Partea a dou
a RUDENIA Capit olul I RUDENIA SI FELURILE EI Sectiunea I NOtIUNEA DE RUDENIE In
tr-un sens mai larg, rudenia poate fi definita, Intr-o forma simpla, ca o apropi
ere biologica sau spirituala, socialmente recunoscuta, Intre diferite persoane.
Caracterul socialmente recunoscut al relatiilor de rudenie se vadeste In faptul
ca trasatura lor esentiala este mai curand conventionala decat biologica, reflec
tand adesea viziunea despre lume a unui grup uman. In unele societati, rudele su
nt
recunoscute ca atare numai pe linie masculina, iar In altele, numai pe linie fem
inina. Daca numele urmeaza linia tatalui, ne aflam Intr-o societate patrilineala
, capul ei avand o locuinta proprie, patrilocala, iar daca locuieste la sotie, c
omunitatea este matrimoniala. In cazul In care filiatia se stabileste pe linie f
eminina, rudenia este matrilineala, putand fi deopotriva matrilocala sau patrilo
cala; In aceasta situatie, de multe ori adevaratul cap al familiei nu este sotul
, ci unchiul matern (avunculat), adica fratele sotiei. Din punct de vedere jurid
ic, Codul familiei, In art. 95, al. 1, defineste rudenia ca fiind "legatura baza
ta pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun". Pe aceasta baza s-au formulat si alte definiti
i. Astfel, rudenia naturala este considerata a fi "legatura de sange existenta I
ntre persoane care descind unele din altele sau Intre persoane care, fara a desc
inde una din alta, au un ascendent comun" (D. Radescu). Sau, Intr-o alta definit
ie, "rudenia fireasca este legatura de sange si, prin reglementarea legala, lega
tura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, cum sunt,
de exemplu, tatal, fiul, nepotul de fiu, sau care, fara a descinde unele din al
tele, au un autor comun, cum sunt, de exemplu, fratii Intre ei, verii primari In
tre ei". 85 Sectiunea a II-a FELURILE RUDENIEI 1 - Rudenia fireasca Rudenia fire
asca se Intemeiaza pe faptul nasterii. Sirul de persoane Intre care exista ruden
ie se numeste "linia de rudenie". Ea se poate prezenta sub doua forme: dreapta s
i colaterala. In cazul In care conceptia sau nasterea unei persoane, temei al ru
deniei, se situeaza In cadrul CASATORIEI parintilor sai, filiatia este din CASAT
ORIE, iar rudenia bazata pe aceasta filiatie se numeste "din CASATORIE". In cazu
l In care atat conceptia, cat si nasterea unei persoane intervin fara ca parinti
i acesteia sa fie casatoriti, filiatia este din afara CASATORIEI, iar rudenia ba
zata pe aceasta filiatie este "din afara CASATORIEI". Dreptul roman acorda aceea
si ocrotire rudeniei din CASATORIE, cat si aceleia din afara CASATORIEI. Potrivi
t art. 63, C. fam., copilul din afara CASATORIEI a carei filiatie a fost stabili
ta are, fata de parintele sau si rudele acestuia, aceeasi situatie legala ca a c
opilului din CASATORIE. Dispozitiile legale privind filiatia din CASATORIE se ap
lica, prin asemanare, si filiatiei din afara CASATORIEI (art. 65, C. fam.). Intr
e filiatia din CASATORIE si aceea din afara CASATORIEI exista unele deosebiri de
reglementare In ce priveste modul stabilirii lor. In acest sens sunt reglementa
rile privind numele copilului din CASATORIE si privind numele copilului din afar
a CASATORIEI (art. 62 si 64, C. fam.). In cadrul unei familii, o persoana poate
avea calitatea de sot, ruda sau afin. Prin urmare, rudenia alcatuieste numai unu
l din izvoarele relatiilor de familie. Familia are si o acceptiune speciala In m
aterie locativa (art. 15 din Legea nr. 5/1973) In sensul Legii fondului funciar
(art. 8 din Legea nr. 18/1991) sau In materia unor conventii internationale. In
Intelesul acestor legi speciale, familia nu se Intemeiaza numai pe CASATORIE, ru
denie si afinitate. Stabilirea gradului de rudenie se face diferit dupa felul li
niei de rudenie. Astfel, la rudenia In linie directa, gradul de rudenie se socot
este dupa numarul nasterilor prin care se stabileste legatura de sange Intre dou
a persoane. In acest caz, fiul si tatal sunt rude de gradul Intai, nepotul de fi
u cu bunicul sunt rude de gradul al doilea. 86 La rudenia In linie colaterala, g
radul de rudenie se socoteste
dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude, In linie ascendenta, pana l
a autorul comun, si apoi de la acesta, In linie descendenta, pana la cealalta ru
da. Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai In mas
ura In care legea Ii recunoaste efecte juridice, care se produc numai In masura
In care aceasta este stabilita In CONDITIILE prevazute de lege. Mijloacele de pr
oba ale rudeniei firesti difera In raport cu interesul urmarit prin dovada ruden
iei. Se deosebesc, din acest punct de vedere, mai multe situatii: a) prin dovedi
rea rudeniei se urmaresc efecte de stare civila. In aceasta situatie, dovada rud
eniei se poate face, In principiu, cu acte de stare civila. In anumite Imprejura
ri exceptionale, starea civila se poate proba prin orice mijloace de proba. Aces
te Imprejurari sunt: reconstituirea sau Intocmirea In cazuri speciale a actelor
de stare civila si cand, din orice Imprejurare, dovada filiatiei fata de mama nu
se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori cand se contesta re
alitatea celor cuprinse In certificatul constatator al nasterii, In privinta fil
iatiei fata de mama (T.S., dec. civ. nr. 1615/1970; dec. civ. nr. 1911/1979); b)
prin dovedirea rudeniei se urmaresc interese patrimoniale (de exemplu, In mater
ie succesorala); In aceasta situatie, dovada rudeniei se poate face si prin alte
mijloace de proba decat actele de stare civila; c) aplicarea unor dispozitii le
gale se Intemeiaza pe existenta calitatii de rude; In aceasta situatie, dovada l
egaturii de rudenie se poate face prin orice mijloc de proba. In acest sens, men
tionam: l) opunerea la CASATORIE, Intemeiata pe rudenie (art. 6 si 7, C. fam.);
2) Incredintarea copiilor din CASATORIE, In cazul divortului, unor rude (art. 42
, C. fam.); 3) stabilirea obligatiilor de Intretinere Intre rudele prevazute de
art. 86, alin. 1, C. fam.; 4) aprobarea de catre organele tutelare a platii crea
ntelor pe care le au fata de minor, tutorele, sotul, o ruda In linie dreapta ori
fratii sau surorile tutorelui (art. 126, C. fam.); 5) determinarea actelor juri
dice a caror Incheiere este oprita, si anume, Intre tutore, sotul, o ruda In lin
ie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alt
a parte (art. 128, C. fam.); 87 6) instituirea curatelei la cererea celor Indrit
uiti, printre care si a rudelor (art. 159, C. fam.); 7) determinarea legaturilor
de rudenie care justifica lipsa de denuntare a omoratorului, In materie de nede
rminate succesorala (art. 659, C. civ.); 8) stabilirea legaturii de rudenie pent
ru nulitatea liberalitatilor facute unor persoane interpuse (art. 812 si 941, C.
civ.) sau a validitatii dispozitiilor testamentare savarsite In CONDITIILE art.
883, C. civ.; 9) recuzarea judecatorilor sau a expertilor, pe motivul ca sunt r
ude cu partile (art. 27, 28, 204, C. proc. civ.); 10) Inlaturarea martorilor pro
pusi spre ascultare, pe acelasi motiv (art. 189, 190, C. proc. civ.). In cadrul
procesului penal, proba filiatiei poate fi facuta si cu mijloacele procesuale pe
nale prevazute de Codul de procedura penala, deci nu numai In CONDITIILE Inscris
e In Codul familiei sau stabilirea filiatiei din afara CASATORIEI nu se poate fa
ce In CONDITIILE Codului familiei. In acest sens, recunoasterea copilului din af
ara CASATORIEI facuta In cadrul procesului penal nu este suficienta, adica nu va
loreaza recunoasterea prin Inscris autentic (prin hotarare judecatoreasca) (T.S.
, dec. pen. nr. 75/1964).
2 - Rudenia creata prin adoptie In cazul adoptiei, legatura de rudenie exista In
tre adoptator si rudele acestuia, pe de o parte, si adoptat si descendentii sai,
pe de alta parte (art. 50, alin. 2 din Legea nr. 273/2004). Rudenia prin adopti
e se substituie rudelor firesti, care nu mai persista decat a constitui un imped
iment la CASATORIE (art. 6, C. fam.). Rudenia rezultata din adoptie Inceteaza nu
mai pentru viitor In cazul desfacerii adoptiei (art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997 m
od. L. nr. 87/1998). In sarcina fostului adoptator se poate stabili obligatia de
Intretinere a fostului adoptat, In CONDITIILE aceleiasi legi. In cazul declarar
ii nulitatii adoptiei, legatura de rudenie se desfiinteaza cu caracter retroacti
v. Gradul de rudenie se stabileste ca si la rudenia fireasca: Intre adoptat si a
doptator, rudenia este de gradul Intai, ca Intre copil si parinte. In ceea ce pr
iveste legatura de rudenie Intre adoptat si adoptator, dovada rudeniei se face p
rin proba adoptiei Insasi. Intre celelalte rude, In cazul adoptiei, dovada se fa
ce ca si la rudenia fireasca. 88 3 - Afinitatea Cu toate ca legea nu o defineste
, afinitatea sau alianta este legatura dintre sot si rudele celuilalt sot (de ex
emplu: Intre ginere si socrii, Intre cumnati). Afinitatea nu exista Intre rudele
unui sot si rudele celuilalt sot, de exemplu, Intre cuscrii. De asemenea, nu ex
ista afinitate (nici rudenie) Intre soti (I. P. Filipescu). Rudele unuia dintre
soti sunt afini cu celalalt sot, fara a deosebi dupa cum rudenia este din CASATO
RIE sau din afara CASATORIEI, deoarece ambele se bucura de aceeasi ocrotire juri
dica. Afinitatea exista si In cazul In care rudenia rezulta prin adoptie. Fiind
un efect al CASATORIEI si al rudeniei, afinitatea exista numai In masura In care
acestea sunt legalmente stabilite; In situatiile In care CASATORIA Inceteaza sa
u se desface prin divort ori rudenia prin adoptie ia sfarsit, legatura de afinit
ate Inceteaza. Unele efecte juridice ale afinitatii Insa se pot mentine. In aces
t sens sunt, de exemplu, dispozitiile legale privind recuzarea judecatorilor (ar
t. 27, pct. 3, C. proc. civ.). In alte cazuri, efectul juridic este prevazut nu
numai In considerarea legaturii de afinitate, ceea ce Inseamna ca el se mentine
In CONDITIILE legii, chiar daca Inceteaza afinitatea. In acest sens, poate fi me
ntionat art. 87, C. fam., privitor la obligatiile de Intretinere dintre sot si c
opilul celuilalt sot. Tot astfel, stramutarea pricinilor, daca Inceteaza afinita
tea, se poate face pentru banuiala legitima (art. 37, C. proc. civ.). In absenta
legii, regulile privind felurile rudeniei firesti si stabilirea acesteia se apl
ica, prin analogie, si afinitatii. In consecinta, un sot este afinul rudelor cel
uilalt sot si In acelasi fel si grad In care acest din urma sot este ruda cu rud
ele sale, unul dintre soti fiind, de pilda, afin de gradul doi, In linie colater
ala cu cumnatul sau. Proba afinitatii se face prin dovada rudeniei si a CASATORI
EI din care rezulta. In cazurile anume prevazute de lege, afinitatea produce efe
cte juridice, In materie de nedemnitate succesorala (art. 659, C. civ.), In mate
rie de recuzare a judecatorilor (art. 27, C. proc. civ.), In materie de stramuta
re a proceselor (art. 37-39, C. proc. civ.) si In materia martorilor (art. 189,
190, C. proc. civ.). 89 Capitolul II FILIAtIA Sectiunea I FILIAtIA FAta DE MAMa
1 - Notiunea de filiatie materna
Filiatia fata de mama se mai numeste maternitate si poate fi din CASATORIE sau d
in afara CASATORIEI. Ea cunoaste aceeasi reglementare juridica, fie ca este din
CASATORIE, fie ca este din afara CASATORIEI. Elementele filiatiei fata de mama s
unt faptul nasterii copilului si identitatea acestuia cu cel despre a carui fili
atie este vorba; stabilirea filiatiei fata de mama presupune dovedirea ambelor e
lemente. 2 - Dovada filiatiei fata de mama Conform art. 47, C. fam., filiatia fa
ta de mama rezulta din faptul nasterii si, de aceea, pentru stabilirea acestei f
iliatii trebuie sa se dovedeasca faptul nasterii copilului, precum si identitate
a dintre copilul nascut si cel ce vrea sa-si stabileasca filiatia. Potrivit regu
lilor de Drept comun, dovada acestor elemente ale filiatiei fata de mama ar urma
sa se faca prin orice mijloc de proba, deoarece este vorba de fapte materiale.
Art. 47, C. fam., prevede ca dovada filiatiei fata de mama se face prin certific
atul constatator al nasterii. Asa cum este cunoscut, starea civila a unei persoa
ne, deci si filiatia fata de mama, nu poate fi supusa discutiei In cazul In care
certificatul de nastere este conform cu folosirea starii civile (art. 51, C. fa
m.), adica ambele arata ca mama a copilului pe aceeasi femeie. Ca atare, folosir
ea starii civile dovedeste atat faptul nasterii, cat si faptul identitatii, deoa
rece existenta concordanta a certificatului de nastere si a folosirii starii civ
ile creeaza prezumtia absoluta ca starea civila aratata In acest mod corespunde
realitatii. Folosirea starii civile este starea de fapt din care rezulta ca un c
opil este al unei anumite femei. Starea civila a unei persoane poate fi pusa Ins
a In discutie atunci cand copilul are certificatul de nastere si folosirea stari
i civile, dar acestea nu sunt concordante, ori copilul nu 90 are nici certificat
de nastere, nici folosirea starii civile, precum si In situatia In care copilul
are certificat de nastere, dar nu are folosirea starii civile. Notiunea de "fol
osire a starii civile conforme cu certificatul de nastere" reuneste un ansamblu
de elemente de fapt care indica, fiecare In parte si toate Impreuna, realitatea
cuprinsului certificatului de nastere. Sunt considerate elemente ale folosintei
starii civile: purtarea de catre copil a numelui mamei (nomen), faptul tratarii
copilului de catre mama si familia acesteia ca fiind copilul nascut de respectiv
a femeie (tractus), Imprejurarea ca acest copil este considerat si de catre tert
i ca fiind persoana careia Ii apartine starea civila de care se prevaleaza (fama
). Pentru a constitui o "folosire de stare civila", aceste elemente trebuie sa a
iba caracter de continuitate (sa nu fie izolate, Intamplatoare) si sa existe In
mod concordant fata de mama, familie si societate. 3 - Recunoasterea filiatiei f
ata de mama A. Prin recunoasterea filiatiei fata de mama se Intelege actul prin
care o femeie declara legatura de filiatie dintre ea si un copil despre care pre
tinde ca este al sau. Aceste cazuri sunt prevazute limitativ de art. 48, alin. I
din C. fam.: mama poate recunoaste pe copil daca nasterea nu a fost Inregistrat
a In registrul de stare civila. NeInregistrarea se poate datora faptului ca nu a
u fost registre de stare civila, situatie In care In mod firesc mama poate face
recunoasterea copilului. Este Insa posibil ca Inregistrarea nasterii sa fi fost
omisa, desi au existat registre de stare civila. Daca omisiunea este din vina de
legatului de stare civila, declaratia de nastere fiind facuta, atunci suntem In
prezenta unui caz de Intocmire ulterioara a actului de nastere (conf. art. 20 di
n L. nr. 119/1996), fara a fi necesara si recunoasterea, deoarece ea s-a facut p
rin declaratia de nastere. Recunoasterea filiatiei fata de mama se poate face si
In cazul In
care copilul a fost trecut In registrul de stare civila ca fiind nascut din pari
nti necunoscuti. Numele acestui copil se atribuie de catre autoritatea competent
a. Conform art. 48, C. fam., se poate recunoaste copilul nascut din parinti necu
noscuti. In acest caz, mama poate recunoaste un copil, deoarece sensul legii est
e ca recunoasterea filiatiei fata de mama poate avea loc daca nu se cunoaste mam
a copilului. Dovada recunoasterii 91 s-ar putea face, la nevoie, cu hotararea ju
decatoreasca si declaratia de nastere tardiva. B. In ceea ce priveste cazurile l
imitative determinate de lege In care poate interveni recunoasterea de maternita
te, se pot ridica urmatoarele probleme: a) daca un copil numai conceput poate fi
recunoscut Inainte de a se naste? Din art. 48, alin. 1, C. fam., rezulta ca un
copil conceput poate fi recunoscut mai Inainte de a se naste, dar aceasta recuno
astere Isi produce efectele daca la nasterea copilului se gaseste Intr-una din c
ele doua situatii In care se poate face recunoasterea de maternitate; situatie I
ntalnita foarte rar In practica. b) daca un copil poate fi recunoscut, dupa ce a
murit? In aceasta situatie, dispozitiile art. 57, C. fam., privind recunoastere
a filiatiei fata de tata pot fi aplicate, prin analogie, si la recunoasterea fil
iatiei fata de mama, data fiind identitatea de motive ce justifica adoptarea une
i solutii unitare In ambele situatii juridice, caci altfel s-ar face recunoaster
i interesate sub aspect patrimonial. c) daca un copil poate fi recunoscut, In mo
d succesiv, de catre doua femei care ar pretinde, fiecare, ca este copilul ei? D
e vreme ce prima recunoastere se Inregistreaza In registrele de stare civila, In
seamna ca nu mai sunt Indeplinite CONDITIILE cerute de art. 48, C. fam., In care
poate interveni recunoasterea de maternitate. Deoarece Codul familiei nu distin
ge Intre copilul minor si cel major, este posibila si recunoasterea copilului ma
jor In aceeasi masura ca si a copilului minor. C. In conformitate cu art. 48, al
in. 2, C. fam., recunoasterea filiatiei fata de mama se poate face prin urmatoar
ele formalitati: l. Declaratie la Serviciul de stare civila Inregistrarea recuno
asterii se face Insa la Serviciul de stare civila de la locul unde a fost Inregi
strata nasterea acelui copil, iar daca aceasta nastere nu a fost Inregistrata, r
ecunoasterea se Inregistreaza la Serviciul de stare civila de la locul unde a av
ut loc nasterea copilului respectiv. 2. Inscris autentic Recunoasterea de matern
itate se poate face si printr-un Inscris ce Indeplineste cerintele prevazute de
lege pentru a fi considerat autentic (art. 1171, C. civ.). Aceasta se poate face
prin act autentic Intocmit 92 prin Notariat, la primariile orasanesti si comuna
le ori prin declaratie data In fata instantelor judecatoresti. 3. Testament Recu
noasterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testamente pr
evazute de lege: autentic, olograf, mistic, testament In forma speciala cf. art.
868-886, C. civ. D. In privinta Inscrierii, pe langa cazurile aratate se mai po
t avea In vedere urmatoarele: 1. Recunoasterea a intervenit In cazurile In care
Inregistrarea nasterii copilului nu a avut loc. In aceasta situatie, pe baza rec
unoasterii, se Intocmeste actul de nastere, pe marginea caruia sa se Inscrie apo
i mentiunea. O alta posibilitate ar fi ca recunoasterea sa se considere ca fiind
o declaratie de nastere tardiva, care, daca s-a facut Inauntrul termenului de un
an de la nastere, dupa aprobarea organului administrativ competent, va servi la
Intocmirea actului de nastere, fara a se mai face mentiunea pe marginea lui. Do
vada recunoasterii urmeaza sa se faca la nevoie, cu declaratia de nastere tardiv
a, ce se va pastra In arhiva organului administrativ. In situatia In care declar
atia de nastere tardiva se face dupa trecerea unui an de la nasterea copilului,
Inregistrarea are loc numai pe baza unei hotarari judecatoresti ramasa definitiv
a. In acest caz, instanta urmeaza sa dispuna Inregistrarea nasterii copilului ca
fiind din parinti necunoscuti, iar apoi, pe marginea actului de nastere, sa se
Inscrie mentiunea recunoasterii. La nevoie, dovada recunoasterii s-ar putea face
cu hotararea judecatoreasca si declaratia de nastere tardiva. 2. Recunoasterea
copiilor trecuti In Registrul de stare civila, ca nascuti din parinti necunoscut
i. Aceasta este supusa nu numai regulilor aplicabile marturisirii unui fapt ante
rior, adica a nasterii si identitatii copilului, ci si unor dispozitii ptivind a
ctul juridic. E. Recunoasterea filiatiei fata de mama are urmatoarele caractere:
a) este un act juridic cu caracter strict personal; b) este un act juridic unil
ateral, efectele sale producandu-se independent de acceptarea recunoasterii de c
atre copil; c) este un act juridic pur si simplu, In sensul ca existenta raportu
lui de filiatie nu poate fi afectata de vreo conditie sau termen; d) fiind martu
risirea unui fapt material, are caracter declarativ; 93 e) produce efecte erga o
mnes, ceea ce rezulta implicit din prevederile art. 49, C. fam., potrivit carora
orice persoana interesata poate contesta recunoasterea care nu corespunde adeva
rului; f) este irevocabila, chiar daca s-a facut prin testament (art. 48, alin.
ultim, C. fam.); g) este un act juridic solemn, care trebuie sa Imbrace una din
formele limitativ prevazute de lege (declaratie la Serviciul de stare civila, In
scris autentic, testament). F. Potrivit art. 49, C. fam., recunoasterea care nu
corespunde adevarului poate fi contestata. Actiunea poate fi facuta de catre ori
ce persoana interesata, inclusiv de catre mama care a facut recunoasterea numai
daca face dovada celor recunoscute; ea poate fi introdusa In orice termen si se
pot folosi orice mijloace de proba. G. In cazul In care recunoasterea de materni
tate se face cu nerespectarea conditiilor de fond sau de forma prevazute de lege
, intervine, dupa caz, nulitatea absoluta sau cea relativa. Nulitatea absoluta i
ntervine: a) cand recunoasterea este facuta de catre altcineva decat de mama, pe
rsonal sau prin mandatar, cu procura speciala autentica; b) cand recunoasterea n
u este facuta cu respectarea conditiilor de forma, prevazute de art. 48, C. fam.
, adica nu este facuta prin declaratie la Serviciul de stare civila, act autenti
c sau testamentar, In consecinta, recunoasterea facuta prin Inscris, sub semnatu
ra privata, este nula absolut (T. R. Popescu). In ceea ce priveste faptul daca r
ecunoasterea de maternitate, facuta de o persoana al carei consimtamant a fost v
iciat, poate fi sanctionat cu nulitate relativa, In doctrina s-au exprimat opini
ile potrivit carora aceasta recunoastere poate fi anulata pentru vicii de consim
tamant si sa nu poata fi anulata pentru vicii de consimtamant. I. Filipescu face
urmatoarea distinctie: a) recunoasterea facuta corespunde adevarului si nu exis
ta deci interes pentru introducerea actiunii In anularea recunoasterii deoarece,
In cursul procesului, ar urma sa se faca o noua recunoastere; b) recunoasterea
facuta nu corespunde adevarului, caz In care
actiunea In anularea recunoasterii pentru vicii de consimtamant nu ar trebui ref
uzata pe motivul ca autorul recunoasterii are la Indemana actiunea In contestare
, deoarece, pe de o parte, regimul juridic al celor doua actiuni este diferit, i
ar pe de alta parte, legea nu prevede neadmiterea actiunii In anularea recunoast
erii. 94 4 - Actiunea In justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama In co
nformitate cu art. 50, C. fam., actiunea pentru stabilirea maternitatii poate fi
introdusa In urmatoarele situatii: - cand, din orice Imprejurari, dovada filiat
iei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii; - c
and se contesta realitatea celor cuprinse In certificatul constatator al nasteri
i. Sunt Insa si unele situatii speciale In care se poate introduce actiunea In s
tabilirea maternitatii, dupa cum urmeaza: - la adoptie cu efecte depline se Into
cmea un nou act de nastere al adoptatului, In care adoptatorii erau trecuti ca p
arinti firesti (art. 79, al. ultim, C. fam.); - recunoasterea de maternitate car
e nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata; pri
mul interesat este copilul recunoscut. In felul acesta, contestarea recunoasteri
i, potrivit art. 40, C. fam., Inseamna implicit si contestarea celor aratate In
certificatul de nastere, In sensul art. 50, C. fam., Daca se reuseste In contest
area recunoasterii, Inseamna ca se reuseste si In contestarea realitatii celor a
ratate In certificatul de nastere (T. S., dec. civ. nr. 809/1979; T.J. Salaj, de
c. nr. 279/1980). Actiunea In contestarea recunoasterii si actiunea In stabilire
a filiatiei fata de mama sunt distincte. Exercitarea dreptului la actiune pentru
stabilirea maternitatii apartine numai copilului (art. 52, alin. 1, C. fam.). I
n ceea ce priveste introducerea actiunii, se pot deosebi urmatoarele situatii: a
) copilul are capacitatea de exercitiu si In aceasta situatie se poate introduce
numai de copil; b) copilul are capacitatea de exercitiu restransa, caz In care
actiunea se poate introduce de copil, fara a avea nevoie de Incuviintarea preala
bila a ocrotitorului sau legal; c) copilul este lipsit de capacitate de exerciti
u, adica este minor sub 14 ani sau pus sub interdictie, In care situatie art. 52
, alin. 2, C. fam., prevede ca actiunea poate fi pornita de reprezentantul legal
al copilului; d) alte cazuri, cand copilul este In imposibilitate de a introduc
e actiunea, sunt determinate de faptul ca un curator numit, In cazul In care exi
sta interese contrare Intre copil si reprezentantul sau legal cu privire la stab
ilirea maternitatii (art. 132, C. fam.), poate porni, In locul reprezentantului
legal, actiunea sau cand copilul a decedat. In 95 aceasta situatie, mostenitorii
copilului nu pot decat continua actiunea In stabilirea filiatiei fata de mama,
daca fusese introdusa de copil, care a decedat Inainte de terminarea procesului
(art. 52, alin. 2, C. fam.); e) Procurorul poate introduce actiunea, interveni o
ricand In cursul procesului si exercita orice cale de atac (art. 45, C. proc. ci
v. mod.). Actiunea In stabilirea filiatiei fata de mama se introduce Impotriva p
retinsei mame, iar dupa moartea acesteia Impotriva mostenitorilor pretinsei mame
(art. 52, alin. 2, C. fam.); ea nu se prescrie In timpul vietii copilului (art.
52, alin. 3, C. fam.). In ceea ce priveste Inregistrarea hotararii judecatorest
i ramasa definitiva, se face mentiunea pe marginea actului de nastere al persoan
ei respective (art. 20 din L. nr. 119/1996).
Sectiunea a II-a FILIAtIA FAta DE TATaL DIN CASATORIE 1 - Notiuni generale Legat
ura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste filiatie fata de tata sau p
aternitate, se deosebeste Intre cea din CASATORIE si aceea din afara CASATORIEI,
dupa cum exista copilul din CASATORIE si cel din afara CASATORIEI. A. Copilul d
in CASATORIE Potrivit art. 55 si 57 din Codul familiei, apartin acestei categori
i urmatorii copii: 1. Cei nascuti In timpul CASATORIEI, adica In perioada dintre
data Incheierii CASATORIEI si data desfacerii ori Incetarii acesteia; 2. Cei co
nceputi In timpul CASATORIEI si nascuti dupa desfacerea, Incetarea ori declarare
a nulitatii CASATORIEI, daca nasterea a avut loc Inainte ca mama sa fi intrat In
tr-o noua CASATORIE. B. Copilul din afara CASATORIEI Potrivit art. 57 si 59, C.
fam., copilul conceput si nascut In afara CASATORIEI este din afara acesteia. In
aceasta situatie se gaseste copilul conceput si nascut fie Inainte de Incheiere
a CASATORIEI, fie dupa desfacerea, Incetarea sau declararea nulitatii CASATORIEI
, chiar daca 96 parintii lui sunt casatoriti, precum si cel conceput si nascut d
in parinti care nu sunt casatoriti Intre ei. Paternitatea din CASATORIE se stabi
leste prin prezumtia de paternitate, iar paternitatea din afara CASATORIEI se po
ate stabili fie prin recunoasterea voluntara din partea pretinsului tata, fie pr
in actiune In justitie pentru stabilirea paternitatii. 2 - Prezumtia de paternit
ate Asa cum am vazut, filiatia fata de tata rezulta din faptul conceptiunii copi
lului. Pentru dovedirea filiatiei fata de tata este suficient sa se stabileasca
filiatia fata de mama si CASATORIA acesteia la data nasterii ori conceptiei copi
lului. Ca atare, prezumtia de paternitate se Intemeiaza pe faptul nasterii sau a
l conceptiunii copilului In timpul CASATORIEI, legea avand In vedere ca sotii si
-au respectat obligatia de fidelitate. Potrivit art. 53, C. fam., prezumtia de p
aternitate se aplica In situatia copilului nascut In timpul CASATORIEI si a copi
lului conceput In timpul CASATORIEI si nascut dupa Incetarea ori desfacerea CASA
TORIEI, declararea nulitatii sau anularea acesteia. Ea opereaza independent de i
ndicatiile actului de nastere al copilului, care ar putea sa arate, de exemplu,
ca tata al copilului pe altcineva decat sotul mamei sau tatal copilului este nec
unoscut. 3 - Timpul legal al conceptiunii copilului Pentru a se aplica prezumtia
de paternitate, este necesar sa se stabileasca faptul ca un copil a fost concep
ut In timpul CASATORIEI. Legea stabileste, pe baza datelor medicale privind dura
ta minima sau maxima a gestiunii, ca perioada conceptiunii este cuprinsa Intre a
180-a zi si a 300-a zi, dinaintea nasterii copilului (art. 61, C. fam.). Ca ata
re, timpul legal al conceptiunii se calculeaza pe zile si nu pe ore. In realitat
e, acest timp legal este de 121 de zile, deoarece legea face vorbire de cea de a
300-a zi si cea de a 180-a zi "dinaintea nasterii copilului", ceea ce Inseamna
ca ziua nasterii, care este ziua de plecare a termenului (dies a quo), nu se soc
oteste, dar se socoteste ziua de Implinire (dies ad quem) (C. A. Bacau, dec. nr.
776/1996) Dispozitiile art. 61, C. fam., creeaza o prezumtie absoluta In ceea c
e priveste determinarea timpului legal al conceptiunii, iar In literatura juridi
ca exista unanimitate In aceasta privinta. 97 4 - Puterea doveditoare a certific
atului de nastere Art. 53, alin. ultim, C. fam., dispune ca In situatiile prevaz
ute de
acest text Isi gasesc aplicare prevederile art. 51 din acelasi cod, potrivit car
ora nu se pot reclama sau contesta filiatia ce rezulta din certificatul de naste
re, conform cu folosirea starii civile. Deci dispozitiile art. 51, C. fam., Isi
gasesc aplicare si In situatiile prevazute de art. 53, C. fam. - dar numai In pr
ivinta stabilirii filiatiei fata de mama -, care, unita cu dovada existentei CAS
ATORIEI acesteia, dupa caz, la data nasterii sau conceptiunii copilului are drep
t consecinta si stabilirea filiatiei fata de tata. 5 - Tagaduirea paternitatii d
in CASATORIE Prezumtia de paternitate nu are un caracter absolut, iar actiunea c
are are ca obiect rasturnarea acestei prezumtii se numeste actiune In tagaduire
de paternitate. Legea nu precizeaza cazurile In care poate fi pornita actiunea I
n tagaduirea paternitatii, ci stabileste numai o regula generala, In sensul ca p
aternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tata
l copilului. Imprejurarea ca sotii traiesc despartiti In fapt nu este suficienta
pentru a se ajunge la concluzia ca sotul mamei nu este tatal copilului, ci cons
tituie numai un indiciu care, Intregit cu alte probe, pot duce la admiterea acti
unii In tagaduirea paternitatii. Despartirea In fapt a sotilor, reunita cu alte
Imprejurari, poate duce la respingerea actiunii. 6 - Dreptul la actiune Actiunea
In tagaduirea paternitatii are un caracter personal. De aceea, actiunea se poat
e porni numai de catre sot, caci este singurul In masura sa aprecieze daca In re
alitate el a conceput sau nu copilul nascut de sotia sa (art. 54, alin. 2, C. fa
m., Vz. si T.S., S. civ., dec. nr. 1199/1973). Ca atare, creditorii personali ai
sotilor nu pot introduce actiune In locul (In numele) acestuia, Insa ei o pot c
ontinua, In afara de cazul cand actiunea s-a perimat sau tatal renuntase la jude
cata (art. 248 si 246, din C. proc. civ.). In astfel de conditii, mostenitorii p
ot continua actiunea daca au acceptat succesiunea, ceea ce presupune ca urmaresc
un scop patrimonial, fiind Impiedicati de copil In exercitarea drepturilor lor
patrimoniale succesorale. Tot astfel si reprezentantul legal al sotului pus sub
interdictie (tutorele) poate introduce actiunea, Insa numai cu Incuviintarea 98
autoritatii tutelare (art. 54, alin. 3, C. fam.). Solutia este aceeasi, fara a d
eosebi dupa cum sotul pus sub interdictie este In momente de luciditate, putand
exprima un consimtamant constient, ori nu se gaseste In asemenea momente. In sch
imb, curatorul desemnat In CONDITIILE art. 152, C. fam., nu poate introduce acti
unea In tagaduirea paternitatii, deoarece actiunea are un caracter personal; ea
nu poate fi introdusa de procuror (I. Deleanu, Valentina Deleanu). Actiunea se i
ntroduce Impotriva copilului care, In marea majoritate a cazurilor, este minor;
el va fi reprezentat, daca este sub varsta de 14 ani, de catre mama sa, care par
ticipa la proces In dubla calitate: In nume propriu si ca reprezentanta legala a
copilului sub 14 ani. In situatia In care mama copilului a decedat sau nu are c
apacitate deplina de exercitiu, copilul va fi prezentat, pana la varsta de 14 an
i, de un tutore, care poate fi si ad-hoc. In cazul In care copilul are Intre 14-
18 ani, el participa singur In proces, deoarece este vorba de o actiune cu carac
ter personal. Daca copilul moare In timpul procesului, actiunea va putea fi cont
inuata Impotriva reprezentantului sau legal, daca are varsta sub 14 ani, ori a u
nui tutore ad-hoc; pentru cel decedat Intre 14-18 ani, actiunea va fi continuata
Impotriva unui tutore ad-hoc. In fata instantei, actiunea In tagaduirea paterni
tatii se judeca In contradictoriu cu mama copilului, care va fi citata, fiind ce
a mai In
masura sa apere interesele copilului si sa ajute instanta la stabilirea adevarul
ui, cf. art. 54, alin. ultim, C. fam. 7 - Termenul actiunii Conform legii, actiu
nea In tagaduirea paternitatii se poate introduce In cadrul unui termen de 6 lun
i de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului: este un termen de prescri
ptie si nu un termen de decadere (art. 55, alin. 1, C. fam.). S-a prevazut un te
rmen scurt pentru introducerea actiunii pentru a nu se mentine multa vreme incer
titudine asupra paternitatii copilului. Cand actiunea In tagaduirea paternitatii
se introduce de catre sotul mamei, termenul de sase luni se calculeaza astfel,
conform art. 55, alin. 1 si alin. 4, C. fam.: a) de la data cand acesta a luat c
unostinta despre nasterea copilului; b) daca filiatia fata de mama s-a stabilit
dupa nasterea copilului de la data cand sotul mamei a luat cunostinta despre sta
bilirea filiatiei 99 fata de mama, deoarece numai de la aceasta data el este pus
In situatia de a putea actiona In sensul tagaduirii paternitatii; c) daca tutor
ele sotului mamei pus sub interdictie nu a introdus actiunea In tagaduirea pater
nitatii, tatal poate introduce actiunea dupa ridicarea interdictiei, In termen d
e sase luni de la data cand a cunoscut efectiv nasterea copilului. Conform Drept
ului comun, actiunea In tagaduirea paternitatii poate fi dovedita prin orice mij
loc de proba, inclusiv probele stiintifice, ca, de exemplu, analiza probelor san
guine ori serologice (TMB, S. civ., dec. nr. 150/1991; dec. nr. 124/1992) si se
introduce la instanta locului unde domiciliaza reprezentantul legal al copilului
. In cazul In care este admisa actiunea, copilul este considerat ca fiind din af
ara CASATORIEI, cu exceptia situatiilor de conflicte de paternitate din CASATORI
E, cand copilul ramane tot din CASATORIE, dar nu cea In care se afla sotul care
a introdus actiunea. 8 - Efectele tagaduirii paternitatii Tagaduirea paternitati
i copilului din CASATORIE produce mai multe efecte: A. Cu privire la numele copi
lului se deosebesc urmatoarele situatii: 1. Copilul s-a nascut In timpul CASATOR
IEI Daca sotii au nume comun, copilul ramane cu numele dobandit la nasterea sa,
adica cel comun al sotilor. Daca sotii nu au nume comun, atunci: a) cand copilul
a luat la nastere numele sotului, In aceasta situatie el va lua numele mamei sa
le pe care aceasta l-a avut la nastere; b) cand copilul a primit la nastere nume
le mamei sale, In aceasta situatie el ramane, dupa tagaduirea paternitatii din C
ASATORIE, cu acelasi nume; c) cand copilul a luat la nastere un nume format din
reunirea numelor sotilor, el ramane In continuare cu acest nume (C.S.J., S. civ.
nr. 2186/1990). 2. Copilul a fost conceput In timpul CASATORIEI, dar s-a nascut
dupa desfacerea ori desfiintarea CASATORIEI In cazul desfacerii CASATORIEI, mam
a copilului poate ramane cu numele dobandit prin CASATORIE In CONDITIILE art. 40
, C. fam., sau reveni la numele pe care l-a avut Inainte de Incheierea CASATORIE
I; copilul va lua numele pe care Il are mama la nasterea sa, care este ulterioar
a desfacerii CASATORIEI. 100 In cazul desfiintarii CASATORIEI, sotia nu poate ra
mane cu numele dobandit prin CASATORIE, ea revenind la numele pe care l-a avut I
nainte de Incheierea CASATORIEI; copilul va lua acelasi nume, deoarece este nasc
ut dupa desfiintarea CASATORIEI, iar mama lui este primul parinte la
care este stabilita filiatia cf. art. 64, alin. 1, C. fam (I. Filipescu). 3. Con
flictul de paternitate In situatia In care se tagaduieste paternitatea unui copi
l In CONDITIILE aratate, reapare de drept cealalta paternitate, copilul fiind co
nsiderat tot din CASATORIE, adica aceea In care a fost conceput; numele copilulu
i urmeaza a se stabili In raport de prima CASATORIE. De regula, sotul din prima
CASATORIE si sotia din cea de-a doua CASATORIE au nume deosebite si ca atare cop
ilul va lua numele In conformitate cu art. 62, alin. 2, C. fam., deoarece este u
n copil din CASATORIE. In mod practic, el ia numele mamei din momentul nasterii
lui, deoarece parintii nu se Inteleg, de cele mai multe ori, cu privire la numel
e copilului. In situatia In care sotul din prima CASATORIE si sotia din cea de-a
doua CASATORIE au acelasi nume cand sotia a ramas In urma Incetarii sau desface
rii CASATORIEI cu numele sotului - copilul ia numele comun al parintilor. Daca I
n cazul conflictului de paternitate, dupa ce s-a tagaduit paternitatea din cea d
e-a doua CASATORIE, s-a facut acelasi lucru si cu paternitatea din prima CASATOR
IE, copilul devine din afara CASATORIEI, luand numele ca si In cazul cand copilu
l care, In urma tagaduirii paternitatii din CASATORIE, este considerat din afara
CASATORIEI. 4. Conflictul de paternitate aparent In situatia In care un copil I
si stabileste paternitatea prin recunoastere si dupa aceea Isi stabileste filiat
ia fata de o femeie care este casatorita, pri n prezumtia de paternitate el Isi
stabileste paternitatea fata de sotul mamei, care este un alt barbat decat cel c
are a recunoscut pe copil. In felul acesta, copilul se considera din CASATORIE,
iar paternitatea lui fata de tatal din CASATORIE nu poate fi Inlaturata decat de
acesta din urma prin tagaduirea paternitatii (I. Filipescu). Copilul devine ast
fel din afara CASATORIEI, dar cu filiatia stabilita fata de ambii parinti, deoar
ece recunoasterea de paternitate este valabila, disparand cauza ei de nulitate.
5. Cazuri speciale Se pot ivi Insa si situatii In care mama copilului Isi schimb
a numele de familie In timpul CASATORIEI; In acest caz, copilul va lua acelasi n
ume, In conformitate cu art. 64, alin. 1, din C. fam., deoarece primul parinte f
ata de care s-a stabilit filiatia este mama (I. Filipescu). 101 Daca totusi mama
copilului si-a schimbat numele pe cale administrativa Inainte de Incheierea CAS
ATORIEI respective, pe care Il poarta la data nasterii copilului a carui paterni
tate se tagaduieste, fie ca nume propriu, fie ca nume comun cu sotul ei, atunci
copilul va lua acelasi nume, ca fiind al primului parinte fata de care si-a stab
ilit filiatia. Cand mama copilului si-a schimbat numele pe cale administrativa d
upa nasterea copilului, dar Inainte de ramanerea definitiva a hotararii de tagad
uire a paternitatii, solutia ar fi ca acel copil sa ia numele mamei din momentul
nasterii lui, dar pe care, chiar daca acea CASATORIE nu se desface, nu-l mai ar
e nici mama. De aceea, In aceasta situatie s-a propus ca indicata solutia ca ace
l copil sa ia numele mamei, dobandit pe cale administrativa (I. Filipescu). In c
azul In care aceasta dobandire a avut loc dupa ramanerea definitiva a hotararii
de tagaduire a paternitatii copilului, el ar putea lua acelasi nume tot numai pe
cale administrativa, fara a deosebi ca ar lua numele mamei din momentul nasteri
i lui ori numele mamei sale prin filiatie. B. Efecte cu privire la ocrotirea pri
n parinti a copilului Cand In urma tagaduirii paternitatii din CASATORIE copilul
are filiatia stabilita numai fata de mama, ocrotirea copilului se realizeaza nu
mai prin mama (art. 98, alin. 2, din C. fam.). Copilul poate sa-si stabileasca u
lterior filiatia si fata de tata. In aceasta situatie - potrivit art. 65, C. fam
., In ceea ce priveste Incredintarea copilului si
contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, Invatatura si prega
tire profesionala -, se aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 42-44 din C. f
am.; parintii din afara CASATORIEI fiind asimilati, din acest punct de vedere, c
u parintii divortati, ocrotirea parinteasca nu revine In mod egal ambilor parint
i. Copilul din afara CASATORIEI poate fi Incredintat unei alte persoane decat pa
rintele sau unei institutii de ocrotire, In aceleasi conditii ca si copilul din
CASATORIE In cazul divortului (art. 65, C. fam.), ceea ce Inseamna, In aceasta s
ituatie, ca ocrotirea parinteasca revine numai In parte parintilor (I. P. Filipe
scu). In ceea ce priveste copilul din afara CASATORIEI, cu filiatia stabilita nu
mai fata de mama ori fata de ambii parinti, se pot ivi si alte cazuri ce interes
eaza din punctul de vedere al ocrotirii parintesti. Astfel, In prima situatie, m
ama poate fi decazuta din drepturile parintesti, pusa sub interdictie sau, dintr
-o anumita Imprejurare, In imposibilitatea de a-si manifesta vointa (art. 98, al
in. 2, C. fam.). Copilul nemaiputand fi ocrotit de parinti, se pune problema ocr
otirii prin tutela (art. 113, C. fam.) ori prin mijloacele puse la Indemana de O
.U.G. nr. 26/1997 102 (mod. L. nr. 108/1998) privind ocrotirea unei categorii de
minori. In ceea de-a doua situatie, cand filiatia este stabilita fata de ambii
parinti, este posibil ca unul sau amandoi parinti sa fie decazuti din drepturile
parintesti, pusi sub interdictie ori In imposibilitatea din orice Imprejurare d
e a-si exprima vointa In CONDITIILE Legii nr. 272/2004. C. Efecte cu privire la
domiciliul copilului In raport cu situatiile privind ocrotirea copilului, se sta
bileste si domiciliul copilului. In felul acesta, copilul care are stabilita fil
iatia numai fata de mama are, de obicei, domiciliul la aceasta. In cazul In care
copilul Isi stabileste filiatia si fata de tatal din afara CASATORIEI, iar pari
ntii au domicilii separate, parintii vor decide de comun acord la care dintre ei
are copilul domiciliul, iar In caz de dezacord va decide instanta judecatoreasc
a. In schimb, cand copilul este Incredintat de instanta judecatoreasca unei alte
persoane decat parintele sau unei institutii de ocrotire, In aceasta situatie p
arintii vor decide la care din ei va avea copilul domiciliul, iar In caz de deza
cord va decide instanta judecatoreasca. D. Cu privire la pensia de Intretinere I
n cazul In care are loc tagaduirea paternitatii, legatura de filiatie este Inlat
urata nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut, astfel ca sotul mamei copilul
ui se considera ca nu a fost niciodata tatal acestuia; astfel ca se pune Intreba
rea daca pensia de Intretinere prestata de sotul mamei anterior tagaduirii pater
nitatii este ori nu supusa restituirii. Intr-o opinie, solutia este In sens afir
mativ, daca s-a stabilit judecatoreste ca sotul mamei nu este tatal copilului, d
upa alta, pensia de Intretinere nu este supusa restituirii. 9 - Dubla paternitat
e In cazul de fata, problema dublei paternitati se pune deoarece prezumtia de pa
ternitate se Intemeiaza uneori pe faptul nasterii copilului In timpul CASATORIEI
, iar alteori pe faptul conceptiunii copilului In timpul CASATORIEI. Ca atare, s
e pot ivi situatii In care unui copil i se pot atribui doua paternitati (conflic
t de paternitate), cand un copil este conceput In timpul primei casatorii si est
e nascut In timpul celei de a doua casatorii (I. Filipescu). Situatiile In care
poate exista dubla paternitate sunt urmatoarele: a. Dupa Incetarea ori desfacere
a CASATORIEI, femeia se recasatoreste si, la mai putin de 300 de zile de la Ince
tarea ori 103 desfacerea primei casatorii, ea naste un copil, conflictul de pate
rnitate se solutioneaza potrivit art. 53, alin. 2, din Codul familiei, In sensul
ca tatal copilului este sotul mamei din cea de a doua CASATORIE.
b. In cazul In care sotul este declarat mort prin hotarare judecatoreasca, iar s
otia se recasatoreste si, la mai putin de 300 de zile de la Incheierea celei de
a doua casatorii, naste un copil, iar sotul declarat mort reapare si anuleaza ho
tararea declarativa de moarte, conflictul se solutioneaza In favoarea celei de a
doua casatorii, In temeiul aceluiasi text (art. 53, alin. 2, din C. fam.). c. O
alta situatie este aceea In care sotia, cu Incalcarea dispozitiilor legale ce p
revad principiul monogamiei, se afla, In acelasi timp, In doua casatorii si nast
e un copil, daca solutia data de art. 53, alin. 2, din C. fam., constituie siste
mul legii noastre cu privire la solutionarea conflictelor de paternitate, Inseam
na ca tata copilului este sotul mamei din cea de a doua CASATORIE. 10 - Tagaduir
ea dublei paternitati In situatii de conflict de paternitate, daca se Inlatura p
aternitatea rezultand din cea de a doua CASATORIE a mamei pe calea actiunii In t
agaduire, trebuie sa se admita, In interesul copilului, ca renaste de plin drept
prima prezumtie si, deci, tatal copilului este sotul mamei din prima CASATORIE.
Intre paternitatea din CASATORIE si cea din afara CASATORIEI nu poate exista co
nflict de paternitate. Solutia se impune deoarece prezumtia de paternitate - car
e rezulta din CASATORIE si nu a fost tagaduita de sotul beneficiar - nu poate fi
Inlaturata prin stabilirea unei alte filiatii. Exista Insa si situatii cand dub
la paternitate este numai aparenta. Dubla paternitate nu se poate pune numai cu
privire la filiatia din afara CASATORIEI. Situatiile In care s-ar putea pune pro
blema conflictului Intre paternitati din afara CASATORIEI sunt: a. Un copil din
afara CASATORIEI Isi stabileste paternitatea prin recunoastere, iar ulterior Isi
stabileste paternitatea prin hotarare judecatoreasca fata de un alt barbat. Ace
asta hotarare judecatoreasca Indeplineste si functia de contestare a recunoaster
ii, astfel ca ramane valabila ultima paternitate stabilita. b. In situatia cand
paternitatea copilului din afara CASATORIEI se stabileste prin hotarare judecato
reasca, iar, ulterior, un alt barbat recunoaste pe acelasi copil, nu se poate pu
ne problema unui conflict, 104 deoarece aceasta recunoastere nu are efecte jurid
ice, caci hotararea judecatoreasca intervenita este opozabila tuturor celor care
nu au participat la proces, pana la dovada contrara facuta pe cale judecatoreas
ca. 11 - Contestarea filiatiei din CASATORIE Actiunea In tagaduire a paternitati
i nu trebuie confundata cu actiunea In contestare a filiatiei din CASATORIE. In
cazul ultimei actiuni, se tinde a se dovedi ca nu-si gaseste aplicare prezumtia
de paternitate, pe cand In cazul primei actiuni, se tinde la rasturnarea prezumt
iei de paternitate, deoarece nu corespunde cu realitatea. Prezumtia de paternita
te nu-si poate gasi aplicare In cazul In care se dovedeste ca parintii copilului
nu au fost niciodata casatoriti sau cand copilul a fost nascut anterior CASATOR
IEI, ori dupa 300 de zile de la Incetarea sau desfacerea CASATORIEI. Prezumtia d
e paternitate se rastoarna In cazul In care se dovedeste ca acel copil s-a nascu
t In timpul CASATORIEI sau mai Inainte de trecerea a 300 de zile de la Incetarea
, ori desfacerea CASATORIEI, dar este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal c
opilului. Actiunea In contestare a filiatiei din CASATORIE se poate introduce de
catre orice persoana interesata, pe cand actiunea In tagaduirea paternitatii se
poate introduce numai In CONDITIILE restrictive prevazute In art. 54, C. fam. A
ctiunea In contestare a filiatiei din CASATORIE se poate introduce
oricand, legea neprevazand nici un termen pentru introducerea actiunii, care int
ereseaza starea civila, pe cand actiunea In tagaduire a paternitatii se poate in
troduce numai In termenul prevazut de lege (TMB, S. civ., dec. nr. 150/1991; C.
