Tiberiu Georgescu Mihaela Cornelia Popescu

Florin Dan Pieleanu Alexandra Vițelar

Adam Altăr-Samuel

Fii cool și mănâncă

sănătos
- deprinderi pentru
o viață sănătoasă -
CUPRINS
1. TITLU..............................................................................................................................................................................................3
2. DESCRIEREA PROBLEMEI IDENTIFICATE..........................................................................................................................3
3. LOCALIZARE.................................................................................................................................................................................7
4. SCOP................................................................................................................................................................................................7
5. OBIECTIVE SPECIFICE...............................................................................................................................................................8
6. GRUP ȚINTĂ/BENEFICIARI.....................................................................................................................................................8

6.1. GRUP Ț INTĂ .......................................................................................................................................................................................................... 8

6.1. BENEFICIARI DIRECȚ I.......................................................................................................................................................................................... 8
6.2. BENEFICIARI INDIRECȚ I...................................................................................................................................................................................... 8

7. ACTIVITĂȚI..................................................................................................................................................................................9

7.1. ACTIVITĂ Ț I TRANSVERSALE............................................................................................................................................................................... 9

7.2. ACTIVITĂ Ț I SPECIFICE...................................................................................................................................................................................... 11

8. DURATA ȘI PLANUL PROIECTULUI....................................................................................................................................15

9. INDICATORI...............................................................................................................................................................................17

9.1. INDICATORI CANTITATIVI................................................................................................................................................................................. 17

9.2. INDICATORI CALITATIVI.................................................................................................................................................................................... 17

10. RESURSE......................................................................................................................................................................................17

10.1. RESURSE MATERIALE..................................................................................................................................................................................... 17

10.2. RESURSE UMANE............................................................................................................................................................................................. 18

11. SUSTENABILITATE..................................................................................................................................................................19 2
1. TITLU
Fii cool și manâ ncă să nă tos! - deprinderi pentru o viață să nă toasă -.

2. DESCRIEREA PROBLEMEI IDENTIFICATE

Greutatea corporală crescută (supraponderalitatea și obezitatea) constituie una dintre cele mai
importante probleme de să nă tate publică în râ ndul adolescenților. În Româ nia incidența
cazurilor de obezitate și supraponderalitate în râ ndul adolescenților este de 15% (UNICEF 2009-
2010). Studiile de specialitate (HBSC, 2014/2015) dovedească că există o legă tură directă între
greutatea corporală crescută a adolescenților și comportamentele legate de alimentație și
activitate fizică . Problematica obezită ții pune în evidență faptul că există o nevoie de educație
pentru o viață să nă toasă , incluzâ nd nevoia de alimentație să nă toasă și mișcare fizică adecvată . În
acest sens, ne propunem să desfă șură m un proiect de educație prin care adolescenții să
conștientizeze importanța unui comportament alimentar echilibrat însoțit de activită ți fizice
adaptate nevoilor vâ rstei.

La nivel internațional, prevalența obezită ții a crescut. În 2016 peste 1,9 miliarde de adulți peste
18 ani erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane erau obezi. Peste 39% dintre
adulții peste 18 ani erau supraponderali în 2016, iar 13% erau obezi. În ceea ce privește copii și
tinerii, datele Organizației Mondiale a Să nă tă ții arată că peste 340 de milioane de copii și
adolescenți cu vâ rsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau supraponderali sau obezi în 2016.
Prevalența excesului de greutate și a obezită ții în râ ndul copiilor și adolescenților cu vâ rsta
cuprinsă între 5 și 19 ani a crescut, de la doar 4% în 1975 la puțin peste 18% în 2016. Creșterea a
avut loc în mod similar în râ ndul bă ieților și al fetelor: în 2016 18% dintre fete și 19% dintre
bă ieți au fost încadrați ca supraponderali (World Health Organisation Fact sheet N°311, 2015).