A. Bacau, dec. nr. 927/1996). Spre deosebire de tagaduirea paternitatii, prin ca
re se urmareste rasturnarea prezumtiei legale de paternitate, contestarea patern
itatii tinde la constatarea gresitei aplicari a uneia din prezumtiile de paterni
tate prevazute de art. 53, alin. 1 si 2, Cod fam. Actiunea In contestarea patern
itatii din CASATORIE nu este consacrata In mod expres prin dispozitiile Codului
familiei; cu toate acestea, posibilitatea promovarii unei asemenea actiuni nu es
te pusa la Indoiala, de vreme ce se urmareste Inlaturarea unui raport de filiati
e ce nu corespunde realitatii. Admiterea actiunii In contestarea filiatiei pater
ne Inlatura cu efect retroactiv calitatea de copil din CASATORIE; paternitatea c
opilului devenit din afara CASATORIEI se va stabili fie pe cale de recunoastere
voluntara, fie pe cale judecatoreasca. 105 Sectiunea a III-a FILIAtIA FAta DE TA
TaL DIN AFARA CASATORIEI 1 - Consideratii generale Prezumtia de paternitate se a
plica numai In favoarea copiilor din CASATORIE. Copiii rezultati dintr-o conviet
uire de fapt nu se bucura de beneficiul prezumtiei legale de paternitate, chiar
daca relatiile de concubinaj sunt de notorietate si de lunga durata. Aplicabilit
atea prezumtiilor legale de paternitate presupune stabilirea In prealabil a mate
rnitatii copilului, potrivit art. 47-52, Cod fam., care, unita cu dovada existen
tei CASATORIEI mamei la data nasterii sau conceptiei copilului, face proba rapor
tului de filiatie copil-tata (Fl. Emese). Filiatia fata de tatal din afara CASAT
ORIEI se poate stabili prin recunoasterea voluntara de paternitate sau prin hota
rare judecatoreasca In urma actiunii introduse de copil (art. 56, C. fam.). Aces
te doua moduri de stabilire a paternitatii din afara CASATORIEI nu-si pot gasi a
plicare In privinta unui copil care se bucura de prezumtia de paternitate. In ca
zul filiatiei din afara CASATORIEI, maternitatea si paternitatea sunt independen
te, pe cand In cazul filiatiei din CASATORIE stabilirea maternitatii duce, prin
intermediul prezumtiei de paternitate, la stabilirea si a filiatiei fata de tata
. Prin urmare, Intre copilul din CASATORIE si cel din afara CASATORIEI exista de
osebire In ceea ce priveste modul de stabilire a paternitatii. Exista doua situa
tii particulare In ceea ce priveste stabilirea filiatiei din afara CASATORIEI, d
upa cum urmeaza: a. Stabilirea filiatiei din afara CASATORIEI se poate face altf
el de cum prevede Codul familiei; astfel, In cadrul procesului penal, proba fili
atiei poate fi facuta si cu mijloacele procesuale prevazute de Codul de procedur
a penala, nu numai In CONDITIILE Inscrise In Codul familiei. b. Stabilirea filia
tiei din afara CASATORIEI nu se poate face In CONDITIILE Codului familiei; In ac
est sens, recunoasterea copilului din afara CASATORIEI facuta In cadrul procesul
ui penal nu este suficienta (nu valoreaza recunoasterea prin Inscris autentic, r
espectiv hotarare judecatoreasca). Cel interesat In stabilirea paternitatii din
afara CASATORIEI este copilul, pentru a-si vedea precizata astfel situatia jurid
ica fata de tata si rudele acestuia (ocrotirea parinteasca, obligatia de Intreti
nere, succesiune etc.). 106 2 - Recunoasterea de paternitate Recunoasterea este
actul prin care un barbat declara ca un anumit copil este al sau. Potrivit art.
57, alin. l, C. fam., poate fi recunoscut numai copilul din afara CASATORIEI. Di
n aceasta categorie face parte si copilul din CASATORIE, dar caruia i s-a tagadu
it paternitatea,
deoarece el devine astfel copil din afara CASATORIEI. O situatie speciala exista
In cadrul conflictului de paternitate, cand copilul devine din afara CASATORIEI
numai dupa ce i s-a tagaduit paternitatea de catre fiecare dintre cei doi barba
ti Impotriva carora a putut opera prezumtia de paternitate (I. Filipescu). In re
gula generala, se recunoaste copilul din afara CASATORIEI care este nascut. Acea
sta solutie rezulta din art. 57, alin. 2, din C. fam., care prevede ca recunoast
erea se poate face prin declaratie facuta la Serviciul de stare civila, fie o da
ta cu Inregistrarea nasterii copilului, fie dupa aceasta data. Se considera ca s
e poate face recunoasterea unui copil conceput, dar Inca nenascut, Insa recunoas
terea este sub conditia suspensiva ca, la nastere, acesta sa aiba situatia jurid
ica de copil din afara CASATORIEI (Al. Boroi). Copilul din afara CASATORIEI poat
e fi recunoscut dupa ce a decedat, dar numai daca acel copil a lasat descendenti
firesti (art. 57, alin. 1, din C. fam.). Aceasta pentru a Impiedica recunoaster
ea ce s-ar face numai In interesul tatalui, cu scopul de a dobandi succesiunea c
opilului. S-a ridicat problema daca un copil, care a fost deja recunoscut, poate
fi recunoscut de un alt barbat, care pretinde ca acel copil este al sau. S-au e
xprimat mai multe pareri cu privire la aceasta problema, din care o retinem pe a
ceea ca un copil deja recunoscut poate fi recunoscut de catre un alt barbat care
se pretinde tatal copilului, mai ales daca cel ce face ultima recunoastere nu a
re cunostinta de prima recunoastere, dar delegatul de stare civila, constatand a
cest lucru, este Indreptatit sa refuze Inregistrarea recunoasterii ulterioare, c
ata vreme cea anterioara nu este Inlaturata, pe calea contestatiei, ca fiind nec
orespunzatoare adevarului (I. P. Filipescu). In sprijinul acestei solutii se pot
aduce urmatoarele argumente: a) nu exista un text care sa interzica recunoaster
ea unui copil deja recunoscut, cum este In materia filiatiei fata de mama, singu
ra conditie pe care legea o cere este aceea ca acel copil sa fie din afara CASAT
ORIEI; 107 b) interesul copilului nu numai ca nu se opune la admiterea acestei s
olutii, ci dimpotriva, deoarece situatia neclara cu privire la paternitate va fi
solutionata de Indata ce primul interesat va introduce o actiune In contestare
a uneia din cele doua recunoasteri, iar daca actiunea se introduce de catre mama
copilului, de acesta sau de descendentii lui, dovada paternitatii este In sarci
na autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai. Copilul recunoscut poate in
troduce actiune In stabilirea paternitatii fata de un alt barbat decat cel ce a
facut recunoasterea, deoarece nu exista un text care sa opreasca aceasta. Hotara
rea judecatoreasca prin care se stabileste paternitatea din afara CASATORIEI Ind
eplineste si functia de contestare a recunoasterii anterior facuta, astfel ca ra
mane valabila ultima paternitate stabilita. Care este solutia daca cel care a re
cunoscut pe copil reuseste apoi sa faca dovada contrara hotararii judecatoresti
de stabilire a paternitatii? In acest caz, hotararea judecatoreasca nefiindu-i o
pozabila, recunoasterea este valabila. In situatia inversa, copilul care si-a st
abilit paternitatea prin hotarare judecatoreasca nu poate fi recunoscut ulterior
de un alt barbat care se pretinde ca este tatal copilului, deoarece hotararea I
i este opozabila pana la proba contrara facuta pe cale judecatoreasca. In aceast
a situatie, pentru ca recunoasterea sa fie valabila, trebuie ca mai Intai sa se
faca dovada contrara hotararii judecatoresti de stabilire a paternitatii si apoi
sa se recunoasca acel copil. 3 - Caracterele si formele recunoasterii
Recunoasterea de paternitate este un act personal (nu poate fi facuta decat pers
onal de catre tatal copilului sau prin mandatar, dar cu procura speciala si aute
ntica), declarativ de filiatie, produce efecte retroactiv, act unilateral si nu
se poate revoca. Recunoasterea de paternitate se poate face prin una din urmatoa
rele forme (art. 57, alin. 2, din C. fam.): a) declaratia la Serviciul starii ci
vile, fie o data cu Inregistrarea nasterii copilului, fie dupa aceasta data (C.
A. Brasov, dec. nr. 593/1996); b) Inscrisul autentic, fie In fata notarului (aco
lo unde acesta functioneaza), fie In fata primarului In localitatile unde nu fun
ctioneaza notariate; recunoasterea facuta In fata instantei judecatoresti, In cu
rsul unui proces, este o recunoastere facuta prin Inscris autentic (Vz. si T.S.
dec. civ. nr. 2147/1967; dec. civ. nr. 117/1989; T.J. Craiova, dec. nr. 5334/195
7; T. J. Dambovita, dec. nr. 3/1968); 108 c) testamentul; pentru recunoasterea p
aternitatii se poate folosi oricare din formele de testament si, In aceasta situ
atie, recunoasterea este irevocabila (art. 57, alin. ultim, C. fam.), deoarece e
a este distincta de celelalte dispozitii testamentare (T. J. Bistrita-Nasaud, de
c. nr. 672/1974). Recunoasterea de paternitate, ca act juridic, este supusa norm
elor aplicabile acestuia, afara de cazul cand legea dispune altfel. Rezulta deci
ca recunoasterea de paternitate are o natura juridica complexa, fiind nu numai
un mod de proba, ci si un act juridic (Vz. si T. S., S. civ., dec. nr. 856/1989)
. 4 - Efectele recunoasterii de paternitate Recunoasterea are ca principal efect
juridic stabilirea paternitatii copilului fata de acel barbat. Ca si Inainte de
recunoastere, copilul ramane tot din afara CASATORIEI, dar cu paternitate stabi
lita. Copilul se considera ca are paternitate stabilita nu numai de la data recu
noasterii, ci si pentru trecut, de la nastere, chiar de la conceptie. Aceasta sc
himbare In starea civila a copilului poate determina, In CONDITIILE legii, efect
e cu privire la numele copilului, ocrotirea acestuia prin parinti, obligatia de
Intretinere, succesiunea etc. 5 - Contestarea recunoasterii de paternitate Recun
oasterea de paternitate poate, totusi, fi contestata atunci cand nu corespunde a
devarului (art. 58, alin. 1, C. fam.). Actiunea In contestare a recunoasterii de
paternitate se poate face de catre orice persoana care dovedeste un interes pat
rimonial sau nepatrimonial (art. 58, C. fam.), si anume: a) copilul recunoscut;
b) mostenitorii copilului recunoscut; c) mama copilului recunoscut; d) barbatul
care a facut recunoasterea; e) mostenitorii acestuia; f) barbatul care a recunos
cut anterior pe acel copil; g) mostenitorii acestuia; h) procutorul care poate a
ctiona In temeiul art. 45, C. proc. civ. mod. Contestarea se poate face chiar da
ca autorul ei nu s-a gasit In eroare de fapt. Pentru dovedirea actiunii In conte
starea recunoasterii de paternitate se pot folosi orice mijloace de proba, iar s
arcina incumba reclamantului. 109 Cand actiunea In contestarea recunoasterii de
paternitate se introduce de catre mama, de catre cel recunoscut sau de catre des
cendentii acestuia, sarcina probei este rasturnata, In sensul ca dovada paternit
atii revine autorului recunoasterii ori mostenitorilor sai (art. 58, alin. 2, di
n C. fam.). In actiunea de contestare a recunoasterii de paternitate pornita de
mama, declaratia paratului ca recunoasterea facuta de el nu
corespunde realitatii nu este o dovada a temeiniciei actiunii, care deci sa duca
la admiterea ei, deoarece marturisirea este o proba obisnuita lasata la aprecie
rea judecatorului, putandu-se dispune ca o parte sau alta sa propuna probe pentr
u combaterea sau completarea acesteia ori sa se ordone, In acest sens, si probe
din oficiu. Actiunea In contestarea recunoasterii de paternitate este imprescrip
tibila. Daca aceasta actiune este admisa, se Inlatura, cu efect retroactiv, fili
atia stabilita prin acea recunoastere. Aceasta schimbare In starea civila a copi
lului poate determina, In CONDITIILE legii, efecte cu privire la numele copilulu
i, ocrotirea parinteasca, obligatia de Intretinere, succesiunea etc. Cu privire
la numele pe care Il va avea copilul In cazul contestarii recunoasterii de pater
nitate se pot distinge mai multe situatii: a) copilul nu are stabilita filiatia
fata de mama, In acest caz, copilul urmand a reveni la numele avut anterior celu
i dobandit ca urmare a recunoasterii de paternitate, adica la numele stabilit de
autoritatea tutelara; b) copilul are stabilita filiatia fata de mama, In acest
caz, copilul urmand a reveni la numele mamei, pe care l-a dobandit potrivit art.
64, alin. 1, din C. fam. Exista posibilitatea ca, In timp, mama copilului sa-si
fi schimbat numele pe cale administrativa sau sa si-l fi modificat ca urmare a
schimbarii starii civile (s-a casatorit, a divortat). In prima situatie, copilul
nu poate sa ia numele mamei schimbat, deoarece numai acesteia i s-a Incuviintat
sa poarte acest nume, iar admiterea contestarii recunoasterii de paternitate ex
clude posibilitatea pentru copil de a purta In continuare numele celui ce Il rec
unoscuse si nu ar putea constitui un temei pentru copil de a lua acelasi nume, a
fara daca i s-ar Incuviinta, tot pe cale administrativa, pentru Imprejurarea ami
ntita, sa aiba acelasi nume cu mama lui. Daca mama copilului s-a casatorit nu ar
putea sa ia numele actual al mamei, adica numele sotului sau un nume format din
numele 110 reunite ale celor doi soti. In cazul In care copilul Isi va stabili
ulterior paternitatea, el va putea sa ia numele de familie al tatalui sau, In CO
NDITIILE art. 64, alin. 2, din C. fam. 6 - Nulitatea sau anularea recunoasterii
de paternitate Recunoasterea de paternitate care nu este facuta cu respectarea p
revederilor art. 57, din C. fam., este lovita de nulitate absoluta. In privinta
problemei daca recunoasterea de paternitate poate fi anulata pentru vicii de con
simtamant, exista opinii diferite. Intr-o opinie, recunoasterea de paternitate n
u poate fi anulata pentru viciu de consimtamant, ea putand fi numai contestata d
aca nu corespunde adevarului. Intr-o alta opinie, recunoasterea de paternitate p
oate fi anulata pentru dol sau violenta, iar In ceea ce priveste eroarea se face
urmatoarea distinctie: daca eroarea se produce asupra identitatii persoanei rec
unoscute, actiunea In nulitate relativa va fi primita; daca eroarea priveste Ins
asi filiatia, actiunea In nulitate relativa se confunda cu actiunea In contestar
ea recunoasterii facute. Din aceleasi motive, In privinta actiunii In anularea r
ecunoasterii de maternitate, pentru vicii de consimtamant, se apreciaza ca trebu
ie facuta aceeasi deosebire. Dovada viciilor de consimtamant se face potrivit Dr
eptului comun. Pentru efectuarea recunoasterii de paternitate nu se cere capacit
atea de exercitiu necesara savarsirii actelor juridice, ci numai discernamantul
necesar pentru a face o marturisire. De aceea, nu se pune problema nulitatii rel
ative a recunoasterii pentru capacitatea de exercitiu. Cat priveste efectele nul
itatii ori anularii recunoasterii de paternitate, ambele feluri de nulitati prod
uc aceleasi efecte. Aceste
efecte au loc nu numai pentru viitor (ex nunc), ci si pentru trecut (ex tunc), p
ana la data cand recunoasterea s-a produs. Deci, recunoasterea lovita de nulitat
e absoluta ori relativa se considera ca nu a avut loc, copilul avand aceeasi sit
uatie juridica pe care a avut-o Inainte de data recunoasterii, adica fara patern
itate stabilita. 7 - Actiunea In justitie pentru stabilirea paternitatii din afa
ra CASATORIEI 1. Natura actiunii Aceasta actiune are ca obiect determinarea, pe
calea justitiei, a legaturii de filiatie dintre copilul din afara CASATORIEI si
tatal sau. Potrivit art. 63, C. fam., copilul din afara CASATORIEI, a carui fili
atie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, are, 1
11 fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie legala a unui copil din
CASATORIE. De aceea, actiunea In stabilirea paternitatii din afara CASATORIEI es
te prevazuta In interesul copilului. Conform art. 53, C. fam., copilul conceput
sau nascut In timpul CASATORIEI are ca tata pe sotul mamei, respectiv pe fostul
sot al mamei. De aceea, copilul In favoarea caruia se aplica prezumtia de patern
itate nu poate introduce actiunea In stabilirea paternitatii Impotriva unui alt
barbat decat sotul mamei; ea nu poate fi rasturnata decat prin actiunea In tagad
uirea paternitatii introdusa de sotul mamei. Legea nu determina cazurile In care
se poate stabili prin actiune In justitie filiatia fata de tatal din afara CASA
TORIEI. Ca atare, actiunea In justitie pentru stabilirea paternitatii se poate i
ntroduce In toate situatiile In care este vorba de un copil din afara CASATORIEI
, fie minor, fie major. 2. Introducerea actiunii Actiunea In stabilirea paternit
atii apartine copilului din afara CASATORIEI, el fiind titularul actiunii. Cu pr
ivire la introducerea actiunii, deosebim urmatoarele situatii: a) copilul nu are
capacitatea de exercitiu, caz In care actiunea se introduce, In numele copilulu
i, de catre mama lui, chiar daca aceasta este minora, iar In lipsa acesteia, de
catre reprezentantul sau legal (art. 59, alin. 1, C. fam., Vz. si T.S., S. civ.
dec. nr. 1181/1970); b) copilul are capacitatea de exercitiu restransa, In care
caz s-a sustinut ca un asemenea copil poate introduce actiunea singur, fara sa a
iba nevoie de vreo Incuviintare, deoarece actiunea are un caracter personal, iar
Incuviintarea se cere, daca legea nu prevede altfel, pentru actiunile cu caract
er patrimonial. Controverse exista In ceea ce priveste problema renuntarii la ac
tiunea din partea mamei copilului sau a reprezentantului acestuia, care a introd
us actiunea In stabilirea paternitatii In numele copilului. In lipsa unui text c
are sa prevada expres posibilitatea renuntarii la actiune de catre mama ori de c
atre reprezentantul legal al copilului, aceasta renuntare nu poate fi admisa; c)
copilul are capacitatea deplina de exercitiu, situatie In care el va introduce
singur actiunea. Copilul din afara CASATORIEI, adoptat, poate introduce si el ac
tiunea In stabilirea paternitatii. In cazul adoptiei cu efecte restranse, soluti
a se impunea, deoarece raporturile dintre parintii firesti si copil coexista cu
raporturile izvorate din adoptie, actiunea fiind admisibila, de asemenea, si In
cazul adoptiei cu efecte depline din vechea reglementare. Actiunea In stabilirea
paternitatii din afara CASATORIEI se introduce, In mod firesc, Impotriva pretin
sului tata. Daca acesta a 112 decedat, actiunea poate fi introdusa si Impotriva
mostenitorilor pretinsului tata. In masura In care se admite ca Statul culege su
ccesiunea vacanta In calitate de mostenitor, Inseamna ca actiunea poate fi intro
dusa
Impotriva acestuia. In cauzele In care se judeca actiunea In stabilirea paternit
atii din afara CASATORIEI, nu este necesara citarea Autoritatii tutelare, dar ca
re se impune In cazul In care, dupa ce s-a stabilit fata de ambii parinti, se pu
ne problema Incredintarii copilului, a contributiei parintilor la cheltuielile d
e crestere, educare si Invatatura etc. Judecarea actiunii In stabilirea paternit
atii din afara CASATORIEI este de competenta instantei judecatoresti de la domic
iliul paratului (art. 5, C. proc. civ.). 3. Termenul introducerii actiunii Actiu
nea In stabilirea paternitatii din afara CASATORIEI poate fi declansata In terme
n de un an de la nasterea copilului (art. 60, alin. 1, C. fam.), spre deosebire
de actiunea In stabilirea filiatiei fata de mama, care este imprescriptibila. Te
rmenul este atat de scurt din urmatoarele considerente: - pentru a nu lipsi pe c
opilul respectiv de Intretinerea ce i se cuvine; - pentru a nu se pierde probele
prin scurgerea unui termen mai mare; - pentru a evita eventualele situatii conf
lictuale, santaj (I. P. Filipescu). Exista Insa si situatii cand termenul de un
an pentru introducerea actiunii nu se socoteste de la nasterea copilului (art. 6
0, alin. 2 si 3, C. fam.), ci dupa cum urmeaza: a) cand copilul s-a nascut In ti
mpul CASATORIEI, iar sotul mamei a introdus actiunea In tagaduirea paternitatii
care a fost admisa, copilul devine astfel din afara CASATORIEI; In aceasta situa
tie, termenul Incepe sa curga de la data cand hotararea judecatoreasca prin care
s-a admis actiunea a ramas definitiva (art. 60, alin. 2, C. fam.); b) cand s-a
declarat nulitatea recunoasterii de paternitate, termenul pentru introducerea ac
tiunii In stabilirea paternitatii se calculeaza de la data ramanerii definitive
a hotararii judecatoresti prin care s-a anulat recunoasterea voluntara de patern
itate facuta de catre tata; c) In cazul In care se contesta recunoasterea de pat
ernitate, termenul pentru introducerea actiunii In stabilirea paternitatii se ca
lculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a admis contest
atia recunoasterii; 113 d) cand mama copilului a convietuit cu pretinsul tata, t
ermenul Incepe sa curga de la data Incetarii convietuirii (art. 60, alin. 3, C.
fam.); e) cand pretinsul tata a prestat Intretinerea copilului, termenul Incepe
sa se calculeze de la data Incetarii prestarii Intretinerii (art. 60, alin. 3, C
. fam.). In vederea admiterii actiunii In stabilirea paternitatii din afara CASA
TORIEI, este necesar a fi stabilite urmatoarele Imprejurari: - nasterea copilulu
i, iar nu numai conceptiunea lui; - legaturile intime dintre pretinsul tata si m
ama copilului In perioada conceptiei; - stabilirea In mod cert ca barbatul care
a avut asemenea legaturi este tatal copilului. Imprejurarile acestea pot fi dove
dite cu ajutorul oricaror mijloace de proba. Astfel, pot fi folosite Inscrisuril
e paratului, indiferent de forma In care au fost Intocmite, marturia paratului,
care constituie proba cea mai puternica a actiunii In stabilirea paternitatii, m
artorii (rudele, cu exceptia descendentilor, art. 190, C. proc. civ., si afinii
pana la gradul trei, cf. T. S ., S. civ., dec. nr. 670/1983), prezumtiile, din c
are ar rezulta ca paratul este tatal copilului (T. S., S. civ. dec. nr 1347/1955
; C.S.J., S. civ., dec. civ. nr. 1646/1992; dec. civ. nr. 13/1991), expertiza me
dico-legala; actiunea se va respinge daca instanta nu ajunge la concluzia certa
ca paratul este tatal copilului. In combaterea actiunii In stabilirea paternitat
ii, paratul poate
folosi orice mijloace de proba pentru a demonstra ca nu este tatal copilului. As
tfel, el poate invoca expertiza impotentei sexuale, inexistenta raporturilor de
coabitare In etapa de conceptie a copilului sau probele stiintifice din care rez
ulta ca este exclusa paternitatea (C.S.J., S. civ., dec. nr. 2441/1992). Hotarar
ea judecatoreasca prin care s-a stabilit paternitatea din afara CASATORIEI se In
scrie, prin mentiune, pe marginea actului de nastere al copilului, eliberandu-se
un alt certificat de nastere; ea este opozabila erga omnes. 4. Efecte Admiterea
actiunii pentru stabilirea paternitatii poate produce, cf. art. 63, C. fam., ac
eleasi efecte ca si pentru copilul din CASATORIE: nume, domiciliu, exercitarea d
repturilor si Indatoririlor parintesti, Incredintarea copilului, obligatia de In
tretinere; In sistemul Codului familiei nu este posibila acordarea pensiei de In
tretinere fara ca, In prealabil, sa fi fost stabilita paternitatea copilului din
afara CASATORIEI (C.S.J., S. civ., dec. nr. 625/1990). 114 Capitolul III ADOPtI
A Sectiunea I CONSIDERAtII GENERALE 1 - Adoptia In legislatia actuala In sistemu
l nostru de Drep, adoptia este actul juridic In temeiul caruia se stabilesc rapo
rturi de rudenie, pe de o parte, Intre adoptat si descendentii sai si adoptator,
ori adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte, asemanatoare acelora care e
xista In cazul rudeniei firesti. Raporturile dintre adoptator si adoptat sunt as
emanatoare acelora existente Intre parinti si copii. Prin adoptie, copilul care
este lipsit de parinti sau de o Ingrijire corespunzatoare este primit In familia
adoptatorului, unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al adoptatorului
. De acea, adoptatorul Isi asuma, prin Incheierea adoptiei, raspunderile ce revi
n parintelui. In Codul familiei, dupa modelul justinian, erau reglementate doua
feluri de adoptii Inainte de intrarea In vigoare a Ordonantei de urgenta nr. 25
din 12 iunie 1995, abrogata prin Legea nr. 273 din 21 iunie 2004. a. Adoptia cu
efecte restranse (art. 67-78, C. fam.). Aceasta se caracteriza prin aceea ca leg
aturile de rudenie Intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii
firesti si rudele acestora, pe de alta parte, se mentin; iar Intre adoptat si d
escendentii sai, pe de o parte, si adoptator, pe de alta parte, se stabilesc rap
orturi de rudenie asemanatoare acelora dintre parinti si copii; b. Adoptia cu ef
ecte depline (cu efectele filiatiei firesti, art. 79, C. fam.) Aceasta se caract
eriza prin aceea ca legaturile de rudenie Intre adoptat si descendentii sai, pe
de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, Inceteaza;
cu toate acestea, impedimentul la CASATORIE rezultand din rudenie se mentine, i
ar Intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si rudele aces
tuia, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de rudenie. 115 Cele doua tipuri
de adoptie se deosebeau Intre ele prin Intinderea diferita a rudeniei pe care el
e o stabileau Intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator, pe
de alta parte, la adoptia cu efecte restranse; iar la adoptia cu efecte depline
, adoptatorul si descendentii sai deveneau rude si cu rudele adoptatului. Deoseb
irea consta si In aceea ca rudenia rezultata din adoptia cu efecte restranse se
suprapunea peste rudenia fireasca, alaturi de care coexista, pe cand rudenia rez
ultata din adoptia cu efecte depline Inlocuia rudenia
fireasca. Ordonanta de urgenta a Guvernului cu privire la adoptie, nr. 25 din 12
iunie 1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, nu mai face aceasta
distinctie, ca si Legea nr. 273 din 21 iunie 2004, care abroga, la data intrarii
In vigoare, 1.01.2005, aceste acte normative, introducand si Norme metodologice
. 2- Caracterele generale ale adoptiei Conform art. 1 din Legea nr. 273/2004, "A
doptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie Intre
adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie Intre adoptat si rudele ado
ptatorului", iar art. 2 enumera principiile ce trebuie respectate In mod obligat
oriu In cursul procesului adoptiei: a) principiul interesului superior al copilu
lui; b) principiul cresterii si educarii copilului Intr-un mediu familial; c) pr
incipiul continuitatii In educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa et
nica, culturala si lingvistica; d) principiul informarii copilului si luarii In
considerare a opiniei acestuia In raport cu varsta si gradul sau de maturitate;
e) principiul celeritatii In Indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura
adoptiei. In acest sens, art. 70 prevede ca fapta parintelui sau a reprezentant
ului legal al unui copil de a pretinde sau de a primi, pentru sine sau pentru al
tul, bani ori alte foloase materiale In scopul adoptiei copilului se pedepseste
cu Inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeaps
a se sanctioneaza si fapta persoanei care, fara drept, intermediaza sau Inlesnes
te adoptarea unui copil, In scopul obtinerii de foloase materiale sau de alta na
tura. Principiul fundamental care domina Intreaga institutie a adoptiei, In Drep
tul nostru, enuntat expres In art. 5 din Legea nr. 273/2004, este acela al ocrot
irii deosebite a intereselor copiilor. 116 Principiul ca adoptia se face numai I
n interesul adoptatului trebuie Inteles In sensul ca scopul principal al adoptie
i este acela de a oferi posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotire
a parinteasca de a fi crescuti si educati In familia adoptatorului (C. S. J., S.
civ. dec. nr. 595/1991). Iata de ce scopul familial al adoptiei trebuie privit
ca o Imbinare a interesului adoptatului de a fi ocrotit cu interesul adoptatorul
ui de a ocroti, de a veni In ajutorul copiilor care nu se pot bucura de ocrotire
a parinteasca. Adoptia are la baza manifestarea de vointa a unor persoane, preva
zute de lege, si anume, Intre adoptat si adoptator, si Isi produce efectele numa
i daca este Incuviintata de instanta de judecata competenta si numai de la data
acestei Incuviintari. Datorita importantei pe care legea o acorda adoptiei, crea
toare de relatii de rudenie si familie, s-au prevazut anumite formalitati cu res
pectarea carora aceasta poate avea valoare. Aceste conditii cerute ad solemnitat
em sunt urmatoarele: a) consimtamantul necesar In vederea adoptiei se poate da n
umai In forma autentica prevazuta de lege; b) adoptia se Incuviinteaza numai de
catre institutia judecatoreasca competenta. Sectiunea a II-a CERINtELE INCHEIERI
I ADOPtIEI Pentru Incheierea adoptiei sunt necesare a fi Indeplinite anumite cer
inte, care pot fi clasificate dupa diferite criterii: a) CONDITIILE de fond; b)
lipsa impedimentelor la adoptie; c) CONDITIILE de forma. 1 - CONDITIILE de fond
ale adoptiei 1. Consimtamantul la adoptie
Prin consimtamant se Intelege, In general, manifestarea hotararii de a Incheia u
n act juridic civil. Incheierea adoptiei necesita, In primul rand, manifestarea
de vointa a unor anumite persoane (C. S. J., S. Civ., dec. nr. 1971/1996). Confo
rm art. 11 din Legea nr. 273/2004, persoanele care trebuie sa consimta la adopti
e sunt urmatoarele: 117 a) parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai
carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti
ori pusi sub interdictie, In CONDITIILE legii; b) copilul care a Implinit varst
a de 10 ani; c) adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare. Nu este valabil
consimtamantul dat In considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestat
ii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara. a. Consimta
mantul celui care adopta Art. 9, alin. 1, din aceeasi lege prevede ca "pot adopt
a numai persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu si care sunt cu cel
putin 18 ani mai In varsta decat cei pe care doresc sa Ii adopte". Din textul ar
ticolului sus mentionat, rezulta ca acest consimtamant trebuie sa provina de la
o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu si sa fie neviciat. Astfel,
nu pot exprima un consimtamant valabil In vederea adoptarii minorul necasatorit
si cel pus sub interdictie (art. 117, C. fam.). Consimtamantul la adoptie se ex
prima In forma autentica (C. S. J., S. civ, dec. nr. 578/1992; 1971/1996). Adopt
ia Incuviintata de instanta de judecata este valabila chiar daca consimtamantul
adoptatorului nu a fost dat prin act notarial, dar a fost exprimat In fata insta
ntei si ulterior s-a comportat ca un parinte. Consimtamantul celui care adopta p
oate fi exprimat, In mod valabil si printr-o procura data, conform legii, altei
persoane. b. Consimtamantul sotului celui care adopta Se cere atunci cand cel ce
doreste sa adopte este casatorit, avandu-se In vedere ca adoptia nu trebuie sa
creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie. Astfel, sotul celui
care adopta nu devine prin manifestarea consimtamantului sau adoptator, alaturi
de celalalt sot, aceasta cerandu-se numai ca o conditie de fond pentru ca celala
lt sot sa poata Infia. c. Consimtamantul parintilor firesti ai celui ce urmeaza
a fi adoptat Potrivit art. 15 din Legea nr. 273/2004, pentru Incheierea adoptiei
se cere si "consimtamantul exprimat In forma autentica al parintilor", iar daca
unul dintre parinti este mort, pus sub interdictie, decazut din drepturile pari
ntesti sau, din orice Imprejurare, In neputinta de a-si manifesta vointa, consim
tamantul celuilalt parinte este Indestulator. Consimtamantul parintilor firesti
ai copilului minor se cere chiar daca acestia sunt divortati, ori In cazul In ca
re copilul ce 118 urmeaza a fi adoptat este Incredintat unei institutii de ocrot
ire sau unei a treia persoane, In CONDITIILE art. 42 din Codul familiei ori a O.
U. G. nr. 26/1997 mod. privind ocrotirea anumitor categorii de minori. Adoptia
nu poate avea loc In cazul In care unul dintre parintii firesti consimte la adop
tia copilului sau minor, iar celalalt parinte firesc nu consimte (T. R. Popescu.
Vz. si C. S. J., S. civ., dec. nr. 3064/1996). Acest dezacord dintre parinti nu
poate fi solutionat de catre instanta de judecata, deoarece nu exista o dispozi
tie legala In acest sens. Daca celalalt parinte este mort, pus sub interdictie,
decazut din drepturile parintesti sau, din orice Imprejurare, se afla In neputin
ta de a-si manifesta vointa, este suficient numai consimtamantul celuilalt parin
te firesc pentru Incheierea adoptiei copilului minor. Aceasta ultima situatie ur
meaza a fi interpretata In sens restrictiv, spre a nu se
ajunge la eludarea dispozitiilor legale care cer consimtamantul ambilor parinti
firesti. In consecinta, o Imprejurare de scurta durata, care ar Impiedica pe un
parinte sa-si manifeste vointa, nu poate justifica Incheierea adoptiei unui copi
l minor numai cu consimtamantul celuilalt parinte. d. Consimtamantul cerut In ca
zul copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca Acesti copii se pot gasi Intr-una
din urmatoarele situatii: - sunt pusi sub tutela; Intr-o asemenea Imprejurare, t
utorele, care exercita drepturile si Indatoririle parintesti, trebuie sa consimt
a la adoptia acestui copil; - nu sunt pusi sub tutela, desi se gasesc In situati
a de a fi pusi sub tutela; Intr-o asemenea Imprejurare, instanta de judecata va
Incuviinta adoptia cu avizul Comisiei pentru protectia copilului si, prin urmare
, nu mai este necesara instituirea tutelei. e. Consimtamantul celui care urmeaza
a fi adoptat Daca cel care urmeaza a fi adoptat a Implinit varsta de zece ani,
se cere, pentru adoptie, consimtamantul sau. Acesta trebuie exprimat direct In f
ata instantei de judecata, cf. art. 17 din L. nr. 273/2004. Anterior exprimarii
consimtamantului, Directia In a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care
a Implinit varsta de 10 ani Il va sfatui si informa pe acesta, tinand seama de v
arsta si de maturitatea sa, In special asupra consecintelor adoptiei si ale cons
imtamantului sau la adoptie, si va Intocmi un raport In acest sens. 2. Cel care
adopta trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu Necesitatea existentei ca
pacitatii depline de exercitiu din partea celui care adopta rezulta din preveder
ea potrivit careia poate adopta 119 numai persoana majora, precum si din prevede
rea ca poate adopta numai persoana care Indeplineste CONDITIILE cerute pentru a
fi tutore si se justifica prin aceea ca drepturile si Indatoririle parintesti tr
ec de la parintii firesti la adoptator. Conditia ca adoptatorul sa aiba capacita
te deplina de exercitiu este doar implicita. Persoana cu capacitate deplina de e
xercitiu poate adopta fara deosebire de sex, nationalitate, rasa sau religie. Im
prejurarea ca aceasta are copii nu mai constituie un impediment pentru Incheiere
a adoptiei. De asemenea, faptul ca persoana respectiva (adoptatorul) este sau nu
casatorita nu constituie un impediment. 3. Inainte de intrarea In vigoare a O.
U. G. nr. 25/1997 mod. prin Legea nr. 87/1998 si abrogata prin Legea nr. 273/200
4, cel care adopta trebuia sa Indeplineasca conditii care sunt cerute pentru a f
i tutore (art. 68, C. fam.). Intrucat, prin adoptie, se stabilesc Intre adoptato
r si adoptat relatii asemenea acelora dintre parinti si copii, iar adoptatorul v
a avea sa exercite drepturile si Indatoririle parintesti, este firesc ca adoptat
orul sa Indeplineasca cel putin CONDITIILE cerute de lege unei persoane pentru a
fi tutore, asa cum sunt prevazute de art. 117, C. fam. 4. Diferenta de varsta I
ntre cel ce adopta si cel ce urmeaza sa fie adoptat sa fie de cel putin 18 ani (
art. 9 al. 1, din Legea nr. 273/2004) Aceasta conditie se justifica prin faptul
ca Intre adoptator si adoptat trebuie sa existe o diferenta de varsta asemanatoa
re cu aceea care de obicei exista Intre parintele firesc si copilul sau (C. S. J
., S. civ., dec. nr. 578/1992). Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca
poate Incuviinta adoptia si In cazul In care diferenta de varsta ar fi mai mica
decat cea mentionata, dar In nici o situatie mai putin de 15 ani (art. 9, alin.
2, din L. nr. 273/2004). S-ar putea Incuviinta adoptia, de exemplu, In cazul In
care cel ce vrea sa adopte a crescut pe cel ce urmeaza a fi adoptat, iar difere
nta de varsta Intre ei este mai mica decat de 18 ani, sau In cazul In care o fem
eie casatorita, care are varsta de 18 ani, ar vrea sa adopte un anumit copil.
Conditia diferentei de varsta de 18 ani este naturala, fiind socotita ca o difer
enta minima, care, de obicei, exista Intre parinte si copil, diferenta indicata
sa existe fara Indoiala si Intre adoptator si adoptat, si aceasta cu atat mai mu
lt cu cat diferenta de 18 ani este de traditie In Dreptul romanesc (C. S. J., S.
civ., dec. nr. 578/1992). 5. Cel ce urmeaza a fi adoptat sa fie minor (art. 2,
lit. g, din Legea nr. 273/2004) 120 Aceasta conditie se justifica prin finalitat
ea adoptiei. De la aceasta regula exista o exceptie, In sensul ca se poate adopt
a si o persoana majora, daca In timpul minoritatii a fost crescuta de cel care d
oreste sa adopte. Nu trebuie sa se confunde Intretinerea unei persoane cu creste
rea acesteia pe timpul minoritatii. Cresterea unei persoane presupune o preocupa
re permanenta pentru ocrotirea intereselor acesteia (I. P. Filipescu; C.S.J., Se
c. civ., dec. nr. 3005/1995). Notiunea de "a creste copilul" trebuie Inteleasa,
conform art. 101, C. fam., In toata complexitatea ei, incluzand Intretinerea, da
r fiind mult mai mult decat aceasta. In acest caz, s-a aratat ca prin notiunea d
e crestere, In sensul Legii nr. 273/2004, art. 3, lit. g, trebuie sa se Inteleag
a nu numai acordarea Intretinerii In timpul minoritatii, ci si existenta unor ra
porturi Intre adoptator si adoptat, asemanatoare acelora existente Intre parinte
si copil, conform jurisprudentei (T. S., dec. civ. nr. 364/1975; dec. civ. nr.
69/1979; dec. civ. nr. 22/1982), dar si doctrinei. Conform art. 5 din Legea nr.
273/2004, "copilul poate fi adoptat pana la Implinirea varstei majoratului civil
" (alin. 2), iar "persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau f
amilia adoptatoare a crescut-o In timpul minoritatii sale" (alin. 3). Cresterea
In timpul minoritatii de catre cel ce vrea sa adopte trebuie sa fie pe o durata
de timp suficient de lunga si cu caracter de continuitate care sa excluda ideea
unei Ingrijiri ocazionale (T. S., dec. civ. nr. 117/1973; dec. civ. nr. 1011/197
0; TMB, S. civ., sent. nr. 619/1997). In acest sens, s-a stabilit (T. S., dec. c
iv. nr. 1011/1970; dec. civ. nr. 1774/1975; C. S. J. , S. civ., dec. nr. 3093/19
95) ca persoana majora poate fi adoptata cu conditia ca sa fi fost crescuta pe t
impul minoritatii de catre adoptatori, iar durata de timp din perioada minoritat
ii trebuie sa fie suficient de lunga si cu caracter de continuitate, ca sa exclu
da urmarirea altui scop, decat cel al adoptiei. In situatia la care ne referim,
se pot afla: a) copiii luati spre crestere, fara Intocmirea formelor cerute pent
ru adoptie (art. 88, C. fam.); b) copiii Incredintati unor rude sau altor persoa
ne de catre instanta judecatoreasca, fie In cazul divortului (art. 42, C. fam.),
fie de catre comisia pentru ocrotirea minorilor, In cazul In care dezvoltarea f
izica, morala si intelectuala a copilului sau sanatatea acestuia este primejduit
a In casa parinteasca; c) copiii crescuti de catre tutore (art. 123, C. fam.). I
ntr-o situatie asemanatoare se gaseste copilul sotiei adoptatorului, crescut vre
me Indelungata, apoi adoptat dupa decesul mamei sale, de catre sotul mamei, care
devine astfel adoptator. 121 6. Adoptia sa fie In interesul celui ce urmeaza a
fi adoptat (art. 5, alin. 1 din Legea nr. 273/2004) Instanta judecatoreasca poat
e Incuviinta adoptia numai daca este In interesul adoptatului. In acest scop, se
va recurge la ancheta sociala spre a verifica pe teren scopurile reale care se
urmaresc prin adoptia ce se solicita a fi Incuviintata. Interesul adoptatului tr
ebuie Inteles, In principal, sub aspectul sau nepatrimonial, personal, fie ca ne
situam In momentul Incheierii adoptiei, fie In timpul existentei acesteia sau I
n momentul desfacerii adoptiei. Pentru satisfacerea "interesului adoptatului" si
pentru ca adoptatorul sa-si poate Indeplini obligatiile de parinte adoptator, l
egea dispune ca prin adoptie drepturile si
Indatoririle parintesti trec In totalitatea lor de la parintii firesti ai adopta
tului la adoptator (Legea nr. 273/2004, art. 50 urm.) 2 - Lipsa impedimentelor l
a adoptie Pentru a se putea Incheia adoptia este necesar sa nu existe impediment
e la adoptie. 1. Impedimentul din rudenie Potrivit art. 8, alin. 1, din Legea nr
. 273/2004, "adoptia Intre frati este interzisa". Acest impediment se justifica
prin faptul ca adoptia, In asemenea Imprejurari, ar crea relatii de familie inco
mpatibile cu raporturile de rudenie existente Intre frati, legea cautand sa evit
e "suprapunerea rudeniei rezultata din adoptie peste rudenia fireasca" (I. Albu)
. Asa cum rezulta din textul de lege, nu intereseaza daca este vorba de frati di
n CASATORIE sau din afara CASATORIEI, daca este vorba de frati buni sau de frati
numai dupa mama, ori numai dupa tata; impedimentul este de stricta interpretare
. In consecinta, In celelalte cazuri de rudenie este permisa adoptia. Astfel, de
exemplu, pot fi adoptati nepotii de catre unchii lor. Totusi adoptia nu este po
sibila nici Intre parintele firesc si copilul sau. Acest impediment rezulta din
prevederea ca pentru Incheierea adoptiei se cere consimtamantul celui care adopt
a si cel al parintilor celor care urmeaza a fi adoptat, ceea ce Inseamna ca adop
tatorul este o alta persoana decat parintele firesc al adoptatului. In practica,
un asemenea impediment poate aparea In cazul In care, ulterior Incuviintarii ad
optiei, se stabileste filiatia adoptatului de catre adoptator. In mod asemanator
, problema se pune si In cazul In care adoptia a intervenit Intre frati din afar
a CASATORIEI mai Inainte ca filiatia din afara CASATORIEI sa fi fost stabilita.
122 2. Impedimentul rezultand din calitatea de sot Prin traditie, In Dreptul nos
tru este interzisa adoptia Intre soti, ceea ce se explica mai ales prin "incompa
tibilitatea ce exista Intre calitatea de soti, pe de o parte, si cea de parinte
si copil, pe de alta parte. Art. 8, alin. 2, din Legea nr. 273/2004, prevede exp
res aceasta prohibitie: "Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adop
tator sau familie adoptatoare, precum si adoptia Intre soti sau fosti soti sunt
interzise". Exista acord deplin ca prohibitia este totodata dirimanta. Nu se poa
te ca o persoana sa fie In acelasi timp si sotul si fiul adoptat al acelei perso
ane, si tot pentru aceleasi ratiuni nu se poate admite adoptarea a doi soti de c
atre aceeasi persoana. 3. Impedimentul rezultand dintr-o adoptie anterioara In c
onformitate cu art. 7 din Legea nr. 273/2004, copilul, respectiv majorul avut In
vedere la art. 5, alin (3), nu poate fi adoptat de mai multi adoptatori nici si
multan, nici succesiv", alin. 1. Prin exceptie de la prevederile alin. 1, poate
fi Incuviintata, dupa caz, adoptia simultana sau adoptii succesive atunci cand a
doptatorii sunt sot si sotie (alin. 2). Prin exceptie de la prevederile alin (1)
si (2), poate fi Incuviintata o noua adoptie atunci cand: a) adoptatorul sau so
tii adoptatori au decedat; In acest caz, adoptia anterioara se considera desfacu
ta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de Incuviintare a noi
i adoptii; b) adoptia anterioara a Incetat din orice alt motiv (alin. 3). Ratiun
ea acestei prohibitii se gaseste In finalitatea adoptiei. Ca efect al acesteia,
drepturile si Indatoririle parintesti trec asupra adoptatorului. Intre acesta si
adoptat se creeaza relatii asemanatoare acelora dintre parinti si copii. Daca s
-ar permite adoptia unui copil de catre mai multe persoane, ar Insemna sa se cre
eze situatii In care relatiile dintre adoptator si adoptat sa nu fie asemanatoar
e acelora dintre parinti si copii. Ar Insemna ca mai multe persoane sa exercite
drepturile si Indatoririle parintesti asupra aceluiasi copil, ceea ce ar fi In d
etrimentul lui (T. J. Arges, dec. civ. nr. 816/1962). Aceste ratiuni nu-si gases
c aplicare daca adoptia se face de doi soti. De aceea, legea permite - si este c
hiar de dorit - ca adoptia sa se faca de catre sot si sotie, fie deodata, fie su
ccesiv. Impedimentul la care ne referim trebuie Inteles In sensul ca mai multe p
ersoane nu pot adopta un copil, cu exceptia mentionata, fie deodata, fie succesi
v, cata vreme adoptia precedenta nu a fost desfacuta. La noua adoptie nu consimt
e adoptatorul precedent, ci, dupa caz, parintii firesti ai copilului, care au 12
3 redobandit exercitiul drepturilor si Indatoririlor parintesti la desfacerea ad
optiei precedente, sau tutorele, In cazul In care la desfacerea aceleiasi adopti
i s-a decis, de catre instanta judecatoreasca, o alta masura de protectie a copi
lului In CONDITIILE legii. Impedimentul rezultand din adoptie exista si In cazul
In care adoptatorul a decedat, deoarece prin decesul acestuia adoptia nu s-a de
sfacut. O noua adoptie ar putea avea loc numai dupa desfacerea adoptiei In cazul
careia adoptatorul a decedat (T. S. dec. civ. nr. 1095/1963). 4. Confirmarea Co
mitetului roman pentru adoptii ceruta In cazul In care adoptia se Incheie Intre
un strain sau un cetatean roman cu domiciliul ori resedinta In strainatate si un
cetatean roman Precizam ca adoptia este supusa acelorasi conditii si In cazul I
n care un apatrid adopta un cetatean roman sau cand un cetatean roman adopta un
apatrid (I. Filipescu). Strainii sau cetatenii romani cu domiciliul sau resedint
a In strainatate pot adopta numai copii aflati In evidenta Oficiului Roman pentr
u Adoptii si care nu au putut fi Incredintati sau adoptati In tara, In intervalu
l de cel puti n sase luni de la luarea In evidenta. Sunt exceptati de la aceasta
dispozitie sotul care adopta copilul celuilalt sot, adoptatorii care sunt rude
pana la gradul al patrulea, inclusiv cu unul dintre parintii minorului sau care
adopta persoane majore In CONDITIILE legii. Pentru Incheierea adoptiei, se cere
confirmarea Oficiului Roman pentru Adoptii ca minorul nu a putut fi Incredintat
sau adoptat In tara, In intervalul de cel putin sase luni de la luarea In eviden
ta (C. S. J., S. civ., dec. nr. 400/1992). In cazul adoptiei cu element de extra
neitate, se cere ancheta sociala efectuata de autoritatile straine competente de
la domiciliul adoptatilor, In care sa se arate opinia acestora cu privire la ad
optie (C. S. J., S. civ., dec. nr. 812/1991). Instanta de judecata nu este oblig
ata sa respecte cererea comisiei competente care a efectuat ancheta sociala (C.
S. J., S. civ., dec. nr. 1928/1991). 3 - Conditii de forma Pentru a asigura Inde
plinirea conditiilor de fond si lipsa impedimentelor la adoptie, legea prevede s
i doua conditii de forma care se refera la declaratia de adoptie si la procedura
adoptiei. 124 I - Declaratia de adoptie 1 . Atestarea adoptatorului sau a famil
iei adoptatoare Conform art. 19 din Legea nr. 273/2004, evaluarea garantiilor mo
rale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se fa
ce, pe baza solicitarii lor, de catre Directia de la domiciliul acestora si treb
uie sa aiba In vedere: a) personalitatea, starea sanatatii si situatia economica
a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, CONDITIILE de locuit
, aptitudinea de educare a unui copil; b) motivele pentru care adoptatorul sau f
amilia adoptatoare doreste sa adopte;
c) motivele pentru care, In cazul In care numai unul dintre cei doi soti solicit
a sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere; d) impedimente de o
rice natura relevante pentru capacitatea de a adopta. Pe baza rezultatelor evalu
arii la alin (1), Directia In a carei raza teritoriala se afla domiciliul adopta
torului sau familiei adoptatoare decide, In termen de 60 de zile de la data depu
nerii cererii de evaluare de catre adoptator sau familia adoptatoare, daca acest
a sau acestia sunt sau nu apti sa adopte. In cazul unui rezultat favorabil al ev
aluarii, Directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte. A
testatul eliberat de Directia In a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatoru
l sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea
acestui atestat poate fi prelungita anual, cu conditia respectarii acelorasi co
nditii prevazute la alin (1) si In urma unei solicitari de reInnoire din partea
adoptatorului sau familiei adoptatoare. In cazul unui rezultat nefavorabil al ev
aluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite Directiei, I
n termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea. Rezultatul n
efavorabil al reevaluarii poate fi atacat, In termen de 15 zile de la data comun
icarii, la instanta competenta In materia adoptiei de la domiciliul adoptatorulu
i. Potrivit art. 20, obtinerea atestatului nu este necesara In urmatoarele cazur
i: a) pentru adoptia prevazuta la art. 5, alin. 3; b) pentru adoptia copilului d
e catre sotul parintelui firesc sau adoptiv. Pe parcursul procesului de evaluare
, Directia In a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adopt
atoare este obligata sa asigure acestora serviciile de pregatire/consiliere nece
sare 125 pentru a-si asuma In cunostinta de cauza si In mod corespunzator rolul
de parinte (art. 21). 2. Introducerea cererii Potrivit art. 34 din Legea nr. 273
/2004, adoptia se Incuviinteaza de instanta de judecata. Incuviintarea adoptiei
este de competenta judecatoriei de la domiciliul adoptatorului. Deci, cererea pe
ntru Incuviintarea adoptiei se va introduce la judecatoria In raza careia domici
liaza cel care adopta (C. A. Brasov, sent. civ. nr. 156/F/1996). Aceasta se expl
ica prin faptul ca judecatoria trebuie sa stabileasca, pe de o parte, daca adopt
atorul prezinta toate garantiile ca va putea asigura adoptatului o normala dezvo
ltare fizica si morala, iar acest lucru este In masura sa-l faca In cele mai bun
e conditii autoritatea competenta de la domiciliul adoptatorului si, pe de alta
parte, prin faptul ca adoptatul locuieste la adoptator, care va exercita dreptur
ile si Indatoririle parintesti fata de adoptat, sub Indrumarea si controlul Auto
ritatii tutelare de la acel domiciliu. De la regula mentionata, exista o excepti
e, In sensul ca pentru Incuviintarea adoptiei unui copil parasit sau din parinti
necunoscuti sau care se afla In Ingrijirea unei institutii de ocrotire, este co
mpetenta judecatoria In a carei circumscriptie se afla sediul acelei institutii.
Aceasta exceptie se refera, deci, la copiii parasiti sau din parinti necunoscut
i si cei care se gasesc In Ingrijirea unei institutii din orice alte cauze. Cere
rea pentru Incuviintarea adoptiei facuta de un strain sau cetatean roman cu domi
ciliul ori resedinta In strainatate este de competenta tribunalului In raza caru
ia domiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat (C.S.J., S. civ. dec. nr. 2106/1991;
dec. nr. 458/1994). In cazul In care cel ce urmeaza a fi adoptat este cetatean r
oman cu domiciliul sau resedinta In strainatate, cererea adresata instantei roma
ne este de competenta Tribunalului Municipiului Bucuresti, ca si atunci cand nu
se poate determina instanta competenta.
Art. 35 din Legea nr. 273/2004 precizeaza ca cererea de Incuviintare a adoptiei
poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare In situatia
adoptiei prevazuta la art. 5, alin. 3 si art. 20, lit. b, In toate celelalte ca
zuri cererea de Incuviintare a adoptiei putand fi introdusa fie de catre adoptat
or sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora, la
sfarsitul perioadei de Incredintare In vederea adoptiei sau, dupa caz, la Implin
irea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat In una dintre situatiil
e indicate la art. 29, alin. 1, lit. c) si d). 126 Conform art. 37, instanta jud
ecatoreasca va admite cererea de Incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza pro
belor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este In interesul superio
r al copilului. In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii jude
catoresti prin care s-a Incuviintat adoptia, Directia care a participat la judec
area cererii de Incuviintare a adoptiei va Instiinta In scris parintii despre ac
easta. Directia de la domiciliul copilului va urmari si va Intocmi rapoarte trim
estriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parin
tii sai adoptivi, pe o perioada de cel putin 2 ani dupa Incuviintarea adoptiei.
Directia de la domiciliul copilului are obligatia sa asigure parintilor adoptivi
servicii postadoptie (art. 38). II. Procedura adoptiei 1. Deschiderea proceduri
i Conform art. 22 din Legea nr. 273/2004, pe baza planului individualizat de pro
tectie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protect
ia si promovarea drepturilor copilului, Directia In a carei raza teritoriala se
afla domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului In
familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului In familia extinsa sau subst
itutiva. Planul individualizat de protectie poate avea ca finalizare adoptia int
erna daca demersurile pentru reintegrarea copilului In familie sau In familia la
rgita au esuat. Directia In a carei raza teritoriala domiciliaza copilul va sesi
za, In termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor prevazute la alin (2)
, instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului, pentru a se Incuviinta des
chiderea procedurii adoptiei interne. In conformitate cu art. 23 din Legea nr. 2
73/2004, Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai dac
a: a) planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne
; b) parintii copilului sau, dupa caz, tutorele Isi exprima consimtamantul la ad
optie, In CONDITIILE prezentei legi; dispozitiile art. 12, alin. (2) (3) sau (4)
ori ale art. 13 se aplica In mod corespunzator. Directia face dovada efectuarii
corespunzatoare a demersurilor prevazute la art. 22, alin. (1) si (2). In situa
tia copilului pentru care s-a instituit tutela, Incuviintarea deschiderii proced
urii adoptiei interne se face la solicitarea Directiei In a carei raza teritoria
la domiciliaza copilul, numai daca instanta constata Indeplinirea conditiei prev
azute 127 la alin (1) lit. b) si apreciaza ca deschiderea procedurii adoptiei in
terne este In interesul superior al copilului. Hotararea judecatoreasca irevocab
ila prin care instanta admite cererea directiei produce urmatoarele efecte: a) d
repturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti sau, dupa caz, cele e
xercitate de persoane fizice sau juridice se suspenda; b) drepturile si obligati
ile parintesti sunt exercitate de catre consiliul judetean sau, dupa caz, consil
iul local al sectorului municipiului Bucuresti In a carui raza teritoriala domic
iliaza copilul (alin. 3).
Prin exceptie, efectele hotararii judecatoresti prevazute la alin (3) Inceteaza
de drept daca, In termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii,
Directia nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare pentru copil si
nu a initiat procedurile prevazute de lege In vederea realizarii unei adoptii i
nterne (alin. 4). In situatia prevazuta la alin. (4), directia este obligata sa
revizuiasca planul individualizat de protectie a copilului si sa solicite instan
tei judecatoresti, In functie de finalitatea acestuia, urmatoarele: a) mentinere
a, modificarea sau Incetarea masurii de protectie a copilului; b) Incuviintarea
unei noi proceduri de deschidere a adoptiei. 2. Incredintarea In vederea adoptie
i Conform art. 25 din Legea nr. 273/2004, adoptia nu poate fi Incuviintata de ca
tre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost Incredintat pentru o pe
rioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel Inc
at instanta sa poata aprecia, In mod rational, asupra relatiilor de familie care
s-ar stabili daca adoptia ar fi Incuviintata. Art. 26 prevede ca, In termen de
30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatore
sti prin care s-a Incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne, Directia
In a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului efectueaza demersurile
necesare identificarii celui mai potrivit adoptator sau celei mai potrivite fami
lii adoptatoare pentru copil. In termenul prevazut la alin. (1), Directia In a c
arei raza teritoriala se afla domiciliul copilului analizeaza posibilitatea Incr
edintarii copilului In vederea adoptiei cu prioritate a unei rude din familia ex
tinsa, cu exceptia cazului prevazut la art. 8, alin. (1), asistentului maternal
profesionist la care se afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care
copilul se afla In plasament. 128 Daca nu exista solicitari din partea persoanel
or sau familiilor prevazute la alin (2), Directia In a carei raza teritoriala se
afla domiciliul copilului efectueaza demersuri In vederea identificarii pe raza
sa administrativ-teritoriala a unei persoane sau familii atestate si aflate In
evidenta Oficiului. Daca, dupa expirarea termenului prevazut la alin (1), Direct
ia In a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului nu a identificat o p
ersoana sau o familie adoptatoare dintre persoanele prevazute la alin (2) si (3)
, solicita Oficiului ca, In termen de 5 zile, sa-i transmita lista centralizata
la nivel national a persoanelor sau familiilor adoptatoare atestate si Inscrise
In Registrul national pentru adoptii. Alegerea adoptatorului sau a familiei adop
tatoare potrivite pentru copil se face In termen de 60 de zile de la primirea li
stei centralizate, de catre Directia In a carei raza teritoriala se afla domicil
iul copilului, tinand cont de interesul superior al acestuia, informatiile cupri
nse In atestatul adoptatorului si, respectiv, de evolutia situatiei copilului pa
na la acea data. Selectarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare se notifica
, In termen de 3 zile, Directiei de la domiciliul acestora. In urma procesului d
e selectie, Directia de la domiciliul copilului verifica si constata compatibili
tatea acestuia cu adoptatorul sau cu familia adoptatoare (art. 27 din Legea nr.
273/2004). Determinarea compatibilitatii se realizeaza luandu-se In considerare
nevoile copilului, dorintele si opiniile exprimate de acesta, acordandu-se impor
tanta cuvenita. Interesul superior al copilului trebuie luat In considerare cu p
rioritate. In situatia In care, In urma efectuarii verificarii prevazute In alin
(1) si (2), Directia In a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului c
onstata compatibilitatea acestuia cu persoana sau familia
adoptatoare selectata, sesizeaza de Indata instanta judecatoreasca pentru Incred
intarea copilului In vederea adoptiei. Incredintarea In vederea adoptiei se disp
une de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului pentru o perioad
a de 90 de zile (art. 28). Incredintarea In vederea adoptiei nu este necesara In
urmatoarele cazuri: a) pentru adoptia prevazuta la art. 5, alin (3); b) pentru
adoptia prevazuta la art. 20, lit. b); c) pentru adoptia copilului pentru care a
fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta a fost plasat la adoptator s
au la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de z
ile; 129 d) pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel p
utin 90 de zile de la data instituirii tutelei. In situatiile prevazute la alin
(1), lit. a) si b), persoana sau familia care doreste sa adopte va putea solicit
a In mod direct instantei judecatoresti Incuviintarea adoptiei, In CONDITIILE le
gii. Pe durata Incredintarii copilului In vederea adoptiei, domiciliul acestuia
se afla la persoana sau familia careia i-a fost Incredintat. Efectuarea actelor
obisnuite necesare exercitarii drepturilor si Indeplinirii obligatiilor parintes
ti, cu exceptia celor care conduc la Incheierea unui act juridic, se realizeaza
de catre persoana sau familia careia acesta i-a fost Incredintat (art. 30). Drep
tul de a reprezenta copilul In actele juridice sau, dupa caz, de a Incuviinta ac
tele pe care acesta le Incheie, precum si dreptul de a administra bunurile copil
ului se exercita de catre consiliul judetean sau local al sectorului municipiulu
i Bucuresti, In a carui raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia careia
i-a fost Incredintat copilul In vederea adoptiei. Dreptul de administrare poate
fi delegat, In mod exceptional, catre persoana sau familia careia i s-a Incredi
ntat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, In interesul copilului, care
vor fi expres mentionate In cuprinsul documentului prin care se acorda delegarea
. In perioada Incredintarii copilului In vederea adoptiei, Directia de la domici
liul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmareste evolutia copilului si a re
latiilor dintre acesta si persoana sau familia careia i-a fost Incredintat, Into
cmind In acest sens rapoarte bilunare. La sfarsitul perioadei de Incredintare In
vederea adoptiei, Directia Intocmeste un raport final referitor la evolutia rel
atiilor dintre copil si adoptatori, pe care Il comunica instantei competente In
vederea solutionarii cererii de Incuviintare a adoptiei. Intocmirea si comunicar
ea raportului prevazut la alin (2) sunt obligatorii si In cazul adoptiei copilul
ui aflat In una dintre situatiile prevazute la art. 29, alin. (1), lit. c) si d)
. Cererea de Incuviintare a adoptiei adresata instantei judecatoresti prelungest
e de drept perioada de Incredintare pana la solutionarea cererii prin hotarare j
udecatoreasca irevocabila (art. 31). Daca pe durata perioadei de Incredintare In
vederea adoptiei, Directia In a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul
sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia a
doptatoare ori existenta oricaror alte motive de natura sa Impiedice finalizarea
procedurii de adoptie, sesizeaza de Indata instanta 130 judecatoreasca, In vede
rea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii Incredintarii. Dispozitiile pri
vind procedura de judecata a cererilor referitoare la Incredintare se aplica In
mod corespunzator si In cazul cererilor prevazute la alin (1). Hotararea prin ca
re instanta de fond dispune revocarea sau prelungirea Incredintarii este executo
rie de drept (art. 32).
Daca, In situatia prevazuta la art. 32, alin (1), instanta judecatoreasca dispun
e revocarea masurii Incredintarii, Directia este obligata sa reia procedura prev
azuta la art. 26 si 27, precizeaza art. 33 din Legea nr. 273/2004. 3. Instanta c
ompetenta Conform art. 61 din Legea nr. 273/2004, instantele judecatoresti roman
e sunt exclusiv competente sa judece procesele privind Incuviintarea deschiderii
procedurii adoptiei interne, Incredintarea In vederea adoptiei si Incuviintarea
adoptiei daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul In Romania si este cet
atean roman sau strain fara cetatenie. Cererile sunt de competenta tribunalului
In a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judec
area carora nu se poate determina instanta competenta se judeca de Tribunalul Bu
curesti. Cererile de deschidere a procedurii adoptiei interne, cererile de Incre
dintare a copilului In vederea adoptiei si cererile de Incuviintare a adoptiei s
e judeca In prima instanta, potrivit regulilor prevazute de Cartea III - Dispozi
tii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civ
ila, cu exceptiile prevazute de Legea nr. 273/2004. Hotararile prin care se solu
tioneaza cererile prevazute de aceasta lege nu sunt supuse apelului; executarea
recursului suspenda executarea. Cererile sunt scutite de taxa judiciara de timbr
u si se solutioneaza cu celeritate. Art. 63 precizeaza ca cererile prevazute la
art. 61, alin (3), se solutioneaza de complete specializate ale instantei judeca
toresti, In Camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului. Prez
entarea de catre Directie a raportului de ancheta sociala privind copilul este o
bligatorie. Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adoptiei i
nterne a copilului se face cu citarea parintilor firesti ai copilului sau, dupa
caz, a tutorelui si a Directiei In a carei raza teritoriala se afla domiciliul c
opilului. Judecarea cererilor de Incuviintare a adoptiei internationale se face
cu citarea Directiei In a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a
l persoanei sau familiei adoptatoare, precum 131 si a Oficiului. Judecarea cerer
ilor de Incuviintare a adoptiei prevazute la art. 5, alin (3), se face cu citare
a adoptatorului sau a familiei adoptatoare si a adoptatului, iar judecarea cerer
ilor de Incuviintare a adoptiei prevazute la art. 20, lit. b), se face cu citare
a adoptatorului si a parintilor firesti ai adoptatului (alin. 5). Conform art. 6
4, instanta poate administra orice probe admise de lege. La judecarea cererii re
feritoare la deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului, precum si a ce
rerii de Incredintare In vederea adoptiei, ascultarea copilului care a Implinit
varsta de 10 ani este obligatorie, iar la Incuviintarea adoptiei copilului care
a Implinit varsta de 10 ani i se va solicita acestuia consimtamantul. Opinia cop
ilului exprimata la judecarea cererilor prevazute de amintita lege va fi luata I
n considerare si i se va acorda importanta cuvenita, avandu-se In vedere varsta
si gradul acestuia de maturitate. In situatia In care instanta hotaraste In cont
radictoriu cu opinia exprimata de copil, aceasta este obligata sa motiveze ratiu
nile care au condus la Inlaturarea opiniei copilului. Instanta competenta - In c
are scop trebuie sa-si verifice competenta (C. S. J., S. civ., dec. nr. 2279/199
6) - are urmatoarele atributii cu privire la Incheierea adoptiei: - verifica Ind
eplinirea conditiilor de fond si de forma, precum si lipsa impedimentelor la ado
ptie. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii consimtamantului necesar
pentru adoptie; - In unele situatii, facand verificari, instanta judecatoreasca
este chemata sa aprecieze asupra unor Imprejurari:
- daca adoptia se face In interesul adoptatului (art. 5, alin. 1, din L. nr. 273
/2004); - daca cel ce vrea sa adopte are rele purtari sau interese potrivnice cu
cele ale celui ce urmeaza a fi adoptat si daca nu Indeplineste, sub aceste aspe
cte, CONDITIILE de a fi tutore (art. 117, lit. c si f, C. fam.); - daca exista m
otive temeinice pentru Incuviintarea adoptiei, desi diferenta de varsta Intre ad
optator si adoptat este mai mica de 18 ani (art. 9, alin. 2, din Legea nr. 273/2
004); - dupa ce verifica Indeplinirea cerintelor legale pentru adoptie, instanta
este obligata sa se pronunte prin hotarare motivata de Incuviintare sau de resp
ingere a adoptiei. Inregistrarea adoptiei. Inregistrarea In general este operati
unea prin care actele si faptele de stare civila se consemneaza In scris In regi
strele de stare civila ce tin de primariile comunale, orasenesti sau 132 ale sec
toarelor Municipiului Bucuresti. Orice consemnare In scris a unui fapt sau act d
e stare civila, facuta In afara registrelor de stare civila, este lipsita de ori
ce valoare (Al. Silvian, E. Gheorghe). In cazul adoptarii unui cetatean roman de
catre un strain ori cetatean roman cu domiciliul ori resedinta In strainatate,
Intocmirea noului act de nastere al copilului adoptat cu toate efectele filiatie
i se va face de catre primaria In tara careia Isi are domiciliul ori resedinta a
doptatul. Daca adoptatul este cetatean roman cu domiciliul ori resedinta In stra
inatate, Intocmirea noului act se face de Primaria sect. l din Municipiul Bucure
sti. Conform art. 65 din Legea nr. 273/2004, In scopul Intocmirii si organizarii
la nivel national a evidentei In materia adoptiei. Oficiul are obligatia de a I
ntocmi si de a tine la zi Registrul national pentru adoptii. Registrul contine d
atele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, romane si straine, pre
cum si cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisa procedura adoptiei
interne, pentru cei pentru care a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca de
Incredintare In vederea adoptiei, de Incuviintare a adoptiei sau de declarare a
nulitatii acesteia. In scopul Intocmirii si organizarii de catre Oficiu a eviden
tei prevazute la art. 65, Directia In a carei raza teritoriala se afla domiciliu
l copilului transmite Oficiului copii ale urmatoarelor documente: b) hotararea j
udecatoreasca de Incredintare In vederea adoptiei; c) hotararea judecatoreasca d
e Incuviintare a adoptiei; d) hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii
adoptiei; e) atestatul eliberat potrivit art. 19, alin (2). Documentele prevazut
e la alin (1) se transmit In termen de 5 zile de la ramanerea definitiva si irev
ocabila a hotararii judecatoresti sau, respectiv, In termen de 5 zile de la data
emiterii atestatului. Documentul prevazut la alin (1), lit. e), va fi Insotit d
e toate informatiile cu privire la persoanele sau familiile pentru care s-a emis
atestatul (art. 66, alin. 1-3). 4. Organele abilitate A. Directia pentru protec
tia copilului In cazul In care sunt Indeplinite CONDITIILE pentru ca adoptia sa
poata fi Incuviintata, Directia pentru protectia copilului poate Incredinta copi
lul In vederea adoptiei unei persoane sau familii care beneficiaza de atestatul
prevazut de lege. 133 Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului privind pr
otectia copilului aflat In dificultate, referitoare la Incredintarea copilului u
nei persoane sau familii, sunt aplicabile si In acest caz.
Directia pentru protectia copilului poate Incredinta copilul In vederea adoptiei
si unei persoane sau familii care nu are cetatenia romana, dar care are resedin
ta pe teritoriul Statului roman de cel putin sase luni. Incredintarea copilului
In vederea adoptiei dureaza minimum trei luni; perioada pentru care copilul este
Incredintat se stabileste de catre Directia pentru protectia copilului, o data
cu Incredintarea copilului In vederea adoptiei. In aceasta perioada, persoana sa
u familia careia i s-a Incredintat copilul se afla sub supravegherea serviciului
public specializat pentru protectia copilului din subordinea Directia pentru pr
otectia copilului sau a organismului privat autorizat care a propus comisiei Inc
redintarea copilului, In vederea adoptiei, persoanei sau familiei respective. Ac
este servicii publice specializate pentru protectia copilului sau organisme priv
ate autorizate sunt obligate sa prezinte comisei rapoarte bilunare, referitoare
la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si persoana sau familia care
ia i-a fost Incredintat In vederea adoptiei. La sfarsitul perioadei prevazute de
lege, Directia pentru protectia copilului hotaraste asupra eliberarii avizului
favorabil; eliberarea avizului prelungeste de drept perioada pentru care copilul
a fost Incredintat In vederea adoptiei, pana la Incuviintarea sau respingerea c
ererii de catre instanta. Daca Inlauntrul termenului prevazut de lege, o ruda a
copilului, pana la gradul al patrulea inclusiv, cere ca acesta sa Ii fie Incredi
ntat In vederea adoptiei, la expirarea acelui termen Directia pentru protectia c
opilului va lua In considerare, cu prioritate, posibilitatea Incredintarii copil
ului acelei rude; In acest caz, termenul se reduce la 30 de zile. B. Oficiul Rom
an pentru Adoptii Conform Legii nr. 274 din 21 iunie, 2004, Oficiul Roman pentru
Adoptii, care a luat locul vechiului Comitet, este un organ In subordinea Guver
nului, Infiintat In scopul supravegherii si sprijinirii actiunilor de protectie
a drepturilor copilului prin adoptie si al realizarii cooperarii internationale
In acest domeniu. El este autoritatea centrala romana Insarcinata sa aduca la In
deplinire obligatiile prevazute de Conventia asupra protectiei copiilor si coope
rarii In materia adoptiei internationale, Incheiata la Haga, la 29 mai 1993, si
ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 84/1994, de a pune In aplicare
si de a urmari si asigura aplicarea unitara a legislatiei In domeniul adoptiei
(art. 3, alin. 3). 134 Conform art. 5 din Legea nr. 274/2004, pentru realizarea
obiectivelor In domeniul adoptiei, Oficiul Indeplineste urmatoarele functii: a)
de autoritate de stat, prin care se asigura aplicarea reglementarilor In materia
adoptiei si coordonarea activitatii desfasurate de persoane juridice de Drept p
ublic sau privat In acest domeniu; b) de reprezentare, prin care se asigura, In
numele Statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern In domeniul adopti
ei; c) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ necesa
r In vederea armonizarii legislatiei interne In materia adoptiei cu normele si p
rincipiile prevazute de tratatele si conventiile internationale la care Romania
este parte, precum si In vederea aplicarii efective a acestora; d) de administra
re, prin care se asigura gestionarea bunurilor din domeniul public si privat al
Statului, pe care le are In administrare sau In folosinta, dupa caz. In art. 6,
alin. 1, se precizeaza ca Oficiul Indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) constituie evidenta centralizata a copiilor pentru care a fost Incuviintata
deschiderea procedurii de adoptie, In conformitate cu prevederile Legii nr. 273/
2004, privind regimul juridic al adoptiei; b) tine evidenta cererilor familiilor
sau ale persoanelor care si-au manifestat dorinta de a adopta copii si care sun
t apte sa adopte;
c) Indruma si sprijina In mod corespunzator aceste familii sau persoane In veder
ea efectuarii procedurii necesare adoptiei; d) Incheie acorduri de colaborare cu
autoritatile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alt
e state, care au atributii In domeniul adoptiei, fie direct, fie prin intermediu
l Ministerului Afacerilor Externe, prin schimb de note sau scrisori diplomatice;
e) autorizeaza organismele private straine si romane sa desfasoare activitati I
n domeniul adoptiei; f) recomanda directiilor generale de asistenta sociala si p
rotectia copilului familii ori persoane care doresc sa adopte; g) efectueaza not
ificarile si comunicarile prevazute de Legea nr. 273/2004; h) urmareste evolutia
copilului si a relatiilor dintre acesta si adoptator sau familia adoptatoare st
raina, pe o perioada de cel putin 2 ani de la Incuviintarea unei adoptii interna
tionale, prin autoritatea publica centrala competenta sau organizatia acreditata
ori autorizata din statul primitor; i) transmite instantelor judecatoresti comp
etente cererile familiilor sau ale persoanelor care doresc sa adopte copii aflat
i In evidenta sa, In cazul adoptiei internationale; 135 j) participa In cauzele
care au drept obiect solutionarea cererilor privind Incuviintarea adoptiei inter
nationale aflate pe rolul instantelor judecatoresti; k) stabileste masurile nece
sare pentru evitarea Incuviintarii unor adoptii supuse esecului, a obtinerii ori
caror foloase materiale necuvenite si a oricaror tendinte de trafic de copii; l)
elibereaza certificate care atesta ca adoptia a fost Incuviintata conform norme
lor impuse de Conventia de la Haga; m) depune diligentele necesare pe langa auto
ritatile statului al carui cetatean a adoptat un copil aflat In evidenta sa, pen
tru ca acesta sa beneficieze de garantiile si normele echivalente celor existent
e In cazul unei adoptii nationale; n) tine evidenta centralizata a tuturor adopt
iilor Incuviintate; o) elaboreaza proiecte de acte normative, norme si metodolog
ii In domeniul adoptiei. Oficiul Indeplineste orice alte atributii In materia ad
optiei prevazute de legislatia nationala In vigoare, In tratatele la care Romani
a este parte sau In acordurile de colaborare pe care le Incheie cu autoritatile
publice din alte state. In vederea Indeplinirii atributiilor ce Ii revin si atin
gerii scopului pentru care a fost Infiintat, Oficiul colaboreaza cu autoritatile
publice romane si straine, cu organizatiile internationale, precum si cu alte p
ersoane juridice straine care desfasoara activitati autorizate In domeniul adopt
iei, In orice probleme de interes reciproc (art. 6, alin. 2 si 3). Sectiunea a I
II-a EFECTELE ADOPtIEI 1 - Nasterea legaturilor de rudenie Ca urmare a adoptiei,
Intre persoanele prevazute de lege iau nastere raporturi de rudenie. Acestea fo
rmeaza ceea ce In practica judiciara si In literatura de specialitate se numeste
rudenia civila (sau rudenia din adoptie). Rudenia civila poate fi definita ca f
iind legatura pe care legea o stabileste Intre anumite persoane, In temeiul actu
lui juridic al adoptiei. Spre deosebire de rudenia fireasca, bazata pe legatura
de sange, rudenia din cadrul adoptiei nu se mai bazeaza pe comunitatea de sange,
ci pe actul juridic al adoptiei (T. Draganu). Asa cum se precizeaza In art. 50
din Legea nr. 273/2004, prin adoptie se stabilesc filiatia Intre adoptat si cel
care adopta, precum si legaturi de 136
rudenie Intre adoptat si rudele adoptatorului. In momentul stabilirii filiatiei
prin adoptie, rudenia fireasca dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte
, si parintii sai firesti si rudele acestora, pe de alta parte, Inceteaza, cu ex
ceptia adoptiei prevazute la art. 20, lit. b), caz In care Incetarea raporturilo
r de rudenie se aplica numai In raport cu parintele firesc si rudele parintelui
firesc care nu este casatorit cu adoptatorul. Impedimentul la CASATORIE izvorat
din rudenie exista, potrivit legii, atat Intre adoptat si descendentii acestuia,
pe de o parte, si rudele sale firesti, pe de alta parte, cat si Intre adoptat s
i descendentii acestuia, pe de o parte, si persoanele cu care a devenit ruda pri
n efectul adoptiei, pe de alta parte. 2 - Intinderea legaturilor de familie a. I
ntinderea rudeniei stabilite prin adoptia cu efecte restranse In vechiul sistem,
rudenia stabilita prin adoptie cu efecte restranse se caracteriza, In primul ra
nd, prin aceea ca nu Inlatura, deci nu Inlocuia rudenia fireasca, ci se suprapun
ea acesteia. Este ceea ce rezulta din prevederile art. 73, alin. 3, C. fam., car
e dispunea ca "Infiatul si descendentii sai pastreaza drepturile si obligatiile
pe care le are copilul din CASATORIE fata de parintii firesti si de rudele acest
ora". In al doilea rand, asa cum dispuneau textele art. 75, alin. 2 si 77, C. fa
m., rudenia rezultata din adoptia cu efecte restranse era limitata, In sensul ca
lua nastere numai Intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptato
r, pe de alta parte. b. Intinderea rudeniei stabilite prin efecte depline In vec
hiul sistem, adoptia cu efecte depline determina Incetarea drepturilor si Indato
ririlor izvorate din filiatie, dintre cel adoptat si rudele acestuia, pe de o pa
rte, si parintii sai firesti si rudele acestora, pe de alta parte (art. 79, alin
. 2, C. fam.). Totodata, adoptatul si descendentii sai deveneau rude cu rudele c
elui ce adopta, asemeni copiilor firesti ai adoptatorului si descendentilor aces
tora (art. 79, alin. 2, C. fam.). Prin urmare, rudenia stabilita prin adoptia de
plina exista Intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si r
udele sale, pe de alta parte. Adoptia cu efecte depline nu ducea deci la "suprap
unerea" rudeniei civile cu cea fireasca, ci la "asimilarea rudeniei civile cu ru
denia fireasca". Singurul efect al rudeniei de sange, care se mentinea si dupa I
ncuviintarea adoptiei cu efecte depline, era impedimentul la CASATORIE 137 Intre
adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele lor firesti, pe de alta p
arte, cf. art. 79, alin. 2, combinat cu art. 6 din C. fam. Noile reglementari In
materie nu mai fac aceasta distinctie. 3 - Asimilarea rudeniei civile cu rudeni
a fireasca Rudenia creata prin adoptie este asimilata cu rudenia fireasca. In pr
ivinta unora dintre efectele juridice produse de cele doua feluri de rudenie exi
stau Insa, dupa I. Filipescu, deosebiri, si anume: a) recunoasterea unui copil d
in afara CASATORIEI, dupa ce acesta a decedat, de catre tatal sau, se putea face
numai daca acel copil a lasat descendentii firesti; recunoasterea nu putea avea
loc daca acel copil are descendenti prin adoptie, chiar In cazul In care aceast
a ar fi cu efecte depline; b) sotul care a contribuit la Intretinerea copilului
celuilalt sot era obligat sa continue a acorda Intretinere copilului, cat timp a
cesta este minor, Insa numai daca parintii sai firesti (nu si cei prin adoptie)
au murit, sunt disparuti ori sunt In nevoie (art. 87, alin. 1, C. fam.); c) cel
care a luat un copil spre a-l creste, fara a Intocmi formele cerute pentru adopt
ie, avea obligatia sa-l Intretina, cat timp copilul este minor, Insa numai daca
parintii firesti (deci nu si cei adoptatori) au murit, sunt disparuti, ori sunt
In nevoie (art. 88, alin. 1, C. fam.); d) donatia nu se revoca In CONDITIILE art
. 836, C. civ., daca, ulterior acesteia, donatorul a adoptat un copil, deoarece
aceasta
categorie de copii nu se include In enumerarea limitativa a textului mentionat (
copil din CASATORIE, cel din afara CASATORIEI, fie chiar si postum) (T. J. Valce
a, dec. civ. nr. 1384/1981). 4 - Relatiile dintre adoptat cu parintii sai firest
i si rudele acestora In aceasta privinta, In vechiul sistem se facea deosebirea
dupa cum ne aflam In cadrul adoptiei cu efecte restranse sau In cadrul adoptiei
cu efecte depline. a. In cadrul adoptiei cu efecte restranse - adoptatul si desc
endentii sai continuau sa pastreze legatura de rudenie cu parintii sai firesti s
i rudele acestora. Potrivit dispozitiilor art. 75, alin. ultim, C. fam., "Infiat
ul si descendentii sai pastreaza toate drepturile si obligatiile izvorate din fi
liatie, fata de parintii firesti si rudele acestora". Prin urmare, legatura de r
udenie fireasca se mentinea, la care se adauga legatura de rudenie civila. De ac
eea, Intre adoptat si adoptator si Intre adoptat si parintii sai firesti existau
anumite drepturi 138 si obligatii paralele; printre acestea se numarau cele pri
vitoare la Intretinere si succesiune. b. In cadrul adoptiei cu efecte depline -
adoptatul rupea orice legatura cu familia sa fireasca, In consecinta drepturile
si Indatoririle izvorate din filiatie Intre cel adoptat (si descendentii sai) si
parintii firesti si rudele acestora Incetau (art. 79, alin. 2, C. fam.). Noua r
eglementare nu mai face aceasta distinctie. Sectiunea a IV-a DREPTURILE SI INDAT
ORIRILE PaRINTESTI 1 - Trecerea drepturilor si Indatoririlor parintesti de la pa
rint ii firesti asupra adoptatorului Asa cum se precizeaza In art. 51 din Legea
nr. 273/2004, "adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si Indatoriril
e parintelui firesc fata de copilul sau". In cazul In care adoptatorul este sotu
l parintelui firesc al adoptatului, drepturile si Indatoririle parintesti se exe
rcita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta. Adoptatul are
fata de adoptator drepturile si Indatoririle de orice natura pe care le are o pe
rsoana fata de parintii sai firesti. In conformitate cu art. 52, adoptatorii vor
informa copilul ca este adoptat, de Indata ce varsta si gradul de maturitate al
e acestuia o permit. In acest scop, adoptatorii si adoptatul au dreptul sa obtin
a din partea autoritatilor competente extrase din registrele publice al caror co
ntinut atesta faptul, data si locul nasterii, dar nu dezvaluie In mod expres ado
ptia si nici identitatea parintilor firesti. Identitatea parintilor firesti ai a
doptatului poate fi dezvaluita Inainte de dobandirea de catre acesta a capacitat
ii depline de exercitiu numai pentru motive medicale, cu autorizarea instantei j
udecatoresti, la cererea oricaruia dintre adoptatori, a adoptatului, sotului sau
descendentilor acestuia ori a reprezentantului unei institutii medicale sau unu
i spital (alin. 3). Dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, adoptatul
poate solicita tribunalului In a carui raza teritoriala se afla domiciliul sau o
ri, In cazul In care el nu are domiciliul In Romania, Tribunalul Bucuresti, 139
sa-i autorizeze accesul la informatiile sale In posesia oricaror autoritati publ
ice cu privire la identitatea parintilor firesti (alin. 4). Instanta citeaza dir
ectia In a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, Oficiul, precum
si orice alta persoana a carei ascultare poate fi utila pentru solutionarea cere
rii si va putea admite cererea daca, potrivit probelor administrate, constata ca
accesul la informatiile solicitate nu este daunator integrarii psihice si echil
ibrului emotional ale solicitantului si daca adoptatul In cauza a beneficiat de
consiliere din partea Directiei (alin. 5).
2 - Adoptia de catre sot a copilului firesc al celuilalt sot Prin adoptia de cat
re sot a copilului firesc al celuilalt sot se legalizeaza de fapt o stare existe
nta. In aceasta situatie, avand In vedere relatiile dintre soti si In scopul men
tinerii unitatii familiei, drepturile si Indatoririle parintesti apartin celui c
are adopta si parintelui firesc casatorit cu acesta; ei le vor exercita In confo
rmitate cu prevederile art. 97 si urm., C. fam. In cazul adoptiei cu efecte depl
ine, parintele firesc pierdea calitatea juridica de parinte, el putea pastra In
continuare exercitiul drepturilor parintesti. Daca adoptia se facea cu efecte re
stranse, parintele firesc nu Inceta de a avea calitatea de parinte al adoptatulu
i, dar el pierdea exercitiul drepturilor parintesti. De regula, parintele firesc
(sotul) consimtea la adoptie, chiar cu efecte depline, pentru a Imparti exercit
iul drepturilor si Indatoririlor parintesti cu sotul cu care traieste In comun (
adoptatorul). 3 - Decaderea adoptatorului din drepturile parintesti Decaderea di
n drepturile parintesti se pronunta la cererea Autoritatii tutelare, de catre in
stanta de judecata, respectiv de catre judecatorie, iar procedura se desfasoara
cu citarea partilor si a Autoritatii tutelare (art. 109, C. fam.). Decaderea ado
ptatorului din drepturile parintesti ne apare ca o sanctiune pentru neIndeplinir
ea ocrotirii parintesti, atunci cand sanatatea ori dezvoltarea fizica a copilulu
i adoptat este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, pr
in purtare abuziva sau neglijenta grava In Indeplinirea Indatoririlor de parinte
, ori daca educarea, Invatatura sau pregatirea profesionala a copilului minor nu
se face In spirit de devotament fata de Romania (art. 109, C. fam.). Pot fi dec
azuti din drepturile parintesti In CONDITIILE sus-mentionate ambii parinti adopt
atori, ori numai unul dintre ei. Decaderea ambilor 140 adoptatori din drepturile
parintesti sau decaderea adoptatorului din aceleasi drepturi, In cazul In care
exista un singur adoptator, nu Inseamna desfacerea adoptiei. Parintele decazut d
in drepturile parintesti are In continuare fata de copil Indatorirea de a-i acor
da Intretinere (art. 110, C. fam.) si dreptul de a avea legaturi personale cu co
pilul, iar daca Imprejurarile care au dus la decadere au Incetat, instanta judec
atoreasca va reda parintelui decazut exercitiul drepturilor parintesti, In CONDI
TIILE art. 112 din Codul familiei. In cazul decaderii ambilor adoptatori din dre
pturile parintesti, ori a decaderii adoptatorului din aceleasi drepturi cand exi
sta un singur adoptator, instanta judecatoreasca ce pronunta decaderea trebuie s
a decida si cu privire la exercitiul drepturilor parintesti pe timpul cat dureaz
a decaderea. In ce priveste copilul adoptat din Romania de catre un cetatean str
ain sau de un cetatean roman cu domiciliul ori resedinta In strainatate, art. 50
, alin. 5, din Legea nr. 273/2004, precizeaza ca efectele adoptiei international
e, ca si efectele In cazul anularii adoptiei internationale asupra cetateniei ad
optatului, sunt cele prevazute de Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republica
ta, cu modificarile si completarile ulterioare. Autoritatile romane abilitate, c
u sprijinul reprezentantelor diplomatice si consulare romane si pe alte cai admi
se de normele internationale, va depune diligentele necesare pe langa autoritati
le sau organele statului al carui cetatean a adoptat un copil roman, pentru ca a
cesta sa beneficieze de garantiile si normele existente In cazul unei adoptii na
tionale. Oficiul Roman pentru Adoptii sau, dupa caz, Directiile pentru protectia
copilului de la domiciliul adoptatului au datoria sa urmareasca evolutia copilu
lui si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi cel putin doi ani dup
a Incuviintarea adoptiei. In acest scop, serviciile publice specializate pentru
protectia copilului sau organismele private autorizate, care au
fost implicate In adoptia copilului, sunt obligate sa le prezinte rapoarte perio
dice, In CONDITIILE stabilite prin hotarare a Guvernul (art. 49 din Legea nr. 27
3/2004). 4 - Adoptatorii divortati Daca sotii adoptatori divorteaza, se aplica I
n privinta relatiilor dintre ei si minorul adoptat, prin asemanare, prevederile
legale cu privire la desfacerea CASATORIEI pentru cazul cand exista copii minori
(art. 42-44, C. fam.). In mod normal, adoptatul este Incredintat unuia dintre a
doptatori, dar, In mod exceptional, pe baza art. 42, alin. 2, 141 C. fam., pentr
u motive temeinice, datorate de cele mai multe ori imoralitatii ori comportarii
adoptatorilor, instanta de judecata poate dispune sa fie Incredintat adoptatul s
i unor rude, ori unor alte persoane, cu consimtamantul acestora sau unor institu
tii de ocrotire. In determinarea interesului copiilor minori, se tine seama de o
serie de factori, printre care: posibilitatile materiale ale parintilor adoptat
ori; posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii
le pot gasi la unii dintre parinti; varsta copilului; comportarea parintilor fat
a de copil Inainte de divort; legaturile de afectiune stabilite Intre copil si f
amilie (T. S., dec. civ. nr. 1465/1962; dec. Indrumare nr. 10/1969). Desigur, se
vor avea In vedere si alti factori, ca de exemplu: sexul copilului, starea sana
tatii lui, serviciul pe care-l au sotii etc.; copilul poate fi Incredintat astfe
l chiar parintelui vinovat de divort, daca interesul copilului o impune. Pentru
a decide cu privire la Incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este
obligata sa asculte pe parinti, Autoritatea competenta si pe copiii care au Impl
init varsta de zece ani. Adoptatorul divortat caruia i s-a Incredintat copilul e
xercita, cu privire la acesta, drepturile parintesti si Indeplineste Indatoriril
e parintesti (art. 43, alin. ultim, C. fam.). Adoptatorul divortat caruia nu i s
-a Incredintat copilul continua a avea dreptul si a fi tinut de Indatorirea de a
creste copilul. Modul de exercitare al acestora este Insa diferit fata de cel a
nterior divortului. In cazul In care copilul a fost Incredintat de instanta de d
ivort unei a treia persoane sau unei institutii de ocrotire, acestea vor avea fa
ta de copil numai drepturile si Indatoririle ce revin parintilor cu privire la p
ersoana acestuia. Adoptatorii continua sa aiba dreptul si Indatorirea de a crest
e copilul. Masurile cu privire la persoana copilului se decid de catre persoana
ori instanta de ocrotire respectiva. 5 - Incredintarea adoptatului unei persoane
ori institutii pentru ocrotirea copilului Aceasta masura se poate dispune nu nu
mai In cazul special prevazut de art. 42-44, C. fam (prevederi legale cu privire
la desfacerea CASATORIEI pentru cazul cand exista copii minori si care se aplic
a si In cazul adoptatorilor divortati), ci si In CONDITIILE prevazute de O. U. G
. nr. 26 /1997 mod., privind ocrotirea anumitor categorii de minori, independent
de desfacerea CASATORIEI prin divort a parintilor adoptatori. Asemenea Incredin
tare se dispune de catre comisia pentru ocrotirea minorilor, atunci cand sanatat
ea adoptatului este primejduita In familia adoptatorului, datorita 142 unor Impr
ejurari care depasesc vointa acestuia, cum este, de exemplu: situatia cand In fa
milia adoptatorului exista o persoana lovita de o boala grava, contagioasa si in
curabila, care ameninta si sanatatea adoptatului minor. In aceasta situatie, ado
ptatul ar putea fi Incredintat In plasament familial parintilor lui firesti. Ind
iferent de situatia In care se Incredinteaza minorul adoptat unei terte persoane
ori institutie pentru ocrotirea copiilor (art. 42-44, C. fam.; Legea nr. 26/199
7 mod.), persoana sau institutia careia i s-a Incredintat minorul adoptat are fa
ta de acesta numai drepturile si Indatoririle ce revin parintilor cu privire la
persoana copilului.