Supragreutatea şi obezitatea reprezintă al cincilea risc de decese la nivel global. Obezitatea poate
fi prevenită . Cel puţin 2,8 milioane de adulți mor în fiecare an ca urmare a faptului ca au
greutatea peste limitele normale. (ZEIO, 2016, p. 8).

La nivelul Uniunii Europene incidența obezită ții este îngrijoră toare, conform datelor Eurostat
(2016) aproximativ 1 din 6 europeni sunt obezi. Datele statistice indică o creștere a obezită ții la
adulți în ultima decadă atâ t în ță rile dezvoltate, câ t și cele în curs de dezvoltare. Problemele de
2
greutate și obezitatea cresc într-un ritm rapid în majoritatea ță rilor membre UE, datele la nivelul
anului 2014 ară tau că aproximativ jumă tate (51.6 %) dintre europeni cu vâ rsta de 18 și peste
(Eurostat, 2016) sunt obezi. Ponderea adulților obezi variază în mod clar între grupele de vâ rstă
și în funcție de nivelul de educație. Cu excepția celor cu vâ rsta de 75 de ani sau mai mult, cu câ t
este mai în vâ rstă grupul de vâ rstă , cu atâ t este mai mare ponderea persoanelor obeze: cota de
obezitate în UE a fost de 22,1% pentru persoanele cu vâ rsta cuprinsă între 65 și 74 de ani, în
timp ce pentru persoanele cu vâ rsta cuprinsă între 18-24 a fost sub 6% (Eurostat, 2016). De
asemenea, se conturează faptul că nivelul de educație este o variabilă importantă în ceea ce
privește obezitatea. În acest sens, în datele publicate Eurostat (2016) este evidentă corelarea
dintre proporția persoanelor obeze și nivelul educațional: procentul persoanelor obeze din
râ ndul celor cu nivel scă zut de educație a atins aproape 20% (19,9%), procentul scade la 16,0%
pentru cei cu nivel mediu de educație, iar procentul cel mai mic al recurenței obezită ții de 12%
(11,5%) se înregistrează la nivelul populației cu un nivel înalt de educație.

În aproape toate statele membre Uniunii Europene, rata obezită ți crește o dată cu vâ rsta, de
aceea această problemă ar trebui abordată câ t mai timpuri pentru formarea unor deprinderi
să nă toase atâ t din punctul de vedere al alimentației, câ t și cel al activită ții fizice zilnice necesare
pentru o viață echilibrată . Începâ nd din anii 1980, în multe ță ri europene, numă rul cazurilor de
obezitate în râ ndul tinerilor s-a triplat. Conform inițiativei OMS privind supravegherea obezită ții
infantile (COSI), aproximativ o treime din copiii cu vâ rsta între 6 și 9 ani din UE erau
supraponderali sau obezi în 2010 (față de un sfert în 2008). Există o legă tură strâ nsă între
obezitate și apariția ulterioară a unor afecțiuni psihologice și de să nă tate, inclusiv boli
cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer.

Adolescenții din Româ nia – bă ieți și fete – ocupă ultimele poziții în Europa în privința activită ții fi
zice zilnice. Fetele desfă șoară activitate fizică mai puțin decâ t bă ieții. Activitatea fizică
desfă șurată scade cu vâ rsta, simultan cu creșterea comportamentelor sedentare (Programul
RO19, 2016). În același timp, unele studii (HBSC, 2014/2015) indică principalele caracteristici și
comportamente de risc ale adolescenților din Româ nia