Drepturile si Indatoririle parintilor cu privire la bunurile copilului raman ado
ptatorului, cu exceptia cazului In care s-a dispus decaderea adoptatorului din d
repturile parintesti, cand instanta judecatoreasca este datoare sa decida si cu
privire la reprezentarea minorului ori la Incuviintarea actelor sale, precum si
la administrarea bunurilor acestuia. Deci, adoptatorii continua sa aiba dreptul
si Indatorirea de a creste copilul. In acest scop, ei au dreptul de a avea legat
uri personale cu copilul. Daca persoana ori institutia careia i s-a Incredintat
adoptatul nu Il creste pe acesta asa cum ar trebui, In sensul art. 101, C. fam.,
parintii adoptatori pot cere instantei judecatoresti Incredintarea copilului un
ei alte persoane ori unei institutii de ocrotire. Parintii nu mai exercita paza
si supravegherea asupra copilului. De asemenea, ei nu mai pot exercita dreptul d
e a stabili locuinta copilului si nici dreptul de a cere Inapoierea copilului In
CONDITIILE art. 103, C. fam. Sectiunea a V-a NUMELE DE FAMILIE AL ADOPTATULUI 1
- Numele dobandit de adoptat Potrivit art. 53, alin. 1 din Legea nr. 273/2004,
"adoptatul dobandeste prin adoptie numele adoptatorului". In Codul civil roman d
in 1865 (art. 313), se stipuleaza ca adoptatul adauga la numele sau patronimic n
umele adoptatorului (D. Alexandrescu). Daca adoptia se face de catre doi soti si
acestia au nume de familie comun, adoptatul va purta acest nume, Intocmai dupa
cum copilul din CASATORIA ia numele de familie comun al parintilor (art. 62, ali
n. 1, C. fam.). In acelasi fel se procedeaza si In cazul In care un sot adopta c
opilul 143 celuilalt sot, cu precizarea ca ambii soti sa aiba nume comun. Atunci
cand sotii nu au nume de familie comun se aplica prin asemanare prevederile art
. 62, alin. 2 din Codul familiei, si astfel adoptatorii vor stabili numele pe ca
re adoptatul urmeaza sa-l poarte: numele unuia dintre adoptatori sau numele lor
reunite. Numele adoptatului se stabileste prin Invoiala sotilor si trebuie decla
rat la Incuviintarea adoptiei. In caz ca adoptatorii nu cad de acord cu privire
la acest nume sau nu au un nume de familie comun, va decide instanta de judecata
(art. 53, alin. 2 din Legea nr. 273/2004). Pentru motive temeinice, instanta, I
ncuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu con
simtamantul copilului care a Implinit varsta de 10 ani, poate dispune schimbarea
prenumelui copilului adoptat (alin. 3). In cazul adoptiei unei persoane casator
ite care poarta un nume comun In timpul CASATORIEI, sotul adoptat poate primi In
timpul CASATORIEI numele adoptatorului, cu consimtamantul celuilalt sot, acorda
t In fata instantei care Incuviinteaza adoptia (alin. 4). Pe baza hotararii irev
ocabile de Incuviintare a adoptiei, Serviciul de stare civila competenta va Into
cmi, In CONDITIILE legii, un nou act de nastere al copilului, In care adoptatori
i vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti, dar vechiul act de nastere se va
pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia Intocmirea noului act (art. 53, ali
n. 5 din Legea nr. 273/2004). 2 - Schimbarea numelui de familie al adoptatorului
In cazul In care sotii adoptatori Isi schimba numele de familie, adoptatul mino
r dobandeste si el numele de familie schimbat al adoptatorilor, daca sotii s-au
Inteles In acest sens si s-a facut cerere de schimbare a numelui minorului. Pent
ru minor, cererea de schimbare a numelui de familie se face, dupa caz, de parint
ii adoptatori sau, cu Incuviintarea Autoritatii tutelare, de catre tutore. Cerer
ea se semneaza si de copil daca a Implinit 14 ani. In cazul In care parintii ado
ptatori nu se Inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide Autorit
atea competenta. Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere la sch
imbarea numelui de familie al parintilor adoptatori
sau, pentru motive temeinice, si separat. Daca numai unul dintre sotii adoptator
i Isi schimba numele de familie, sotii se pot Intelege cu privire la numele de f
amilie al minorului care urmeaza a fi purtat, In care scop se va face cerere de
schimbare a numelui copilului. In toate situatiile, organul competent 144 va da
o decizie motivata de admitere ori respingere a cererii de schimbare a numelui d
e familie (art. 53 din Legea nr. 273/2004). 3 - Numele sotului adoptat In vechiu
l sistem, referitor la art. 28 si 79, C. fam., se punea problema de a sti ce num
e va lua sotul care are nume comun cu celalalt sot, dar care era adoptat cu efec
te depline In timpul CASATORIEI. Sotul adoptat ramanea cu numele comun; el nu do
bandea, deci, numele adoptatorului. In cazul In care celalalt sot consimtea, sot
ul adoptat putea dobandi numele de familie al adoptatorului. Daca sotul adoptat
ramanea cu numele comun, iar CASATORIA se desfacea prin divort, acel sot nu lua
numele pe care l-a avut Inainte de CASATORIE, In sensul art. 40, alin. 3, C. fam
., ci numele adoptatorului, deoarece trebuia sa dispara toate urmele rudeniei fi
resti (I. Deleanu). Nimic nu se opunea ca fostul sot adoptat sa poarte, dupa div
ort, In CONDITIILE art. 40, alin. 1 si 2, C. fam., numele comun din timpul CASAT
ORIEI, deci nu numele adoptatorului. Sotul supravietuitor adoptat ramanea cu num
ele comun, neluand numele adoptatorului (dupa decesul celuilalt sot). Sectiunea
a VI-a DOMICILIUL SI LOCUINtA ADOPTATULUI 1 - Domiciliul adoptatului Codul famil
iei nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la domiciliul adoptatului, ceea ce
Inseamna ca In aceasta privinta se vor aplica regulile de Drept comun referitoa
re la domiciliu, respectiv, se vor aplica, prin asemanare, prevederile art. 100
si 102, C. fam., si cele ale Decretului privitor la persoanele fizice si persoan
ele juridice. In consecinta, domiciliul minorului adoptat este la parintii adopt
atori la care locuieste. De asemenea, stabilirea domiciliului aceluia dintre ado
ptatori la care copilul va locui statornic se va face de catre acestia, de comun
acord, sau, In caz de neIntelegere, de catre instanta judecatoreasca, care, asc
ultand Autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a Implinit 10 ani,
va decide, In functie de interesele minorului, la care dintre parintii adoptator
i va fi stabil it domiciliul sau (art. 100, alin. 2 si 3, C. fam.). Daca adoptat
ul a fost Incredintat unei alte persoane, domiciliul sau ramane tot la adoptator
. Aceasta se explica prin faptul ca persoana sau institutia de ocrotire careia i
s-a Incredintat copilul au fata de 145 acesta numai drepturile si Indatoririle
care revin parintilor cu privire la persoana copilului (art. 104, alin. 3, C. fa
m.), In timp ce celelalte drepturi parintesti apartin mai departe adoptatorilor,
care continua sa administreze bunurile copilului si sa-l reprezinte In actele c
ivile, pana la data cand el Implineste varsta de 14 ani (art. 105, alin. 1, C. f
am.). La stabilirea domiciliului copilului minor din CASATORIE, cand parintii su
nt separati In fapt, se tine seama de interesul minorului, iar In situatia mai m
ultor copii, separarea lor trebuie sa constituie o masura extrema (T. S., dec. c
iv. nr. 1019/1977; T. J. Hunedoara, dec. civ. nr. 517/1978 ). In cazul In care n
umai unul dintre parintii adoptatori reprezinta pe adoptat sau Ii Incuviinteaza
actele, domiciliul legal al adoptatului va fi la acela care Il reprezinta sau Il
ocroteste. 2 - Locuinta adoptatului Potrivit art. 100, alin. 1, din Codul famil
iei, "copilul minor locuieste la parintii sai", ceea ce Inseamna ca adoptatul mi
nor va avea locuinta la adoptator sau, dupa caz, la adoptatori. In situatia cand
sotii adoptatori nu locuiesc Impreuna, locuinta adoptatului se va stabili prin
consensul lor, ori, cand nu se Inteleg, de catre instanta de judecata, tinand se
ama de interesele copilului, dupa ce asculta pe parinti si pe copil, daca acesta
a Implinit varsta de zece ani. Este, de asemenea, posibil ca adoptatul sa aiba
o locuinta distincta de cea a adoptatorilor, ca, de exemplu, In ipoteza prevazut
a de art. 102, C. fam., cand Autoritatea competenta poate stabili minorului care
a Implinit 14 ani, la cererea acestuia, o locuinta deosebita de aceea a parinti
lor, daca aceasta masura este ceruta de desavarsirea Invataturii, ori pregatirii
profesionale. Sectiunea a VII-a CETatENIA ADOPTATULUI 1 - Consideratii generale
Institutia juridica a cetateniei nu trebuie confundata cu institutia drepturilo
r si Indatoririlor fundamentale ale cetatenilor. Normele care reglementeaza ceta
tenia stabilesc CONDITIILE In care unei persoane i se recunoaste statutul de cet
atean In temeiul caruia el are toate drepturile si Indatoririle pe care Statul l
e fixeaza cetatenilor sai. In acest sens, trebuie avut In vedere ca majoritatea
drepturilor si obligatiilor 146 cetatenesti consacrate de Constitutie se extind
si asupra unor persoane care nu au statut de cetatean al acestui Stat. Ca instit
utie juridica, cetatenia reprezinta totalitatea normelor ce reglementeaza ansamb
lul de drepturi si Indatoriri stabilite de Constitutie si de legi, care asigura
cetatenilor participarea activa la viata economica, social-politica si culturala
a tarii. Legea nr. 273, din 21 iunie 2004, dispune ca cetatenia adoptatului est
e supusa legii cetateniei romane (art. 42). 2 - Dobandirea cetateniei romane pri
n adoptie In conformitate cu art. 6, din Legea nr. 21, din 1 martie 1991, privin
d cetatenia romana, minorul (persoana sub 18 ani) strain sau fara cetatenie, ado
ptat de un cetatean roman sau adoptat de doi soti cetateni romani, dobandeste ce
tatenia romana. In cazul In care numai unul din soti adoptatori este cetatean ro
man, cetatenia adoptatului minor va fi hotarata de comun acord de catre adoptato
ri. In situatia In care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca com
petenta sa Incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinand se
ama de interesele acestuia. In cazul copilului care a Implinit varsta de 14 ani,
este necesar consimtamantul acestuia. Posibilitatea dobandirii si pierderii cet
ateniei romane ca efect al adoptiei a fost prevazuta pentru prima data In legisl
atia noastra prin Legea 21/1971. Pentru ca adoptatul sa dobandeasca cetatenia ro
mana, legea precizeaza ca el trebuie sa Indeplineasca doua conditii: - sa fie ce
tatean strain; - sa fie minor. Data dobandirii cetateniei romane de catre adopta
tul strain este data Incuviintarii adoptiei si aceasta fiindca dobandirea cetate
niei este un efect al adoptiei, iar efectele adoptiei se produc de la data Incuv
iintarii acesteia. In cazul declararii nulitatii ori anularii adoptiei, copilul
care nu a Implinit varsta de zece ani este considerat ca nu a fost niciodata cet
atean roman, daca domiciliaza In strainatate sau daca paraseste tara pentru a do
micilia In strainatate (art. 7 din Legea 21/1991). 3 - Pierderea cetateniei roma
ne prin adoptie Conform art. 29, alin. 1, din Legea 21/1991, "copilul minor ceta
tean roman, pierde cetatenia romana daca adoptatorii sai, dupa caz, adoptatorul
solicita aceasta In mod expres, iar legea straina prevede dobandirea cetateniei
adoptatorului de catre adoptat". In legatura cu aplicarea acestui text legal, In
literatura de specialitate se fac urmatoarele precizari: 147 a) numai adoptia m
ixta la care adoptatorul este cetatean strain
sau, In cazul sotilor adoptatori, fie ca ambii sunt cetateni straini, fie ca unu
l este cetatean strain si altul apatrid, iar adoptatul este un copil de cetateni
e romana, poate avea ca efect pierderea cetateniei romane; b) cel care pierde ce
tatenia romana printr-o asemenea adoptie mixta poate fi numai adoptatul si In ni
ci un caz adoptatorul; c) adoptatul va pierde cetatenia romana numai daca sunt I
ntrunite cumulativ urmatoarele cerinte: - copilul sa fie minor la data Incuviint
arii adoptiei potrivit legii romane (sub 18 ani); - adoptatorul (sau adoptatorii
, In cazul sotilor) sa solicite In mod expres Incetarea calitatii de cetatean ro
man al adoptatului; - adoptatul sa fie considerat, potrivit legii cetateniei ado
ptatorului, ca a dobandit cetatenia acestuia ori a unuia dintre ei cand au cetat
enii diferite. Constatarea Indeplinirii cerintelor legale pentru ca adoptatul mi
nor sa piarda cetatenia romana si sa dobandeasca cetatenia adoptatorului se face
cu ocazia Incuviintarii adoptiei de catre instanta de judecata. In cazul nulita
tii sau anularii adoptiei, copilul care nu a Implinit varsta de 18 ani este cons
iderat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana (art. 29, alin. 2, din Legea 2
1/1991). 4 - Schimbarea cetateniei adoptatorului Schimbarea cetateniei de catre
adoptator produce asupra cetateniei romane a adoptatului aceleasi efecte ca si I
n cazul parintilor firesti. Dobandirea cetateniei romane de catre adoptator prod
uce efecte asemanatoare asupra cetateniei adoptatului, ca si In cazul parintilor
firesti. Sectiunea a VIII-a INCETAREA ADOPtIEI 1 - Desfiintarea adoptiei Confor
m art. 54, din Legea nr. 273/2004, "adoptia Inceteaza prin desfacerea sau ca urm
are a declararii nulitatii acesteia". Desfiintarea adoptiei consta In suprimarea
legaturilor de rudenie (si implicit a efectelor acestora) care au luat nastere
fara respectarea cerintelor la adoptie privindul pe adoptat si adoptator, fara r
espectarea conditiilor de fond ori de 148 forma ale actului juridic al adoptiei,
ale deciziei de Incuviintare a adoptiei sau ale ambelor acestor acte juridice (
I. Filipescu). Adoptia este supusa desfiintarii atat In cazul In care ea a fost
Incheiata cu Incalcarea unor dispozitii legale a caror nesocotire este sanctiona
ta cu nulitate, cat si In cazul In care ea a fost Incuviintata cu nesocotirea un
or asemenea dispozitii legale (T.M.B., S. civ., dec. nr. 629/1997). Desfiintarea
adoptiei este generica: pe de o parte, In Intelesul ca ea desemneaza atat nulit
atea absoluta, cat si nulitatea relativa a adoptiei, iar pe de alta parte, In In
telesul ca ea priveste atat nulitatea actului juridic al adoptiei, cat si nulita
tea actului juridic de Incuviintare a adoptiei, a deciziei de Incuviintare. Lege
a nr. 273/2004, In art. 57 urm., prevede ca cererile de anulare sau desfacere a
adoptiei urmeaza aceleasi reguli de competenta ca cele pentru Incuviintarea adop
tiei, respectiv judecatoria sau tribunalul In cazul adoptiei unui cetatean roman
de un strain sau cetatean roman cu domiciliul ori resedinta In strainatate. 2 -
Nulitatea adoptiei Conform art. 56, alin. 1, din Legea nr. 273/2004, "adoptia e
ste nula, daca a fost Incheiata In alt scop decat cel al ocrotirii interesului s
uperior al copilului sau cu Incalcarea oricaror conditii de fond sau de forma pr
evazute de lege". Cu toate acestea, instanta va putea respinge cererea de declar
are a nulitatii adoptiei, daca va constata ca mentinerea adoptiei este In intere
sul celui adoptat (alin. 2). Nulitatea adoptiei poate fi absoluta sau relativa.
In determinarea felului nulitatii adoptiei trebuie sa se tina seama, In lipsa un
ei reglementari speciale, de Dreptul comun, aplicat Insa In
CONDITIILE dispozitiilor Codului familiei privind adoptia. Astfel, de exemplu, l
ipsa consimtamantului parintelui firesc al adoptatului nu duce la nulitatea adop
tiei, ci la desfacerea acesteia (T. M. B., S. civ., sent. nr. 350/1997). Cu atat
mai mult, viciul consimtamantului acestei persoane, care Inseamna mai putin dec
at lipsa consimtamantului, nu poate duce la nulitatea adoptiei. Dimpotriva, vici
ul consimtamantului adoptatorului va duce la nulitatea relativa a adoptiei. Lips
a consimtamantului la adoptie a minorului care a Implinit varsta de zece ani atr
age nulitatea absoluta a adoptiei, care nu poate fi acoperita prin darea lui ult
erioara; nulitatea poate fi invocata, deci, din oficiu, precum si de catre orice
persoana interesata (T. S., dec. civ. nr. 1491/1974; C.S.J., S. civ. dec. nr. 3
095/1995; T. M. B., S. civ., sent. nr. 702/1995). 149 Adoptia copilului firesc a
l adoptatorului nu este prohibita In mod expres de lege; Insa, o astfel de adopt
ie este lovita de nulitate absoluta, fiindca nesocoteste Insasi natura instituti
ei, de a carei esenta este transferul drepturilor si Indatoririlor parintesti as
upra unor persoane care nu erau legate de adoptat prin raporturi de filiatie fir
easca (T. S., dec. civ. nr. 30/1973). Alte cazuri mai pot fi: - adoptia Intre fr
ati, Incuviintata cu Incalcarea vechilor dispozitii ale art. 67, alin. 2, Cod. f
am., indiferent daca rudenia colaterala de gradul al doilea a fost sau nu cunosc
uta la data Incuviintarii adoptiei; - adoptia unui sot de catre celalalt sot, ad
optia a doi soti de catre acelasi adoptator, precum si adoptia a doua rude In li
nie dreapta; - adoptia Incuviintata cu nesocotirea cerintelor legale referitoare
la diferenta minima de varsta de 18 ani dintre adoptator si adoptat, daca parti
le au ascuns prin manopere dolosive neIndeplinirea acestei conditii: - adoptia u
nui copil de catre tutorele sau, daca se dovedeste ca s-a urmarit sustragerea tu
torelui de la obligatia de a prezenta periodic dari de seama despre modul cum e
Ingrijit de persoana minorului, precum si despre administrarea bunurilor acestui
a (art. 134, Cod. fam.). Nulitatea absoluta a adoptiei poate fi invocata oricand
, de catre orice persoana care justifica un interes ocrotit de lege In legatura
cu nulitatea adoptiei a carei constatare o cere, cat si de instanta din oficiu (
Fl. Emese; C.S.J., S. civ., dec. nr. 1514/1995). Conform art. 57 din Legea nr. 2
73/2004, "actiunea In declararea nulitatii adoptiei apartine oricarei persoane i
nteresate. Dupa dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu,
actiunea apartine numai acestuia". Cauzele privind declararea nulitatii adoptiei
se judeca cu citarea: a) adoptatorului sau, dupa caz, a familiei adoptatoare; b
) adoptatului care a dobandit capacitate deplina de exercitiu; c) directiei In a
carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, In cazul adoptiilor in
ternationale, a Oficiului. Copilul care a Implinit varsta de 10 ani va fi Intotd
eauna ascultat (art. 58). In ce priveste efectele, art. 59 precizeaza ca In situ
atia Incetarii adoptiei ca urmare a declararii acesteia, adoptatul redobandeste
numele de familie avut Inainte de Incuviintarea adoptiei. 150 Parintii firesti a
i copilului redobandesc drepturile si Indatoririle parintesti daca instanta nu d
ecide instituirea tutelei sau a altor masuri de protectie speciala a copilului,
In CONDITIILE legii. In principiu, ca si In Dreptul comun, nulitatea adoptiei, a
bsoluta sau relativa, produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut
. Cu toate acestea, unele efecte produse In trecut nu pot fi Inlaturate, cum ar
fi, de exemplu, purtarea numelui, prestarea Intretinerii ori ocrotirea minorului
In exercitarea dreptului si Indatoririlor parintesti
de catre adoptator, In ceea ce priveste cetatenia adoptatorului, In sensul mai d
eparte precizat. Efectele nulitatii adoptiei se produc (dupa I. P. Filipescu) as
tfel: a. Rudenia civila. Se considera ca nu a existat nici In trecut. De aceea,
In masura In care s-ar admite declararea nulitatii adoptiei dupa decesul adoptat
orului ori adoptatului, nu se va pune problema succesiunii, deoarece a existat r
udenia civila; dimpotriva, rudenia fireasca a adoptatului se considera ca a exis
tat pentru trecut cu consecintele care decurg din aceasta. b. Daca adoptatul est
e minor, parintii sai firesti redobandesc drepturile si Indatoririle parintesti.
Instanta judecatoreasca hotaraste In interesul adoptatului sa-l Incredinteze un
ei persoane cu consimtamantul acesteia ori unei institutii de ocrotire sau sa in
stituie tutela. In interesul adoptatorului, actele prin care s-a realizat ocroti
rea minorului In trecut raman valabile, deci efectele lor juridice raman neatins
e. c. Adoptatul Isi preia numele avut Inainte de Incheierea adoptiei; solutia va
fi aceeasi pentru sotul si copiii adoptatului, daca au avut nume comun cu el (T
. S., dec. civ. nr. 403/1982); d. Domiciliul si locuinta adoptatului nu vor mai
fi la adoptator dupa declararea nulitatii adoptiei; e. Desi adoptia este declara
ta nula, consideram ca In interesul adoptatului minor prestatiile de Intretinere
nu se restituie; avand In vedere caracterul periodic al Intretinerii, aceste pr
estatii nu se restituie nici In cazul In care ele ar fi fost efecuate In interes
ul adoptatului; f. In ceea ce priveste pe copilul strain adoptat de un cetatean
roman, In cazul nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a Implinit vars
ta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman daca domicili
aza In strainatate ori daca paraseste tara pentru a domicilia In strainatate (ar
t. 7, alin. 1, din Legea 21/1991). Daca adoptatul a Implinit varsta de 18 ani sa
u, fiind sub aceasta varsta, domiciliaza In tara si nu o paraseste, el Isi menti
ne cetatenia romana dobandita prin adoptie, ceea ce Inseamna ca 151 nulitatea ab
soluta ori relativa a adoptiei nu produce efecte asupra cetateniei adoptatului,
In acest caz. In ceea ce priveste pe copilul cetatean roman adoptat de un cetate
an strain, daca se declara nulitatea ori anularea unei asemenea adoptii, copilul
care nu a Implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata c
etatenia romana (art. 29, alin. 2, din Legea 21/1991). Daca fostul adoptat are v
arsta de 18 ani, ramane cu cetatenia straina si, deci, In aceasta situatie, nuli
tatea absoluta ori relativa a adoptiei nu produce efecte asupra cetateniei adopt
atului. In unele situatii deci nulitatea absoluta ori relativa a adoptiei are ef
ecte asupra cetateniei adoptatului, iar In alte situatii nu are asemenea efecte.
3 - Desfacerea adoptiei Prin desfacerea adoptiei se Intelege Incetarea legaturi
lor de rudenie care s-au nascut din adoptie si a efectelor acestora, la data ram
anerii definitive a hotararilor judecatoresti de admitere a actiunii In desfacer
e, pentru ca mentinerea adoptiei nu mai este In interesul adoptatului. In ce pri
veste cauzele de desfacere a adoptiei, deosebim doua situatii: 1. Desfacerea ado
ptiei pentru lipsa consimtamantului parintilor firesti ai copilului la Incheiere
a adoptiei. In acest sens, desfacerea adoptiei se poate obtine daca sunt Indepli
nite urmatoarele cerinte: a. Adoptia a fost Incheiata fara consimtamantul parint
ilor adoptatului. Aceasta presupune ca parintii trebuiau si erau In masura sa co
nsimta la adoptia copilului. Adoptia poate fi desfacuta si In cazul In care numa
i unul dintre parinti a consimtit la adoptie, iar celalalt nu, desi era In masur
a sa consimta. Dupa cum am aratat, In mod normal lipsa consimtamantului parintil
or adoptatului trebuie sanctionata cu nulitatea adoptiei.
b. Actiunea In justitie pentru desfacerea adoptiei apartine numai parintilor. In
cazul In care a lipsit numai consimtamantul unuia dintre parinti, numai acesta
poate cere desfacerea adoptiei. c. Adoptia se poate desface numai daca este In i
nteresul copilului ca el sa se Intoarca la parinti. Daca se va constata ca acel
copil gaseste conditii superioare de dezvoltare fata de acelea de la parintii sa
i, adoptia nu se va putea desface, desi s-a Incuviintat fara consimtamantul pari
ntilor adoptatului. Inseamna ca se poate cere desfacerea adoptiei numai pe timpu
l cat adoptatul este minor. In cazul In care adoptatul a Implinit varsta de zece
ani, se cere si consimtamantul acestuia pentru desfacerea adoptiei; 152 2. Desf
acerea adoptiei pentru cauze care au intervenit ulterior Incuviintarii adoptiei.
In acest sens, adoptia se poate desface In urmatoarele conditii: a. Interesul a
doptatului este In sensul desfacerii adoptiei. Aprecierea acestui interes se fac
e de catre instantele judecatoresti. Considerentele patrimoniale nu trebuie sa f
ie precumpanitoare In aprecierea interesului adoptatului pentru a pronunta desfa
cerea, tot asa cum ele nu sunt precumpanitoare pentru Incheierea adoptiei. In ac
est sens, s-a decis ca adoptia nu poate fi desfacuta pe motivul ca adoptatul ar
putea primi pensie de urmas dupa tatal decedat. b. Desfacerea adoptiei nu poate
fi dispusa daca unicul motiv invocat de adoptat este ca doreste sa revina la num
ele parintilor firesti (T. S., dec. civ. nr. 1538/1971). c. Comportarea delibera
t necorespunzatoare a adoptatorului nu justifica desfacerea adoptiei (T. S., dec
. civ. nr. 978/1970). Despartirea In fapt a parintilor adoptatului nu constituie
prin sine Insasi motiv de desfacere a adoptiei (T. S., dec. civ. nr. 266/1970).
S-a decis de instanta (T. S., dec. civ. nr. 206/1970) ca decesul unuia dintre a
doptatori nu constituie un impediment la introducerea si examinarea actiunii de
desfacere a adoptiei fata de aceasta. Interesul adoptatului trebuie apreciat In
limitele legii. De aceea, adoptia nu poate fi desfacuta, de exemplu, atunci cand
prin aceasta s-ar urmari exceptarea adoptatului de obligatia de Intretinere fat
a de parintii adoptatori. Interesul adoptatului trebuie Inteles nu numai In sens
ul sau moral, ci si In sensul patrimonial, deoarece starea materiala contribuie
la crearea conditiilor In care se poate realiza minorul mai bine (C.S.J., S. civ
., dec. civ. nr. 1514/1995; dec. nr. 830/1996). 3. Actiunea pentru desfacerea ad
optiei poate fi introdusa de urmatoarele persoane si organe: a. Adoptatul Actiun
ea este acordata atat adoptatului minor, cat si celui major (art. 57 din Legea n
r. 273/2004). Actiunea In desfacerea adoptiei poate fi exercitata, daca este In
interesul adoptatului, de catre acesta, chiar daca este major. b. Parintii fires
ti ai adoptatului Acestia pot introduce actiunea, desi nu mai au exercitiul drep
turilor si Indatoririlor parintesti, care au trecut la adoptator, deoarece, In t
emeiul legaturii de sange Intre ei si adoptat, care se mentine, legea le recunoa
ste dreptul de a se interesa de cresterea, educarea si pregatirea profesionala a
copilului lor firesc. Parintii firesti 153 au dreptul de a introduce actiune de
desfacere a adoptiei, fara a deosebi dupa cum aceasta este cu efecte restranse
sau cu efecte depline, deoarece textul nu distinge. c. Institutiile de ocrotire
sunt Indreptatite sa introduca actiunea datorita rolului lor de ocrotire Dreptul
de a promova actiunea In desfacerea adoptiei este recunoscut cat timp adoptatul
este minor, si institutiilor de ocrotire,
precum si organelor administratiei de stat, altele decat organele tutelare. d. O
rganele tutelare Acestea sunt obligate, potrivit art. 108 din Codul familiei, sa
exercite un control efectiv si continuu asupra felului In care parintii Isi Ind
eplinesc Indatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. De aceea, el
e sunt In masura sa aprecieze daca interesul copilului este de a mentine adoptia
. De aici rezulta ca organul tutelar competent este acela de la domiciliul adopt
atului (art. 159, lit. a, din Codul familiei). Daca locuinta adoptatului este di
stincta de domiciliul sau, competenta apartine si organelor tutelare de la locui
nta adoptatului. e. Alte organe ale administratiei de stat Procurorul poate intr
oduce actiunea datorita rolului pe care-l Indeplineste (art. 45 mod. din C. pr.
civ.; C.S.J., S. civ., dec. nr. 547/199; dec. nr. 2055/1993). Adoptatorul nu poa
te introduce actiune pentru desfacerea adoptiei, indiferent de faptele pe care s
e sprijina o asemenea actiune, chiar daca ele au intervenit dupa ce adoptatul a
ajuns la majorat. In cazul In care actiunea a fost introdusa de catre altcineva
decat parintele firesc al adoptatului, s-a decis ca la desfacerea adoptiei trebu
ie sa fie citat acest parinte, care are nu numai dreptul, dar si Indatorirea de
a veghea asupra situatiei copilului, contribuind la pronuntarea unei solutii cat
mai conforme cu interesele acestuia. 4. Conditii comune pentru desfacerea adopt
iei, aplicabile tuturor cauzelor de desfacere Indiferent de CONDITIILE In care a
doptia se desface, Isi gasesc aplicarea urmatoarele reguli: a) adoptia se poate
desface numai prin hotarare judecatoreasca, iar actiunea se introduce, dupa caz,
la judecatoria In circumscriptia careia se gaseste domiciliul adoptatului parat
, fie la tribunal; b) instanta judecatoreasca poate pronunta desfacerea adoptiei
numai dupa ascultarea Autoritatii competente (C.S.J., S. civ., dec. nr. 628/199
7); 154 c) adoptia se poate desface numai daca este In interesul adoptatului. 5.
Situatii speciale privind desfacerea adoptiei a. Desfacerea adoptiei numai fata
de unul dintre adoptatori Prin exceptie de la regula opririi adoptiilor multipl
e, legea admite ca acelasi copil sa fie adoptat de catre sot si sotie concomiten
t sau succesiv. In acest caz, ambii adoptatori au fata de adoptat drepturile si
Indatoririle pe care le au parintii firesti fata de copiii lor, iar neexercitare
a sau exercitarea necorespunzatoare a acestor drepturi poate atrage decaderea di
n drepturile parintesti a adoptatorului culpabil. Daca, Insa, fata de gravitatea
faptelor adoptatorului si a pericolului pe care legaturile sale cu adoptatul le
-ar prezenta pentru cresterea si educarea acestuia, masura decaderii din dreptur
ile parintesti ar aparea ca neIndestulatoare, interesul adoptatului pledeaza far
a Indoiala pentru desfacerea adoptiei fata de acest adoptator. b. Desfacerea ado
ptiei dupa decesul adoptatorului Efectele adoptiei nu Inceteaza In totalitatea l
or prin moartea adoptatorului. Asa fiind, In practica judiciara si In literatura
de specialitate s-a ridicat problema daca, Intr-o asemenea situatie, adoptia ma
i trebuie mentinuta sau daca, dimpotriva, ea trebuie desfacuta si de asta data t
ot interesul adoptatului trebuie sa determine, de la caz la caz, mentinerea sau
desfacerea adoptiei. c. Desfacerea adoptiei dupa decesul adoptatului De principi
u, desfacerea adoptiei nu mai poate fi justificata dupa moartea adoptatului, Int
rucat nu se poate accepta ideea existentei unui interes postum al acestuia. Cu t
oate acestea, daca actiunea In
desfacerea adoptiei a fost pornita Inainte ca adoptatul sa Inceteze din viata, n
e apare indicat ca, de lege ferenda, sa se prevada - ca si In cazul altor actiun
i nepatrimoniale din domeniul relatiilor de familie dreptul mostenitorilor adopt
atului de a continua actiunea pornita de catre acesta. 6. Efectele desfacerii ad
optiei Adoptia se considera desfacuta la data ramanerii definitive a hotararii j
udecatoresti prin care s-a pronuntat desfacerea adoptiei (art. 80 din Legea nr.
273/2004). In acest sens, s-a considerat ca hotararea judecatoreasca prin care s
-a desfacut adoptia Isi produce efectele chiar daca nu s-a facut mentiune pe mar
ginea actului de nastere. Efectele desfacerii adoptiei se produc numai pentru vi
itor, Incepand de la data mentionata (I. Filipescu; C.S.J., S. civ. dec. nr. 248
/1999; dec. nr. 832/1999). 155 Efectele desfacerii adoptiei sunt cu privire la:
a. Rudenie. Rudenia creata prin adoptie Inceteaza; In cazul desfacerii adoptiei
cu efecte depline, reaparea rudenia fireasca. b. Drepturile si Indatoririle pari
ntesti. Desfacerea adoptiei produce efecte cu privire la drepturile si Indatorir
ile parintesti numai daca fostul adoptat este minor. In aceasta situatie, de reg
ula, parintii firesti redobandesc drepturile si Indatoririle parintesti (art. 85
, Codul familiei). In interesul minorului, instanta judecatoreasca poate hotarI
Insa instituirea unei tutele. Aceasta masura se va lua In cazul In care parintii
firesti nu prezinta garantii suficiente pentru a asigura copilului o buna dezvo
ltare fizica, morala si intelectuala. In ambele situatii, efectele desfacerii ad
optiei cu privire la drepturile si Indatoririle parintesti se produc fara a deos
ebi Intre cele doua feluri de adoptie. c. Numele adoptatului Adoptatul pierde nu
mele de familie dobandit prin adoptie si redobandeste numele avut Inainte de Inc
uviintarea adoptiei, instanta judecatoreasca pronuntandu-se In aceasta privinta
(art. 59, alin. 1, din Legea nr. 273/2004). d. Obligatia de Intretinere Prin des
facerea adoptiei, Inceteaza obligatia de Intretinere Intre adoptator si adoptat.
O data cu desfacerea adoptiei, instanta judecatoreasca poate obliga pe adoptato
r sa plateasca adoptatului o pensie de Intretinere cat timp acesta este minor. e
. Cetatenia adoptatului In ceea ce priveste pe copilul strain adoptat de un ceta
tean roman, daca se desface adoptia, copilul care nu a Implinit varsta de 18 ani
pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domiciliaza In
strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia In strainatate (art. 7,
alin. 2, din Legea 21/1991). Daca adoptatul este major sau daca este minor, desf
acerea adoptiei nu produce deci efecte asupra cetateniei adoptatului. In ceea ce
priveste pe copilul roman adoptat de un cetatean strain, daca se desface adopti
a, copilul care nu a Implinit varsta de 18 ani redobandeste cetatenia romana pe
data cand adoptia a fost desfacuta, daca domiciliaza In tara sau daca se reIntoa
rce pentru a domicilia In tara; rezulta ca, In anumite conditii, desfacerea adop
tiei nu produce efecte asupra cetateniei dobandite de un adoptat cetatean roman
de catre un adoptator cetatean strain. 156 Capitolul IV SITUAtIA LEGALa A COPILU
LUI Sectiunea I DREPTURILE COPILULUI - CADRUL LEGAL Legea privind protectia si p
romovarea drepturilor copilului nr. 272 din 21 iunie 2004, publicata In "Monitor
ul oficial" nr. 557 din 23.06.2004, reglementeaza cadrul legal privind respectar
ea,
promovarea si garantarea drepturilor copilului. Conform art. 1, autoritatile pub
lice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice si persoanele
juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte, sa promo
veze si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, In
concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire
la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, si ale
celorlalte acte internationale In materie la care Romania este parte. Aceasta le
ge, orice alte reglementari adoptate In domeniul respectarii si promovarii drept
urilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, Incheiat In ac
est domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al c
opilului (art. 2). Sectiunea a II-a DREPTURILE SI INDATORIRILE PaRINTESTI 1 - Si
tuatia copilului In mediul familial In conformitate cu art. 30 din Legea nr. 272
/2004, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai. Parintii au oblig
atia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare capacitatilor In continu
a dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespu
nzatoare a drepturilor prevazute de lege. 157 Copilul are dreptul sa fie crescut
In conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala
si sociala. In acest scop, parintii sunt obligati: a) sa supravegheze copilul; b
) sa coopereze cu copilul si sa Ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta s
i sa ia In considerare opinia acestuia; d) sa Intreprinda toate masurile necesar
e pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) sa coopereze cu persoanele fiz
ice si persoanele juridice care exercita atributii In domeniul Ingrijirii, educa
rii si formarii profesionale a copilului (art. 32). Copilul nu poate fi separat
de parintii sai sau de unul dintre ei, Impotriva vointei acestora, cu exceptia c
azurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare
si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Servic
iul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depistarea
precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parinti
i sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a
violentei In familie. Orice separare a copilului de parintii sai, precum si oric
e limitare a exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de aco
rdarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent de
osebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie
sau mediere, acordate In baza unui plan de servicii (art. 34). Daca exista moti
ve temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite In
familie, reprezentantii Serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz,
ai Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul
sectoarelor Municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor
si sa se informeze despre felul In care acestia sunt Ingrijiti, despre sanatate
a si dezvoltarea lor fizica, educarea, Invatatura si pregatirea lor profesionala
, acordand, la nevoie, Indrumarile necesare. Directia generala de asistenta soci
ala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca In
situatia In care considera ca sunt Intrunite CONDITIILE prevazute de lege pentru
decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din
exercitiul drepturilor parintesti. 158 Instanta judecatoreasca este singura auto
ritate competenta sa se pronunte, luand In considerare, cu prioritate, interesul
superior al copilului, cu privire la: a) persoana care exercita drepturile si I
ndeplineste obligatiile parintesti In situatia In care copilul este lipsit, temp
orar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai; b) modalitatile In care se exer
cita drepturile si se Indeplinesc obligatiile parintesti; c) decaderea totala sa
u partiala din exercitiul drepturilor parintesti; d) redarea exercitiului dreptu
rilor parintesti (art. 38). Conform art. 39, orice copil care este, temporar sau
definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, In vederea protejarii i
ntereselor sale, nu poate fi lasat In grija acestora are dreptul la protectie al
ternativa. Protectia include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala
, adoptia. In alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea competenta va tin
e seama In mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite continuitati
In educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala s
i lingvistica. 2 - Exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti In conform
itate cu art. 101 si 102 din Codul familiei, drepturile si Indatoririle parintes
ti privesc: unele, persoana copilului, si altele, bunurile acestuia. Privitor la
determinarea drepturilor si Indatoririlor parintesti care apartin fiecareia din
aceste categorii, autorii exprima pareri diferite. Cu privire la persoana copil
ului, retinem pe cea a lui I. Filipescu, potrivit careia acestea sunt: a) dreptu
l si Indatorirea parintilor de a creste copilul; b) dreptul de a lua masuri disc
iplinare; c) dreptul de a cere Inapoierea copilului de la persoana care-l tine f
ara drept; d) dreptul de a avea legaturi personale cu copilul; e) dreptul de a v
eghea la cresterea, educarea, Invatatura si pregatirea profesionala a copilului;
f) dreptul de a stabili locuinta copilului. Drepturile si Indatoririle parintes
ti cu privire la bunurile copilului minor sunt: a) dreptul si Indatorirea de a a
dministra bunurile copilului; 159 b) dreptul si Indatorirea de a reprezenta pe m
inor In actele juridice ori de a-i Incuviinta aceste acte. A. Drepturile si Inda
toririle parintesti cu privire la persoana copilului minor: 1. Dreptul si Indato
ririle parintilor de a creste copilul Art. 101, alin. 1, C. fam., prevede ca par
intii sunt datori sa Ingrijeasca persoana copilului, avand totodata obligatia de
a creste copilul (art. 101, alin. 1, C. fam.), acest din urma text, In continut
ul sau, aratand si In ce consta obligatia de a creste copilul (datoria de a Ingr
iji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului; datoria de a Ingriji de Inva
tatura si pregatirea profesionala a copilului). Indeplinirea Indatoririi parinti
lor de a creste copilul trebuie sa se exercite continuu, ceea ce presupune o sup
raveghere atenta a acestuia. 2. Dreptul si Indatorirea de a Ingriji de sanatatea
si dezvoltarea fizica a copilului Astfel, daca minorul este bolnav, parintii au
dreptul si obligatia de a-l Ingriji si a solicita pentru el asistenta medicala.
In ceea ce-l priveste pe copilul minor pus sub interdictie, In conformitate cu
art. 149, C. fam., tutorele este obligat sa Ingrijeasca de persoana celui
pus sub interdictie, spre a-i grabi vindecarea si a-i Imbunatati CONDITIILE de v
iata, Autoritatea tutelara, de acord cu serviciul sanitar competent si tinand se
ama de Imprejurari, va hotarI daca cel pus sub interdictie va fi Ingrijit la loc
uinta lui ori Intr-o institutie sanitara. 3. Dreptul si Indatorirea de a Ingriji
de educarea copilului In virtutea acestui drept, parintii pot alege pe educator
ii copilului, ori pot Incredinta educatia copilului unei alte persoane sau insti
tutii. In toate cazurile, parintii au dreptul de a supraveghea modul In care se
savarseste educatia copilului. 4. Dreptul si obligatia de a Ingriji, de Invatatu
ra si pregatirea profesionala a copilului 5. Paza si supravegherea copilului - a
re ca obiect apararea copilului de orice primejdie care l-ar putea ameninta In e
xistenta sau sanatatea lui 6. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil In a
cest caz, este vorba de masurile de convingere sau disciplinare luate de parinti
asupra minorului. Dreptul de aplicare a acestor masuri fata de copil trebuie fo
losit In interesul Indreptarii acestuia. Masura care depaseste aceste limite, In
raport cu gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil, justif
ica fie plasamentul familial ori Incredintarea copilului unei persoane, familii
ori institutii de ocrotire (art. 42, C. fam.), fie decaderea din drepturile 160
parintesti (art. 109, C. fam.), fie sanctiunea pentru infractiunea de rele trata
mente aplicate minorului (art. 306, C. pen.). 7. Dreptul de a cere Inapoierea co
pilului de la orice persoana care-l tine fara drept Parintii au dreptul de a cer
e, prin actiune In justitie, Inapoierea copilului de la persoana care-l tine far
a drept (art. 103, alin. 1, C. fam.). In aceasta situatie poate fi atat o persoa
na straina, cat si celalalt parinte, caru ia nu i-a fost atribuit copilului, ca
efect al actiunii de divort (art. 43, alin. 1 , C. fam.), al nulitatii CASATORIE
I (art. 24, alin. 2, C. fam.) ori In cazul copil ului din afara CASATORIEI (art.
65, C. fam.). Dreptul parintelui de a cere Inapoierea copilului este imprescrip
tibil (I. Filipescu; C.S.J, S. civ., dec. nr. 331/1991; dec. nr. 513/1994; dec.
nr. 2687/2003). 8. Dreptul de a consimti la adoptia copilului sau a cere desface
rea adoptiei Acest drept Il au numai parintii firesti ai copilului; parintele ad
optator nu are dreptul de a consimti la adoptia copilului adoptat. 9. Dreptul de
a avea legaturi personale cu copilul Parintii au dreptul de a avea legaturi per
sonale cu copiii sai. Problema unui asemenea drept se pune In mod practic, In ca
zurile In care copilul minor nu se gaseste la parintele sau, si anume: a) In caz
ul divortului, cand copilul este Incredintat unei alte persoane sau institutii d
e ocrotire (C.S.J., S. civ., dec. nr. 320/1994); b) In cazul Incetarii CASATORIE
I In CONDITIILE art. 22, C. fam., cand se aplica, prin asemanare, dispozitiile d
in materia divortului; c) In cazul desfiintarii CASATORIEI, cand se aplica, prin
asemanare dispozitiile din materia divortului (art. 24, alin. 2, C. fam.), In s
ituatia Incredintarii copilului din afara CASATORIEI a carui filiatie a fost sta
bilita de ambii parinti, aplicandu-se, prin asemanare, dispozitiile din materia
divortului (art. 65, C. fam.); d) In cazul Incredintarii copilului unei alte per
soane decat parintii sau unei institutii de ocrotire; e) In cazul decaderii pari
ntelui din drepturile parintesti, sanctiune care poate fi pronuntata de catre in
stanta judecatoreasca
numai Impotriva unuia dintre parinti sau Impotriva ambilor (art. 109, C. fam.),
iar parintele decazut din drepturile parintesti putand avea legaturi personale c
u copilul numai daca Autoritatea tutelara a Incuviintat aceasta cf. art. 111, C.
fam (Mariana Enescu); f) In cazul In care adoptatorul este decazut din drepturi
le parintesti si instanta judecatoreasca a Incredintat pe copil unei alte persoa
ne (art. 76, C. fam.), adoptatorul putand avea legaturi personale cu adoptatul n
umai daca Autoritatea tutelara a Incuviintat aceasta; 161 10. Dreptul de a veghe
a la cresterea, educarea, Invatatura si pregatirea profesionala a copilului, dre
pt ce se pune In aceleasi cazuri cu problema dreptului de a avea legaturi person
ale cu copilul si se rezolva In mod asemanator 11. Dreptul de a stabili locuinta
copilului, care nu trebuie confundata cu domiciliul acestuia, deoarece copilul
locuieste la parintii lui (art. 100, alin. 1, C. fam.). In cazul In care parinti
i nu locuiesc Impreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va
locui copilul. Daca parintii nu cad de acord, In aceasta privinta va decide ins
tanta judecatoreasca, ascultand Autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca a
cesta a Implinit varsta de zece ani, tinand seama de interesele copilului (art.
100, alin. 2 si 3, C. fam.). Autoritatea tutelara poate da Incuviintare copilulu
i care a Implinit varsta de 14 ani, la cererea acestuia, sa aiba locuinta pe car
e o cere desavarsirea Invataturii ori pregatirii sale profesionale (art. 102, C.
fam.). B. Drepturile si Indatoririle parintesti cu privire la bunurile copilulu
i minor 1. Dreptul si Indatorirea de a administra bunurile copilului Potrivit ar
t. 105, alin. 2, C. fam., parintii au dreptul de a administra bunurile copilului
minor, care se face deosebit, dupa cum acesta este sub sau peste 14 ani. 2. Dre
ptul si Indatorirea de a reprezenta pe minor In actele civile ori de a-i Incuvii
nta aceste acte. Pana la varsta de 14 ani, copilul fiind lipsit In Intregime de
capacitatea de exercitiu, este reprezentat de parinti In actele civile. Intre 14
-18 ani, copilul avand capacitatea restransa de exercitiu Isi exercita singur dr
epturile si Isi executa tot astfel obligatiile, Insa numai cu Incuviintarea prea
labila a parintilor (art. 105, C. fam.). Sectiunea a III-a SITUAtIA JURIDICa A C
OPILULUI DIN CASATORIE 1 - Numele In ceea ce priveste numele de familie al copil
ului din CASATORIE, se pot ivi urmatoarele situatii: - parintii au nume comune s
i, potrivit art. 62, alin. 2, din C. fam., copilul din CASATORIE ia, la nastere,
numele comun al parintilor sai; 162 - parintii nu au nume de familie comun si,
In aceasta situatie, copilul dobandeste numele de familie al unuia dintre parint
i sau numele lor reunite, dupa cum se Invoiesc parintii. Numele stabilit In aces
t fel se declara, o data cu nasterea copilului, la Serviciul de stare civila; da
ca parintii nu se Invoiesc cu privire la numele copilului, atunci decide Autorit
atea tutelara de la domiciliul copilului. Numele de familie al copilului gasit,
nascut din parinti necunoscuti, se stabileste prin decizia Primariei din localit
atea In raza caruia a fost gasit copilul (art. 2, alin. 3, din O.G. nr. 41, din
30 ianuarie 2003). Numele de familie al copilului se poate schimba ca o consecin
ta a schimbarii numelui de familie al parintilor pe cale administrativa (art. 3,
6, 7 din O.G. nr. 41/2003). Cererea pentru schimbarea numelui de familie a mino
rului se face, dupa caz, de catre parinti sau tutore. In cazul In care
parintii nu se Inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide Autori
tatea tutelara, tutorele avand nevoie de Incuviintarea acesteia; In toate cazuri
le, daca minorul a Implinit varsta de 14 ani, cererea pentru schimbarea numelui
se semneaza si de el. Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere o
data cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau - pentru motive temeini
ce - separat, si se Inscrie, prin mentiune, pe marginea actului de nastere si a
celui de CASATORIE (art. 8). Starea civila a partilor se poate schimba, asa cum
am vazut, prin desfacerea ori desfiintarea CASATORIEI. Desfacerea CASATORIEI nu
are nici un efect asupra numelui de familie al copilului, care continua a purta
numele de familie avut anterior. Totodata, copilul ramane cu acelasi nume In caz
ul desfiintarii CASATORIEI (art. 23, alin. 2, C. fam.). In alte cazuri, schimbar
ea starii civile a parintilor poate produce, In CONDITIILE legii, efecte cu priv
ire la numele copilului, ca de pilda atunci cand copilul Isi stabileste filiatia
fata de un parinte sau fata de ambii parinti, ori cand se contesta recunoastere
a prin care parintele copilului si-a stabilit filiatia fata de propriul sau pari
nte. Modificarile numelui de familie al parintilor poate produce, In CONDITIILE
legii, efecte asupra numelui de familie al copilului. Cu aceste cazuri nu trebui
confundate acelea In care se schimba starea civila a copilului, care poate avea
efecte, In CONDITIILE legii, asupra numelui acestuia. In astfel de situatii, es
te vorba de modificarea numelui de familie al copilului, care se deosebeste de s
chimbarea numelui pe cale administrativa (I. P. Filipescu). 2 - Cetatenia A. Pot
rivit dispozitiilor legale, cetatenia romana se dobandeste prin nastere, repatri
ere, adoptie, acordare la cerere (Legea 21/1991 mod.). 163 a. Cetatenia romana s
e stabileste prin nastere In urmatoarele conditii: - ambii parinti sunt cetateni
romani, copilul este cetatean roman fie ca s-a nascut pe teritoriul Statului ro
man, fie ca s-a nascut In strainatate (art. 5); - numai unul din parinti este ce
tatean roman, copilul dobandeste cetatenia romana fie ca s-a nascut pe teritoriu
l Statului roman, fie ca s-a nascut In strainatate (art. 5); - parintii copilulu
i sunt necunoscuti, copilul gasit pe teritoriul Statului roman este cetatean rom
an, deoarece se prezuma ca s-a nascut din parinti romani (art. 5, alin. ultim);
cel gasit pe teritoriul strain, daca are parintii necunoscuti, nu are cetatenia
romana. b. Cetatenia romana se poate redobandi prin repatriere (art. 8, alin. 1)
, copilul minor al repatriatului dobandeste cetatenia romana pe data redobandiri
i acesteia de catre parintele sau repatriat, In afara de cazul cand domiciliaza
cu celalalt parinte In strainatate (art. 8). c. Cetatenia romana se dobandeste p
rin adoptie, daca cel putin unul dintre soti care adopta este cetatean roman. Da
ca adoptia se face de catre o singura persoana, aceasta este cetatean roman si,
In toate cazurile, adoptatul cetatean strain sau fara cetatenie nu a Implinit va
rsta de 18 ani (art. 6). d. Cetatenia romana se poate dobandi prin acordare la c
erere (art. 9, 10 si 11, din Legea nr. 21 din 1991), copilul care nu a Implinit
18 ani, nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie, dobandind cetate
nia romana daca domiciliaza pe teritoriul Statului roman cu cel putin unul din p
arinti, iar acesta dobandeste cetatenia romana (art. 16). B. Daca parintii fires
ti pierd cetatenia romana, se deosebesc urmatoarele situatii: a) cetatenia roman
a se pierde prin retragere (art. 15 si 26), si aceasta nu produce nici un efect
asupra cetateniei sotului sau copiilor minori ai persoanei careia i s-a retras c
etatenia (art. 26); b) cetatenia romana se pierde prin aprobarea renuntarii la a
ceasta
(art. 24), si aceasta nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului sau cop
iilor minori (art. 28, alin. 1); c) copilul gasit pe teritoriul Satului roman pi
erde cetatenia romana daca, mai Inainte de a Implini varsta de 18 ani, si-a stab
ilit filiatia fata de ambii parinti, iar acestia sunt de cetatenie straina si da
ca, potrivit legii nationale a parintilor, copilul este considerat ca are aceeas
i cetatenie cu ei sau cel putin cu unul dintre parinti (art. 30); d) copilul min
or cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana daca c
el care adopta solicita aceasta In mod expres si daca adoptatul este considerat,
potrivit legii straine, ca a 164 dobandit cetatenia straina (art. 28, alin. 1);
In cazul nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a Implinit varsta de
18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana, daca domicili
aza In tara sau daca se reIntoarce pentru a domicilia In tara (art. 29, alin. 2)
. C - In situatia copilului cetatean strain sau fara cetatenie care a dobandit c
etatenia romana prin adoptie (art. 7), se fac urmatoarele distinctii: a) In cazu
l nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a Implinit 18 ani este consid
erat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza In strainatate sau
daca paraseste tara pentru a domicilia In strainatate; b) In cazul desfacerii ad
optiei, copilul care nu a Implinit 18 ani pierde cetatenia romana pe data desfac
erii adoptiei, daca domiciliaza In strainatate sau daca paraseste tara pentru a
domicilia In strainatate (cf. Legea nr. 273 din 21 iunie 2004, art. 50, alin. 5)
. 3 - Alte efecte Situatia legala a copilului din CASATORIE poate fi analizata s
i din alte puncte de vedere, respectiv: domiciliul copilului minor, obligatia de
Intretinere dintre parinti si copii minori, dreptul reciproc de mostenire al pa
rintilor si copiilor, dreptul la pensia de urmas etc. Sectiunea a IV-a SITUAtIA
JURIDICa A COPILULUI DIN AFARA CASATORIEI 1- Numele A. In Dreptul pozitiv, princ
ipiul este In aceasta privinta, conform art. 63, C. fam., de asimilare a copilul
ui din afara CASATORIEI cu cel din CASATORIE. Codul familiei cuprinde dispozitii
speciale cu privire la numele copilului din afara CASATORIEI, avand In vedere f
aptul ca parintii acestuia nu sunt casatoriti si au nume de familie deosebite. A
par mai multe situatii: a) copilul Isi stabileste filiatia fata de un singur par
inte (art. 64, alin. 1, C. fam.) si atunci dobandeste numele de familie al parin
telui fata de care filiatia a fost mai Intai stabilita; 165 b) copilul Isi stabi
leste filiatia In mod succesiv fata de ambii parinti (art. 64, alin. 2, C. fam.)