 Consumul micului dejun în Româ nia nu este un comportament frecvent întâ lnit, situâ nd
Româ nia printre ță rile cu cea mai mică prevalență a consumului zilnic de mic dejun, mai
ales în râ ndul fetelor și al copiilor proveniți din familii cu un status socio-economic scă zut.
Procentul copiilor care mă nâ ncă micul dejun zilnic (considerată masa principală a zilei)
2
 este cel mai ridicat în Ț ă rile de Jos (aproape 90%), Româ nia fiind din acest punct de
vedere pe penultimul loc (aprox. 45%). Conform unui raport UNICEF 2009-2010,
consumul zilnic de fructe a fost cel mai ridicat în Danemarca (aproape 50%), Româ nia
situâ ndu-se în jumă tatea superioară (41%).
 Consumul zilnic de fructe și legume este semnificativ mai mic la bă ieți și în familiile cu un
nivel socio-economic scăzut, înregistrează o scă dere semnificativă odată cu creșterea
vâ rstei copiilor și are o tendință de scă dere în timp.
 Româ nia ocupă locuri fruntașe în ceea ce privește prevalența consumului zilnic de
băuturi îndulcite, dar cu o tendință de scă dere între cele două runde ale studiului. Copiii
proveniți din familii cu status socio-economic mai ridicat au un consum semnificativ mai
mare față de cei proveniți din familii cu nivel scă zut.
 Procentul de copii de 11, 13 și 15 ani care fac exerciții fizice cel puțin o oră pe zi în
Româ nia este doar 19%.
 Adolescenții din Româ nia – bă ieți și fete – ocupă ultimele poziții în Europa în privința
activității fizice zilnice. Fetele desfă șoară mai puțină activitate fizică decâ t bă ieții.
Activitatea fizică desfă șurată scade cu vâ rsta, simultan cu creșterea comportamentelor
sedentare.
 Comportamentele sedentare sunt mai frecvente cu câ t vâ rsta copilului este mai mare,
copiii româ ni avâ nd printre cele mai mari prevalențe ale comportamentelor sedentare.
Româ nia este singura țară în care comportamentele sedentare se întâ lnesc mai frecvent la
familiile cu nivel socio-economic crescut.

În urma analizei rapoartelor naționale și internaționale cu privire la problematica

supraponderalită ții și obezită ții în râ ndul adolescenților putem evidenția principalele cauze
directe și indirecte cu efectele aferente asupra nivelului de să nă tate al tinerilor.

Cauze directe:

 Creșterea consumului de alimente de tip fast-food și de bă uturi ră coritoare care conțin

zahă r
 Luarea mesei în oraș (de multe ori, din cauza programului de lucru al pă rinților) cu
alimente procesate, vâ ndute în cantită ți mari
 Reducerea consumului de mâ ncare gă tită în casă
2
  Lipsa de etică a producă torilor de alimente procesate de tip fast-food (care au un conținut
mare de gră simi saturate,)
 Sedentarismul - timpul liber petrecut în foarte mare parte în fața computerului și
televizorului
 Lipsa unor activită ți fizice zilnice
 Factorul ereditar - moștenirea genetică (prevenție pentru a împiedică tendința de
îngră șare)

Cauze indirecte

 Insuficiența unei educații corespunză toare în privința alimentației a pă rinților, care se

ră sfrâ nge direct asupra alimentației copiilor

Cauzele directe și indirecte conduc la urmă toarele efecte:

 Apariția unor boli nutriționale precum diabetul și a unor posibile afecțiuni cardio-
vasculare, disfuncțiile ortopedice
 Performanțe școlare mai scă zute
 Scă derea stimei de sine și izolarea socială
 Instalarea depresiei.
 Scă derea calită ții vieții.

Soluțiile identificate pentru prevenirea supraponderalită ții, respectiv a obezită ții în râ ndul
adolescenților au fost menționate în diverse rapoarte ale Organizației Mondiale a Să nă tă ții și
acestea se referă la:

 scă derea aportului de zahă r și gră simi,

 creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase și cereale integrale,
consumul de apă în locul bă uturilor îndulcite
 eliminarea sedentarismului, și practicarea activită ții fi zice regulate (60 de minute pe zi
pentru copii).