. B. Avand In vedere ca acel copil are numele de familie al parintelui fata de c
are si-a stabilit filiatia mai Inainte, legea dispune ca instanta judecatoreasca
poate Incuviinta pe copil sa poarte numele de familie al celuilalt parinte. In
legatura cu aplicarea acestei dispozitii legale, se pot ivi mai multe situatii:
a) copilul poate primi, din partea instantei judecatoresti, Incuviintarea de a p
urta numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiati
a fie ca filiatia s-a stabilit prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasc
a; b) instanta judecatoreasca nu este obligata sa Incuviinteze pe copil sa poart
e numele de familie al parintelui, In darea solutiei
aceasta urmand sa aiba In vedere interesul copilului; c) copilul poate cere, de
asemenea, Incuviintarea, pe calea unei actiuni In justitie, de a purta numele pa
rintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia. Prezinta deci interes mod
ul In care s-a stabilit filiatia fata de ultimul parinte; daca s-a facut prin re
cunoasterea voluntara, copilul trebuie sa introduca o actiune pentru Incuviintar
ea de a purta numele parintelui fata de care si-a stabilit In urma filiatia sau,
In cazul In care copilul introduce o actiune pentru stabilirea filiatiei fata d
e cel de-al doilea parinte, el poate, totodata, solicita si Incuviintarea instan
tei judecatoresti de a purta numele acestui parinte (I. Filipescu). C - Actiunea
pentru Incuviintarea purtarii numelui este imprescriptibila, deoarece are un ca
racter personal si nepatrimonial, iar legea nu prevede un termen In acest sens,
fapt din care rezulta urmatoarele efecte: a) instanta judecatoreasca poate sa In
cuviinteze pe copil sa poarte numele parintelui, avand numai acest nume, dar nu
sa adauge acest nume la cel pe care-l avea anterior, pentru a avea unul format d
in reunirea celor doua nume; b) Incuviintarea copilului de a purta numele parint
elui nu se face din oficiu, ci la cerere; c) un copil poate purta numele de fami
lie al parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia numai daca exista
In acest sens o hotarare judecatoreasca, instanta judecatoreasca putand da acea
sta 166 Incuviintare fara a fi necesara ascultarea Autoritatii tutelare si nici
acordul parintelui al carui nume ar urma sa-l poarte copilul. d) cand copilul Is
i stabileste filiatia, In acelasi timp, fata de ambii parinti (art. 64, alin. 3,
C. fam.), parintii vor decide, de comun acord, daca acel copil va lua numele de
familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. In cazul In care parintii nu
se Invoiesc cu privire la numele pe care urmeaza sa-l poarte copilul, va decide
Autoritatea tutelara de la domiciliul copilului, dupa ce va asculta pe parinti.
2 - Cetatenia Cetatenia romana se dobandeste si se pierde, In mod corespunzator
, ca si pentru copilul din CASATORIE. 3 - Alte efecte In privinta Incredintarii
copilului din afara CASATORIEI, care si-a stabilit filiatia fata de ambii parint
i, precum si In privinta contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, ed
ucare, Invatatura si pregatire profesionala a unui asemenea copil, se aplica, pr
in asemanare, prevederile art. 42-48 inclusiv din Codul familiei (art. 65, C. fa
m.). In general, In aceasta materie, principiul fundamental Il constituie asimil
area conditiei juridice a copilului din afara CASATORIEI, a carui filiatie a fos
t stabilita prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca, cu situatia legala a
unui copil din CASATORIE (art. 63, Cod. fam., si art. 44, pct. 3, din Constituti
a Romaniei). Principiul este sustinut si completat de dispozitia cuprinsa In art
. 97, Cod. fam., conform careia ambii parinti au aceleasi drepturi si Indatoriri
fata de copiii lor minori, indiferent daca acestia sunt din CASATORIE, din afar
a CASATORIEI sau adoptati (C.S.J. S. civ. dec. nr. 28/1992). Alte elemente ale c
onceptului de situatie legala a copilului, precum domiciliul copilului minor, ob
ligatia legala de Intretinere dintre parinti si copii, urmeaza a fi prezentate l
a capitolul consacrat ocrotirii parintesti. 167 Capitolul V OBLIGAtIA LEGALa DE
INTREtINERE Sectiunea I CONSIDERAtII GENERALE
1 - Notiunea de obligatie legala Obligatia legala de Intretinere este Indatorire
a impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare tr
aiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum si - In cazul obligati
ei de Intretinere a parintilor fata de copiii lor minori - mijloacele pentru edu
care, Invatatura si pregatirea lor profesionala. Fundamentul obligatiei legale d
e Intretinere Il constituie sentimentele de prietenie si afectiune existente Int
re membrii familiei, fiind uneori un efect al rudeniei, alteori un efect al cali
tatii de soti sau uneori relatii asimilate, sub anumite aspecte, cu relatiile de
familie; ea exista numai Intre persoanele determinate de lege (I. P. Filipescu,
I. Dogaru, I. Lipovanu). 2 - Caracterele juridice ale obligatiei de Intretinere
1. Caracterul legal Literatura de specialitate arata ca dispozitiile legale pre
vazute In scopul asigurarii existentei persoanelor aflate In nevoie din cauza in
capacitatii de a munci au un caracter imperativ. In consecinta, obligatia si dre
ptul corelativ la Intretinere nu pot exista decat Intre persoanele si In CONDITI
ILE prevazute de lege. In practica, s-a pus Insa problema daca cel Indreptatit l
a Intretinere ar putea renunta la dreptul la Intretinere. Avand In vedere caract
erul imperativ al normelor ce reglementeaza aceasta institutie, nu se poate renu
nta la acest drept pentru viitor, o asemenea renuntare fiind nula de drept. Se p
oate Insa ca, dupa ce dreptul de Intretinere a luat nastere, titularul acestui d
rept sa nu-l valorifice sau sa nu ceara executarea hotararii de acordare a 168 I
ntretinerii. In consecinta, este valabila renuntarea la dreptul de Intretinere p
entru trecut. 2. Caracterul personal Obligatia de Intretinere are un caracter pe
rsonal, atat cu privire la debitorul, cat si cu privire la creditorul ei. Aceast
a caracteristica atrage dupa sine o serie de consecinte, si anume: a) obligatiei
de Intretinere nu i se pot aplica prevederile Codului civil referitoare la cesi
unea de creanta, novatia prin schimbarea de debitor, ori stipulatia In favoarea
unui tert sau orice alte mijloace prin care s-ar putea schimba debitorul ori cre
ditorul acestei obligatii; b) obligatia de Intretinere Intre soti si Intre fosti
soti nu se transmite la mostenitori, nici activ si nici pasiv; c) creanta de In
tretinere este insesizabila, exceptie fac cazurile cand e urmarita pentru creant
e privilegiate asupra bunurilor mobile; d) conform art. 1147, pct. 3, C. civ., c
reanta de Intretinere este exceptata de la regula compensatiei legale, dar este
posibila o compensatie judecatoreasca (T. S., dec. civ. nr. 737/1978); e) obliga
tia de Intretinere nu poate face obiectul actiunii oblice (art. 974, C. civ.), d
ar creditorii celui obligat o pot folosi pentru a cere reducerea sau sistarea In
tretinerii, In cazuri justificate. 3. Caracterul reciproc Acest caracter rezulta
din prevederile art. 2 si 86, C. fam. Exista Insa si cazuri In care obligatia I
si pierde caracterul de reciprocitate, fiind unilaterala: a) obligatia sotului d
e rea-credinta fata de cel de buna-credinta In cazul CASATORIEI putative (art. 2
4, alin. 1, C. fam.); b) obligatia sotului din vina caruia s-a pronuntat divortu
l, dupa expirarea unui an de la data desfacerii CASATORIEI (art. 41, alin. 2, C.
fam.); c) obligatia sotului divortat si recasatorit fata de celalalt sot divort
at si necasatorit (art. 41, al. ultim); d) obligatia celui care se face vinovat
de fapte grave fata de cel care are Indatorirea de a-i acorda Intretinere (care
nu mai are aceasta
obligatie). 4. Caracterul succesiv Fiind destinata nevoilor actuale ale creditor
ului ei, nevoi care se reInnoiesc zi de zi, In principiu, obligatia de Intretine
re se executa prin prestatii succesive. In consecinta, Intretinerea se acorda de
la data introducerii actiunii. Ea poate fi ceruta si pentru trecut, cand Intarz
ierea introducerii actiunii este imputabila debitorului obligatiei. 169 In princ
ipiu, Intretinerea nu poate fi acordata sub forma unei prestatii unice, deoarece
astfel s-ar nesocoti scopul ei prevazut de lege de a asigura prin prestatii suc
cesive acoperirea cheltuielilor de Intretinere impuse de nevoile curente. Practi
ca judecatoreasca a decis ca partile pot conveni ca pensia datorata de creditor
prin prestatii succesive sa fie Inlocuita cu o depunere globala, anticipata, pen
tru Intreaga perioada pe care instanta stabileste obligatia de Intretinere (T. S
., dec. Indr. nr. 2/1973). In acest fel, creditorul va primi plata esalonat, la
termenele stabilite de instanta. 5. Caracterul divizibil Articolul 92, Codul fam
iliei, face referire la cazul In care mai multe persoane sunt Indreptatite la In
tretinere, In acelasi timp, din partea aceluiasi debitor, care nu-si poate Indep
lini obligatia fata de toate. Intr-o asemenea situatie, instanta judecatoreasca
poate hotarI, In functie de nevoile fiecaruia dintre creditori, fie ca Intretine
rea sa se presteze numai unuia dintre ei, fie sa se Imparta Intre mai multe sau
toate persoanele Indreptatite. In ultimul caz, instanta va stabili cu precizie m
odul de Impartire a Intretinerii Intre creditori. Din aceasta prevedere legala (
art. 92, C. fam.) reiese caracterul divizibil activ al obligatiei de Intretinere
. In ce priveste divizibilitatea obligatiei de Intretinere Intre debitori, In mo
d pasiv, art. 90, alin. 1, C. fam., prevede ca, In situatia In care mai multe pe
rsoane sunt obligate sa Intretina aceeasi persoana, acestea vor contribui, propo
rtional cu mijloacele pe care le au, la plata Intretinerii. 3 - Persoanele Intre
care exista obligatia de Intretinere A. Conform art. 86, C. fam., obligatia de
Intretinere exista Intre urmatoarele categorii de persoane: 1) Intre sot si soti
e; 2) Intre parinti si copii, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din CASATORIE
sau din afara CASATORIEI; 3) Intre adoptator si adoptati; 4) Intre bunici si ne
poti, Insa aici se deosebesc doua situatii: a) daca bunicul este adoptatorul si
nepotul este descendentul adoptatorului, obligatia de Intretinere exista fara a
deosebi Intre felurile adoptiei In vechea reglementare; b) daca bunicul este asc
endentul adoptatorului, respectiv nepotul este adoptatorul, obligatia de Intreti
nere exista numai In cazul adoptiei cu efecte depline In vechea reglementare; 5)
Intre strabunici si stranepoti, caz In care se facea deosebirea: 170 a) daca st
rabunicul este adoptatorul, obligatia de Intretinere exista fara deosebire de fe
lul adoptiei; b) daca strabunicul este ascendentul adoptatorului, obligatia de I
ntretinere exista numai In cazul adoptiei cu efecte depline din vechiul sistem ;
6) Intre frati si surori, fara a deosebi dupa cum sunt din CASATORIE sau din af
ara CASATORIEI; prin frate sau sora se Intelegea si pe adoptat, In cazul adoptie
i cu efecte depline din vechiul sistem. B. Alte persoane prevazute de lege Oblig
atia de Intretinere mai poate exista: a) Intre fostii soti a caror CASATORIE a f
ost desfacuta prin divort (art. 86, alin. 1 si art. 41, alin. 1, C. fam.);
b) Intre fostii soti a caror CASATORIE a fost desfiintata, dar la a carei Inchei
ere cel putin unul dintre ei a fost de buna-credinta (art. 86, alin. 1 si art. 2
4, alin. 1, C. fam.); are dreptul de Intretinere numai sotul de buna-credinta; c
) cel care a luat un copil pentru a-l creste, fara a Intocmi formele cerute pent
ru adoptie, are obligatia de Intretinere fata de acel copil (art. 86, alin. 1, a
rt. 88, C. fam.; art. 51 din Legea nr. 273/2004); d) sotul care a contribuit la
Intretinerea copilului celuilalt sot are obligatie de Intretinere fata de acel c
opil (art. 86, alin. 1 si art. 87, alin. 1, C. fam.); e) copilul astfel Intretin
ut timp de cel putin zece ani va putea fi obligat la Intretinerea parintelui sau
care l-a Intretinut (art. 86, alin. 1 si art. 87, alin. 2, C. fam.); f) mosteni
torii persoanei care a fost obligata la Intretinerea unui minor sau care, fara a
avea obligatia legala, i-a dat acestuia Intretinere, fata de acel minor (art. 8
6, alin. 1 si art. 96, C. fam.). Intretinerea se datoreaza Intr-o anumita ordine
ce trebuie respectata cand se cere Intretinerea prin justitie. Daca persoana ob
ligata la Intretinere, In primul rand, se gaseste In imposibilitatea de a o acor
da, atunci Intretinerea se poate cere de la persoana obligata In ordinea imediat
urmatoare; imposibilitatea de a acorda Intretinerea trebuie sa fie totala. 4 -
Ordinea In care se datoreaza Intretinerea A. Conform art. 89, C. fam., obligatia
de Intretinere opereaza In urmatoarea ordine: 1. Sotii Isi datoreaza Intretiner
ea Inaintea celorlalti obligati. 2.Descendentul este obligat la Intretinere Inai
ntea ascendentului; daca sunt mai multi descendenti si mai multi ascendenti, cel
In grad de 171 rudenie mai apropiata datoreaza Intretinerea Inaintea celui mai
Indepartat. 3. Adoptatorul datoreaza Intretinerea fata de adoptat si descendenti
i acestuia Inaintea parintilor firesti ai adoptatorului la adoptia cu efecte res
transe In vechiul sistem; la adoptia cu efecte depline avea drept la Intretinere
, In primul rand, fata de adoptat, apoi fata de ascendentii acestuia. 4. Fratii
si surorile datoreaza Intretinere, dupa parinti, Insa Inaintea bunicilor. B. Ord
inea In care se datoreaza Intretinere de catre celelalte persoane anume prevazut
e de lege 1. Intre fostii soti, a caror CASATORIE a fost desfacuta prin divort,
In lipsa unor dispozitii legale In aceasta privinta si avand In vedere ca aceast
a obligatie de Intretinere se Intemeiaza pe relatiile de CASATORIE care au exist
at Intre ei, se poate admite ca Intretinerea se datoreaza In aceeasi ordine ca s
i Intre soti. 2. Intre fostii soti a caror CASATORIE a fost desfiintata, Intreti
nerea se datoreaza In aceeasi ordine ca si Intre sotii divortati (art. 24, alin.
1, C. fam.). 3. Cel care a luat un copil pentru a-l creste fara a Indeplini for
mele cerute pentru adoptie are obligatia sa-l Intretina, cat timp este minor, nu
mai daca parintii firesti au murit, sunt disparuti ori In nevoie; In acest caz,
obligatia se situeaza dupa acea a parintilor firesti. 4. Sotul care a contribuit
la Intretinerea copilului celuilalt sot datoreaza Intretinere fata de acel copi
l dupa parintii sai firesti (art. 87, C. fam.). 5. Copilul astfel Intretinut cel
putin zece ani datoreaza Intretinerea fata de sotul parintelui sau care l-a Int
retinut Intr-o ordine care poate fi asimilata cu aceea In care un copil firesc d
atoreaza Intretinere fata de parintele sau; 6. Adoptatorul, In cazul desfacerii
adoptiei, datoreaza Intretinere
fata de adoptat dupa parintii firesti ai acestuia (art. 84, C. fam.). 7. Mosteni
torii persoanei care a fost obligata la Intretinerea unui minor sau care, fara a
avea obligatia legala de Intretinere, i-a dat acestuia Intretinere, datoreaza I
ntretinere fata de acel minor dupa parintii firesti ai acestuia (art. 96, C. fam
.). C. Situatia In care o persoana poate cere prestarea Intretinerii concomitent
si In aceeasi ordine de la mai multe persoane Codul familiei (art. 90, alin. 1)
adopta In acest caz principiul divizibilitatii obligatiei de Intretinere, care
nu se face Insa dupa numarul persoanelor obligate sa o presteze, ci proportional
cu 172 mijloacele pe care le au (T. S., dec. civ. nr. 106/1978). De la acest pr
incipiu, exista doua exceptii, si anume: a. Parintele care are drept la Intretin
ere de la mai multi copii, poate, In caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai
Impotriva unuia dintre ei. Copilul care plateste Intretinerea se poate apoi Int
oarce Impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia (art. 90, alin. 2, C
. fam.); In aceasta situatie, obligatia de Intretinere este solidara; b. Mosteni
torii persoanei care a fost obligata la Intretinerea unui minor sau care i-a dat
Intretinerea fara a avea obligatia legala sunt obligati solidar la Intretinerea
acelui minor daca parintii sai au murit, sunt disparuti sau la nevoie; contribu
tia fiecarui mostenitor este proportionala cu valoarea bunurilor mostenite (art.
96, C. fam.). D. Situatia In care o persoana este obligata sa presteze Intretin
ere In acelasi timp, mai multor persoane Daca acea persoana dispune de mijloace
suficiente, va acorda Intretinere tuturor persoanelor Indreptatite. Daca, Insa,
persoana respectiva se afla In situatia de a nu putea face fata tuturor creditor
ilor, instanta judecatoreasca, tinand seama de nevoile fiecaruia dintre creditor
i, poate hotarI (art. 92, C. fam.) In felul urmator: a) fie ca Intretinerea sa s
e plateasca unei singure persoane; b) fie ca Intretinerea sa se Imparta Intre ma
i multe sau toate persoanele Indreptatite a o primi. Cel Indreptatit la Intretin
ere si care nu a fost satisfacut In tot sau In parte poate solicita Intretinere
de la alte persoane obligate la Intretinere, cu respectarea ordinii prevazute de
lege (art. 89 si 91, C. fam.), asa cum a stabilit si o jurisprudenta constanta
(T. S., dec. civ. 105/1987; C.S.J., S. civ., dec. nr. 1812/1991). Sectiunea a II
-a CONDITIILE IN CARE EXISTA OBLIGATIA DE INTRETINERE 1 - Conditii cu privire la
creditorul obligatiei de Intretinere 1. Starea de nevoie Aceasta este situatia
In care se gaseste o persoana care nu-si poate procura cele necesare traiului. S
e afla In nevoie persoana care nu are venituri - fie dobandite prin munca, fie p
roduse de bunurile sale ori alte bunuri de valoare sau ce depasesc ceea ce Ii es
te necesar 173 existentei, care, eventual, ar putea fi vandute pentru a-si procu
ra cele necesare Intretinerii. Cu exceptia unor situatii speciale privind copiii
minori si soti, creditori ai Intretinerii, o persoana nu poate cere Intretinere
a altcuiva care are venituri, atata timp cat acea persoana are bunuri care nu Ii
sunt neaparat necesare si care deci ar putea fi vandute pentru procurarea celor
necesare traiului. In cazul sotilor, se tine seama atat de bunurile proprii, ca
t si de cele comune In stabilirea starii de nevoie. Mai trebuie retinut urmatoar
ele aspecte: a) continutul acesteia se poate modifica In raport cu nivelul de tr
ai existent;
b) starea de nevoie se apreciaza, uneori (ex.: In cazul fostilor soti), si In ra
port de modul de trai al solicitantului, avut Inainte de cererea de Intretinere,
adica In timpul CASATORIEI sau dupa desfacerea acesteia, desi nu este obligator
iu sa se asigure aceleasi conditii de trai, creditorului Intretinerii, pe care l
e-a avut Inainte (ex.: In timpul CASATORIEI); c) starea de nevoie se determina I
n raport de situatia concreta a persoanei respective (ex.: bolnavul care nu se p
oate Ingriji singur si bolnavul care poate acest lucru); d) starea de nevoie tre
buie dovedita In toate situatiile, chiar si In cazul In care Intretinerea se sol
icita de catre minor de la parintele sau. O particularitate exista In ceea ce pr
iveste notiunea de stare de nevoie a minorului. In aceasta privinta, se deosebes
c doua situatii: a. Minorul cere Intretinere de la parintii sai; el aflandu-se I
n nevoie daca nu are venituri din care sa-si acopere Intretinerea; el se gaseste
In nevoie chiar daca are bunuri care ar putea fi vandute pentru a se face fata
cheltuielilor legate de Intretinerea lui. In situatia In care copilul are venitu
ri proprii, dar nu sunt Indestulatoare pentru a asigura Intretinerea In sensul l
egii, parintii datoreaza copilului Intretinere In completare (art. 107, C. fam.)
. b. Minorul cere Intretinerea de la alte persoane decat parintii sai, situatie
In care starea de nevoie a copilului minor se interpreteaza In sensul Dreptului
comun. In general, minorul se gaseste In nevoie daca nu are venituri ori alte bu
nuri care ar putea fi vandute pentru a-si acoperi cele necesare Intretinerii. 2.
Incapacitatea de a munci In general, aceasta incapacitate provine din boala sau
batranete si poate fi totala sau partiala; dreptul la Intretinere exista In toa
te aceste cazuri. 174 In legatura cu problema daca varsta de pensionare Inseamna
ori nu dovada incapacitatii de munca s-au exprimat mai multe opinii: retinem In
sa, ca regula generala, ca incapacitatea de munca rezulta din Implinirea varstei
de pensionare si, de aceea, persoanele care au Implinit varsta de pensionare po
t cere Intretinerea, avand obligatia de a dovedi incapacitatea lor de munca. De
la conditia incapacitatii de a munci exista o exceptie, si anume, descendentul,
cat timp este minor, are drept la Intretinere, oricare ar fi pricina nevoii In c
are el se afla (art. 86, alin. 3, C. fam.); descendentul minor este deci scutit
de a dovedi ca se afla In nevoie din cauza incapacitatii de a munci. Prin descen
dent se Intelege atat cel din CASATORIE, cat si cel din afara CASATORIEI (art. 6
3, C. fam.), precum si cel adoptat. De asemenea, trebuie socotit descendent copi
lul Intretinut de sotul parintelui sau (art. 87, C. fam.), copilul luat spre cre
stere fara Indeplinirea formelor cerute pentru adoptie si fostul adoptat fata de
fostul adoptator (art. 51 din Legea nr. 273/2004). 3. Conditii speciale pentru
unele categorii de obligatii de Intretinere In anumite cazuri, pe langa cele dou
a obligatii de Intretinere, creditorul obligatiei de Intretinere trebuie sa Inde
plineasca unele cerinte. Astfel: a) In cazul obligatiei de Intretinere Intre fos
tii soti a caror CASATORIE a fost desfacuta prin divort, incapacitatea de a munc
i a celui care solicita Intretinerea trebuie sa intervina In anumite Imprejurari
, si anume: - fie Inainte de Incheierea CASATORIEI; - fie In timpul CASATORIEI;
- fie In decurs de un an de la desfacerea CASATORIEI, Insa, In acest caz, numai
daca incapacitatea de a munci se datoreaza unei Imprejurari In legatura cu CASAT
ORIA;
b) aceleasi dispozitii Isi gasesc aplicare si cu privire la obligatia de Intreti
nere In cazul CASATORIEI putative (art. 24, alin. 1, C. fam.); c) sotul care a I
ntretinut copilul celuilalt sot poate cere, la randul sau, Intretinere de la ace
sta din urma, numai daca i-a acordat Intretinere pe timp de cel putin zece ani.
4. Comportare corespunzatoare regulilor de convietuire sociala In literatura jur
idica s-a exprimat parerea ca cel care se face vinovat fata de cel obligat la In
tretinere de fapte grave ce atrag nedemnitatea succesorala nu are dreptul de a c
ere Intretinerea de la acea persoana. De asemenea, sotul care a parasit locuinta
conjugala In mod nejustificat nu are dreptul de a primi Intretinerea de la cela
lalt sot. 175 2 - Conditii cu privire la debitorul obligatiei de Intretinere O p
ersoana are obligatia de a acorda Intretinere alteia daca Indeplineste urmatoare
le conditii (art. 89 si 94, alin. 1, C. fam.): a. Are mijloace de existenta, adi
ca daca dispune de mijloacele materiale necesare; In stabilirea acestei conditii
, se va tine seama de veniturile si bunurile persoanei respective, precum si de
sarcinile si obligatiile pe care le are. In cazul sotilor, se tine seama de posi
bilitatile aceluia care urmeaza a acorda Intretinerea, iar nu de posibilitatea c
eluilalt sot. b. Sa nu existe alta persoana obligata la Intretinere Inaintea sa,
potrivit ordinii stabilite de lege. Obligatia de Intretinere exista numai daca
sunt Indeplinite atat CONDITIILE In persoana creditorului obligatiei de Intretin
ere, cat si CONDITIILE In persoana debitorului obligatiei de Intretinere. Sectiu
nea a III-a OBLIGATIA DE INTRETINERE INTRE SOTI 1 - Natura obligatiei de Intreti
nere Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca Intre m
embrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.
Toate raporturile de familie dau nastere la o serie de drepturi si Indatoriri, u
na dintre aceste Indatoriri fiind obligatia de Intretinere. Ea este o consecinta
fireasca a raporturilor de familie, avandu-si originea In legaturile afective d
intre membrii aceleiasi familii. Drepturile si Indatoririle familiale nu sunt la
sate Insa la nivelul unor drepturi si obligatii facultative, importanta lor soci
ala deosebita facand ca Dreptul familiei sa reglementeze cu minutiozitate In num
eroase dispozitii obligatia de Intretinere. 2 - Realizarea obligatiei de Intreti
nere In diferite situatii Cand ne referim la obligatia de Intretinere dintre sot
i, nu trebuie sa Intelegem exclusiv Indatorirea pe care acestia o au In virtutea
art. 29 din Codul familiei de a contribui In raport cu mijloacele fiecaruia la
cheltuielile CASATORIEI. Obligatia prevazuta de art. 86, alin. 1 si art. 41, ali
n. 1, din Codul familiei, constituie o aplicare a principiului Inscris In art. 2
9, C. fam., si are un Inteles mult mai larg, cuprinzand Indatorirea personala si
reciproca a sotilor de alimente, locuinta si asistenta medicala. Astfel, daca u
nul dintre soti nu are putinta de a 176 dobandi un castig din munca din cauza in
capacitatii sale de a munci, celalalt sot este dator sa-i acorde Intretinere. Es
te de subliniat faptul ca, prin reglementarea data de art. 89, C. fam., potrivit
caruia "sotii Isi datoreaza Intretinere Inaintea celorlalti obligati", obligati
a de Intretinere Intre soti capata un caracter prioritar, particularizandu-se, a
stfel, fata de obligatia de Intretinere Intre alti membri ai familiei. Ca atare,
daca unul dintre soti se afla In nevoie datorita incapacitatii sale de a munci,
iar celalalt sot este In masura sa-si Indeplineasca obligatia sa, numai acestui
a Ii revine Indatorirea de Intretinere, chiar daca fata de sotul aflat In incapa
citate, ascendentii, descendentii sau colateralii acestuia au aceeasi obligatie.
In realizarea obligatiei de Intretinere pot aparea diferite situatii particulare
, dupa cum sotii au locuinta comuna, sunt despartiti In fapt, ori sunt In timpul
divortului. 3 - Situatia In care sotii au locuinta comuna In situatia In care s
otii au locuinta comuna si raporturile dintre ei se desfasoara normal, realizare
a obligatiei de Intretinere dintre acestia se desfasoara firesc prin ducerea vie
tii In comun, In virtutea obligatiei fiecaruia de a contribui In functie de posi
bilitati la cheltuielile CASATORIEI, pentru Indeplinirea sarcinilor CASATORIEI f
iind afectate si bunurile comune ale sotilor. Uneori, Insa, problema obligatiei
de Intretinere Intre soti se pune si In asemenea situatii, cand unul dintre soti
nu-si Indeplineste aceasta obligatie fata de celalalt sot. In acest caz, sotul
lipsit de Intretinere poate introduce actiune In justitie pentru acordarea Intre
tinerii la care este Indreptatit si care poate fi facuta independent de cererea
de divort. Refuzul unuia dintre soti de a acorda Intretinere celuilalt sot poate
constitui infractiunea de abandon de familie prevazuta de art. 305 mod. din Cod
ul penal. 4 - Situatia In care sotii sunt In fapt despartiti In situatia In care
sotii sunt In fapt despartiti In cadrul aceleiasi locuinte sau In domicilii sep
arate, obligatia de Intretinere a sotilor In timpul CASATORIEI se mentine pe toa
ta durata acesteia. Deci, asa cum am aratat, Intretinerea se poate datora Intre
soti si cand acestia nu sunt despartiti In fapt, practica judiciara a evidentiat
ca de cele mai multe ori cererea pentru acordarea Intretinerii Intre soti este
urmarea despartirii lor In fapt. 177 Parasirea domiciliului de catre unul dintre
soti are relevanta In cadrul acordarii Intretinerii Intre soti, dupa cum a fost
justificata sau nu. Cand parasirea domiciliului de catre unul dintre soti este
justificata de motive temeinice, Intretinerea poate fi ceruta independent de int
roducerea cererii de divort; neacordarea Intretinerii datorate celuilalt sot poa
te Intruni elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie (art.
305 mod., C. pen.) sau In CONDITIILE legii poate fi un motiv temeinic de divort.
In cazul In care, Insa, parasirea domiciliului de catre unul dintre soti nu est
e justificata, celalalt sot nu poate fi obligat sa acorde Intretinere sotului pl
ecat. In sprijinul acestei solutii, In literatura de specialitate se arata ca pr
incipalele motive pentru care sotul care a parasit nejustificat locuinta pierde
dreptul de a primi Intretinere de la celalalt sot sunt: a) pierderea dreptului d
e a primi Intretinere vine ca o sanctiune pentru Incalcarea normelor si principi
ilor de familie si a moralei prin parasirea domiciliului comun; b) calitatea de
sot da nastere atat la drepturi, cat si obligatii: ea poate fi invocata pentru r
eclamarea anumitor drepturi numai atat timp cat si obligatiile sunt respectate;
c) un sot nu poate fi obligat de celalalt sot, care este culpabil de separatia I
n fapt, sa faca fata cheltuielilor de Intretinere a doua locuinte; d) instantele
judecatoresti au obligatia de a declara, la cerere, decaderea dintr-un drept pe
ntru purtare imorala sau alte motive temeinice; e) daca nu ar fi acceptata aceas
ta solutie, s-ar ajunge la situatii care ar nesocoti In mod flagrant normele mor
ale; f) practica judecatoreasca a consacrat aceasta solutie. Practica judiciara
a fost confruntata cu problema sotiei care-si consacra timpul cresterii copiilor
. S-a pus Intrebarea, daca aceasta ocupatie o pune In imposibilitatea de a munci
si, In consecinta, daca are dreptul la Intretinere. Exista pareri In sprijinul
ideii ca sotia care se
ocupa de cresterea si educarea copiilor are dreptul la Intretinere. Majoritatea
autorilor sunt Insa de parere ca In cazul In care o femeie doreste sa se consacr
e cresterii copilului nu se poate da o solutie absoluta, afirmativa, sau negativ
a, ci trebuie distins dupa cum urmeaza: a) cazul In care Ingrijirea pe care treb
uie sa o acorde mama nu poate fi Inlocuita de Ingrijirea data de altcineva; 178
b) cazul In care Ingrijirea materna nu este absolut obligatorie. In prima ipotez
a, situatia mamei poate fi apreciata ca echivalenta cu incapacitatea de a munci;
jurisprudenta arata ca aceeasi solutie se impune si In cazul femeii gravide. In
cea de-a doua ipoteza, instanta va aprecia situatia In functie de elementele de
fapt, unii autori fiind de parere ca trebuie distins daca dorinta mamei de a In
griji copilul se datoreste unor simtaminte materne justificate sau are alt obiec
t. 5 - Obligatia de Intretinere In timpul procesului de divort Aceasta, deoarece
, pana la ramanerea definitiva a hotararii de divort, CASATORIA nu este desfacut
a. Pe perioada cat dureaza divortul, sotii Isi datoreaza Intretinere, cu Indepli
nirea conditiilor de Drept comun; are, deci, dreptul la Intretinere numai sotul
aflat In nevoie, din cauza incapacitatii de a munci. 6 - CASATORIA putativa In c
onformitate cu prevederile art. 23, alin. 1, C. fam., sotul care a fost de buna-
credinta la Incheierea CASATORIEI pastreaza situatia unui sot dintr-o CASATORIE
valabila pana la data la care hotararea prin care s-a constatat ori s-a pronunta
t nulitatea CASATORIEI a ramas definitiva. In consecinta, pana la aceasta data s
otul care a fost de buna-credinta are dreptul la Intretinere In CONDITIILE In ca
re un sot are dreptul la Intretinere de la celalalt sot dintr-o CASATORIE valabi
la. Se poate ivi situatia ca ambii soti sa fi fost de buna-credinta la Incheiere
a CASATORIEI si, In acest caz, obligatia de Intretinere este reciproca. Sectiune
a a IV-a OBLIGATIA DE INTRETINERE INTRE FOSTII SOTI 1 - Natura obligatiei de Int
retinere In raport cu obligatia de Intretinere Intre soti, obligatia de Intretin
ere Intre fostii soti este noua. Aceasta solutie se impune, avand In vedere stip
ulatiile articolului 2 din Codul familiei (sotii sunt datori sa-si acorde unul a
ltuia sprijin moral si material), art. 86, alin. 1 (obligatia de Intretinere exi
sta Intre sot si sotie /.../ si Intre alte persoane prevazute de lege), articolu
l 41, alin. 2-5 (care reglementeaza 179 obligatia de Intretinere Intre sotii div
ortati). Din prevederile legale mentionate rezulta clar ca obligatia de Intretin
ere Intre fostii soti nu este o continuare a Indatoririi de sprijin material pe
care sotii au avut-o In timpul CASATORIEI, ci o obligatie distinct reglementata
de normele Dreptului familiei, fundamentul ei aflandu-se In normele de convietui
re sociala si, ca atare, trebuie stabilita prin hotararea de divort, ori prin al
ta hotarare judecatoreasca ulterioara. 2 - CONDITIILE de existenta a obligatiei
de Intretinere Potrivit art. 86, alin. 2, din C. fam., "are drept la Intretinere
numai acela care se afla In nevoie, neavand putinta unui castig din munca din c
auza incapacitatii de a munci", iar potrivit art. 94, alin 1., C. fam., "Intreti
nerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui
care urmeaza a o plati", mijloace la care se refera si dispozitiile cuprinse In
art. 90, alin. 1, art. 92, alin. 2, din C. fam. Din cuprinsul textelor rezulta c
a, pentru a exista obligatia de Intretinere, trebuie Indeplinite doua conditii,
si anume: ca persoana Indreptatita la Intretinere sa fie In nevoie din cauza inc
apacitatii de
munca si persoana Indatorata sa aiba mijloacele necesare pentru a presta Intreti
nerea. In ce priveste prima conditie, ca sotul creditor sa fie In nevoie din cau
za incapacitatii de munca, s-a aratat ca starea de nevoie poate fi totala sau pa
rtiala. Aprecierea ei se face In raport cu nivelul de trai avut In timpul CASATO
RIEI, dar fara a fi obligatoriu sa se asigure acelasi nivel prin acordarea Intre
tinerii; In cazul In care starea de nevoie este partiala, sotul debitor este tin
ut sa completeze Intretinerea sotului creditor prin contributia sa (T. J. Dolj,
dec. civ. nr. 214/1980). Data fiind conditia ca starea de nevoie sa fie urmarea
incapacitatii de a munci, aceasta incapacitate trebuie sa fi intervenit Inainte
sau In timpul CASATORIEI, indiferent daca este sau nu In legatura cu CASATORIA s
au In termen de un an de la desfacerea CASATORIEI, dar In acest caz sa se datore
ze unei Imprejurari legate de CASATORIE. Cel care solicita pensia de Intretinere
trebuie sa fi avut fata de cel care o acorda o comportare corespunzatoare norme
lor morale. Daca solicitantul se face vinovat de savarsirea unor fapte grave fat
a de sotul sau, poate beneficia de Intretinere de la acesta daca faptele au fost
comise Inainte de divort si au constituit sau au facut parte din motivele de di
vort. Daca asemenea fapte au fost comise In urma desfacerii CASATORIEI, fostul s
ot nu mai are dreptul la Intretinere (T. J. Olt, dec. civ. nr. 447/1982; T. J. T
imis, dec. civ. nr. 1395/1979). 180 Dreptul la Intretinere este pierdut de catre
fostul sot si In caz ca se recasatoreste. Daca, din anumite motive, cea de a do
ua CASATORIE este nula, sotul pastreaza dreptul la acordarea Intretinerii de cat
re fostul sot din prima CASATORIE numai In cazul In care acesta a fost de rea-cr
edinta. Daca a fost de buna-credinta, pierde dreptul la acordarea Intretinerii d
e la celalalt sot si In virtutea faptului ca dobandeste calitatea de sot In cea
de a doua CASATORIE. In ce priveste cea de a doua conditie care face posibila ex
istenta obligatiei de Intretinere, aceea ca fostul sot debitor al obligatiei de
Intretinere sa aiba mijloacele necesare, pentru aceasta trebuie precizat ca dete
rminarea mijloacelor materiale se face avand In vedere atat veniturile din munca
si bunurile fostului sot debitor, cat si eventualele obligatii pe care acesta l
e mai are; el datoreaza pensia de Intretinere chiar si dupa Incheierea unei noi
casatorii cu alta persoana. 3 - Data acordarii Intretinerii In mod firesc, oblig
atia de Intretinere exista de la data Indeplinirii conditiilor aratate mai sus (
art. 94, alin. 1, C. fam.); acordarea Intretinerii Insa se face uneori ulterior
nasterii obligatiei de Intretinere, si anume, la data la care creditorul acestei
obligatii o cere. Astfel, pensia de Intretinere se acorda de la data desfacerii
CASATORIEI, cand Intretinerea s-a cerut prin actiunea de divort sau In cadrul p
rocesului de divort, sau la o data ulterioara divortului, cand s-a formulat de c
atre cel Indreptatit o cerere In acest sens. Practica judiciara a stabilit ca si
majorarea Intretinerii se face dupa aceleasi reguli ca si acordarea ei. 4 - Dur
ata acordarii Durata obligatiei de Intretinere este expres prevazuta de norme le
gale cu caracter imperativ. In acest sens, Decretul nr. 779/1966 stabileste dura
ta obligatiei de Intretinere, deosebind dupa cum divortul a fost pronuntat din v
ina unuia sau a ambilor soti. Astfel, fostul sot, culpabil de desfacerea CASATOR
IEI prin divort, are dreptul la Intretinere de la celalalt sot In cazul In care
Indeplineste CONDITIILE prevazute de lege, pe timp de un an de la data ramanerii
definitive a hotararii de divort, iar celalalt sot beneficiaza de acest drept p
e o perioada nedeterminata. Daca divortul a fost pronuntat din vina ambilor, leg
ea stipuleaza ca fiecare din ei are dreptul la Intretinere In CONDITIILE aratate
pe o perioada nedeterminata.
181 Normele legale ce privesc durata acordarii Intretinerii avand, asa cum am ar
atat, un caracter imperativ, aceasta durata nu se poate micsora sau mari prin co
nventie Intre fostii soti. Unii autori au aratat ca posibila solutia prin care d
urata obligatiei de Intretinere poate fi prelungita In timp prin conventia parti
lor, si anume, ca actul juridic respectiv sa aiba alt titlu decat acela de oblig
atie de Intretinere. In caz contrar, actul ar contraveni dispozitiilor legale si
ar fi, In consecinta, nul. 5 - Ordinea acordarii Dispozitiile legale In vigoare
nu prevad ordinea In care se acorda Intretinerea Intre fostii soti. Avand Insa
In vedere ca aceasta Intretinere are la origine faptul CASATORIEI, In literatura
de specialitate se considera ca, In virtutea raporturilor de CASATORIE anterior
existente Intre soti, acestia Isi datoreaza Intretinere ca si sotii, adica In p
rimul rand. 6 - Situatii particulare Pe timpul acordarii Intretinerii de catre u
nul din fostii soti se pot ivi diferite situatii care prezinta particularitati,
situatii intervenite ca urmare a modificarii cuantumului mijloacelor materiale a
le fostului sot debitor al obligatiei de Intretinere datorata aparitiei unor noi
obligatii In sarcina sa. Astfel, poate aparea situatia In care fostul sot, reca
satorindu-se, sa datoreze simultan Intretinere si fostului sot. In acest sens, i
nstanta va aprecia, In functie de posibilitatile materiale ale debitorului celor
doua obligatii, daca acesta va acorda Intretinere ambilor creditori sau numai u
nuia dintre ei. In cazul In care mijloacele materiale ale debitorului sunt insuf
iciente, instanta poate hotarI, avand In vedere si starea de nevoie In care se g
aseste fiecare dintre creditori, fie ca Intretinerea sa fie acordata numai unuia
dintre ei, fie sa se Imparta Intre acestia, urmand ca fiecare sa-si completeze
Intretinerea de la alta persoana obligata In ordinea urmatoare. Cand mijloacele
debitorului sunt suficiente, el Isi va executa obligatia integral fata de credit
ori, si aceasta chiar si atunci cand, pe langa persoanele aratate, fostul sot da
toreaza Intretinere si altei persoane, Insa Intr-o ordine urmatoare. Aceeasi sol
utie se aplica si In sensul In care cea de a doua CASATORIE a fost putativa, cu
conditia ca sotul debitor sa fi fost de rea-credinta la Incheierea ei. 7 - CASAT
ORIA putativa Facand aplicarea art. 24, alin. 1, din C. fam., In cazul sotului d
e buna-credinta care face cererea de acordare a Intretinerii se aplica prin asem
anare aceleasi dispozitii ca si In cazul divortului. Ca urmare, sotul de buna-cr
edinta In CASATORIA putativa declarata nula are aceeasi 182 situatie cu sotul di
vortat nevinovat de pronuntarea divortului. In ce priveste Intretinerea, daca am
bii soti din CASATORIA putativa anulata au fost de buna-credinta, au drept la In
tretinere ca si fostii soti dupa pronuntarea divortului din vina ambilor. Daca n
umai unul dintre ei a fost de buna-credinta, numai acela are dreptul la Intretin
ere de la declararea nulitatii CASATORIEI pe timp nelimitat. Sectiunea a V-a OBL
IGATIA DE INTRETINERE DINTRE PARINTI SI COPII 1 - Copiii minori si cei majori In
sistemul Codului familiei, sunt Indreptatiti sa primeasca Intretinere copiii fi
resti - indiferent daca sunt din CASATORIE, ori din afara CASATORIEI (art. 63, C
. fam.), adoptati, indiferent daca adoptia era cu efecte depline, ori cu efecte
restranse In vechiul sistem, copiii care au fost Intretinuti de sotul parintelui
lor (art. 87, C. fam.), precum si copiii care au fost luati spre crestere fara
a se Intocmi formele legale pentru adoptie (art. 51, din Legea nr. 273/2004). Tr
ebuie sa facem distinctie Intre obligatia de Intretinere dintre parinti si copii
i minori si aceea dintre parinti si copiii majori. Aceasta distinctie se
impune, dupa opinia lui I. P. Filipescu, din urmatoarele motive: a) starea de ne
voie a copilului se Intemeiaza diferit, dupa cum el este minor sau este major, I
n cazul In care cere Intretinerea de la parintii sai; copilul minor este In nevo
ie daca nu are venituri din munca, indiferent daca are sau nu bunuri care ar put
ea fi vandute, In timp ce copilul major se gaseste In nevoie daca nu are nici ve
nituri din munca, nici bunuri care ar putea fi vandute pentru procurarea sumelor
necesare Intretinerii; b) descendentul minor, cat timp este minor, are drept la
Intretinere de la ascendentul sau, fara a se cere conditia incapacitatii de a m
unci; c) In literatura juridica, s-a pus problema daca obligatia de Intretinere
dintre parinti si copiii minori are sau nu un caracter reciproc, problema care n
u s-a pus pentru obligatia de Intretinere dintre parinti si copiii minori. 183 2
- Reglementarea obligatiei legale de Intretinere Codul familiei reglementeaza o
bligatia legala de Intretinere dintre parinti si copii, In doua texte, astfel: a
) art. 86, alin. 1 - "Obligatia de Intretinere exista Intre sot si sotie, parint
i si copii..."; b) art. 107, alin. 1 - "Copilul minor este Intretinut de parinti
i sai". In ce priveste interpretarea acestor doua texte, In literatura juridica
s-au formulat mai multe opinii. 3 - Debitorul obligatiei legale de Intretinere 1
. Debitorul obligatiei de Intretinere Debitorul obligatiei de Intretinere In sit
uatia amintita sunt parintii (art. 86, alin. 1 si art. 107, alin. 1, C. fam.); p
otrivit art. 97, alin. l, C. fam., parintii au aceleasi drepturi si Indatoriri,
fara a deosebi dupa cum acestia sunt din CASATORIE, din afara CASATORIEI ori ado
ptati. Parintele din afara CASATORIEI datoreaza Intretinere numai daca s-a stabi
lit filiatia fata de el; se poate cere, concomitent, prin actiunea In stabilirea
paternitatii, si pensia de Intretinere, In favoarea copilului minor. In cazul a
doptiei, obligatia de Intretinere In favoarea copilului minor cade In sarcina ad
optatorului numai de la data Incuviintarii adoptiei de catre instanta de judecat
a (art. 73, C. fam.) (I. Filipescu). 2. Cu privire la creditorul obligatiei de I
ntretinere Conform art. 86, alin. 1, si art. 107, alin. 1, din Codul familiei, c
reditorul obligatiei de Intretinere este copilul minor, legiuitorul nu face dist
inctie Intre copilul minor din CASATORIE si cel din afara CASATORIEI; acesta din
urma are dreptul la Intretinere fata de parinte, daca si-a stabilit filiatia si
, de asemenea, are dreptul la Intretinere adoptatul minor. Art. 89, lit. c, din
C. fam., arata ca "cel care Infiaza este obligat la Intretinere, Inaintea parint
ilor firesti", de unde rezulta ca In vechiul sistem In cazul adoptiei cu efecte
restranse, adoptatul avea dreptul la Intretinere, In primul rand, fata de adopta
tor, apoi fata de parintele firesc. Daca adoptator este sotul parintelui firesc,
adoptatul are dreptul la Intretinere fata de ambii (adoptator si parintele fire
sc). In cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul avea dreptul la Intretinere
numai fata de adoptator, nu si fata de parintele firesc (I. Filipescu). Din cele
aratate, rezulta ca este creditor al obligatiei de Intretinere, prevazut de art
. 86, alin. 1 si art. 107, alin. 1, din C. fam., minorul fata de care exista dre
pturile si Indatoririle parintesti. 184 4 - Particularitatile obligatiei legale
de Intretinere 1. Obiectul obligatiei de Intretinere Particularitatea acestei ob
ligatii In raport cu teoria generala a obligatiilor este evidentiata si de obiec
tul sau, care, desi are un caracter determinat, si anume, acela de a asigura exi
stenta creditorului,
sub aspectul cuprinsului se prezinta sub o forma eterogena, In sensul ca privest
e deopotriva hrana, locuinta, Ingrijirea sanatatii, ca si satisfacerea unor nevo
i spirituale. Obiectul Intretinerii pe care parintii o datoreaza copiilor este m
ai complex si presupune nu numai asigurarea a tot ceea ce este necesar traiului,
ci si satisfacerea unor cerinte privind educatia, Invatatura si pregatirea lor
profesionala. In practica judecatoreasca, s-a stabilit, In mod constant, ca acti
unea prin care copilul major, aflat In continuarea studiilor, solicita pensie de
Intretinere de la parintii sai, are la baza tocmai obligatia speciala de educar
e si instruire pe care parintii o au fata de copiii lor (T. J. Brasov, dec. civ.
nr. 1/1971). Cat priveste obiectul Intretinerii pe care copiii o datoreaza pari
ntilor, In mod firesc acesta este limitat, Intrucat consta numai In procurarea m
ijloacelor de subzistenta, ca si a celor necesare satisfacerii cerintelor de ord
in spiritual. 2. Caracterul obligatiei de Intretinere Ca regula generala, obliga
tia de Intretinere are un caracter reciproc, ceea ce Inseamna ca persoanele Intr
e care legea stabileste aceasta obligatie pot pretinde Intretinere, In functie d
e Imprejurarile concrete si de Indeplinirea conditiilor legale. Prin exceptie de
la aceasta regula, obligatia de Intretinere In raporturile dintre parinti si co
piii minori este reciproca numai In masura In care se Intemeiaza pe art. 86, ali
n. 1, C. fam., Obligatia de Intretinere a parintilor fata de copilul minor este
unilaterala, dar numai In privinta cheltuielilor pentru educare, Invatatura si p
regatire profesionala (art. 86, alin. 1 si art. 107, din C. fam.). Sunt situatii
In care obligatia de Intretinere are si un caracter subsidiar, In sensul ca exi
sta numai In cazul In care parintii nu dispun de mijloace materiale, neputand re
aliza venituri din munca datorita unor motive independente de vointa lor (de exe
mplu: parintele se afla In executarea serviciului militar; Intr-o atare situatie
, obligatia de Intretinere a copilului minor revine deopotriva bunicilor paterni
si materni) (C.S.J., S. civ., dec. nr. 1812/1991). 3. CONDITIILE In care exista
obligatia de Intretinere Copilul minor, creditor al obligatiei de Intretinere,
ca orice persoana are drept la Intretinere numai daca se afla In nevoie. 185 Ref
eritor la starea de nevoie a copilului minor, se deosebesc doua situatii: a) cop
ilul cere Intretinere de la parintii sai; b) copilul cere Intretinere de la alte
persoane decat parintii sai. In prima situatie, copilul se gaseste In nevoie, p
utand cere Intretinere de la parintii sai, chiar daca are bunuri care ar putea f
i vandute pentru a face fata cheltuielilor legate de Intretinerea sa. In cea de
a doua situatie, cand minorul cere Intretinere de la alte persoane decat parinti
i sai, starea de nevoie a copilului se interpreteaza In sensul Dreptului comun;
In consecinta, minorul se gaseste In nevoie daca nu are venituri ori alte bunuri
ce ar putea fi vandute pentru a-si acoperi cele necesare traiului. Descendentul
minor are dreptul la Intretinere fara a se cere conditia incapacitatii de a mun
ci, avand drept la Intretinere, oricare ar fi pricina nevoii In care se afla (ar
t. 86, alin. ultim, C. fam.). Prin descendenti se Intelege atat cel din CASATORI
E, cat si cel din afara CASATORIEI (art. 63, C. fam.), precum si cel adoptat. De
asemenea, trebuie socotit descendent copilul Intretinut de sotul parintelui sau
(art. 87, C. fam.), copilul luat spre crestere, fara Indeplinirea formelor ceru
te pentru adoptie (art. 51 din Legea nr. 273/2004) si fostul adoptat fata de fos
tul adoptator (art. 84, C. fam.). 4. Data de la care se datoreaza obligatia de I
ntretinere Obligatia legala de Intretinere este o creanta de un tip special si e
xista independent de vointa persoanelor Intre care este instituita, pentru ca de
anumite legaturi (de cele de CASATORIE, rudenie sau celor asimilate acestora din
urma), legea leaga Insasi existenta obligatiei; ea exista, In puterea legii, di
n momentul nasterii legaturilor ce constituie fundamentul ei. Nu trebuie sa se c
onfunde data de la care se considera ca exista obligatia legala de Intretinere c
u data de la care obligatia intra In actiune. Potrivit legii, Intretinerea se da
toreaza In raport de nevoia celui ce o cere si de mijloacele celui care urmeaza
a o plati (art. 94, alin. 1, C. fam.). Ea se acorda In principiu cu Incepere de
la data cererii, care marcheaza starea de nevoie a solicitantului, iar stabilire
a altei date este conditionata de administrarea unor probe de natura sa justific
e decalarea momentului In care s-a produs aceasta stare (C.S.J., S. civ., dec. n
r. 625/1990; dec. nr. 641/1990; dec. nr. 786/1993). 5. Cuantumul obligatiei de I
ntretinere Art. 94 din Codul familiei contine regula pe baza careia se determina
cuantumul obligatiei de Intretinere: "Intretinerea este 186 datorata potrivit c
u nevoia celui care o cere si mijloacele celui ce urmeaza a o plati" (I. Filipes
cu, V. Zlatescu, T. R. Popescu). Cuantumul Intretinerii se stabileste In functie
de aceste doua criterii; In cazul In care Intretinerea este datorata de catre p
arinti sau adoptator, art. 94, alin. 3, C. fam., stabileste un plafon maxim pana
la care poate fi acordata. Daca parintele este obligat sa presteze Intretinerea
la mai multi copii, instanta va stabili cuantumul Intretinerii pentru fiecare c
opil In parte si durata Intretinerii la care fiecare este Indreptatit; totusi, p
ensia de Intretinere poate fi fixata Intr-o suma globala, atunci cand nevoile co
piilor sunt asemanatoare (T. M. B., S. civ., dec. nr. 1098/1990; C.S.J., S. civ.
dec. nr. 1627/1992). Pentru a presta o pensie de Intretinere diminuata, debitor
ul are posibilitatea sa formuleze o actiune de reducere a sumei de plata stabili
te In sarcina sa. Neintroducerea unei atare cereri o data cu ivirea situatiei ca
re ar justifica reducerea, trebuie considerata ca o acceptare din partea debitor
ului de a plati In continuare pensia nemicsorata pentru perioadele respective; r
educerea sumei de plata nu poate fi obtinuta pe calea contestatiei la executare
Impotriva popririi efectuate de creditorul obligatiei pentru realizarea creantei
sale. Intrucat legea nu face nici o precizare cu privire la veniturile parintel
ui, care urmeaza sa fie obligat la plata pensiei de Intretinere pentru copiii mi
nori, Inseamna ca la calcularea pensiei de catre instanta trebuie luate In consi
derare toate veniturile realizate efectiv, adica nu numai salariul proriu-zis, c
i si sporul de vechime, indemnizatia de conducere si, In genere, orice alte veni
turi care au un caracter permanent. Atunci cand parintele nu dispune de mijloace
materiale pentru a-si Intretine copiii, fiind student la cursurile de zi ale un
ui institut de Invatamant superior, iar pensia de Intretinere a copilului urmeaz
a sa fie suportata de parinti, bursa de studii pe care o Incaseaza parintele, In
calitatea sa de student, nu se considera ca ar constitui un venit, care sa fie
grevat de obligatia de Intretinere, deoarece ea este destinata sa-i asigure bene
ficiarului propria sa existenta. Stabilirea cuantumului obligatiei de Intretiner
e pentru copii se face fara a deosebi Intre copiii din CASATORIE, din afara CASA
TORIEI sau adoptati. 6. Compensarea creantei de Intretinere Obligatia de Intreti
nere are un caracter personal, fiind inseparabil legata de persoana celui Indrep
tatit a o primi, cat si de persoana celui obligat sa o presteze. Din acest carac
ter rezulta ca creanta de Intretinere este exceptata de la regula compensatiei l
egale. Practica judiciara a admis ca poate fi admisa compensatia judiciara Intre
parintii divortati In cazul In care unii copii minori sunt 187 Incredintati unu
i parinte, iar ceilalti celuilalt parinte (T. S., dec. civ. nr. 379/1952; dec. c
iv. nr. 2252/1979). 7. Intelegerile ce pot interveni Intre parinti referitoare l
a
obligatia de Intretinere datorata copiilor minori In situatia In care parintii n
u sunt divortati, ei se pot Intelege cu privire la Intinderea Intretinerii dator
ata minorului, la felul si modalitatile executarii acesteia, precum si la contri
butia fiecaruia; Intelegerea produce efecte fara a avea nevoie de Incuviintarea
instantei judecatoresti sau a altui organ de stat. Parintii se pot Intelege cu p
rivire la contributia fiecaruia la Intretinerea copilului minor si In caz de div
ort; Insa, In aceasta situatie Invoiala produce efecte numai daca este Incuviint
ata de instanta judecatoreasca (I. Filipescu). In principiu, persoana careia i s
-a Incredintat copilul minor spre crestere si educare nu este Indreptatita sa re
nunte la plata pensiei de Intretinere stabilite In favoarea acestuia. Numai In c
azul In care toate nevoile minorului sunt satisfacute prin propriile sale posibi
litati materiale, instanta este Indreptatita sa Incuviinteze Intelegerea partilo
r, potrivit careia Intretinerea copilului va fi suportata exclusiv de acel parin
te. Schimbarea ulterioara a situatiei materiale a parintilor sau a nevoilor mino
rilor poate justifica modificarea Intelegerii sau a hotararii referitoare la cua
ntumul pensiei de Intretinere. 8. Caracterul in solidum al obligatiei de Intreti
nere a parintilor fata de copiii lor minori Obligatia de Intretinere are un cara
cter divizibil, atat activ, cat si pasiv. Legea prevede solidaritatea pasiva In
privinta obligatiei de Intretinere In unele situatii. Astfel conform art. 90, C.
fam., "... daca parintele are drept de Intretinere de la mai multi copii, el po
ate, In caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai Impotriva unuia dintre ei. C
el care a platit Intretinerea se poate Intoarce Impotriva celorlalti, obligati p
entru partea fiecaruia". Obligatia de Intretinere a parintilor fata de copiii lo
r minori nu este solidara, deoarece nu a fost prevazuta In mod expres de lege (a
rt. 1041, C. civ.). Aceasta obligatie produce, Insa, unele efecte asemanatoare c
u solidaritate, fiind o obligatie in solidum. Ambii parinti (daca s-a stabilit f
iliatia fata de ei) sunt obligati, In comun, la Intretinere (art. 101 si 107, C.
fam.), contribuind fiecare, proportional cu mijloacele sale, In vederea asigura
rii egalitatii dintre ei. In raporturile dintre parinti si copiii minori, fiecar
e parinte este tinut pentru tot si poate fi urmarit apoi pentru Intreaga Intreti
nere, ramanand 188 ca prin actiunea In regres sa ceara de la celalalt parinte pa
rtea ce-i revine In suportarea Intretinerii. De aici rezulta, dupa I. Filiescu,
urmatoarele consecinte: a) daca unul dintre parinti nu are mijloacele materiale
pentru a asigura Intretinerea copilului, atunci celalalt parinte este obligat sa
suporte In Intregime obligatia de Intretinere; b) daca unul dintre parinti moar
e, copilul ramane In Intretinerea parintelui care traieste. In acest sens, si in
stantele au apreciat ca obligatia de Intretinere a copiilor fata de parinti, pre
cum si a acestora fata de copiii lor minori este o obligatie in solidum (T. S.,
dec. civ., nr. 675/1969; C. S. J., S. civ., dec. nr. 1812/1992). 9. Copilul care
-si continua studiile ori desavarsirea profesionala dupa Implinirea varstei majo
ratului De principiu, Intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoia celui ce o ce
re si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati (art. 94, alin. 1, C. fam.). Cand
este datorata de parinte, ea se stabileste la o patrime din castigul sau pentru
un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi cop
ii. In cazul In care parintele are de Intretinut doi sau mai multi copii, distri
butia sumei urmeaza a se face In raport cu nevoile concrete ale fiecarui copil I
n parte. Obligatia prevazuta de lege, In art. 101, C. fam., prezinta nu numai un
aspect nepatrimonial, ci si unul patrimonial, constand In
cheltuielile pe care trebuie sa le suporte pentru a-i asigura copilului pregatir
ea necesara. Sub acest aspect, obligatia parintilor este deosebita de obligatia
de Intretinere (art. 86) si, ca atare, nu poate fi limitata pana la majoratul co
pilului, ci dureaza pe toata perioada de timp In care copilul Isi desavarseste s
tudiile, dar nu mai mult de Implinirea varstei de 25 ani, pana la care, In mod n
ormal, un tanar Isi poate termina studiile universitare (C.S.J., S. civ., dec. n
r. 1526/1992; T.M.B., S. civ., dec. nr. 307/1993; dec. nr. 409/1994; C.S.J., S.
civ., dec. nr. 1526/1992; C. A. Ploiesti, dec. nr. 76/1997). Imprejurarea ca dup
a ajungerea la majorat copilul a realizat un timp venituri proprii nu poate cons
titui motiv de neIntelegere a acestei obligatii. Aceasta obligatie a parintilor
fata de copilul devenit major si aflat In continuare la studii este considerata
ca fiind o obligatie de Intretinere pe care continua sa o aiba parintii fata de
copilul lor, iar nu o obligatie speciala, diferita de aceea de Intretinere. Copi
lul devenit major si aflat In continuare la studii, la o scoala militara de la c
are primeste efectele necesare si o solda, In calitate de 189 elev, nu este de n
atura sa-l exonereze pe parinte de obligatia fireasca de Intretinere pentru comp
letarea nevoilor de trai, pana la terminarea studiilor si cel mai tarziu pana la
Implinirea varstei de 25 de ani (art. 86, C. fam.). Imprejurarea ca un copil de
venit major si aflat In continuare de studii frecventeaza cursurile unui institu
t de Invatamant superior particular nu este de natura sa-l exonereze pe parinte
de obligatia de a-i da sprijinul necesar si a-l Intretine, cat timp se afla In n
evoie, Intrucat ceea ce s-ar solicita printr-o eventuala actiune nu este taxa pe
ntru frecventarea unor asemenea cursuri, ci o pensie de Intretinere. Ori, sub ac
est aspect, este indiferent faptul ca institutul de Invatamant superior nu este
de stat, ci particular, esential fiind ca acel copil sa se gaseasca In nevoie si
ca parintele sa-i asigure cele necesare traiului, fara a depasi cuantumul unei
pensii stabilite In CONDITIILE prevazute de lege (art. 94, alin. 3, C. fam.). De
bitorul pensiei de Intretinere care a divortat nu se poate opune la plata pentru
motive care nu au legatura cu obiectul actiunii introduse de copilul devenit ma
jor si aflat In continuare la studii, pe motiv ca, de exemplu, i-o va plati In u
rma litigiului de Impartire a bunurilor comune. Sectiunea a VI-a ALTE OBLIGATII
DE INTRETINERE 1 - Obligatia sotului care a contribuit la Intretinerea copilului
celuilalt sot, fata de acest copil Sediul materiei este cuprins In art. 87, ali
n. 1, C. fam., In care se arata ca "sotul care a contribuit la Intretinerea copi
lului celuilalt sot este obligat sa continue a da Intretinere copilului, cat tim
p acesta este minor, Insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparu
ti, ori sunt In nevoie". In Dreptul nostru, obligatia legala de Intretinere se p
oate Intalni si Intre persoane care nu sunt legate Intre ele nici prin rudenie s
i nici prin adoptie. Sunt minori care, fara a avea calitatea de copii firesti or
i prin adoptie fata d e debitorul obligatiei de Intretinere, au drept de Intreti
nere. In favoarea lor, I n anumite conditii, legea creeaza, In privinta obligati
ei de Intretinere, un regim asemanator cu cel al descendentilor firesti ori cons
iderati astfel prin adoptie (I. Dogaru). Obligatia de acest fel are urmatoarele
caracteristici: a) este conditionata de faptul ca sotul sa fi contribuit la Intr
etinerea copilului celuilalt sot, neputandu-se acorda Intretinerea daca Inainte
de a se cere nu a existat o atare contributie; textul arata, 190
de altfel, ca este vorba de o continuare a Intretinerii, iar nu de acordarea ei;
b) este subsidiara, In sensul ca sotul nu poate fi obligat sa continue prestare
a Intretinerii, decat In cazul cand parintii firesti, ai copilului au murit, sun
t disparuti, ori sunt In nevoie; c) este datorata numai pe timpul minoritatii co
pilului, avand numai rolul sa suplineasca Intretinerea ce trebuie acordata de pa
rintii firesti si, In mod normal, dureaza In tot acest timp; d) are caracter imp
erativ, fiindca instanta judecatoreasca nu are facultatea, ci obligatia de a pro
nunta o hotarare condamnatorie, din moment ce CONDITIILE pentru acordarea ei sun
t Indeplinite. In ce priveste dreptul sotului respectiv de a primi Intretinere d
e la copilul celuilalt sot, art. 87, alin. 2, C. fam., precizeaza: "Copilul va p
utea fi obligat sa dea Intretinere celui care l-a Intretinut timp de 10 ani, ast
fel cum se arata In alineatul precedent". CONDITIILE In care exista acest drept
sunt urmatoarele: a) sotul a Intretinut copilul celuilalt sot singur si din mijl
oace proprii, timp de zece ani. Perioada In care sotul a contribuit la Intretine
rea copilului celuilalt sot, alaturi de acesta din urma sot, nu se ia In calcul
pentru determinarea timpului de zece ani, pentru ca textul de lege spune ca aces
ta trebuie sa presteze Intretinerea singur. Dupa zece ani, obligatia de Intretin
ere dintre sot si copilul celuilalt sot devine reciproca, pana atunci fiind unil
aterala; b) sotul are dreptul de a primi Intretinere de la copilul celuilalt sot
, fie ca are copii firesti, fie ca nu are asemenea copii, deoarece textul nu con
ditioneaza acest drept de inexistenta copiilor firesti. In situatia ca sotul are
copii firesti sau adoptati, problema care se ridica este doar a ordinii In care
se datoreaza Intretinerea; adica: copilul firesc, cel adoptat si abia apoi copi
lul prevazut la art. 87, alin.2, C. fam (T. J. Arges, dec. civ. nr. 700/1976). 2
- Obligatia fata de copilul luat spre crestere, fara Indeplinirea formelor ceru
te pentru adoptie In art. 88, C. fam., abrogat, se preciza ca "cel care a luat u
n copil pentru a-l creste, fara a Intocmi formele cerute pentru Infiere, are obl
igatia sa-l Intretina, cat timp copilul este minor, Insa numai daca parintii fir
esti au murit, sunt disparuti, ori sunt In nevoie". Fundamentul juridic al oblig
atiei de Intretinere, In acest caz, Il constituia relatiile care erau asimilate
cu cele de familie. Din textul de 191 lege putem trage concluzia ca aceasta obli
gatie de Intretinere prezenta o serie de caracteristici specifice: a) era condit
ionata de faptul luarii copilului spre crestere, fara Indeplinirea formelor ceru
te pentru adoptie; b) era subsidiara, caci ea exista numai In cazul In care pari
ntii firesti ai copilului au murit, sunt disparuti, ori In nevoie; c) era datora
ta numai pe timpul In care copilul era minor; d) era imperativa, In sensul ca in
stanta este obligata sa pronunte hotararea de condamnare daca sunt Indeplinite C
ONDITIILE pentru acordarea Intretinerii (cf. si art. 51 din Legea nr. 273/2004).
3 - Obligatia mostenitorului persoanei care a fost obligata la Intretinerea unu
i minor sau care, fara a avea obligatia legala, i-a dat Intretinere De la princi
piul mentionat In art. 95, C. fam., potrivit caruia obligatia de Intretinere est
e netransmisibila si se stinge prin moartea debitorului, s-a prevazut posibilita
tea transmiterii ei, In mod exceptional, numai la mostenitorii persoanei care a
fost obligata la Intretinerea unui minor sau care, In timpul vietii, i-au dat In
tretinere, fara a avea vreo obligatie legala; In aceste situatii, se Incadreaza
cazurile prevazute de art. 87, alin. 1, din C. fam. Masura aceasta este luata ex
clusiv In interesul copilului minor si
dureaza numai pe timpul minoritatii acestuia. Obligatia aceasta are caracter imp
erativ, In sensul ca ea este datorata din moment ce CONDITIILE mentionate In tex
t sunt Indeplinite. Ea este datorata de mostenitorii persoanei care a fost oblig
ata la Intretinerea unui minor sau care a prestat-o benevol, indiferent daca ace
stia sunt mostenitorii legali sau testamentari, Intrucat textul nu face nici o d
istinctie. Obligatia acestora constituie o continuare a obligatiei defunctului d
ebitor si nu se transmite decat In cazul cand au ramas bunuri In mostenire si nu
mai la limita valorii acestor bunuri. Aceasta obligatie, In acelasi timp, este s
ubsidiara, fiindca ea este datorata de mostenitori numai In cazul cand parintii
minorului au murit, sunt disparuti sau In nevoie. Prin art. 96, alin. 2, din Cod
ul familiei, se mentioneaza ca obligatia acestor mostenitori are caracter solida
r, urmand a se aplica prevederile art. 1039 si urm. din Codul civil. 192 Sectiun
ea a VII-a EXECUTAREA INTRETINERII 1- Obiectul obligatiei de Intretinere Normele
Dreptului familiei nu reglementeaza In mod expres obiectul obligatiei de Intret
inere, Insa el este foarte bine delimitat In literatura de specialitate. Intreti
nerea are ca obiect In principal mijloacele necesare asigurarii traiului, consta
nd In alimente, Imbracaminte, locuinta (la nevoie, medicamente sau tratamente pe
ntru Ingrijirea sanatatii) si mijloacele satisfacerii nevoilor culturale, artist
ice, stiintifice si de informare ale celui Indreptatit la acordarea Intretinerii
. 2 - Cuantumul Intretinerii Potrivit art. 94, alin. 1, din Codul familiei, cuna
tumul obligatiei de Intretinere se determina In raport cu mijloacele sotului, or
i fostului sot debitor si cu starea de nevoie a sotului (sau fostului sot) credi
tor al acestei obligatii. Fiind In stricta concordanta cu situatia de fapt In mo
mentul acordarii, cuantumul Intretinerii este diferit de la caz la caz. Codul fa
miliei nu da explicatii privitoare la Intelesul notiunii de "mijloace ale debito
rului Intretinerii". In literatura de specialitate, s-a aratat ca aceasta notiun
e cuprinde totalitatea posibilitatilor materiale de care dispune debitorul, fiin
d incluse aici atat veniturile din munca si mijloacele asimilate acestora, cu ca
racter de continuitate, cat si economiile si bunurile care prisosesc si pot fi v
alorificate pentru prestarea Intretinerii (C. S. J., S. civ. dec. nr. 1627/1992;
C.A. Galati, dec. nr. 78/1993; dec. nr. 352/1994). La stabilirea cuantumului In
tretinerii se vor avea In vedere, pe langa existenta si valoarea mijloacelor mat
eriale ale debitorului, si eventualele sarcini la care este tinut acesta sa faca
fata Intr-o ordine prioritara. Dovada mijloacelor materiale se poate face cu or
ice mijloace de proba, fiind vorba de dovedirea unei stari de fapt. Art. 41, ali
n. 3, din Codul familiei stipuleaza In legatura cu cuantumul Intretinerii ca ace
sta nu poate depasi, In cazul Intretinerii datorate Intre soti, o treime din ven
itul lunar al sotului debitor. In cazul In care veniturile celui care este oblig
at la Intretinere se modifica (cresc sau scad), ori nevoia celui Indreptatit sa
o primeasca se modifica, In virtutea prevederilor 193 art. 94, alin. 2, C. fam.,
instanta judecatoreasca este obligata sa modifice cuantumul Intretinerii In fun
ctie de schimbarile intervenite, putand sa-l mareasca, sa-l micsoreze sau, daca
este cazul, sa hotarasca Incetarea obligatiei de Intretinere. 3 - Modalitati de
executare Obligatia de Intretinere se realizeaza prin prestatii periodice pentru
a putea asigura nevoile permanente ale creditorului ei. In literatura de specia
litate, se arata ca se poate face exceptie de la natura
ei de obligatie de executare succesiva, fiind admisa executarea ei printr-o pres
tatie unica atunci cand aceasta prestatie ofera garantia ca existenta creditorul
ui este asigurata. Potrivit prevederilor art. 93, alin. 2, C. fam., obligatia de
Intretinere poate fi executata In natura, In bani, ori parte In natura si parte
In bani, alegerea modalitatii ramanand la latitudinea instantei de judecata, ca
re trebuie sa aprecieze In functie de particularitatile fiecarui caz In parte. C
and s-a stabilit executarea In natura, practica judiciara arata ca aceasta se fa
ce prin furnizarea celor necesare traiului la locuinta debitorului obligatiei sa
u alta locuinta pusa la dispozitia acestuia de creditorul Intretinerii (T. S., d
ec. civ. nr. 115/1962). Executarea obligatiei de Intretinere In bani se face pri
n plata periodica a unei sume fixe la termenele stabilite prin hotararea instant
ei de judecata. Daca Imprejurarile In care instanta a hotarat acordarea Intretin
erii Intr-o modalitate oarecare dintre cele aratate s-au schimbat, se poate schi
mba si felul executarii Intretinerii. 4 - Incetarea obligatiei de Intretinere In
cazul In care CONDITIILE prevazute de lege nu mai sunt Indeplinite, obligatia d
e Intretinere Inceteaza, dupa cum urmeaza: a. Incetarea starii de nevoie a credi
torului obligatiei de Intretinere (acordarea Intretinerii nu mai este justificat
a) - din art. 86, alin. 2 si art. 94, alin. 1, din C. fam.; b. Incetarea incapac
itatii de munca a creditorului obligatiei de Intretinere (art. 86 si art. 94, al
in. 1, C. fam.) (cand incapacitatea de a munci nu Inceteaza decat partial, oblig
atia nu Inceteaza, dar i se poate modifica proportional cuantumul); c. Mijloacel
e materiale ale debitorului obligatiei nu mai permit acordarea Intretinerii (art
. 94, alin. 2, C. fam.); 194 d. Moartea debitorului sau a creditorului obligatie
i de Intretinere (art. 95, C. fam.) stinge obligatia de Intretinere Intre soti s
au fostii soti, datorita caracterului personal al acestei obligatii. In primele
trei cazuri mentionate, Incetarea obligatiei de Intretinere nu are un caracter d
efinitiv, putandu-se reveni asupra ei In cazul schimbarii conditiilor care au de
terminat-o. In afara de cazurile aratate, legea mai prevede si CONDITIILE specia
le, a caror Incetare duce la stingerea obligatiei de Intretinere. Intre soti, ob
ligatia de Intretinere Inceteaza potrivit art. 86, alin. 1 si art. 41, alin. 1,
Codul familiei, o data cu desfacerea CASATORIEI. In cazul desfacerii CASATORIEI
prin divort, obligatia de Intretinere Intre fostii soti Inceteaza, In afara de s
ituatiile aratate anterior si In urmatoarele cazuri: - creditorul Intretinerii s
e casatoreste (art. 41, alin. 3, C. fam.); - trecerea termenului de un an de la
data desfacerii CASATORIEI prin divort, cand creditorul Intretinerii este sotul
vinovat de desfacerea CASATORIEI (art. 41, alin. 2, Codul familiei). In cazul CA
SATORIEI putative care a fost desfiintata, obligatia de Intretinere dintre fosti
i soti Inceteaza prin recasatorirea creditorului obligatiei (art. 24, alin. 1 si
art. 41, alin. 3, C. fam.). Daca creditorul obligatiei de Intretinere savarsest
e fapte grave Impotriva debitorului, similare cu cele care atrag nedemnitatea su
ccesorala, obligatia de Intretinere Inceteaza. 195 Partea a treia OCROTIREA MINI
RILOR SI A COPIILOR AFLATI IN DIFICULTATE
Capitolul I OCROTIREA MINORULUI Sectiunea I INSTITUTII SI SERVICII DE OCROTIRE A
COPILULUI 1 - Institutii la nivel central Conform art. 100 din Legea nr. 272/20
04, monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de lege si d
e Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ra
tificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul
activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, organ de spe
cialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat I
n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Apararea dr
epturilor si libertatilor copilului In raporturile acestuia cu autoritatile publ
ice cu scopul de a promova si de a Imbunatati conditia copilului se realizeaza s
i prin institutia Avocatului Poporului. 2 - Institutii si servicii la nivel loca
l Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa pro
moveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale,
asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia s
peciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de Ingrijirea parintilor sai
. In acest scop, pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar
fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, co
nsilieri locali, politisti (art. 103). In subordinea Consiliului judetean si, re
spectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti functioneaz
a Comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara
personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale: 196 a) stabilir
ea Incadrarii In grad de handicap si orientarea scolara a copilului; b) pronunta
rea, In CONDITIILE actualei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabi
lirea unei masuri de protectie speciala a copilului; c) solutionarea cererilor p
rivind eliberarea atestatului de asistent maternal; d) alte atributii prevazute
de lege (art. 104) si hotarari ale Guvernului. Serviciul public specializat pent
ru protectia copilului, existent In subordinea consiliilor judetene si a consili
ilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti, precum si Serviciul public d
e asistenta sociala de la nivelul judetelor si sectoarelor Municipiului Bucurest
i se reorganizeaza ca Directie generala de asistenta sociala si protectia copilu
lui. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institut
ie publica cu personalitate juridica, Infiintata In subordinea consiliului judet
ean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti, care
preia, In mod corespunzator, functiile Serviciului public de asistenta sociala
de la nivelul judetului si, respectiv, atributiile Serviciului public de asisten
ta sociala de la nivelul sectoarelor Municipiului Bucuresti (art. 105). Servicii
le publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor,
precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al c
onsiliilor locale comunale Indeplinesc In domeniul protectiei copilului urmatoar
ele atributii: a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea adm
inistrativ-teritoriala, precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, as
igurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor
relevante; b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de famil
ia sa; c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si
/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa; d) elaboreaz
a documentarea necesara pentru acordarea serviciilor si/sau prestatiilor si acor
da aceste servicii si/sau prestatii, In CONDITIILE legii; e) asigura consilierea
si informarea familiilor cu copii In Intretinere asupra drepturilor si obligati
ilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra serviciilor disponibile pe
plan local; 197 f) asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si comb
atere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei I
n familie, precum si a comportamentului delincvent; g) viziteaza periodic la dom
iciliu familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii; h) Inainte
aza propuneri primarului, In cazul In care este necesara luarea unei masuri de p
rotectie speciala, In CONDITIILE legii; i) urmaresc evolutia dezvoltarii copilul
ui si modul In care parintii acestuia Isi exercita drepturile si Isi Indeplinesc
obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie sp
eciala si a fost reintegrat In familia sa; j) colaboreaza cu directia generala d
e asistenta sociala si protectia copilului In domeniul protectiei copilului si t
ransmit acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu. Conf
orm art. 107, pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si p
entru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv
, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii
: a) servicii de zi; b) servicii de tip familial; c) servicii de tip rezidential
. Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacere
a si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea
situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa (art. 108
). Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domic
iliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si Ingrijirea copilului separa
t, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii In CONDITIILE
prezentei legi a masurii plasamentului (art. 104). Serviciile de tip rezidentia
l sunt acele servicii prin care se asigura protectia, cresterea si Ingrijirea co
pilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii
In CONDITIILE prezentei legi a masurii plasamentului. Fac parte din categoria s
erviciilor de tip rezidential centrele de plasament si centrele de primire a cop
ilului In regim de urgenta. Sunt considerate servicii de tip rezidential si cent
rele maternale. Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial s
i pot avea caracter specializat In functie de nevoile copiilor amplasati (art. 1
10). Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau defi
nitiv, de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si, 198 respectiv, consil
iul local al sectorului Municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, In mo
d autonom sau prin asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, pot
rivit nevoilor identificate la nivelul unitatii lor administrativ-teritoriale. I
n functie de nevoile evaluate ale copiilor plasati, Consiliul judetean poate org
aniza si dezvolta si servicii de zi (art. 112). 3 - Organisme private
Organismele private care pot desfasura activitati In domeniul protectiei dreptur
ilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de Dr
ept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate In CONDITIILE legii
. In desfasurarea activitatii lor, organismele private acreditate se supun regim
ului de Drept public, precum si reglementarilor In materie. Organismele private
legal constituite si acreditate pot Infiinta, organiza si dezvolta serviciile de
prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si de protectie speciala
a copilului, numai pe baza licentei eliberate de Autoritatea Nationala pentru Pr
otectia Drepturilor Copilului (art. 114) cf. hotararii Guvernului. Autoritatile
publice sau organismele private autorizate pot Infiinta, organiza si dezvolta se
rvicii de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si servicii de p
rotectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parin
tilor sai, prevazute de actuala lege, numai daca au obtinut licenta de functiona
re pentru serviciul respectiv, eliberata de Autoritatea Nationala pentru Protect
ia Drepturilor Copilului. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Cop
ilului efectueaza inspectii periodice cu privire la modul In care autoritatile p
ublice sau organismele private autorizate respecta standardele prevazute de lege
(art. 116). Prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si protectia s
peciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai
se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul local al comunelor, oraselor si
municipiilor; b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor munici
piului Bucuresti; c) bugetul de stat; d) donatii, sponsorizari si alte forme pri
vate de contributii banesti, permise de lege. Autoritatea Nationala pentru Prote
ctia Drepturilor Copilului poate finanta programe de interes national pentru pro
tectia si 199 promovarea drepturilor copilului din fonduri alocate de la bugetul
de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabi
le, precum si din alte surse, In CONDITIILE legii (art. 118) si hotararilor Guve
rnului. Sectiunea a II-a OCROTIREA PARINTEASCA 1 - Consideratii generale Institu
tia ocrotirii parintesti este tratata In Titlul III, Capitolul I, Sectiunea I di
n Codul familiei, sub denumirea de "Drepturile si Indatoririle parintilor fata d
e copiii minori", precum si prin anumite texte ale Legii nr. 272/2004 privind pr
otectia si promovarea drepturilor copilului, publicata In M. Of. nr. 557, din 23
iunie 2004. Ocrotirea parinteasca reprezinta ansamblul drepturilor si Indatorir
ilor ce revin parintilor fata de copiii lor minori, valabile, In egala masura, p
entru copilul din CASATORIE, pentru cel adoptat, ca si pentru copilul din afara
CASATORIEI, a caror exercitare trebuie s a se faca exclusiv In interesul minorul
ui, cu respectarea independentei patrimoniale In raporturile parintilor cu acest
a si sub Indrumarea si controlul efectiv al Autoritatii tutelare. Aceste dreptur
i si Indatoriri sunt acordate parintilor In vederea cresterii, educarii si forma
rii copilului pentru viata, In conformitate cu interesele sale, cu cele ale fami
liei si ale societati i. In cadrul ocrotirii parintesti, drepturile sunt acordat
e parintilor numai In scopul asigurarii Indeplinirii de catre acestia a Indatori
rilor ce le revin fata de copiii lor minori. Drepturile si Indatoririle parintes
ti privesc atat persoana, cat si patrimoniul minorului. Ele alcatuiesc In totali
tatea lor
continutul ocrotirii parintesti, dar legea le trateaza distinct, deoarece fiecar
e drept sau Indatorire are un specific propriu, reprezinta o manifestare deoseb
ita a acestei ocrotiri; drepturile si Indatoririle parintesti cu privire l a per
soana minorului au o pondere sporita comparativ cu cele referitoare la bunurile
acestuia (I. Filipescu). 2 - Durata ocrotirii parintesti Din textele legale ce r
eglementeaza ocrotirea parinteasca rezulta ca aceasta exista numai pe timpul cat
copilul este minor: ea dureaza de la nasterea copilului pana la varsta majoratu
lui acestuia. Potrivit art. 150 din Codul familiei, chiar minorul pus sub interd
ictie continua sa ramana sub ocrotirea parinteasca pana la data cand devine majo
r, fara 200 a i se numi un tutore, daca la momentul punerii lui sub interdictie
beneficia de o asemenea ocrotire. Art. 8, alin. 2, din Decretul nr. 31/1954 priv
itor la persoanele fizice si juridice, fixeaza varsta majoratului la 18 ani. Pri
n derogare de la aceasta regula, alin. 3 al aceluiasi text dispune ca minorul de
vine major si prin efectul CASATORIEI; aceasta dispozitie legala se refera numai
la minora, deoarece numai In privinta ei exista posibilitatea de a se casatori
la varsta de 16 ani, iar In conditii speciale chiar la varsta de 15 ani (art. 4,
C. fam.). Ocrotirea parinteasca Inceteaza In privinta minorului care se casator
este, deoarece acesta, devenind major prin efectul CASATORIEI, dobandeste capaci
tatea de exercitiu deplina Intocmai ca acela care Implineste varsta majoratului.
In cazul desfacerii CASATORIEI prin divort sau Incetarii acesteia prin decesul
unuia dintre soti, sotul care a Implinit varsta de 18 ani Isi pastreaza deplina
capacitate de exercitiu de vreme ce nu exista o dispozitie legala care sa prevad
a contrariul, deoarece potrivit art. 6, din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de
plina de exercitiu nu se poate pierde decat In cazurile aratate de lege; prin ur
mare, sotul respectiv nu va reintra sub ocrotirea parinteasca (I. P. Filipescu).
Daca nulitatea absoluta sau relativa a CASATORIEI intervine mai Inainte ca unul
dintre soti sa fi Implinit varsta de 18 ani, trebuie distins dupa cum acesta a
fost de buna-credinta sau de rea-credinta cu ocazia Incheierii CASATORIEI: daca
el a fost de buna-credinta, desfiintarea CASATORIEI opereaza, In ce-l priveste,
numai pentru viitor, mentinandu-se valabile efectele produse de acea CASATORIE I
n trecut; In schimb, daca sotul sub 18 ani a fost de rea-credinta la Incheierea
CASATORIEI, desfiintarea acesteia va produce efecte si pentru trecut, CASATORIA
respectiva fiind considerata In privinta lui ca nu a existat niciodata. Pe cale
de consecinta, In primul caz, sotul care nu a Implinit varsta de 18 ani, fiind d
e buna-credinta la Incheierea CASATORIEI ulterior desfiintata, va continua sa-si
pastreze capacitatea de exercitiu deplina dobandita In virtutea acelei casatori
i si nu va reintra sub ocrotire parinteasca; dimpotriva, sotul de rea-credinta s
ub 18 ani pierde, o data cu desfiintarea CASATORIEI, deplinatatea capacitatii de
exercitiu si, ca urmare, reintra sub ocrotire parinteasca. 3 - Principiile ocro
tirii minorului prin parinti Conform art. 6 din Legea nr. 272/2004, respectarea
si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii
: a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului
; 201 b) egalitatea sanselor si nediscriminarea; c) responsabilizarea parintilor
cu privire la exercitarea drepturilor si Indeplinirea obligatiilor parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si ga
rantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisecto
riala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autori
zate; f) asigurarea unei Ingrijiri individualizate si personalizate pentru fieca
re copil; g) respectarea demnitatii copilului; h) ascultarea opiniei copilului s
i luarea In considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de ma
turitate; i) asigurarea stabilitatii si continuitatii In Ingrijirea, cresterea s
i educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala s
i lingvistica, In cazul luarii unei masuri de protectie; j) celeritate In luarea
oricarei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protectiei Impotriva abuzul
ui si exploatarii copilului; l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoar
e la drepturile copilului In corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta
materie. Drepturile acestea sunt garantate tuturor copiilor fara nici o discrimi
nare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta
opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia m
ateriala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere s au de sta
tutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale cop
ilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice al ta dis
tinctie. De dispozitiile legii beneficiaza: a) copiii cetateni romani aflati pe
teritoriul Romaniei; b) copiii cetateni romani aflati In strainatate; c) copiii
fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei; d) copiii care solicita sau benefi
ciaza de o forma de protectie In CONDITIILE reglementarilor legale privind statu
tul si regimul refugiatilor In Romania; e) copiii cetateni straini aflati pe ter
itoriul Romaniei, In situatii de urgenta constatate, In CONDITIILE prezentei leg
i, de catre autoritatile publice romane competente (art. 3). Principiul interesu
lui superior al copilului va prevala In toate demersurile si deciziile care priv
esc copiii, Intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autori
zate, precum si In cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Persoanele a
cestea sunt obligate sa implice familia In toate deciziile, actiunile si masuril
e privitoare la copil si 202 sa sprijine Ingrijirea, cresterea si formarea, dezv
oltarea si educarea acestuia In cadrul familiei. Reglementarea ocrotirii minorul
ui prin parintii sai se bazeaza, dupa parerea doctrinarilor, pe urmatoarele prin
cipii: 1. Potrivit art. 97, alin. 2, din Codul familiei, parintii trebuie sa exe
rcite drepturile si sa Indeplineasca Indatoririle parintesti numai In interesul
minorului. Parintii au drepturi si Indatoriri fata de copilul lor minor, pe prim
ul plan situandu-se Indatoririle parintesti, caci drepturile sunt recunoscute In
vederea Indeplinirii Indatoririlor. Consacrand acest principiu, legiuitorul cre
eaza o importanta garantie juridica menita sa previna ca ocrotirea parinteasca s
a nu fie deturnata de catre parinti de la finalitatea ei In vederea utilizarii s
ale In propriile lor interese si sa asigur e protejarea eficienta a intereselor
minorului Impotriva unor eventuale abuzuri ale parintilor. Cat priveste expresia
"interes al copilului minor", aceasta semnifica, pe de o parte, un interes obst
esc care se reflecta In modul cum trebuie sa fie crescuti si educati copiii de c
atre parinti, iar pe de alta parte, include un interes personal concret al minor
ului. Instantele judiciare au apreciat ca notiunea de "interes al minorului" se
defineste prin prisma obligatiei legale
a parintilor de a creste copilul, Ingrijind de sanatatea sa fizica, morala si in
telectuala; aprecierea interesului minorului se va face In cadrul dispozitiilor
legale. Uneori, Insasi legea face precizari cu privire la continutul concret al
notiunii de "interes al copilului minor" (T. S. dec. civ. nr. 331/1970). 2. Din
coroborarea art. 101 si 108 din Codul familiei cu prevederile din cap. VII al Le
gii nr. 272/2004 rezulta ca exercitarea drepturilor si Indeplinirea Indatoririlo
r parintesti se fac sub Indrumarea si controlul efectiv si continuu al autoritat
ilor abilitate, In scopul asigurarii unei cat ma i depline ocrotiri a minorului.
Acest principiu constituie, de asemenea, o garantie ca exercitarea drepturilor
si Indeplinirea obligatiilor parintesti se face numai In interesul minorului. 3.
Un alt principiu al ocrotirii parintesti este consacrat prin art. 106 din Codul
familiei, care dispune: "Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilu
lui si nici copilul asupra bunurilor parintelui In afara de dreptul de mostenire
si la Intretinere". Este principiul independentei patrimoniale a minorului si a
parintilor sai; el priveste exercitarea drepturilor si Indatoririle parintesti
referitoare la bunurile copilului minor s i constituie un mijloc juridic de asig
urare a intereselor patrimoniale ale acestuia din urma. 4. Din reglementarile le
gale ale ocrotirii parintesti se desprinde, ca principiu al acesteia, asimilarea
conditiei juridice a copilului din afara CASATORIEI cu aceea a copilului firesc
(art. 63 si art. 76, alin. 1, 203 C. fam.). Ocrotirea parinteasca are acelasi c
ontinut pentru copilul din afara CASATORIEI ca si pentru copilul din CASATORIE,
pentru adoptat, ca si pentru copilul firesc: drepturile si Indatoririle parintil
or sunt aceleasi indiferent din ce categorie de copii face parte minorul, cf. ar
t. 97, Codul familiei. 5. In fine, Codul familiei consacra principiul egalitatii
parintilor In exercitarea ocrotirii parintesti. Art. 97, alin. 1 din Codul fami
liei, dispune, In acest sens, ca "ambii parinti au aceleasi drepturi si Indatori
ri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din CASATORIE
, din afara CASATORIEI ori adoptati". De asemenea, art. 1, alin. 3, prevede ca "
In relatiile dintre soti, precum si In exercitiul drepturilor fata de copii, bar
batul si femeia au drepturi egale". In anumite Imprejurari, unul dintre parinti
este autorizat sa decida singur asupra unei masuri referitoare la copilul sau, s
i anume, cand celalalt parinte se afla Intr-una din urmatoarele situatii: este m
ort; este decazut din drepturile parintesti (art. 109); se afla pus sub interdic
tie (art. 142); cand din orice alta Imprejurare nu-si poate manifesta vointa (ar
t. 98, alin. 2 si art. 70, alin. 2, C. fam.). Solutia este aceeasi In cazul In c
are copilul din afara CASATORIEI Isi are stabilita filiatia numai fata de unul d
intre parinti sau In cazul cand un copil a fost adoptat numai de catre o persoan
a. In afara de aceste situatii, orice masura cu privire la persoana sau bunurile
copilului minor trebuie sa fie luata de ambii parinti, de comun acord, ce trebu
ie sa fie realizat cu privire la fiecare act In parte, deoarece numai In acest m
od se poate realiza un control reciproc, concret, asupra fiecarei masuri. 4 - Co
piii cu privire la care exista ocrotirea parinteasca Legea da ocrotirii parintes
ti o arie de cuprindere foarte larga, care se extinde asupra tuturor categoriilo
r de minori. Regula este ca ocrotirea parinteasca se Infaptuieste In raporturile
dintre parinti si copiii minori, In aceasta activitate fiind deopotriva implica
ti ambii parinti. Exista Insa anumite situatii In care domeniul de Infaptuire al
ocrotirii parintesti se afla numai partial sau nu se afla deloc pe taramul aces
tor raporturi, ci cuprinde alte raporturi juridice stabilite Intre
minor si alte persoane decat parintii sai firesti. In literatura de specialitate
, se disting mai multe categorii de minori In privinta carora exista ocrotire pa
rinteasca. A. Potrivit dispozitiilor Codului familiei, nu se mai face, In cadrul
ocrotirii parintesti, nici o deosebire Intre copilul din CASATORIE si copilul d
in afara CASATORIEI. 204 Egalitatea In drepturi dintre copilul din CASATORIE si
copilul din afara CASATORIEI este unul dintre principiile de baza In materie de
ocrotire parinteasca, asa cum am aratat. Fara a distinge Intre cele doua situati
i, ocrotirea parinteasca exista cu privire la toti copiii, sub conditia ca filia
tia lor sa fie stabilita. Aceasta Inseamna Insa ca, din punctul de vedere al par
intelui, drepturile si Indatoririle parintesti Ii revin fara a deosebi dupa cum
el este casatorit sau nu. B. In cazul copilului adoptat, ocrotirea parinteasca s
e exercita de catre adoptator, caci prin efectul adoptiei drepturile si Indatori
rile parintesti trec asupra persoanei care adopta, potrivit Legii nr. 273 din 21
iunie 2004. Prin consecinta, de asta data domeniul de Infaptuire al ocrotirii p
arintesti nu vor mai fi raporturile dintre minor si parintii sai firesti, ci rap
orturile minorului cu adoptatorul, si aceasta indiferent daca adoptia s-a facut
cu efecte restranse sau depline, conform vechiului sistem. Atunci, Insa, cand ce
l care adopta este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si Indator
irile parintesti apartin adoptatorului, dar si parintelui firesc casatorit cu ac
esta; Intr-o asemenea situatie, domeniul de Infaptuire al ocrotirii parintesti v
a cuprinde si raporturile minorului cu parintele firesc casatorit cu adoptatorul
. In aplicarea art. 7, alin. 1, din Legea nr. 273/2004, un copil nu poate fi ado
ptat de mai multe persoane. Se face o exceptie numai pentru cazul cand copilul e
ste adoptat de catre sot si sotie, deodata sau succesiv, si cand drepturile si I
ndatoririle parintesti revin amandurora deopotriva, prin aplicarea art. 97, alin
. 1, din Codul familiei. Daca, Insa, numai unul dintre soti a adoptat copilul, c
elalalt sot nu are, In raporturile cu copilul adoptat, nici un fel de drepturi s
i Indatoriri parintesti, Intrucat Intre ei nu s-a stabilit juridic nici o legatu
ra. Sectiunea a III-a OCROTIREA COPILULUI MINOR DE CATRE UN SINGUR PARINTE Exist
a unele situatii In care nu este cu putinta ca minorul sa fie ocrotit de ambii p
arinti, ci numai de catre unul din acestia, prevazute de art. 98, C. fam.: 205 1
. Moartea unuia dintre parinti Potrivit art. 113, C. fam., tutela se deschide In
cazul In care ambii parinti sunt morti. Prin urmare, Intre cele doua texte exis
ta concordanta. Ocrotirea minorului revine parintelui ramas In viata. Situatia e
ste aceeasi cand unul dintre parinti este declarat mort prin hotarare judecatore
asca, deoarece asemenea hotarare instituie prezumtia ca disparutul a murit la da
ta stabilita prin hotarare ca fiind aceea a mortii, iar nu data cand hotararea r
amane definitiva (I. Filipescu). 2. Decaderea unui parinte din drepturile parint
esti Potrivit art. 110, C. fam., decaderea din drepturile parintesti nu scuteste
pe parinte de Indatorirea de a da Intretinere copilului (A. Barasch, I. Nestor,
S. Zilberstein). Autoritatea tutelara poate da Incuviintare parintelui decazut
din drepturile parintesti de a avea legaturi personale cu copilul daca, prin ase
menea legaturi, cresterea, educarea, Invatatura sau pregatirea profesionala a ac
estuia nu sunt In primejdie (art. 111, C. fam.). 3. Punerea sub interdictie a un
uia dintre parinti
Desi nu exista un text expres ca In cazul decaderii din drepturile parintesti, t
otusi parintele pus sub interdictie nu este scutit de Indatorirea de a da Intret
inere copilului minor. Aceasta obligatie exista In sarcina celui pus sub interdi
ctie numai daca si In masura In care mijloacele sale depasesc nevoile normale al
e Ingrijirii si vindecarii. In caz contrar, cel pus sub interdictie nu poate ave
a obligatie de Intretinere, caci o asemenea obligatie, In sensul art. 91, C. fam
., revine parintelui care are "mijloace Indestulatoare pentru a acoperi nevoile
acelui Indreptatit la Intretinere. Interzisul devine incapabil de a exercita dre
pturile parintesti, astfel ca exercitiul acestora revine celuilalt parinte (art.
98, alin. 2, C. fam.). 4. Unul dintre parinti este In imposibilitate, din orice
Imprejurare, de a-si manifesta vointa, situatii ce provin din: a) disparitia un
ui parinte; nu se cere ca aceasta sa fie declarata printr-o hotarare judecatorea
sca; b) contrarietatea de interese Intre minor si unul din parintii sai; un exem
plu, In acest sens, ar fi cazul cand se introduce actiunea pentru Intretinerea m
inorului In numele acestuia de catre un parinte Impotriva celuilalt (C.S.J., S.
civ., dec. nr. 2665/1991); c) Impiedicarea unui parinte de a Indeplini un anumit
act In interesul minorului, situatie prevazuta de art. 152, lit. c, din C. fam.