Aceste mă suri au constituit baza de identificare a obiectivelor principale ale proiectului nostru,
prin care dorim să încurajă m o alimentație să nă toasă coroborată cu activită ți fizice
indispensabile unei vieți echilibrate.
2
Proiectul va viza o serie de activită ți care vor fi concentrate asupra unor aspecte cheie, după cum
urmează :

 Analiză SWOT a obiceiurilor alimentare și a activită ții fizice derulate de beneficiarii

proiectului în cadrul unor întâ lniri de grup cu aceștia. Această analiză este esențială
pentru obținerea unor rezultate eficiente și pentru adaptarea programului în funcție de
nevoile beneficiarilor.
 Conștientizare – derulată în cadrul liceului Nicolae Bă lcescu atâ t în râ ndul cadrelor
didactice, a elevilor, câ t și a familiilor acestora. Această metodă are ca scop schimbarea de
atitudini nesă nă toase cu privire la alimentație și activită ți sportive în râ ndul celor vizați.
 Informare și sensibilizare – în cadrul fiecă rei întâ lniri (de grup sau individuală )
participanții vor beneficia de informații de specialitate furnizate de că tre un specialist în
domeniul nutriției și sportului. De asemenea vor fi promovate beneficiile unei alimentații
să nă toase și ale derulă rii constante de activită ți fizice. În urma elaboră rii ghidului de
alimentație să nă toasă și activită ții fizice se va facilita accesul la informații pe scară largă
în râ ndul beneficiarilor și pă rinților acestora.
 Dezvoltarea capacită ții cadrelor didactice din liceului Nicolae Bă lcescu, a elevilor și
pă rinților acestora pentru a dezvolta și îmbună tă ți programe care au ca scop creșterea
calită ții vieții prin alimentație să nă toasă , derularea de activită ți fizice.

3. LOCALIZARE
Liceul Nicolae Bă lcescu, Voluntari

4. SCOP
Scopul principal este acela de a încuraja o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ în
râ ndul a elevilor de liceu din mediul urban.

O cale sigură de atingere a acestui obiectiv este practicarea unei activită ți fizice, precum și
conștientizarea beneficiilor unei alimentații să nă toase corelate cu aceste activită ți.
2
5. OBIECTIVE SPECIFICE
Estimă m că , pe perioada de desfă șurare a proiectului (12 luni), se vor realiza urmă toarele:

(1) Consilierea și monitorizarea celor 100 de elevi asupra comportamentelor alimentare

să nă toase
(2) Implicarea în activită ți sportive a celor 100 de beneficiari în cadrul proiectului
(3) Implicarea în activită ți de tip workshop, a celor 100 de elevi, destinate învă ță rii unor
principii de alimentație să nă toasă
(4) Dezvoltarea unui ghid al alimentației să nă toase și activită ții fizice destinat beneficiarilor
programului
(5) Dotarea cu echipamente sportive a să lii de sport

6. GRUP ȚINTĂ/BENEFICIARI
6.1. Grup țintă

Adolescenți, elevi de liceu, clasele a X a și a XI a, mediul urban.

6.1. Beneficiari direcți

 100 de adolescenți de la clasele a X a și a XI, cu vâ rste cuprinse între 16-18 ani, de la liceul
Nicolae Bă lcescu din Voluntari

6.2. Beneficiari indirecți

 Profesorii din liceul Nicolae Bă lcescu, Voluntari;

 Consiliul local Voluntari;
 Familiile elevilor incluși în desfă șurarea proiectului.
2
7. ACTIVITĂȚI
7.1. Activități transversale

Activitatea 1

Denumire activitate: Formarea echipei de lucru.

Echipa proiectului va fi formată din: coordonator proiect, asistent proiect, 5 medici nutriționiști,
5 psihologi, 4 profesori diriginți, 5 specialiști în educație fizică , economist.

Descrierea activității:

O parte a personalului necesar în cadrul proiectului este cunoscut în momentul de față .

Pentru completarea echipei va fi organizată o selecție de personal.
Pentru angajarea medicilor și a psihologilor, selecția va fi realizată de coordonatorul proiectului.
Pentru angajarea profesorilor și a specialiștilor în educație fizică , selecția va fi fă cută de că tre
coordonatorul proiectului și de asistentul de proiect.