, potrivit caruia se instituie curatela, daca din cauza bolii sau din alte motiv
e parintii ori 206 tutorele sunt Impiedicati sa Indeplineasca un anumit act In n
umele persoanei pe care o reprezinta sau ale carui acte le Incuviinteaza; d) con
damnarea unui parinte la o pedeapsa privativa de libertate. Sectiunea a IV-a CAZ
URILE IN CARE OCROTIREA PARINTEASCA NU REVINE, IN MOD EGAL SAU NUMAI IN PARTE, P
ARINTILOR A. Ocrotirea parinteasca nu revine, In mod egal, ambilor parinti In ur
matoarele situatii: 1. Desfacerea CASATORIEI prin divort Parintele divortat caru
ia i s-a Incredintat copilul exercita cu privire la acesta drepturile parintesti
, atat In ceea ce priveste persoana, cat si In ceea ce priveste bunurile copilul
ui (art. 43, alin. 1 din , C. fam.). 2. Desfiintarea CASATORIEI Nulitatea CASATO
RIEI nu produce efecte In privinta copiilor din respectiva CASATORIE (art. 23, a
lin. ultim, C. fam.). Conform art. 24, alin. 2, din C. fam., In ceea ce priveste
drepturile si Indatoririle dintre parinti si copii se aplica prin analogie disp
ozitiile privitoare la divort, astfel cum sunt reglementate prin art. 42-44, C.
fam. 3. Incredintarea copilului din afara CASATORIEI Parintele caruia i s-a Incr
edintat copilul din afara CASATORIEI exercita, cu privire la acesta, drepturile
parintesti, iar celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale
cu copilul, precum si dreptul de a veghea la cresterea, educarea, Invatatura si
pregatirea profesionala a acestuia. B. Ocrotirea parinteasca revine numai In par
te parintilor In situatii In care drepturile si Indatoririle parintesti cu privi
re la persoana minorului revin unei alte persoane sau unei institutii de ocrotir
e, iar dreptul de administrare a bunurilor, de reprezentare sau de Incuviintare
a actelor minorului revin unuia dintre parinti, desemnat de instanta judecatorea
sca. Cazurile In care drepturile si Indatoririle parintesti sunt Impartite Intre
parinti si alte persoane sau institutii de ocrotire sunt urmatoarele: 207 1. De
sfacerea CASATORIEI prin divort
In acest caz, dreptul de administrare a bunurilor, de reprezentare sau de Incuvi
intare a actelor minorului revine parintelui desemnat prin hotararea judecatorea
sca prin care s-a pronuntat divortul. Celalalt parinte are dreptul de a avea leg
aturi personale cu copilul si dreptul de a veghea la cresterea, educarea si preg
atirea profesionala (art. 43, C. fam.). 2. Desfiintarea CASATORIEI Situatia este
aceeasi ca si In cazul desfacerii CASATORIEI prin divort (prin aplicarea art. 2
4, alin. 2, din C. fam.). 3. Incredintarea copilului din afara CASATORIEI Situat
ia este, si In acest caz, aceeasi In privinta drepturilor si Indatoririlor dintr
e parinti si copii, ca si In cazul desfacerii CASATORIEI prin divort. 4. Incredi
ntarea copilului din CASATORIE Prin efectul luarii acestei masuri, drepturile si
Indatoririle parintesti cu privire la persoana copilului trec asupra institutie
i de ocrotire sau persoanei careia i-a fost Incredintat, iar drepturile si Indat
oririle parintesti cu privire la bunurile minorului raman ambilor parinti. Este
deci o particularitate fata de celelalte cazuri, In care aceste din urma dreptur
i si Indatoriri parintesti revin numai unuia dintre parinti, dar ambii parinti p
astreaza Insa dreptul de a avea legaturi personale cu copilul. Sectiunea a V-a E
XERCITAREA DREPTURILOR SI INDATORIRILOR PARINTESTI IN CAZUL DIVORTULUI Desfacere
a CASATORIEI prin divort modifica modul de exercitare a drepturilor si Indatorir
ilor parintesti, deosebindu-se si In aceasta privinta, dupa I.P. Filipescu, mai
multe situatii. 1 - Copilul a fost Incredintat la divort unuia dintre parinti Po
trivit art. 42, C. fam., instanta judecatoreasca este obligata sa hotarasca, o d
ata cu pronuntarea divortului, si cu privire la Incredintarea copilului minor si
la stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educar
e, Invatatura si pregatire profesionala a acestuia, cu respectarea prevederilor
acestui text. Parintele divortat caruia i s-a Incredintat copilul exercita cu pr
ivire la acesta drepturile parintesti si Indeplineste Indatoririle parintesti 20
8 (art. 43, alin. ultim, C. fam.), precum si drepturile si Indatoririle parintes
ti cu privire la bunurile acestuia (art. 43, alin. 1, C. fam.). 2 - Copilul a fo
st Incredintat la divort unei a treia persoane sau unei institutii de ocrotire I
n cazul desfacerii CASATORIEI prin divort, Incredintarea copiilor se poate face,
daca exista motive temeinice, altor persoane decat parintii sau unei institutii
de ocrotire (art. 42, alin. 2, C. fam.). In acest caz, persoana sau institutia
de ocrotire va avea fata de copil numai drepturile si Indatoririle ce revin pari
ntilor cu privire la persoana acestuia, iar In ceea ce priveste situatia parinti
lor, acestia continua sa aiba dreptul si Indatorirea de a creste copilul. Masuri
le cu privire la persoana copilului nu se mai decid, Insa, de catre parinti, ci
de catre persoana ori institutia de ocrotire respectiva. Intre parinti, pe de o
parte, si persoana ori institutia careia i s-a Incredintat copilul, pe de alta p
arte, nu exista o Intelegere prealabila masurii ce urmeaza a se lua. Parintii au
dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, Insa nu mai exercita supravegh
erea acestuia. Totodata, parintii continua sa aiba exercitiul dreptului de a con
simti la adoptia copilului cata vreme nu se gasesc In vreuna din situatiile prev
azute de art. 56 si 62 din Legea nr. 273/2004, care sunt corespunzatoare art. 98
, alin. 2, din Codul familiei. In ceea ce priveste drepturile si Indatoririle pa
rintesti cu privire
la bunurile copilului, art. 43, alin. 2, C. fam., dispune ca dreptul de administ
rare, de reprezentare sau de Incuviintare a actelor minorului revine parintelui
desemnat prin hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul. Drept u
rmare, exercitiul acestora apartine unuia dintre parinti, fara a fi nevoie, In a
ceasta privinta, nici de Intelegerea prealabila cu persoana sau institutia carei
a i s-a Incredintat copilul, nici cu celalalt parinte; acesta din urma poate cer
e Insa, In CONDITIILE art. 44, C. fam., modificarea masurilor privind drepturile
si Indatoririle cu privire la bunurile copilului, dispuse prin hotararea de div
ort. 209 Capitolul II SOLUTIONAREA NEINTELEGERILOR PRIVITOARE LA EXERCITIUL DREP
TURILOR SI INDATORIRILOR PARINTESTI Sectiunea I CONSIDERATII GENERALE Conform pr
incipiului egalitatii, cat priveste drepturile si Indatoririle lor fata de copil
ul minor, masurile privitoare la persoana si bunurile acesteia se iau de catre p
arinti, de comun acord (art. 98, alin. 1, C. fam.). NeIntelegerile Intre parinti
privind masurile ce urmeaza a se lua fata de copii se pot solutiona, dupa I. P.
Filipescu, In mai multe moduri: 1. In masura In care legea nu prevede expres al
tfel (art. 31, alin. 3, din Legea nr. 272/2004), de catre institutiile abilitate
, potrivit cu interesul copilului, dupa ce asculta pe parinti (art. 99, C. fam.)
. Din text rezulta, deci , ca institutia abilitata este competenta sa rezolve ne
Intelegerile ivite Intre parinti, iar nu sa se substituie acestora. Totusi, In a
numite situatii, expres prevazute de lege, se poate hotarI si altfel de cum hota
rasc parintii. Astfel, de exemplu, Invatatura si pregatirea profesionala a minor
ului se stabilesc de catre parinti, In conformitate cu Insusirile acestuia (art.
101, C. fam.). Art. 47, alin. 3, din Legea nr. 272/2004, prevede Insa ca minoru
l este Indreptatit ca, dupa Implinirea varstei de 14 ani, sa ceara instantei jud
ecatoresti Incuviintarea de a-si schimba felul Invataturii sau pregatirii profes
ionale stabilite de parinti (art. 102). Posibilitatile de decizie ale autoritati
lor abilitate sunt Insa limitate, caci se pot pronunta numai In sensul admiterii
sau neadmiterii schimbarii felului Invataturii sau pregatirii profesionale a mi
norului, ceea ce Inseamna ca trebuie sa tina seama sau de parerea unuia dintre p
arinti sau de parerea minorului In varsta de peste 14 ani, exprimata In cererea
adresata autoritatii abilitate. In interesul minorului, deci, se poate nesocoti
parerea parintilor, dar numai In masura In care exista In acest sens un text exp
res; la Implinirea varstei de 14 ani, copilul este Indreptatit sa ceara autorita
tii tutelare schimbarea locuintei, pentru ca aceasta sa corespunda Invataturii s
au pregatirii sale profesionale (art. 102, C. fam.). Potrivit art. 42, alin. 2,
din C. fam., In cazul desfacerii CASATORIEI prin divort, Incredintarea copilului
se poate face, daca exista motive temeinice, 210 altor persoane decat parintii
sau unei institutii de ocrotire. In aceasta situatie, persoana sau institutia de
ocrotire va avea fata de copil numai drepturile si Indatoririle ce revin parint
ilor cu privire la persoana acestuia; masurile cu privire la persoana copilului
nu se mai decid Insa de catre parinti, ci de persoana sau institutia de ocrotire
respectiva. 2. In situatiile anume prevazute de lege, eventualele neIntelegeri
dintre parinti In privinta masurilor ce urmeaza a fi luate In legatura cu copilu
l se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca, si anume: a) neIntelegerile
cu privire la Intinderea obligatiei de Intretinere datorate copilului minor, la
felul si modalitatile executarii acesteia, precum si la contributia fiecaruia di
n parinti la Intretinerea minorului (art. 107, alin. 3, din C. fam.);
b) neIntelegerile dintre parinti In caz de divort In privinta contributiei fieca
ruia la cheltuielile de crestere, educare, Invatatura si pregatire profesionala
a copilului minor (art. 42, alin. 3, C. fam.), cu ascultarea parintilor, a Autor
itatii tutelare si a copilului, daca a Implinit varsta de zece ani (art. 42, al.
1 si 3, C. fam.); c) neIntelegerile dintre parinti In caz de divort cu privire
la Incredintarea copilului minor (art. 42, alin. 1, C. fam.), cu respectarea ace
lorasi conditii ca si In privinta contributiei parintilor la Intretinerea minoru
lui; d) neIntelegerile privind modul In care urmeaza a se pastra legatura dintre
parintele divortat si copil, In cazul In care parintele caruia i s-a Incredinta
t copilul nu este de acord, In aceasta privinta cu celalalt parinte; e) neIntele
gerile dintre parinti, In cazul In care au locuinte diferite (nu locuiesc Impreu
na), cu privire la locuinta copilului minor (art. 100, C. fam.), cu ascultarea p
arintilor, autoritatii abilitate si a copilului daca a Implinit zece ani. Sectiu
nea a II-a AUTORITATILE STATULUI SI OCROTIREA PARINTEASCA 1 - Atributiile organe
lor tutelare Organele tutelare, definite In Codul familiei In art. 158, function
eaza In prezent conform Hotararii Guvernului nr. 106, din 26 febr. 1998, privind
stabilirea normelor unitare de structura pentru conducerea si aparatul propriu
al prefecturilor si primariilor In cadrul 211 Prefecturilor si Primariilor munic
ipale si a municipiului Bucuresti si al Primariilor orasenesti. In ceea ce prive
ste natura juridica a atributiilor organelor tutelare, Intr-o opinie, aceste atr
ibutii tin de Dreptul familiei, dar actele prin care se realizeaza sunt acte adm
inistrative, iar Intr-o alta opinie (I. P. Filipescu, O. Calmuschi), atributiile
organelor tutelare sunt atributii executive si de dispozitie. Organele tutelare
sunt obligate sa exercite controlul asupra modului In care parintii Isi exercit
a drepturile si executa obligatiile cu privire la persoana si bunurile minorului
(art. 108, alin. 1, C. fam.), control ce trebuie sa se exercite In mod efectiv
si continuu. Controlul se poate Infaptui din oficiu si la plangerea sau sesizare
a oricarei persoane care ar socoti ca interventia organelor tutelare este necesa
ra. In situatiile expres prevazute de lege, organele tutelare sunt chemate sa ho
tarasca pe calea deciziei. Astfel, In situatia prevazuta de art. 99, C. fam., re
zolva neIntelegerile dintre parinti cu privire la exercitiul drepturilor si Inde
plinirea Indatoririlor parintesti, dupa ce asculta pe acestia putand da, cf. art
. 102, C. fam., Incuviintarea copilului care a Implinit 14 ani sa-si schimbe fel
ul Invataturii sau pregatirii profesionale stabilite de parinti sau tutore, ori
sa aiba locuinta pe care o cere desavarsirea Invataturii sau pregatirii profesio
nale, precum si In celelalte cazuri prevazute de art. 111, 126, 127, alin. 1 si
2, 131, 132, 135, 141, alin. 1 si 149, alin. 2, din Codul familiei. In cazurile
anume prevazute de lege, organele tutelare pot sesiza instanta judecatoreasca pe
ntru luarea acelor masuri cerute de interesul minorului, nefiind vorba de un act
administrativ, ci de unul de Drept procesual civil, precum cererea pentru puner
e sub interdictie a copilului minor (art. 143, C. fam.) ori pentru ridicarea int
erdictiei (art. 151, C. fam.), cazurile prevazute In art. 44, alin. 1, C. fam.,
si 109, alin. 1, din acelasi cod. Legea prevede ascultarea organelor tutelare de
catre instanta judecatoreasca In procesele civile privind: 1) Incredintarea cop
ilului minor unuia dintre parinti, unor rude
sau altor persoane cu consimtamantul acestora sau unor institutii de ocrotire, I
n cazul divortului (art. 42, alin. 1 si 2, C. fam.); 2) Incredintarea copilului
minor In cazul CASATORIEI putative, cand se aplica, prin asemanare, dispozitiile
legale din materia divortului cu privire la drepturile si obligatiile dintre pa
rinti si copii (art. 24, alin. 2, C. fam.); 212 3) modificarea masurilor privito
are la drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre parintii divor
tati si copiii lor (art. 44, alin. 2, C. fam.); 4) Incredintarea copilului din a
fara CASATORIEI a carui filiatie a fost stabilita de ambii parinti, cand se apli
ca, prin asemanare, dispozitiile legale din materia divortului (art. 65, C. fam.
); 5) stabilirea locuintei copilului minor, In cazul In care parintii nu locuies
c Impreuna si nu au ajuns la un acord cu privire la locuinta copilului (art. 100
, alin. 3, C. fam.); 6) stabilirea obligatiei de Intretinere, a felului si modal
itatii ei de executare, precum si a contributiei datorata de catre fiecare parin
te copilului minor, In cazul In care parintii nu se Inteleg In aceasta privinta
(art. 107, alin. 3, C. fam.); 7) decaderea parintelui din drepturile parintesti,
In cazul In care sanatatea sau dezvoltarea fizica este primejduita prin felul d
e exercitare a drepturilor parintesti, prin purtarea abuziva sau prin neglijenta
grava In Indeplinirea Indatoririlor de parinte (art. 109, alin. 2, C. fam.). De
terminarea competentei teritoriale a organelor tutelare se face, potrivit art. 1
59, C. fam., de regula, dupa domiciliul minorului, interzisului sau a minorului,
interzisului sau a persoanei ale carei interese sunt aparate In concordanta cu
institutiile si serviciile prevazute In cap. VII din Legea nr. 272/2004. 2 - Atr
ibutiile instantei judecatoresti si cele ale procurorului privind ocrotirea pari
nteasca A. In cazurile revazute de legile nr. 272/2004 si 273/2004, instanta jud
ecatoreasca, la cerere sau din oficiu, este chemata sa decida cu privire la modu
l cum parintii Isi exercita drepturile si Indatoririle parintesti, precum: a) In
credintarea copilului In cazul divortului parintilor (art. 42, C. fam.), In cazu
l desfiintarii CASATORIEI (art. 24, C. fam.) si In cazul copilului din afara CAS
ATORIEI, care si-a stabilit filiatia fata de ambii parinti (art. 65, C. fam.), f
iind obligata In acest caz sa asculte Autoritatea tutelara, pe parinti si pe cop
iii respectivi, daca au Implinit varsta de zece ani; b) stabilirea Intinderii, f
elului si a modalitatilor de executare a obligatiei de Intretinere datorate mino
rului de catre parinti, cand acestia nu se Inteleg, fie ca nu sunt despartiti (a
rt. 107, C. fam.), fie ca neIntelegerile se ivesc In cazul divortului parintilor
(art. 42, C. fam.), 213 ori cel al desfiintarii CASATORIEI (art. 24, C. fam.),
precum si In cazul copilului din afara CASATORIEI care si-a stabilit filiatia fa
ta de ambii parinti (art. 65, C. fam.). Instanta judecatoreasca decide cu ascult
area rapoartelor organelor abilitate; c) Incuviintarea Invoielii parintilor cu p
rivire la contributia lor la Intretinerea copilului minor, In cazul divortului a
cestora (art. 42, C. fam.). d) Incuviintarea data copilului din afara CASATORIEI
de a purta numele parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia (art.
64, C. fam.); e) modificarea masurilor privitoare la drepturile si obligatiile
dintre parintii divortati si copiii lor, daca Imprejurarile avute In vedere la l
uarea acestor masuri s-au schimbat (art. 44, C. fam.), cu ascultarea Autoritatii
tutelare si a copilului daca a Implinit varsta de zece ani; f) stabilirea locui
ntei copilului In cazul In care parintii nu
locuiesc Impreuna si nu se Inteleg cu privire la locuinta acestuia (art. 100, C.
fam.), cu ascultarea Autoritatii tutelare si a copilului daca a Implinit varsta
de zece ani; g) decaderea parintelui din drepturile parintesti daca sunt Indepl
inite CONDITIILE art. 109, C. fam., ori cele ale art. 64, lit. d si art. 71, din
, C. pen.; h) redarea exercitiului drepturilor parintesti, daca au Incetat Impre
jurarile care au impus aceasta masura (art. 112, C. fam.); i) solutionarea neInt
elegerilor dintre parinti cu privire la modalitatile de exercitare a dreptului p
e care Il are parintele caruia nu i s-a Incredintat copilul de a avea legaturi p
ersonale cu acesta. In toate aceste cazuri, se are In vedere opiniile organelor
abilitate conform prevederilor legilor nr. 272/2004 si nr. 273/2004. B. Atributi
ile procurorului In CONDITIILE art. 45 mod., C. proc. civ, procurorul poate inte
rveni In orice faza a procesului. De asemenea, poate introduce cereri de chemare
In judecata, care au ca obiect ocrotirea unor interese ale copilului minor. In
cazul In care procurorul, luand unele masuri privative de libertate, afla despre
existenta unor minori lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si In cazurile pr
evazute de art. 113, C. fam., care arata cand se dispune punerea sub tutela, est
e obligat ca, In termen de cinci zile, sa Instiinteze Autoritatea tutelara (art.
115, C. fam.). Procurorul are unele atributii cu privire la ocrotirea minorului
si In cadrul reglementarii speciale privind procedura In cauzele cu minori. 214
Ministerul public are, de asemenea, ca atributie apararea drepturilor si intere
selor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie. 3 - Reguli de procedura
Conform art. 124, din Legea nr. 272/2004, cauzele privind stabilirea masurilor
de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului
. Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului In
a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul. Cauzele se solutioneaza
In regim de urgenta, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a Directie
i generale de asistenta sociala si protectia copilului si cu participarea obliga
torie a procurorului. Audierea copilului care a Implinit varsta de 10 ani este o
bligatorie, cu exceptia cauzelor care privesc stabilirea unei masuri de protecti
e speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; termenele de judecata nu pot fi m
ai mari de 10 zile (art. 125). Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauze
i se pronunta In ziua In care au luat sfarsit dezbaterile. Termenul de recurs es
te de 10 zile de la data comunicarii hotararii. Dispozitiile referitoare la proc
edura de solutionare a cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie specia
la se completeaza In mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civil
a (art. 128). Sectiunea a III-a RASPUNDEREA PENTRU NEINDEPLINIREA INDATORIRILOR
PARINTESTI Sanctiunile ce se pot aplica parintilor se clasifica fie dupa gravita
tea lor, adica sanctiuni de natura penala, administrativa (Legea nr. 61/19 mod.,
art. 2) ori civila sau de Dreptul familiei, prevazute In Codul familiei si legi
le nr. 272/2004 si nr. 273/2004, fie dupa cum ele intervin pentru neIndeplinirea
Indatoririlor cu privire la persoana minorului ori cu privire la bunurile acest
uia. Sanctiunile de Dreptul familiei ori civile pot fi: Incredintarea copilului
unei persoane, familii sau institutii de ocrotire (art. 42, C. fam.); decaderea
din drepturile parintesti, masura prevazuta de art. 109, C. fam.; raspunderea ci
vila a
parintilor pentru faptele cauzatoare de prejudiciu savarsite de copii (art. 1000
, alin. 2 si ultim, C. civ.); raspunderea pentru rea administratie (art. 105, 14
1, C. fam.). 215 A. Sanctiunile pentru neIndeplinirea Indatoririlor cu privire l
a: 1. Incredintarea copilului unei institutii de ocrotire sau unei persoane cu c
onsimtamantul acesteia. Aceasta masura se poate dispune, dupa caz, de catre Comi
sia pentru ocrotirea minorilor ori de catre instanta judecatoreasca. Institutia
sau persoana careia i se Incredinteaza copilul de catre instanta judecatoreasca
are, fata de acesta, numai drepturile si Indatoririle ce revin parintilor cu pri
vire la persoana (art. 43, alin. 1, C. fam.). Drepturile si Indatoririle cu priv
ire la bunuri raman asupra parintilor. Familia sau persoana careia i se Incredin
teaza minorul In CONDITIILE prevazute de lege are, fata de acesta, drepturile si
Indatoririle ce revin parintilor cu privire la persoana copilului si beneficiaz
a de alocatia ce se acorda In cazul plasamentului familial (I. Filipescu). 2. De
caderea din drepturile parintesti, sanctiune civila (art. 109, C. fam.). Sanctiu
nea decaderii se pronunta de catre instanta judecatoreasca, la cererea autoritat
ilor competente, cu citarea partilor, chiar daca se cere decaderea numai a unuia
dintre ei, si a autoritatii abilitate. In acest caz, copilul, chiar daca a Impl
init varsta de zece ani, nu trebuie ascultat. Efectul principal al decaderii con
sta In pierderea de catre parintele respectiv a drepturilor parintesti cu privir
e la persoana si bunurile minorului, precum si a Indatoririlor parintesti, cu ex
ceptia Indatoririi de a da Intretinere copilului (art. 110, C. fam.). 3. Raspund
erea civila a parintilor pentru faptele ilicite ale copiilor. Una din aceste sit
uatii este aceea privind raspunderea parintilor pentru prejudiciul cauzat de cop
iii lor minori care locuiesc cu dansii (art. 1000, alin. 2, C. civ.). 4. Raspund
erea contraventionala. Dupa caz, contraventiile se sanctioneaza cu Inchisoare co
ntraventionala sau amenda. Legea nr. 61 din 27 septembrie 1991 mod. stabileste f
aptele ce constituie contraventii In materie de ocrotire parinteasca. 5. Interzi
cerea drepturilor parintesti, sanctiune penala (art. 64-66 si 71, C. pen.), ce s
e poate prezenta fie ca o pedeapsa complementara, fie ca o pedeapsa accesorie. 6
. Abandonul de familie, infractiune care, potrivit art. 305, C. pen. mod., const
a In savarsirea de catre cel care are obligatia de Intretinere, fata de cel Indr
eptatit la Intretinere, a uneia din urmatoarele fapte: a) parasirea, alungarea s
au lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale; 216 b) neInd
eplinirea cu rea-credinta a obligatiei de Intretinere prevazuta de lege; c) nepl
ata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de Intretinere stabilita pe ca
le judecatoreasca. 7. Rele tratamente aplicate minorului (art. 306 urm., C. pen.
, mod.), In care caz - spre deosebire de alte infractiuni Impotriva familiei - a
ctiunea penala se pune In miscare din oficiu, deoarece persoana vatamata este mi
norul, fiind aplicabile dispozitiile art. 131, alin. ultim, C. pen., iar fapta p
rezinta un grad de pericol social mai mare. 8. Nerespectarea masurilor privind I
ncredintarea minorului, retinerea In acest caz nu trebuie confundata cu rapirea
minorului (art. 189, alin. 2, C. pen. mod.), actiunea punandu-se In miscare la p
langerea prealabila a persoanei vatamate (art. 307, alin. penultim, C. pen.). Pu
nerea In primejdie a unei persoane In neputinta de a se apara, infractiune pentr
u care actiunea penala se pune In miscare din oficiu. B. Sanctiuni pentru neInde
plinirea Indatoririlor cu privire la
bunurile copilului 1. Raspunderea civila pentru rea administratie (art. 105, ali
n. ultim si art. 141, C. fam.), In calitatea lor de administratori parintii rasp
unzand, ca si tutorele, pentru pagubele pricinuite minorului prin culpa lor; can
d parintii administreaza Impreuna si de comun acord bunurile minorului, raspunde
rea lor este solidara, cum sunt toate obligatiile nascute dintr-un fapt ilicit s
avarsit de mai multe persoane (art. 1003, C. civ.). 2. Raspunderea penala pentru
gestiunea frauduloasa, potrivit art. 214, C. pen. mod. Constituie aceasta infra
ctiune pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administr
arii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa ai
ba grija administrarii ori conservarii acestor bunuri. Conform art. 68, alin. 1,
din Legea nr. 273/2004, este incriminata la fel fapta parintelui, a tutorelui s
au a ocrotitorului legal al copilului, care pretinde sau primeste, pentru sine s
au pentru altul, bani ori alte foloase materiale, In scopul adoptiei copilului s
e pedepseste cu Inchisoare de la unu la cinci ani. Cu aceeasi pedeapsa, prevazut
a de alin. 1, se sanctioneaza si fapta persoanei care, In vederea obtinerii unui
folos material necuvenit, intermediaza sau Inlesneste adoptarea unui copil. 217
Capitolul III TUTELA SI CURATELA MINORULUI Sectiunea I CONSIDERATII GENERALE 1
- Notiunile de tutela si curatela 1. Tutela minorului reprezinta ansamblul dispo
zitiilor legale prin care se Infaptuieste ocrotirea acestuia cand este lipsit de
ocrotire parinteasca; ea se exercita In interesul exclusiv al minorului (art. 1
14 si art. 123, C. fam.), este o sarcina sociala obligatorie (art. 118, C. fam.)
, personala si gratuita, ca si In Dreptul roman. Conform art. 40 din Legea nr. 2
72/2004, tutela se instituie In situatia In care ambii parinti sunt decedati, ne
cunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat ped
eapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judec
atoreste morti sau disparuti, precum si In cazul In care, la Incetarea adoptiei,
instanta judecatoreasca hotaraste ca este In interesul copilului instituirea un
ei tutele. Tutela se instituie, conform legii, de catre instanta judecatoreasca
In a carei circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul. Pot
fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia Impreuna, care au domiciliul In R
omania si nu se afla In vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute d
e lege. Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie eval
uata de catre Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu p
rivire la garantiile morale si CONDITIILE materiale pe care trebuie sa le Indepl
ineasca pentru a primi un copil In Ingrijire. Evaluarea se realizeaza de catre D
irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul pe
rsoanei sau familiei, acordandu-se prioritate membrilor familiei extinse a copil
ului (art. 41). Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca mo
tive Intemeiate nu se opun, o ruda sau afin ori un prieten al familiei copilului
, In stare sa Indeplineasca aceasta sarcina, tinandu-se seama de relatiile perso
nale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului (art. 42). Art.
117, C. fam., stabileste incapacitatile speciale de a fi tutore, iar art. 118 di
n acelasi cod prevede situatiile In care sarcina de tutore 218 se poate refuza:
cel ce are varsta de 60 ani Impliniti, femeia Insarcinata
sau mama unui copil mai mic de 8 ani, cel care creste sau educa doi sau mai mult
i copii, cel care exercita o alta tutela sau curatela, cel care din cauza infirm
itatii sau a altor motive bine Intemeiate, nu ar putea sa Indeplineasca aceasta
sarcina. 2. Drepturile si Indatoririle tutorelui a) Privind persoana minorului.
Drepturile si Indatoririle tutorelui cu privire la persoana minorului au acelasi
continut ca si drepturile si Indatoririle parintesti (art. 122, 123, 125 si 136
, C. fam.) si se exercita numai In interesul minorului cf. art. 114, C. Fam. b)
Privind bunurile minorului. Tutorele reprezinta pe minor In actele juridice daca
are varsta pana la 14 ani si Ii Incuviinteaza actele, daca are varsta Intre 14-
18 ani (art. 124, 133, C. fam.). Exista si acte pe care minorul le poate face si
ngur, fara a avea nevoie de vreo Incuviintare: - acte de Dreptul familiei (ex.:
minorul In varsta de 16 ani sa se poata casatori, minorul care a Implinit varsta
de zece ani trebuie sa consimta la adoptie, recunoasterea de maternitate sau pa
ternitate); - acte din domeniul Dreptului muncii (minorul exercita singur dreptu
rile si executa tot astfel obligatiile izvorate din contractul de munca); - acte
din domeniul Dreptului civil (minorul In varsta de 16 ani sa-si faca singur tes
tamentul, dar nu poate da mai mult de jumatate din bunurile de care poate dispun
e majorul prin testament; acceptarea unei donatii daca este fara sarcini sau nea
fectata de modalitatea conditiei; acte juridice de valoare patrimoniala marunta)
. Drepturile si Indatoririle tutorelui sunt prevazute de lege In interesul minor
ului, raspunderea acestuia pentru abaterile savarsite In exercitiul acestora poa
te fi, dupa caz, civila, penala ori contraventionala. 3) Incetarea tutelei Cazur
ile de Incetare a tutelei si Incetare a functiei tutorelui. Tutela ia sfarsit pr
in ajungerea minorului la majorat sau prin decesul acestuia intervenit Inainte d
e a deveni major, precum si In cazurile In care au Incetat motivele care au dete
rminat instituirea ei. Incetarea functiei tutorelui se produce prin: moartea tut
orelui, Indepartarea tutorelui (art. 138, C. fam.) sau Inlocuirea tutorelui (art
. 118, C. fam.). La Incetarea tutelei ori Incetarea functiei tutorelui, se ridic
a problema 219 efectuarii socotelilor si a predarii bunurilor minorului, In COND
ITIILE art. 140, C. fam. 4. Curatela minorului Curatela este o institutie de ocr
otire juridica a intereselor unei persoane care poate fi capabila, cu capacitate
de exercitiu restransa, ori lipsita de capacitate de exercitiu. Curatorul se nu
meste, dupa I. P. Filipescu, In urmatoarele situatii: a) cand exista contrarieta
te de interese Intre parinte ori tutore si minor (art. 132 si 105, C. fam.); b)
cand, din cauza bolii ori din alte motive, parintele sau tutorele este Impiedica
t sa Indeplineasca un anumit act In numele persoanei pe care o reprezinta sau al
e carei acte le Incuviinteaza (art. 152, lit. c, C. fam.); c) cand, pana la numi
rea tutorelui unui minor neinterzis (fie pentru prima data, fie In cazul Inlocui
rii tutorelui cu altul), este nevoie de timp si se impune luarea unor masuri pro
vizorii, Intre care numirea unui curator (art. 139, C. fam.); d) cand s-a facut
o cerere de punere sub interdictie a unui minor lipsit de ocrotire parinteasca s
i caruia nu i s-a instituit Insa tutela, asadar pana la solutionarea cererii de
punere sub interdictie (art. 146, C. fam.). Ocrotirea minorului aflat sub curate
la se Infaptuieste prin
reprezentarea acestuia daca nu a Implinit 14 ani si prin Incuviintarea actelor m
inorului cu capacitate de exercitiu restransa (Intre 14-18 ani). Incetarea curat
elei se produce daca au Incetat cauzele care au determinat instituirea ei sau o
data cu Incetarea incapacitatii ori a restrangerii capacitatii de exercitiu. Din
art. 142, C. fam., rezulta ca poate fi pus sub interdictie si minorul. 5. Atrib
utiile autoritatilor abilitate Autoritatea abilitata, precum si celelalte organe
implicate, prevazute de art. 41 si 42 din Legea nr. 272/2004, au atributii In l
egatura cu tutela minorului, curatela acestuia si cu punerea sub interdictie a m
inorului. a. Atributii privind tutela minorului, si anume: - deschiderea tutelei
si numirea tutorelui (art. 113 si 116, C. fam.); - pana la intrarea In functie
se poate lua masura provizorie a numirii unui curator (art. 119 si 139, C. fam.)
; 220 - comunicarea numirii tutorelui acestuia In scris (art. 119, C. fam.); - a
fisarea deciziei de numire a tutorelui la sediul primariei (art. 119, C. fam.).
Cu privire la ocrotirea minorului prin tutela, In timpul acesteia, autoritatea a
bilitata are urmatoarele atributii: - trimiterea unui delegat care sa verifice l
a fata locului si In prezenta tutorelui situatia tuturor bunurilor minorului, In
tocmind un inventar care se supune spre aprobare autoritatii abilitate (art. 126
, C. fam.); - stabilirea sumei anuale care este necesara minorului pentru Intret
inerea sa si administrarea bunurilor (art. 127, C. fam.); - Incuviintarea actelo
r juridice privitoare la bunurile minorului, care depasesc dreptul de administra
re. Incuviintarea se da tutorelui, cand minorul are sub 14 ani, ori minorului ca
nd are peste aceasta varsta (art. 130, C. fam.); - Incuviintarea ridicarii sumel
or depuse pe numele minorului la casele de pastrare, care Intrec nevoile Intreti
nerii lui si ale administrarii bunurilor sale, precum si a titlurilor de valoare
depuse la casele de pastrare (art. 131, C. fam.); - numirea unui curator ori de
cate ori se ivesc interese contrare Intre tutore si minor, altele decat acelea
care atrag excluderea ori Indepartarea de la tutela (art. 132, C. fam.); - Incuv
iintarea data minorului pentru schimbarea felului Invataturii ori pregatirii pro
fesionale sau de a avea o alta locuinta decat aceea a tutorelui (art. 137 si art
. 122, C. fam.); - acordarea tutorelui, prin apreciere, a unei remuneratii (art.
121, C. fam.); - exercitarea unui control efectiv si continuu asupra activitati
i tutorelui, putand cere colaborarea organelor administratiei de stat si a insti
tutiilor de ocrotire (art. 136, C. fam.); - primirea darilor de seama, anuale si
generale, verificarea gestiunii si descarcarea tutorelui (art. 134, 135, 136, C
. fam.); - daca este cazul, Indepartarea tutorelui de la tutela (art. 138, C. fa
m.) ori Inlocuirea tutorelui (art. 117 si 118, C. fam.). b. Atributii privind cu
ratela minorului, si anume: - instituirea curatelei, In CONDITIILE legii (art. 1
32, 152 si 153, C. fam.); - In anumite cazuri si conditii, da instructiuni curat
orului (art. 155, C. fam.); 221 - Incuviintarea unor acte ce urmeaza a fi savars
ite cu privire la bunurile persoanei aflate sub curatela;
- exercitarea controlului asupra felului In care curatorul Isi Indeplineste atri
butiile: - Inlocuirea curatorului ori ridicarea curatelei (art. 157, C. fam.). C
u privire la minorul interzis, atributiile sunt corespunzatoare, dar privind tut
ela minorului (art. 147, C. fam.). 2 - Ocrotirea unor categorii de minori 1. Min
orii ocrotiti In spiritul art. 49 din Constitutie, mod., Legea nr. 272 din 21 iu
nie 2004 stabileste categoriile de minori supusi ocrotirii si anume: a) minorii
ai caror parinti sunt decedati, necunoscuti sau In orice alta situatie care duce
la instituirea tutelei, daca nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii s
i nu exista persoane care au fost obligate sau care pot fi obligate sa-i Intreti
na. Pentru a se gasi In aceasta situatie, trebuie Indeplinite urmatoarele condit
ii: - este lipsit de familie, de Ingrijirea parintilor, deoarece exista unul din
cazurile de instituire a tutelei; - nu are bunuri sau alte mijloace materiale p
roprii; - nu exista persoane care au fost obligate la Intretinerea minorului sau
care pot fi obligate sa-l Intretina; b) minorii care, fiind deficienti, au nevo
ie de Ingrijire speciala ce nu le poate fi asigurata In familie, cf. Legii nr. 5
3/1992, mod. Alocatia de Intretinere pentru minorii Incredintati unei familii sa
u persoane sau aflati In plasament familial, pe baza prevederilor legale, se sta
bileste la nivelul unui salariu minim brut pe tara, pe toata durata cat acestia
se afla In Intretinerea completa a unei institutii de ocrotire. Principalele def
iciente sunt cele de vedere, de auz, de vorbire, de dezvoltare intelectuala; c)
minorii a caror dezvoltare fizica, morala sau intelectuala, ori a caror sanatate
este primejduita In familie; d) minorii care au savarsit fapte prevazute de leg
ea penala, dar nu raspund penal, sau sunt expusi sa savarseasca asemenea fapte,
ori ale caror purtari contribuie la raspandirea de vicii sau deprinderi imorale
In randul altor minori. 2. Masurile de ocrotire si cele educative Legea nr. 272
din 21 iunie 2004 reglementeaza, dupa caz, masurile de ocrotire si cele educativ
e corespunzatoare diferitelor categorii de minori. Masurile de ocrotire sunt pla
samentul familial, 222 Incredintarea minorului unei familii sau persoane si Incr
edintarea minorului unei institutii de ocrotire, iar masurile educative, suprave
gherea deosebita si internarea minorului Intr-o scoala speciala de reeducare. a.
Plasamentul familial consta In Incredintarea minorului unei familii (sot si sot
ie) sau unei persoane care consimte la aceasta si doreste sa-i asigure Intretine
rea si celelalte conditii pentru crestere si educare. Pot beneficia de aceasta m
asura minorii aflati In dificultate, fiind vorba numai de aceia a caror sanatate
este primejduita In familie. Persoana poate primi minorul In plasament familial
daca consimte la aceasta si prezinta conditii morale si materiale necesare si s
e dispune la nivelul Prefecturilor judetene si Primariilor municipale si orasane
sti; Incuviintarea se da, dupa caz, de catre tutore sau de catre parinti. In caz
ca parintii nu se Inteleg In Incuviintarea acestei masuri, decide autoritatea a
bilitata, dupa ce asculta pe parinti, asa cum cere interesul minorului (art. 99,
C. fam.). Drepturile si Indatoririle parintesti cu privire la bunurile minorulu
i, fiind vorba de aceia a caror sanatate este primejduita In familie, sunt exerc
itate, dupa caz, de ambii parinti sau de unul din ei; b. Incredintarea minorului
unei familii sau persoane, masura de care pot beneficia minorii fata de care ur
ma sa se dispuna plasamentul
familial, dar nu a fost posibil acest lucru, precum si minorii a caror dezvoltar
e fizica morala si intelectuala este primejduita In familie. Familia sau persoan
a careia i s-a Incredintat minorul are fata de acesta drepturile si Indatoririle
ce, potrivit legii, revin parintilor privitoare la persoana copilului. Daca par
intii considera ca persoana careia i s-a Incredintat minorul nu Il creste cum ar
trebui, ei pot cere Comisiei pentru ocrotirea minorilor sa fie Incredintat unei
alte familii sau persoane. Drepturile si Indatoririle ce revin parintilor cu pr
ivire la bunurile minorului raman acestora sau tutorelui; spre deosebire de plas
amentul familiei, Incredintarea minorului unei familii sau persoane se poate dis
pune si fara Incuviintarea parintilor ori a tutorelui; c. Incredintarea minorulu
i unei institutii de ocrotire Aceste institutii de ocrotire diversificate In rap
ort de varsta, dezvoltare psihomotorie si situarea concreta a minorilor ce au ne
voie de ocrotire sunt: leagane pentru copii In varsta de pana la trei ani, case
de copii prescolari si scolari, gradinite, scoli si licee pentru deficientii rec
uperabili, camine scolare si camine atelier pentru deficientii partial 223 recup
erabili, camine pentru deficientii nerecuperabili, scoli profesionale si licee d
e specialitate pentru deficientii recuperabili. Incredintarea minorilor unei ins
titutii de ocrotire se dispune de catre Comisia pentru ocrotirea minorilor si se
poate face si fara Incuviintarea parintilor ori a tutorelui. Institutia de ocro
tire careia i-a fost Incredintat minorul se gaseste In situatia juridica a famil
iei sau persoanei careia i se Incredinteaza minorul. d. Supravegherea specializa
ta este o masura educativa si se poate dispune fata de minorii prevazuti de art.
67 urm. din Legea nr. 272/2004, respectiv cei care au savarsit fapte prevazute
de legea penala, dar nu raspund penal, cei care nu au savarsit fapte penale, dar
sunt expusi sa savarseasca asemenea fapte, cei care contribuie prin purtarea lo
r la raspandirea de vicii sau deprinderi imorale In randul altor minori. Suprave
gherea deosebita consta In lasarea minorului In grija parintelui sau a tutorelui
, punandu-li-se In vedere ca au Indatorirea de a-l supraveghea Indeaproape, In s
copul Indreptarii sale si se dispune de catre Comisia pentru ocrotirea minorilor
. Aceasta masura nu produce efecte In ceea ce priveste exercitarea drepturilor s
i Indatoririlor parintesti cu privire la persoana si bunurile copilului. Dupa un
an de supraveghere, se reexamineaza hotararea comisiei, putandu-se da una din u
rmatoarele solutii: mentinerea supravegherii, ridicarea masurii sau internarea I
ntr-o scoala speciala de reeducare. e. Internarea Intr-o scoala speciala de reed
ucare din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, mas
ura ce se dispune de catre Comisia pentru ocrotirea minorilor, este educativa si
se aplica numai minorilor In varsta de cel putin zece ani. Supravegherea deoseb
ita si internarea Intr-o scoala de reeducare nu trebuie confundate cu masurile e
ducative prevazute de Codul penal, In art. 100, sau cu obligatia de tratament me
dical si internarea medicala, care sunt masuri de siguranta prevazute de Codul p
enal (art. 113 si 114), care se iau fata de persoanele care au comis fapte penal
e (art. 111, alin. 2, din C. penal). 3. Ocrotirea minorilor care au savarsit fap
te penale Aceste masuri sunt prevazute In legi speciale. 4. Durata masurilor de
ocrotire Plasamentul familial si Incredintarea minorului, cu plata alocatiei de
Intretinere, dureaza pana la absolvirea Invatamantului 224 obligatoriu. Internar
ea In casele de copii, In scolile pentru deficienti
recuperabili, In caminele-scoala pentru deficientii partial recuperabili cu plat
a alocatiei de Intretinere, dureaza pana la absolvirea Invatamantului obligatori
u. Internarea minorului Intr-un camin pentru deficienti nerecuperabili dureaza p
ana la majorat. Masura supravegherii deosebite dureaza pana la Indreptarea minor
ului, dar nu mai putin de un an si fara a depasi varsta de 18 ani. Rezulta ca su
pravegherea deosebita nu se poate dispune fata de minorul care a depasit varsta
de 17 ani. Internarea Intr-o scoala speciala de reeducare se ia pe timp nedeterm
inat. 5. Probleme de procedura Comisia pentru ocrotirea minorilor are urmatoarel
e atributii: a) ia masurile de ocrotire si cele educative privind categoriile de
minori mentionate, cu exceptia plasamentului familial; b) urmareste dezvoltarea
minorilor fata de care s-au luat masuri de ocrotire, examineaza cererile acesto
ra si, daca este cazul, sesizeaza institutiile de ocrotire sau organele care Ii
sunt subordonate. Competenta teritoriala a comisiei este determinata de localita
tea In care se afla domiciliul minorului, daca legea nu prevede altfel, sedintel
e nu sunt publice, In fata acesteia fiind chemati parintii sau tutorele, precum
si minorul care a Implinit zece ani, orice alta persoana care poate da relatii I
n cauza, iar hotararile sunt executorii. Parintii sau tutorele, familia ori pers
oana careia i s-a Incredintat minorul, procurorul, Autoritatea tutelara si minor
ul care a Implinit varsta de 14 ani pot face contestatie Impotriva hotararilor c
omisiei, cu exceoptia acelora prin care s-a aplicat o amenda, In termen de cinci
zile de la comunicare, la judecatoria In a carei raza teritoriala domiciliaza m
inorul. In cadrul contestatiei introduse, judecatoria va stabili si contributia
persoanelor obligate la Intretinerea minorilor, fata de care s-a luat masura int
ernarii Intr-o institutie de ocrotire; hotararile pronuntate de catre judecatori
e sunt definitive. Minorii de peste trei ani sunt trimisi, In caz de nevoie, cen
trelor de primire, pana la trecerea lor Intr-o alta institutie de ocrotire sau p
ana la luarea altei masuri In privinta lor. Cei de pana In varsta de trei ani se
primesc In leagane de copii pe baza hotararii Comisiei pentru ocrotirea minoril
or In a carei raza teritoriala au fost gasiti sau descoperiti acestia, iar In ca
z de urgenta, la cererea organelor de politie sau a Autoritatii tutelare, comisi
a urmand a se pronunta de Indata. 225 6. Alocatia de Intretinere Familia sau per
soana care primeste minorul In plasament familial ori In Incredintare, are drept
ul la o alocatie de Intretinere care se face de la Bugetul statului, cuantumul f
iind stabilit periodic prin acte normative. Sectiunea a II-a REGLEMENTARI INTERN
E PRIVIND PROTECTIA COPILULUI AFLAT IN DIFICUTATE 1 - Protectia persoanelor norm
ale A. Natura protectiei Conform Legii nr. 272 din 21 iunie 2004, "protectia spe
ciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor de
stinate Ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de o
crotirea parintilor sai sau a celui care, In vederea protejarii intereselor sale
, nu poate fi lasat In grija acestora" (art. 50). Copilul beneficiaza de protect
ia speciala prevazuta de lege pana la dobandirea capacitatii depline de exerciti
u. La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exerci
tiu, daca Isi continua studiile Intr-o forma de Invatamant de zi, protectia spec
iala se
acorda, In CONDITIILE legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a s
e depasi varsta de 26 de ani. Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exer
citiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala, dar care nu Isi continu
a studiile si nu are posibilitatea revenirii In propria familie, fiind confrunta
t cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la
2 ani, de protectie speciala, In scopul facilitarii integrarii sociale. In cazu
l In care se face dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locui
nta, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, In mod
succesiv, prevederile acestea nu mai sunt aplicabile. Masurile de protectie spec
iala a copilului se stabilesc si se aplica In baza planului individualizat de pr
otectie. Masurile de protectie speciala a copilului care a Implinit varsta de 14
ani se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. In situatia In care copilul
refuza sa Isi dea consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de ca
tre instanta judecatoreasca, care, In situatii temeinic motivate, poate trece 22
6 peste refuzul acestuia de a-si exprima consimtamantul fata de masura propusa (
art. 53). Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obli
gatia de a Intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cere
rii de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce direct
orul Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului a dispus pla
samentul In regim de urgenta (art. 54). Planul individualizat de protectie poate
prevedea plasamentul copilului Intr-un serviciu de tip rezidential, numai In ca
zul In care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul
la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie,
In CONDITIILE legii. Conform art. 55, masurile de protectie speciala a copilulu
i sunt: a) plasamentul; b) plasamentul In regim de urgenta; c) supravegherea spe
cializata. Art. 56 precizeaza ca de masurile de protectie speciala beneficiaza:
a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturil
or parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti
, cand nu a putut fi instituita tutela; b) copilul care, In vederea protejarii i
ntereselor sale, nu poate fi lasat In grija parintilor din motive neimputabile a
cestora: c) copilul abuzat sau neglijat; d) copilul gasit sau copilul abandonat
de catre mama In unitati sanitare; e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta
de legea penala si care nu raspunde penal. Parintii, precum si copilul care a Im
plinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace In instanta masurile de protectie sp
eciala astfel instituite, beneficiind de asistenta juridica gratuita, In CONDITI
ILE legii (art. 57). Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost Incredintat
copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor c
u privire la persoana acestuia. Pe durata Incredintarii, domiciliul copilului es
te la persoanele carora le-a fost Incredintat. Educatia scolara si credinta reli
gioasa a copilului nu pot fi schimbate decat cu aprobarea Comisiei pentru protec
tia copilului. In cazul In care copilul a Implinit varsta de 14 ani, se cere si
consimtamantul acestuia. 227 Parintii pot sa pastreze legaturi personale cu copi
lul, In CONDITIILE stabilite de Comisia pentru protectia copilului, daca este re
spectat
interesul superior al copilului; serviciul public specializat pentru protectia c
opilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat va crea CONDITIILE necesare
pentru aceasta, potrivit legii. B. Plasamentul Comisia pentru protectia copilulu
i poate hotarI plasamentul copilului la o familie sau la o persoana care consimt
e la aceasta si care prezinta CONDITIILE materiale si garantiile morale necesare
dezvoltarii armonioase a acestuia, daca securitatea, dezvoltarea sau integritat
ea morala a copilului este periclitata In familie din motive independente de voi
nta parintilor, la cererea acestora, a unuia dintre ei sau a unei rude a copilul
ui, pana la gradul al patrulea inclusiv. Dispozitiile sunt aplicabile daca nu ex
ista persoane sau familii corespunzatoare la care copilul sa poata fi dat In pla
sament, caz In care Comisia pentru protectia copilului poate hotarI plasamentul
acestuia la serviciul public specializat pentru protectia copilului sau la un or
ganism privat autorizat. Conform art. 58 din Legea nr. 272/2004, plasamentul cop
ilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care
poate fi dispusa, In CONDITIILE legii, dupa caz, la: a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110
, alin. 2, si licentiat In CONDITIILE legii. Persoana sau familia care primeste
un copil In plasament trebuie sa aiba domiciliul In Romania si sa fie evaluata d
e catre Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire
la garantiile morale si CONDITIILE materiale pe care trebuie sa le Indeplineasc
a pentru a primi un copil In plasament. Pe toata durata plasamentului, domiciliu
l copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la
serviciul de tip rezidential care Il are In Ingrijire (art. 54). Art. 60 precize
aza ca plasamentul copilului care nu a Implinit varsta de 2 ani poate fi dispus
numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia Intr-un serviciu
de tip rezidential fiind interzis. Prin exceptie, se poate dispune plasamentul
Intr-un serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, In situatia I
n care acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de Ingrijiri In servicii
de tip rezidential specializate. 228 La stabilirea masurii de plasament, se va
urmari: a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia
substitutiva; b) mentinerea fratilor Impreuna; c) facilitarea exercitarii de cat
re parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta (a
rt. 60, alin. 3). Masura plasamentului se stabileste de catre Comisia pentru pro
tectia copilului, In situatia In care exista acordul parintilor, pentru situatii
le prevazute la art. 56, lit. b) si e). Masura plasamentului se stabileste de ca
tre instanta judecatoreasca, la cererea Directiei generale de asistenta sociala
si protectia copilului: a) In situatia copilului prevazut la art. 56, lit. a), p
recum si In situatia copilului prevazut la art. 56, lit. c) si d), daca se impun
e Inlocuirea plasamentului In regim de urgenta dispus de catre Directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului; b) In situatia copilului prevazut
la art. 56, lit. b) si e), atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa ca
z, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri (art. 61, alin. 2)
. In art. 62, se prevede ca drepturile si obligatiile parintesti fata de copil s
e mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre
Comisia pentru protectia copilului. Drepturile si obligatiile parintesti In situ
atia copilului pentru care nu a putut fi instituita tutela si pentru care instan
ta a dispus masura plasamentului sunt exercitate si, respectiv, Indeplinite de c
atre presedintele Consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului M
unicipiului Bucuresti. Parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si ce
i carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza d
reptul de a consimti la adoptia copilului lor. Comisia pentru protectia copilulu
i sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca e
ste cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la Intretinerea acestui
a, In CONDITIILE stabilite de Codul familiei. C. Plasamentul In regim de urgenta
In art. 64, se precizeaza ca plasamentul copilului In regim de urgenta este o m
asura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste In situati
a copilului abuzat sau neglijat, precum si In situatia copilului gasit sau a cel
ui abandonat In unitati sanitare. Pe toata durata plasamentului In regim de urge
nta, se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta
judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la Inlocuirea acestei masu
ri si cu 229 privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspenda
rii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt
exercitate si, respectiv, sunt Indeplinite de catre persoana, familia, asistentu
l maternal sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit copil
ul In plasament In regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului s
unt exercitate si, respectiv, sunt Indeplinite de catre presedintele consiliului
judetean, respectiv de catre primarul sectorului Municipiului Bucuresti. Masura
plasamentului In regim de urgenta se stabileste de catre directorul Directiei g
enerale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-t
eritoriala In care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama In u
nitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, In situatia In care nu se Intam
pina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a pers
oanelor fizice care au In Ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv (a
rt. 65). In situatia plasamentului In regim de urgenta dispus de catre Directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa s
esizeze instanta judecatoreasca In termen de 48 de ore de la data la care a disp
us aceasta masura. Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la b
aza masurii adoptate de catre Directia generala de asistenta sociala si protecti
a copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului
In regim de urgenta sau la Inlocuirea acestuia cu masura plasamentului, institui
rea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului In familia sa. Instanta est
e obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. P
ersoanele fizice sau juridice care au primit In plasament un copil sunt obligate
sa Ii asigure acestuia Ingrijirile si CONDITIILE necesare dezvoltarii sale armo
nioase. Acordul parintilor pentru efectuarea actelor obisnuite, necesare Indepli
nirii acestei obligatii sau Inlaturarii oricarei situatii urgente care ar pune I
n pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, este pre
zumat. Pe durata plasamentului, domiciliul copilului este la persoana la care ac
esta a fost dat In plasament. D. Supravegherea specializata In situatii exceptio
nale, daca parintii sau unul dintre acestia pun In pericol securitatea, dezvolta
rea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea In mod abuziv a dreptur
ilor parintesti sau prin neglijenta grava In Indeplinirea obligatiilor de parint
e, serviciul public specializat pentru protectia copilului poate decide plasamen
tul copilului In regim de urgenta Intr-un centru de primire care este
230 organizat si functioneaza In subordinea sa sau a unui organism privat autori
zat ori la o persoana sau la o familie, atestate In acest scop. Copilul care a s
avarsit o fapta penala, dar nu raspunde penal, beneficiaza de protectie In CONDI
TIILE legii, se arata In art. 16. In aceasta situatie, Comisia pentru protectia
copilului este obligata sa ia o masura educativa, la sesizarea oricarei persoane
, a procurorului, a organelor de politie sau a parintilor acestuia. In stabilire
a masurii educative, Comisia pentru protectia copilului va tine seama de gradul
de pericol social al faptei savarsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si af
ectiva a copilului, de comportarea lui, de CONDITIILE In care a fost crescut si
In care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze personalita
tea acestuia. Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele pr
evazute de legea penala, care se aplica corespunzator varstei si gradului de mat
uritate a copilului, In vederea respectarii interesului superior al acestuia. In
cazul stabilirii masurii libertatii supravegheate, Comisia pentru protectia cop
ilului poate dispune Incredintarea supravegherii copilului Serviciului public sp
ecializat pentru protectia copilului. Conform art. 68 din Legea nr. 272/2004, Im
prejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dis
puse de Comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebu
ie verificate trimestrial de catre Directia generala de asistenta sociala si pro
tectia copilului. In cazul In care Imprejurarile prevazute la alin (1) s-au modi
ficat, Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obliga
ta sa sesizeze de Indata Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, insta
nta judecatoreasca, In vederea modificarii sau, dupa caz, a Incetarii masurii. D
irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, orga
nismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul In care sunt puse In apl
icare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si Ingrijirea copilului pe per
ioada aplicarii masurii. In Indeplinirea obligatiei, Directia generala de asiste
nta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat In
tocmeste, trimestrial sau ori de cate ori apare o situatie care impune acest luc
ru, rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, mor
ale sau sociale a copilului si a modului In care acesta este Ingrijit (art. 69).
E. Incetarea masurilor de protectie speciala La Incetarea masurilor de protecti
e speciala prin reintegrarea copilului In familia sa, serviciul public de asiste
nta sociala, organizat 231 la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele cu at
ributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale
, precum si Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, In ca
zul sectoarelor Municipiului Bucuresti, de la domiciliul sau, dupa caz, de la re
sedinta parintilor, au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, pre
cum si modul In care parintii Isi exercita drepturile si Isi Indeplinesc obligat
iile cu privire la copil. In acest scop, acestea Intocmesc rapoarte lunare pe o
perioada de minimum 3 luni (art. 70). Copilul fata de care a fost luata o masura
de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte persoane, daca a
cestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spiri
tuale, morale sau sociale (art. 71). Incredintarea sau plasamentul copilului poa
te dura cel mult pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre ac
esta. La cererea copilului, acesta poate ramane In centrele de plasament sau la
familia ori la persoana la care a fost Incredintat sau dat In plasament si dupa
dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca Isi continua studiile, dar far
a a depasi varsta de 25 de ani.
Comisia pentru protectia copilului care a hotarat Incredintarea sau plasamentul
copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parint
ilor la Intretinerea acestuia, In CONDITIILE stabilite de Codul familiei. Sumele
astfel Incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al s
ectorului Municipiului Bucuresti In subordinea caruia functioneaza Comisia pentr
u protectia copilului care a stabilit masura respectiva. Daca plata contributiei
la Intretinerea copilului nu este posibila, Comisia pentru protectia copilului
poate obliga parintele sa presteze o activitate neremunerata In folosul colectiv
itatii, pe toata durata masurii Incredintarii sau a plasamentului. Organismele p
rivate prevazute de art. 30 din O.U.G. nr. 26/1997 sunt persoane juridice de Dre
pt privat, cu scop nelucratuiv, constituite In CONDITIILE legii. Ele pot desfasu
ra activitati In domeniul protectiei copilului numai daca au fost autorizate de
catre Comisia pentru protectia copilului, In a carei raza teritoriala acestea Is
i au sediul social. Autorizarea organismelor private straine se face de catre De
partamentul pentru Protectia Copilului. Organismele private straine pot fi autor
izate sa desfasoare activitati In domeniul protectiei copilului pe teritoriul Ro
maniei, numai daca sunt reprezentate organisme private de nationalitate romana,
autorizate. 232 2 - Protectia persoanelor handicapate Persoane handicapate sunt
acele persoane care, datorita unor deficiente senzoriale, fizice sau mintale, nu
se pot integra total sau partial, temporar sau permanent, prin propriile lor po
sibilitati, In viata sociala si profesionala, necesitand masuri de protectie spe
ciala. Conform art. 46 din Legea nr. 272/2004, "copilul cu handicap are dreptul
la Ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale". El are dreptul la educatie, recu
perare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii,
In vederea dezvoltarii personalitatii sale. Ingrijirea speciala trebuie sa asigu
re dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu han
dicap. Ingrijirea speciala consta In ajutor adecvat situatiei copilului si parin
tilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este Incredintat copilul, si
se acorda gratuit, ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea
accesului efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, form
are profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, In vederea ocuparii
unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati
apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor.
Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile ad
ministratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure res
ursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor
cu handicap si ale familiilor acestora, In conditii care sa le garanteze demnit
atea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viat
a comunitatii. Persoana care are In Ingrijire un copil handicapat beneficiaza, l
a cerere, de urmatoarele drepturi: a) concediu platit pentru Ingrijirea copilulu
i handicapat, pana la Implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani; b) concedii
medicale pentru Ingrijirea copilului handicapat, bolnav datorita unor afectiuni
intercurente, precum si pentru tratamente de recuperare pana la Implinirea de c
atre copil a varstei de 18 ani. Persoana care are In Ingrijire, supraveghere si
acorda ajutor permanent minorului sau adultului handicapat beneficiaza de: a) un
salariu la nivelul salariului minim brut, lunar, al asistentei sociale cu prega
tire medie - debutant, pe toata durata handicapului; b) recunoasterea perioadei
respective ca vechime In munca, ce se ia In calculul la pensionarea pentru limit
a de varsta, potrivit Inscrierii In carnetul de munca efectuate de inspectoratel
e teritoriale de
stat pentru handicapati, care Incheie acestor persoane contracte de 233 munca In
CONDITIILE legislatiei prevazute pentru personalul casnic, efectuand periodic a
nchete sociale. Copiii handicapati, pana la Implinirea varstei de 18 ani, aflati
In Intretinerea familiei, beneficiaza de alocatia de stat pentru copii In cuant
umurile prevazute de lege, majorate cu 100%; de alocatia de stat pentru copii be
neficiaza si copiii handicapati ai caror parinti nu se Incadreaza In categoriile
prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. Alocatia de Intretinere pentru mi
norii handicapati, aflati In plasament familial sau Incredintati unei familii or
i persoane, pe baza prevederilor legale, se stabileste la nivelul unui salariu m
inim brut pe tara, pe toata durata cat acestia nu se afla In Intretinere complet
a a unei institutii de ocrotire. Sectiunea a III-a OCROTIREA COPILULUI ABANDONAT
In conformitate cu Legea nr. 47 cu privire la declararea judecatoreasca a aband
onului de copii, din 8 iulie 1993, copilul aflat In Ingrijirea unei institutii d
e ocrotire sociala sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire l
egal constituita sau Incredintat, In CONDITIILE legii, unei persoane fizice poat
e fi declarat prin hotarare judecatoreasca abandonat, ca urmare a faptului ca pa
rintii s-au dezinteresat de el, In mod vadit, o perioada mai mare de sase luni;
prin dezinteres, precizeaza legea In art. 1, alin. 2, "se Intelege Incetarea imp
utabila a oricaror legaturi Intre parinti si copil, legaturi care sa dovedeasca
existenta unor raporturi parintesti normale". Dezinteresul manifestat fata de co
pil poate fi dovedit cu orice mijloc de proba. Institutiile care au In Ingrijire
copii sunt obligate sa comunice Autoritatii tutelare sau instantei de judecata,
la cererea acestora, numarul vizitelor efectuate, precum si orice fapte ale par
intilor care sa poata caracteriza comportamentul parintesc al acestora fata de c
opil. In acest scop, institutia este obligata sa tina o stricta evidenta a vizit
elor si faptelor mentionate (C.S.J., S. civ., dec. nr. 3127/1999; dec. nr. 5642/
2001). Cererea pentru declararea abandonului se adreseaza tribunalului judetean
sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, pe raza caruia se afla sediul institut
iei de ocrotire ori domiciliul persoanei fizice careia i 234 s-a Incredintat sar
cina Ingrijirii copilului. Sesizarea instantei va fi facuta de conducere institu
tiei unde se afla copilul parasit sau de procuror, In termen de 3 luni de la dat
a Implinirii termenului de sase luni de cand parintii au Incetat legaturile cu c
opilul (C.S.J., S. civ., dec. nr. 3231/2001; dec. nr. 1258/2003). In cazul copii
lor aflati In institutiile prevazute la art. 1, abandonul nu va fi declarat daca
, Inauntrul perioadei de 6 luni ori In timpul judecarii procesului, o ruda pana
la gradul IV inclusiv cere sa i se Incredinteze copilul spre crestere si educare
, iar cererea este apreciata ca fiind In interesul copilului; copilul care a Imp
linit varsta de zece ani va fi ascultat de instanta (C.S.J., S. civ., dec. nr. 1
371/2003). In cazul declararii abandonului, instanta va delega exercitiul dreptu
rilor parintesti institutiilor de ocrotire sociala sau medicala de stat sau inst
itutiei private legal constituita ori, dupa caz, altei persoane, In CONDITIILE l
egii (art. 4). Conform art. 6, instanta competenta poate decide oricand, la cere
rea unuia sau a ambilor parinti, redarea exercitiului drepturilor parintesti, da
ca au Incetat Imprejurarile care au condus la declararea abandonului si daca red
area exercitiului acestor drepturi este In interesul copilului (C.S.J., C. civ.
dec. nr. 2859/1996; dec. nr. 3385/1998).
Sectiunea a IV-a PROTECTIA COPIILOR REFUGIATI IN CAZ DE CONFLICT ARMAT Art. 72 d
in Legea nr. 272/2004 precizeaza ca: copiii care solicita obtinerea statutului d
e refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut beneficiaza de protectie
si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor. Ei ben
eficiaza de una dintre formele de protectie prevazute de Ordonanta Guvernului nr
. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor In Romania, aprobata cu modi
ficari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare si ho
tarari ale Guvernului. In situatia In care copilul care solicita statutul de ref
ugiat este neInsotit de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustiner
ea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refu
giat se asigura de catre Directia generala de asistenta sociala si protectia cop
ilului, In a carei raza administrativ-teritoriala se afla 235 organul teritorial
al Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.
In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului aflat In aceasta situatie,
Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o pers
oana cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalu
lui propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile co
pilului si sa participe, alaturi de acesta, la Intreaga procedura de acordare a
statutului de refugiat. Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii
de acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor se realizeaza Intr-un se
rviciu de tip rezidential prevazut de actuala lege, apartinand Directiei general
e de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat
. Copiii carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de protectia sp
eciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai,
prevazuta de lege (art. 74). In situatia In care cererea copilului de acordare a
statutului de refugiat este respinsa In mod definitiv si irevocabil, Directia g
enerala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru
Straini si solicita instantei judecatoresti stabilirea plasamentului copilului
Intr-un serviciu de protectie speciala. Masura plasamentului dureaza pana la ret
urnarea copilului In tara de resedinta a parintilor ori In tara In care au fost
identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul (art. 75). In caz de
conflicte armate, institutiile Statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea
de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru
protejarea drepturilor copilului. Nici un copil nu va fi folosit ca spion, cala
uza sau curier In timpul conflictelor armate. Organele administratiei publice ce
ntrale, In colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Mi
nisterul Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru: a
) educarea In spiritul Intelegerii, solidaritatii si pacii, ca un proces general
si continuu In prevenirea conflictelor; b) educarea si pregatirea copiilor demo
bilizati pentru o viata sociala activa si responsabila. In cazul actiunilor de e
valuare desfasurate In urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda prio
ritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, In colabo
rare cu protectia civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegh
erea copiilor 236 care sunt evacuati de catre persoane care Isi pot asuma
responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor (art. 79). Sectiunea a V-a MASURIL
E EDUCATIVE APLICATE MINORULUI In conformitate cu art. 99 din Codul penal, minor
ul care nu a Implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, cel care are varsta In
tre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu
discernamant, iar cel care a Implinit varsta de 16 ani raspunde penal. A. Confor
m art. 80 din Legea nr. 272/2004, pentru copilul care a savarsit o fapta prevazu
ta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea Directiei generale d
e asistenta sociala si protectia copilului In a carei unitate administrativ-teri
toriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile prevazute la art. 55 lit.
a) si c). In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c
), Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau
al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasc
a, atunci cand acest acord lipseste, va tine seama de: a) CONDITIILE care au fav
orizat savarsirea faptei; b) gradul de pericol social al faptei; c) mediul In ca
re a crescut si a trait copilul; d) riscul savarsirii din nou de catre copil a u
nei fapte prevazute de legea penala; e) orice alte elemente de natura a caracter
iza situatia copilului. In art. 81, se precizeaza ca masura supravegherii specia
lizate consta In mentinerea copilului In familia sa, sub conditia respectarii de
catre acesta a unor obligatii, cum ar fi: a) frecventarea cursurilor scolare; b
) utilizarea unor servicii de Ingrijire de zi; c) urmarea unor tratamente medica
le, consiliere sau psihoterapie; d) interzicerea de a frecventa anumite locuri s
au de a avea legaturi cu anumite persoane. In cazul In care mentinerea In famili
e nu este posibila sau atunci cand copilul nu Isi Indeplineste obligatiile stabi
lite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului
ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art. 80,
alin 237 (2), poate dispune plasamentul acestuia In familia extinsa ori In cea s
ubstitutiva, precum si Indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la a
lin (1). In cazul In care fapte prevazuta de legea penala, savarsita de copilul
care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si In
cazul In care copilul pentru care s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 s
avarseste In continuare fapte penale, Comisia pentru protectia copilului sau, du
pa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe o perioada determinata, plasamentul
copilului Intr-un serviciu de tip rezidential specializat (art. 82). Pe toata du
rata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu
raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe cop
ii In procesul de reintegrare In societate (art. 84). In cazul In care exista ac
ordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializat
e se dispune de catre Comisia pentru protectia copilului, iar, In lipsa acestui
acord, de catre instanta judecatoreasca In conformitate si cu hotararile de Guve
rn In materie. B. Fata de minorul care raspunde penal, se poate lua o masura edu
cativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de
gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea
intelectuala si morala, de comportarea lui, de CONDITIILE In care a fost crescut
si In care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoan
a minorului; pedeapsa se aplica numai daca se
apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru Indreptarea
minorului, cf. art. 100, al. ultim, din C. pen. 1. Masurile educative Masurile e
ducative care se pot lua fata de minor, prevazute de art. 101, C. pen., sunt: a)
mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea Intr-un centru de reeduca
re; d) internarea Intr-un institut medical-educativ. a. Mustrarea Masura educati
va a mustrarii consta In dojenirea minorului, In aratarea pericolului social al
faptei savarsite, In sfatuirea minorului sa se poarte In asa fel Incat sa dea do
vada de Indreptare, atragandu-i-se totodata atentia ca, daca va savarsi din nou
o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o ped
eapsa. 238 b. Libertatea supravegheata Masura educativa a libertatii supraveghea
te consta In lasarea minorului In libertate pe timp de un an, sub supraveghere d
eosebita. Supravegherea poate fi Incredintata, dupa caz, parintilor minorului, c
elui care l-a Infiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea In
conditii satisfacatoare, instanta dispune Incredintarea supravegherii minorului
, pe acelasi interval de timp, unei persoane de Incredere, de preferinta unei ru
de mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal Insarcinate cu
supravegherea minorilor. Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sa
u mai multora din urmatoarele obligatii, prevazute de art. 103, C. pen. mod.: a)
sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre In legatura cu anumi
te persoane; c) sa presteze o activitate neremunerata Intr-o institutie de inter
es public fixata de instanta, cu o durata Intre 50 si 200 de ore, de maximum tre
i ore pe zi, dupa programul de scoala, In zilele nelucratoare si In vacanta. Dup
a luarea masurii libertatii supravegheate, instanta Incunostinteaza scoala unde
minorul Invata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la car
e presteaza activitatea stabilita de instanta. c. Internarea Intr-un centru de r
eeducare Masura educativa a internarii Intr-un centru de reeducare se ia In scop
ul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi Invatatu
ra necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale In situati
a In care, precizeaza art. 104, C. pen., celelalte masuri educative sunt neIndes
tulatoare. d. Internarea Intr-un institut medical-educativ Masura internarii Int
r-un institut medical educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale
fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special d
e educatie, cf. art. 105, C. pen. mod. Ultimele doua se iau pe timp nedeterminat
, Insa nu pot dura decat pana la Implinirea varstei de 18 ani. Masura prevazuta
In art. 105 trebuie sa fie ridicata de Indata ce a disparut cauza care a impus l
uarea acesteia. Instanta, dispunand ridicarea masurii prevazute In art. 105, poa
te, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii Intr-un centru de ree
ducare. La data cand minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea in
ternarii pe o durata de cel mult doi ani, daca aceasta este 239 necesara pentru
realizarea scopului internarii. Daca a trecut cel putin un an de la data interna
rii In centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de Indreptare, de
sarguinta, la Invatatura si la
Insusirea pregatirii profesionale, se poate dispune libertatea acestuia Inainte
de a deveni major. Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt, cf. art. 109, C. P
en. mod., Inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita
, limitele pedepselor reducandu-se la jumatate; In urma reducerii, In nici un ca
z minimum pedepsei nu va depasi cinci ani. In caz de suspendare conditionata a e
xecutarii pedepsei aplicate minorului, termenul de Incercare se compune din dura
ta pedepsei Inchisorii, la care se adauga un interval de timp de la sase luni la
doi ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de Inc
ercare este de sase luni. O data cu suspendarea conditionata a executarii pedeps
ei Inchisorii aplicate minorului, instanta poate dispune, pe durata termenului d
e Incercare, dar pana la Implinirea varstei de 18 ani, Incredintarea supravegher
ii minorului unei persoane sau institutii (I. Dumitrescu). Sustragerea minorului
de la Indeplinirea obligatiilor prevazute de lege poate atrage revocarea suspen
darii conditionate. 240 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA I . LUCRARI GENERALE Albu, Ion, D
reptul familiei, Editura "Dacia", Cluj-Napoca, 1975. Avram, Marieta si Fl. Baias
, Legislatia familiei, ed. a II-a, Editura "ALL", Bucuresti, 2003, 648 p. Bacaci
, Al., Codruta Hageanu, Viorica C. Dumitrache, Dreptul familiei, ed. a III-a, Ed
itura ALL, Bucuresti, 2004, 416 p. Corhan, Adriana, Dreptul familiei. Curs. Teor
ie si practica. Editie revazuta si adaugita, Timisoara, 2000, 524 p. Cornu, G.,
Droit civil, II - La Famille, Paris, 1984, 658 p. Dictionar de Dreptul familiei,
coordonator Gh. Tomsa, Bucuresti, 1984, 184 p. Emese, Fl., Dreptul familiei, Ed
itura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, 416 p. Filipescu, I. P., Tratat de Dreptul fa
miliei, Editura ALL, Bucuresti, (1996), 584 p. Grosse, E., Die Formen der Famili
e und die Formen der Wirtschaft, Freiburg J. B., Leipzig, 1896, 245 p. Ionascu,
Traian s.a., CASATORIA In Dreptul R.P.R., Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1
964, 510 p. Letourneau, C. H., L évolution du mariage et de la famille, Paris, 1888
, 467 p. Marcu, L.P., Istoria universala a Dreptului, curs litografiat, Bucurest
i, 1997, 295 p. Marcu, L.P., Istoria Dreptului romanesc, Editura Lumina Lex, Buc
uresti, 1997, 376 p. Marcu, L.P., Familia - categorie etnologica microstructural
a, In vol. Introducere In etnologie, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1980,
p. 83-91. Marcu, L.P., Structures familliales en Roumanie a l époque contemporaine
et le processus de leur généralisation typique, In "Revue roumaine de sciences sociale
s", an XIII (1969), p. 49-110. Pitulescu, I. s.a., Dictionar de termeni juridici
uzuali. Explicativ-practic, Bucuresti, 1997. Popescu, Tudor R., Dreptul familie
i. Tratat, 2 vol., Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965. Popescu, T.
R. si I. P. Filipescu, Dreptul familiei. Spete si solutii din practic a judiciar
a, Bucuresti, 1969, 296 p. Pricopi, A., Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, Bu
curesti, 2004, 432 p. Pricopi, A., Dreptul familiei In Romania, In "Studii de Dr
ept romanesc", Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1993, nr. 6, p. 217-227. Rad
escu, D., Dictionar de drept privat, Editura MONDAN, Bucuresti, 1997,
1080 p. 241 Roseti-Balanescu, I., O. Sachelarie si N. G. Nedelcu, Principiile Dr
eptului civil roman, Editura de Stat, Bucuresti, 1947, 800 p. Voinea, Maria, Fam
ilia si evolutia sa istorica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1
978, 92 p. Westermarck, E., Histoire du mariage, 3 vol., Paris, 1934-1935. II. C
ASATORIA SI RAPORTURILE DINTRE SOTI Anchidin, Liviu, Corneliu Turianu, Discutii
In legatura cu infractiunea de furt savarsita Intre soti, In "Dreptul", 2001, nr
. 11, p. 103-109. Angelescu, N. H., Intocmirea Inscrisurilor notariale referitoa
re la unele drepturi patrimoniale ale sotilor, In "Revista Romana de Drept", 196
7, nr. 6, p. 28-37. Bacaci, Al., Consideratii In legatura cu regimul matrimonial
actual, In "Dreptul", 2001, nr. 4, p. 92-97. Capatana, O., Cu privire la procur
a data unui sot de a vinde celuilalt sot un bun al mandantului, In "Legalitatea
Populara", 1955, nr. 6, p. 605-611. Chirica, D., Locuintele construite cu credit
de stat si comunitatea de bunuri a sotilor, In "Revista Romana de Drept", 1984,
nr. 6, p. 11-16. Deleanu, I., Admisibilitatea Impartirii bunurilor comune In ca
drul actiunii introduse de unul din fostii soti In temeiul unui contract de depo
zit, In "Justi tia Noua", 1966, nr. 12, p. 78-82. Economu, V., Dreptul de succes
iune al sotului supravietuitor, In "Legalitatea Populara", 1957, nr. 5, p. 531.
Eliescu, M., Caracterul salariului In raporturile patrimoniale dintre soti, In "
Studii si Cercetari Juridice", 1964, nr. 1, p. 33-47. Filipescu, I.P., Notiunea
de patrimoniu si relatiile dintre soti privind bunuril e si datoriile lor, In "D
reptul", 1993, nr. 3, p. 37-41. Ghihanis, D. si Camelia Toader, Discutii cu priv
ire la partajarea unui apartament ce constituie bun comun al sotilor, In "Dreptu
l", 1996, nr. 2, p. 2733. Imbrescu, I., Matei Maxim, Neconcordanta dintre legea
nr. 19/2000 si unele prevederi din Codul Familiei si Decretul nr. 31/1954 cu ref
erire la plata pensii lor, In "Dreptul", 2001, nr. 2, p. 98-103. Leana, Crenguta
, Validitatea contractelor Incheiate Intre soti, In "Dreptul", 1999, nr. 9, p. 2
9-50. Mustata, I. si Guiu Mioara Ketty, Daca bunurile comune ale sotilor pot con
stitui aport la capitalul social, In "Dreptul", 1992, nr. 6, p. 16-28. Popescu,
Fl., Ion Vidu, Proprietatea comuna a concubinilor asupra bunurilor imobile doban
dite Impreuna prin acte cu titlu oneros. Proba acesteia, In "Dreptul", 2001, nr.
16, p. 62-67. Pricopi A., CASATORIA In Dreptul roman, Editura "Lumina Lex", Buc
uresti, 1998, 228p. Rizeanu, D. si D. Protopopescu, Raporturile patrimoniale din
tre soti In lumina Codului familiei, Bucuresti, 1959, 191 p. Rosu, Claudia, Nece
sitatea revenirii la libertatea conventiilor matrimoniale, In "Dreptul", 1999, n
r. 7, p. 40-49. 242 Sadoveanu, D., Regimul comunitatii de bunuri ale sotilor si
salariul, In "Justitia Noua", 1956, nr. 1, p. 85-88. Sasu, C., Valabilitatea act
elor de dispozitie facute de unul dintre soti asupra bunurilor imobile comune fa
ra consimtamantul expres al celuilalt sot, In "Justit ia Noua", 1962, nr. 1, p.
94.
III. DESFACEREA CASATORIEI Albu, I., Regimul juridic al bunurilor comune ale fos
tilor soti pe timpul dintre data desfacerii CASATORIEI si data Impartirii lor, I
n "Justitia Noua", 19 65, nr. 8, p. 65-74. Ardelean, M.C., T. Pop, E. Chele, Pro
bleme In legatura cu aplicarea procedurii simplificate In cazurile de divort pen
tru motivele expres determinate de lege, In "Revista Romana de Drept", 1971, nr.
6, p. 51-63. Beligradeanu, S., Regimul juridic actual al bunurilor comune ale s
otilor In cazul procedurii divortului, In "Dreptul", 1998, nr. 5, p. 35-39. Chel
e, E., Caracterul si efectele Inscrierii hotararii de divort, In "Revista Romana
de Drept", 1968, nr. 2, p. 89-95. Ciobanu, D., Regimul juridic al bunurilor pro
prii In caz de divort, In "Justitia Noua", 1960, nr. 3, p. 524-528. Comanita, Gh
., Dreptul de a cere partajul si titularii sai, In "Dreptul", 2000, nr. 1, p. 63
-72. Enache, M., Consideratii asupra autoritatii de lucru judecat In cauzele de
divort, In "Dreptul", 1991, nr. 2-3, p. 28-31. Filipescu, I. P., Unele probleme
In legatura cu mentiunea despre hotararea de divort In actul de CASATORIE, In "R
evista Romana de Drept", 1969, nr. 9, p. 112-113. Filipescu, I.P., Obligatia de
Intretinere Intre fostii soti, In "Revista Romana de Drept", 1970, nr. 2, p. 67-
80. Filipescu, I.P., Ocrotirea minorului In cazul divortului, In "Analele Univer
sitatii Bucuresti", 1971, nr. 1, p. 77-87. Guresoae, I., Divortul si efectele sa
le juridice, Bucuresti, 1997, 62 p. Hilsenrad A. si T. Pop, Unele probleme ale p
rocedurii de divort, In "Revista Romana de Drept", 1967, nr. 3, p. 30-40. Ionasc
u, A., Durata obligatiei de Intretinere Intre fostii soti, In "Justitia Noua", 1
962, nr. 5, p. 56. Iosifescu M. si A. Stegarescu, Dreptul sotiei la pensia de ur
mas In cazul decesului sotului In timpul procesului de divort, In "Justitia Noua
", 1962, nr. 3, p. 106-110. Les, I. si M. Anache, Consideratii asupra autoritati
i de lucru judecat In cauzele de divort, In "Dreptul", 1991, nr. 2-3, p. 28 si u
rm. Lungu, C., Impartirea sau atribuirea locuintei In caz de divort, In "Revista
Romana de Drept", 1970, nr. 5, p. 84-89. Lutescu, G. N., Pensia de Intretinere
In caz de divort, Bucuresti, 1958. Mihu, Lucian, Discutii cu privire la admisibi
litatea cererii sotului care a purtat In timpul CASATORIEI numele celuilalt sot,
de a reveni la numele avut Ina inte 243 de CASATORIE, formulata pe cale princip
ala subsecvent pronuntarii divortului, In "Dreptul", nr. 6, 2001, p. 32-33. Munt
ean, N., Efectele divortului cu privire la locuinta detinuta de soti ca accesori
u al contractului de munca Incheiat de unul dintre soti, In "Revista Romana de D
rept", 1987, nr. 6. Pop, T., Aspecte practice ale noii proceduri de divort, In "
Revista Romana de Drept", nr. 9, 1967, p. 44-50. Popescu, F., Cu privire la admi
sibilitatea cererii sotului, care a purtat In timpul CASATORIEI numele celuilalt
sot, de a reveni la numele avut Inainte de CASATORIE, formulata pe cale princip
ala, ulterior pronuntarii divortului, In "Dreptul", 2001, nr. 1, p. 74-77. Popes
cu, T. R., Rolul culpei In divort, In "Justitia Noua", 1962, nr. 9, p. 44-5 8. P
ractica judiciara rezumata si comentata: Bunuri comune ale sotilor. Partaj, In "
Dreptul" nr. 5, 2001, p. 220-227. Rizeanu, D., Regimul juridic al bunurilor comu
ne ale fostilor soti pe timpul
dintre data desfacerii CASATORIEI si data Impacarii lor, In "Justitia Noua", 196
5, nr. 8, p. 58-65. Rizeanu D., Criterii ale atribuirii sau Impartirii locuinte
i In caz de divort, I n "Revista Romana de Drept", nr. 11, 1971,. Scherer, V., E
ste admisibila o actiune In anulare Impotriva unei hotarari de divort pronuntate
pe baza acordului ambilor soti, In "Dreptul", 2000, nr. 10, p. 87-88. Timofte,
V., Prescriptia dreptului de a se cere executarea silita a hotararii judecatores
ti de Incredintare a copiilor minori, In "Studii de Drept Romanesc", nr. 3-4, 19
90, p. 285-286. Turianu, C., Intelesul notiunii de "motive temeinice" care justi
fica pastrarea numelui purtat In timpul CASATORIEI, In "Dreptul", 1992, nr. 9, p
. 68-69. IV. FILIATIA Anca, P., Stingerea dreptului la actiunea In stabilirea pa
ternitatii din afara CASATORIEI, In "Legislatia Populara", nr. 3, 1958, p. 7-20.
Anca, P., Numele de familie care trebuie sa-l poarte copilul ca urmare a admite
rii actiunii In tagaduirea paternitatii (discutii), In "Revista Romana de Drept"
, 1969, nr. 2, p. 108-109. Avram, Marieta, Consideratii In legatura cu reglement
area actuala a actiunii In tagaduirea paternitatii, In "Dreptul", 1999, nr. 2, p
. 78-88. Barach, E., A. Ionascu, P. Anca, V. Economu., I. Nestor, I. Rucareanu,
S. Zilberstein, Rudenia In Dreptul Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 196
6, 341 p. Barsan, C. si Radulescu, O., Consideratii asupra dreptului autorului r
ecunoasterii de paternitate de a ataca recunoasterea, In "Revista Romana de Drep
t", 1978, nr. 9. Capatana, O. si Ianculescu, D., Examen teoretic de practica jud
iciara privind raporturile cu elemente de exteritorialitate dintre parinti si co
pii, In "Studii si cercetari juridice", 1984, nr. 4. Deleanu, I. si Valentina De
leanu, Cu privire la dreptul procurorului de a introduce actiune In stabilirea p
aternitatii, In "Revista Romana de Drept", 1986 , nr. 7. 244 Dobozi, Veronica, G
abriela Lupsan, Irina Apetrei, Filiatia In cadrul asistentei medicale a procrear
ii, In "Dreptul", 2001, nr. 9, p. 41-57. Enache, M., Aspecte ale stabilirii pate
rnitatii, In "Dreptul", 1990, nr. 9-12, p. 89-95. Enescu, I., Valoarea probatori
e a expertizei dermatografice In cercetarea filiatiei, In "Revista Romana de Dre
pt", 1981, nr. 3, p. 24-27. Filipescu, A.I., Filiatia fireasca si filiatia din a
doptie, Bucuresti, 2004, 304 p. Filipescu, I. P., Unele probleme privind filiati
a fata de mama, In "Revista Romana de Drept", 1969, nr. 7. Filipescu, I. P., Efe
ctele tagaduirii paternitatii din CASATORIE cu privire la numele copilului, In "
Revista Romana de Drept", 1972, nr. 12. Filipescu, I. P. si V. M. Ciobanu, Aspec
te ale contestarii paternitatii, In "Revista Romana de Drept", 1980, nr. 3, p. 1
9-25. Guis, C.L., In legatura cu posibilitatea stabilirii paternitatii dupa admi
terea actiunii In contestare a recunoasterii paternitatii, In "Revista Romana de
Drept ", 1977, nr. 6. Iancovescu, Jean, B., Stabilirea paternitatii si proba gr
upului sanguin, In "Jurnalul National", 1957, nr. 4, p. 647-653. Ionascu, A., Da
ta Inceperii cursului prescriptiei dreptului la actiunea In stabilirea paternita
tii copilului din afara CASATORIEI, In "Studia Universitatis Babes-
Bolyai", S. Jurisp., 1965, p. 59-71. Ionascu, A., Filiatia si ocrotirea minorilo
r, Cluj-Napoca, 1980. Kovács, Edit, Prescriptia dreptului la actiune In tagaduirea
si stabilirea paternitatii, In "Studia Universitatis Babes-Bolyai", S. Jurisp.,
1962, p. 93-10 6 Marcu, L. P., Aspecte ale corelatiei dintre structura de famili
e si terminologia de rudenie la vlahii balcanici, In "Analele Societatii de limb
a romana", vol. III-IV, Zrenjanin, 1972-1973, p. 281-288. Mayo, M., Stabilirea j
udecatoreasca a paternitatii din afara CASATORIEI, In "Jurnalul National", 1961,
nr. 5, p. 48-63. Mayo, M., Despre posibilitatea determinarii prin probe stiinti
fice a datei conceptiei probabile a copilului, In "Revista Romana de Drept", 197
8, nr. 7. Muresan, M. si I. Bohotici, Prezumtia legala de paternitate a copilulu
i conceput In timpul CASATORIEI, dar nascut dupa Incetarea, desfacerea sau desfi
intarea acesteia, In "Revista Romana de Drept", 1988, nr. 7, p. 13-19. Oproiu, A
l., Despre prescriptia actiunii In stabilirea paternitatii, In "Jurnalu l Nation
al", 1966, nr. 5, p. 92-94. Poenaru, E., Recunoasterea prin testament a copilulu
i din afara CASATORIEI, In "Jurnalul National", 1956, nr. 3, p. 463-466. Pop, T.
, Termenul In care poate fi introdusa actiunea In stabilirea paternitatii din af
ara CASATORIEI In cazul nulitatii actului de recunoastere (di scutii), In "Revis
ta Romana de Drept", 1968, nr. 11, p. 81-83. Popa, S., Cu privire la aplicarea p
rescriptiei extinctive In actiunile pentru stabilirea paternitatii din afara CAS
ATORIEI (discutii), In "Jurnalul National", 1966, nr. 3, p. 82-91. Popescu, R.,
Filiatia din CASATORIE (fata de mama), In "Analele Universitatii Bucuresti", 195
8, nr. 11, p. 69-85. 245 Pricopi A., Rudenia In Dreptul roman, Bucuresti, 2000,
184 p. Schioru, N.I., Unele consideratii In legatura cu actiunea stabilirii pate
rnitatii, In "Legalitatea Populara", 1955, nr. 7. Toader, A., Obligarea la plata
cheltuielilor de judecata In cazul actiunilor avand ca obiect paternitatea si p
ensia de Intretinere, In "Revista Romana de Drept", 1969, nr. 9, p. 90-94. V. AD
OPtIA Albu, I., Validitatea consimtamantului parintelui minor la Infierea copilu
lui sau din afara CASATORIEI (discutii), In "Revista Romana de Drept", 1968, nr.
8, p. 63-69. Albu I., Infierea In situatia cand Infiantul este sotul parintelui
firesc al Infiatului (discutii), In "Revista Romana de Drept", 1970, nr. 10 p.
78-86. Albu, I., I. Reghini si P. A. Szabo, Infierea, Cluj-Napoca, 1977. Belu, M
agro Mona Lisa, Aspecte actuale ale adoptiei, In "Dreptul", 1992, nr. 5, p. 46-5
0. Dariescu, Cosmin, Cu privire la cetatenia copilului minor, fost cetatean roma
n, devenit cetatean strain, dupa desfacerea adoptiei sale internationale In stra
inatate, In "Dreptul", 2000, nr. 7, p. 41-46. Draganu, T., Efectele juridice ale
Infierii In materie de cetatenie, In "Studii Juridice", 1998, p. 90-107. Gazdac
, V., Participarea procurorului In cauzele privind Incuviintarea, nulitatea sau
desfacerea adoptiei, In "Dreptul", 1999, nr. 7, p. 50-53. Imbrescu, I., Ana Vasi
le, Inadmisibilitatea schimbarii prenumelui adoptatului printr-o hotarare judeca
toreasca de Incuviintare a adoptiei, In "Dreptul", 2000, nr. 2, p. 80-83. Lupsan
, Gabriela, Tipuri de adoptie si declararea judecatoreasca a abandonului de copi
i, In "Dreptul", 1996, nr. 10, p. 73-78. Nicolae, Adina, Marian Nicolae, Discuti
i privind dreptul parintilor de a consimti la adoptia copilului lor minor, In lu
mina deciziei Curtii Constitutiona
le nr. 277/2001, In "Dreptul", 2002, nr. 7, p. 89-96. Pavaleanu, V., Reglementar
ea adoptiei internationale prin norme interne si prin conventii internationale,
In "Dreptul", 1998, nr. 9, p. 55-58. Pavaleanu, V., Adoptia internationala In re
glementarea Conventiei romanoitaliene si a normelor interne, In "Dreptul", 1999,
nr. 12, p. 34-42. Rucareanu, I., Examen teoretic al practicii judiciare In dome
niul dreptului de familie. Problema nulitatii Infierii, In "Studii si Cercetari
Juridice", 1966 , nr. 1, p. 135-150. Surdu, C., Examen teoretic de practica juri
dica In domeniul Dreptului familiei - Infierea, In "Studii si Cercetari Juridice
", 1970, nr. 4, p. 597-602. Stoica, Val. si Marieta Ronea, Natura juridica si pr
ocedura specifica a adoptiei, In "Dreptul", 1993, nr. 2, p. 31-43. Ticlea, Al.,
Consideratii privind Infierea copilului celuilalt sot, In "Dreptul" , 1991, nr.
6, p. 41-45. Vasile, Ana, Administrarea bunurilor copilului adoptat, In "Dreptul
", 2003, nr. 2, p. 103-109. 246 VI. SITUATIA LEGALA A COPILULUI Bacaci, Al., Pre
cizari privind institutia ocrotirii parintesti, In "Dreptul" , 2000, nr. 10, p.
58-61. Calmuschi, Otilia, Aspecte ale raspunderii parintilor pentru fapta copilu
lui minor desprinse din practica judiciara, In "Studii si Cercetari Juridice", 1
978, nr. 4. Comanescu, I., I. Mihuta, R. Petrescu, Ocrotirea familiei In Dreptul
socialist roman, Bucuresti, 1989. Deaconu, N., Despre calitatea procesuala acti
va a Autoritatii tutelare, In "Revista Romana de Drept", 1986, nr. 10. Enescu, M
ariana, Deciziile autoritatii tutelare ca acte de jurisdictie, In "Studii si Cer
cetari Juridice", 1964, nr. 4, p. 611-620. Filipescu, I. P., Solutionarea neInte
legerilor dintre parinti privind exercitiul drepturilor si Indatoririlor lor fat
a de copilul minor, In "Anuarul Universitati i Bucuresti", 1965, p. 67-72. Filip
escu, I. P., Probleme privind modul de exercitare a drepturilor si Indatoririlor
parintesti, Indeosebi cele cu privire la plasarea copilului, In "J ustitia Noua
", 1965, nr. 11, p. 14-29. Filipescu, I. P. si Olga Calmuschi, Raporturile jurid
ice dintre parinti si copii , Bucuresti, 1985. Marcu, L. P., Le cycle de vie et
le statut personnel dans les communautés villageoises roumains, In "Etudes et docum
ents balkaniques et mediterranées", Paris, XV, 1990, p. 96-103. Nedelcu, G. P., Put
erea parinteasca In vechiul Drept romanesc, Ploiesti, 1933, 223 p. Vizitiu, Gh.,
Considerente privind Incadrarea juridica In materia abandonului de familie prev
azut de art. 305 lit. c. Cod penal, In "Revista Roman a de Drept", 1979, nr. 2.
Zvancu, V. Gr., Unele consideratii referitoare la dreptul parintelui de a avea l
egaturi personale cu copilul sau minor, In "Revista Romana de Drept", 1982, nr.
7. VII. OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE Bacaci, A., Obligatia de Intretinere din
tre parinti si copii, In "Revista Romana de Drept", 1987, nr. 10, p. 29-36.
Filipescu, I. P., Unele probleme pe care le ridica reglementarea obligatiei lega
le de Intretinere a parintilor fata de copiii lor minori, In "Justitia Noua" , 1
966, nr. 8. Filipescu, I. P., Obligatia de Intretinere Intre fostii soti, In "Re
vista Romana de Drept", 1970, nr. 2, p. 67-80. Ghihanis, D., Discutii In legatur
a cu posibilitatea stabilirii obligatiei de Intretinere printr-o cota procentual
a din venitul net al debitorului, In "Dreptu l", 1995, nr. 6, p. 67-68. Gramatov
ici, D., Dreptul la locuinta ca element component al obligatiei de Intretinere I
n raporturile dintre fostii soti, In "Revista Romana de Drept", 197 1, nr. 9. Io
nascu, A., Caracterele juridice ale obligatiei de Intretinere, In "Studia Univer
sitatis Babes Bolyai", Seria Juridica, 1959, fasc. 2. 247 Lesviodax, A., Obligat
ia legala de Intretinere, Bucuresti, 1971, 128 p. Lungu, C., Unele aspecte teore
tice de practica judiciara privind obligatia de Intretinere, In "Revista Romana
de Drept", 1971, nr. 10, p. 109-122. Mandrea, T., Dreptul de Intretinere al copi
lului major care se afla In continuarea studiilor, In "Revista Romana de Drept",
1969, nr. 3. Oproiu, Al. I., Actiunile pentru restituirea de la parinti a chelt
uielilor de Intretinere a copilului luat spre crestere, In "Revista Romana de Dr
ept", 1968, nr. 8. Popescu, T. R., Caracterul reciproc al obligatiei de Intretin
ere dintre parinti si copii minori, In "Legalitatea Populara", 1958, nr. 10. Rad
u G. si V. Patulea, Unele consideratii In legatura cu obligatia subsidiara de In
tretinere, In "Revista Romana de Drept, 1982, nr. 11, p. 30-40. Radulescu, O., D
espre obligatia de asigurare a locuintei ca forma a Intretinerii, In "Dreptul",
1990, nr. 5, p. 21-24. Surdulescu, N., Obligatia de Intretinere Intre soti si co
pilul celuilalt sot, In "Justitia Noua", 1965, nr. 10. Turianu, C., Obligatia pa
rintilor de a-si Intresine copilul devenit major si aflat In continuare la studi
i, In "Dreptul", 1992, nr. 7, p. 52-56. Vurdea, I. C., Suportarea cheltuielilor
ocazionate de plata pensiei de Intretinere, In "Revista Romana de Drept", 1971,
nr. 6. VIII. OCROTIREA MINORULUI Eremia, Maria, Ioana, Perfectionarea regimului
de ocrotire al minorilor prin modificarea unor texte din Codul familiei, In "Stu
dii si Cercetari Juridice", 19 73, nr. 1, p. 125-132. Filipescu, I.P., Probleme
privind modul de exercitare a drepturilor si Indatoririlor parintesti, Indeosebi
cele cu privire la persoana copilului, In "J ustitia Noua", 1965, nr. 11, p. 15
-29. Filipescu, I.P., Ocrotirea minorului In cadrul divortului, In "Analele Univ
ersitatii din Bucuresti", 1971, nr. 1, p. 77-87. Filipescu, I.P., Notiunea de in
teres al minorului si importanta determinarii lui, In "Revista Romana de Drept",
1988, nr. 2. Frunza, M., Legea privind regimul ocrotirii unor categorii de mino
ri, In "Revista Romana de Drept", 1970, nr. 5, p. 61-72. Popa, A., Probleme Intr
u aplicarea legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, In "Revist
a Romana de Drept", 1972, nr. 8, p. 108-116. Rizescu, D., In legatura cu asculta
rea minorului In cazurile prevazute de Codul familiei (discutii), In "Revista Ro
mana de Drept", 1969, nr. 5, p. 118-122 . Silvian, Al., Reprezentarea minorului
In exercitarea drepturilor procesuale si cazurile de Incuviintare prealabila din
partea ocrotitorilor sai legali, In
"Legislatia Populara", 1958, nr. 9, p. 49-59. Stoenescu, C., Masurile educative
ce se pot aplica minorilor care nu raspund penal, In "Dreptul", 1998, nr. 1, p.
88-90. Turianu, C., Situatia infractorilor minori neIncadrati In munca sau neint
egrati In vreo forma de scolarizare, In "Dreptul", 1992, nr. 9, p. 72-73. 248 Un
gureanu, A., Unele probleme referitoare la Incetarea conditionata a executarii m
asurii educative de trimitere a minorului infractor Intr-o scoala speciala de mu
nca si reeducare , In "Dreptul", 1991, nr. 6, p. 58-60. IX. TUTELA SI CURATELA M
INORULUI Andrei, D., Unele aspecte In legatura cu responsabilitatea civila a min
orilor pentru daunele produse prin infractiune, In "Justitia Noua", 1966, nr. 9,
p. 3036. Baiculescu, C., Deosebirea de credinta religioasa, motiv de a refuza s
arcina tutelei, In "Dreptul", 1997, nr. 12, p. 38-40. Balaur, Doina, Protectia d
repturilor copilului ca principii ale asistentei sociale, Bucuresti, 2003, 392 p
. Chiru, Gh., Incidenta legii nr. 104/1992 asupra sanctionarii infractiunilor sa
varsite In minorat, In "Dreptul" , 1993, nr. 5-6, p. 112-114. Comarnischi, Sanda
, Aspecte ale tutelei minorului In dreptul R.P.R., In "Legislatia Populara", 195
8, nr. 7, p. 12-25. Daranga, Gh. si Ilarion Olan, Unele probleme In legatura cu
procedura de ocrotire a minorilor neinfractori. Stabilirea si urmarirea contribu
tiei obligato rii prevazuta de art. 486 C. pr. pen., In "Jurnalul National", 196
2, nr. 10, p. 88-9 8. Deak, F. R., Raspunderea civila a parintilor, institutoril
or si artizanilor pentru prejudicii cauzate de copilul minor, elevi sau ucenici,
In "Justitia Noua ", 1965, nr. 6. Dumitru, I., Aplicarea legii penale mai favor
abile infractorilor minori, dupa adoptarea legii nr. 104/1992, In "Dreptul", 199
4, nr. 3, p. 81-85. Dumitru, I., Libertatea conditionata a minorilor, In "Dreptu
l", 1997, nr. 10, p. 90-92. Giugariu, M., Ordinea de aplicare a dispozitiilor le
gale In caz de concurs Intre scuza minoritatii si scuza provocarii, In "Jurnalul
National", 1962, nr. 6 , p. 64-68. Ionascu, A., M. Muresanu, M. V. Costin, V. U
rsa, Filiatia si ocrotirea minorilor, Cluj-Napoca, 1980. Loghin, V., Responsabil
itatea civila a parintilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori, In "L
egislatia Populara", 1956, nr. 6. Lupascu, R., Gratierea masurii internarii Intr
-un centru de reeducare si a masurii trimiterii Intr-o scoala de munca si reeduc
are, luate fata de minori, In "Dreptul", 1998, nr. 11, p. 119-122. Lupascu, R, R
evocarea masurii libertatii supravegheate luata fata de minor. Efecte, In "Drept
ul", 1999, nr. 3, p. 146-150. Mateut, Gh., Observatii In legatura cu raspunderea
penala a infractorilor minori cetateni straini, In "Dreptul", 1992, nr. 4, p. 5
6-58. Nitu, T., Admisibilitatea luarii masurii interzicerii de a se afla In anum
ite localitati In cazul minorilor infractori, In "Dreptul", 1992 nr. 8, p. 52-54
. Pasca, V., Individualizarea modului de executare a pedepsei Inchisorii aplicat
a minorilor, In "Dreptul", 1997, nr. 1, p. 51-54.