Vor fi avute în vedere: cerințele postului, experiența, disponibilitatea de a lucra cu adolescenți şi

în echipă .

Stabilirea responsabilităților:

Fiecare membru al echipei va avea atribuții specifice, relaţii de subordonare, stabilite prin fişe de
post. Fișele de post vor fi alcă tuite de că tre coordonatorul proiectului împreună cu membrii
echipei. Conținutul fişelor de post şi atribuțiile fiecă rui angajat vor fi aduse la cunoștința acestora
în cadrul unei ședințe de lucru ce va fi organizată după etapa de selectare a personalului.

Activitatea 2

Denumire activitate: Stabilirea procedurilor de lucru.

Descrierea activității:

În cadrul acestei activită ți se urmă rește dezvoltarea de că tre echipa de lucru a metodologiei
necesare monitoriză rii stilului de viață al elevilor pe parcursul derulă rii proiectului.
2
Procedurile de lucru din cadrul proiectului vor cuprinde: procedura de selecție a echipei de
proiect, procedura de selecție a beneficiarilor, procedură e evaluare a impactului proiectului,
elaborarea unor fișe de lucru personalizate în funcție de nevoile fiecă rui participant; elaborare
de instrumente specifice de lucru, chestionare, etc.

Activitatea 3

Denumire activitate: Procurarea materialelor și echipamentelor necesare derulă rii proiectului.

Descrierea activității:

Procurarea echipamentelor sportive și a echipamentelor de birou.

Echipamentele sportive ce trebuie procurate sunt necesare dotă rii să lii de sport. Acestea includ
saltele, mingi de gimnastică , gantere, corzi, corzi elastice, mingi (fotbal, baschet, volei, handbal,
tenis), fileuri (volei, badminton), benzi de alergat, aparate fitness multifuncționale.

Materialele consumabile vor fi procurate pe toată perioada derulă rii proiectului în funcție de
necesită țile semnalate.

Produsele alimentare necesare desfă șură rii workshop-urilor de gă tit în funcție de necesită țile
identificate.

Activitatea 4

Denumire activitate: Identificarea și selecția beneficiarilor.

Descrierea activității:

Această activitate include discuții cu diriginții claselor a X-a și a XI-a din cadrul liceului Nicolae
Bă lcescu pentru identificarea potențialilor beneficiari și contactarea acestora.

Pentru cei care doresc să participe în cadrul proiectului, urmează contactarea familiilor acestora,
în vederea semnă rii unor acorduri cu privire la implicarea elevului în activită țile proiectului,
precum și semnarea unor acorduri de tip GDPR.
2
7.2. Activități specifice

Activitatea 5

Denumire activitate: Evaluarea nevoilor beneficiarilor.

Descrierea activității:

Această activitate de consiliere inițială este împă rțită în câ teva sub-activită ți:

1. Repartizarea celor 100 de elevi, beneficiari ai proiectului cate 4/zi pentru fiecare persoana
specializată în stabilirea stă rii de să nă tate a acestora, precum și cate 4 elevi pe zi fiecă rui
psiholog desemnat să stabilească starea psihică de să nă tate mentală și care să alcă tuiască
dosarele individuale;

2. Pentru stabilirea stă rii fizice de să nă tate se vor recolta analize medicale si se vor face
mă sură tori care vor viza calcularea indicelui de masa corporală a elevilor, nivelul de glicemie,
înă lțimea și greutatea elevilor. Totodată elevii vor completa chestionare referitoare la dieta
zilnică , la volumul micului dejun, la cantitatea de legume și fructe consumate zilnic, la numă rul
de mese să ptă mâ nale de tip fast-food, consumul de dulciuri și bă uturi ră coritoare cu îndulcitori.

3. Informarea elevilor cu privire la rezultatele analizelor, la încadrarea acestora în râ ndul elevilor

cu rezultate in limita normalită ții (pentru valori ale indicelui de masa corporala sub 25),
supraponderali (pentru valori cuprinse intre 25 si 29.9) și obezi (pentru valorile de peste 30).

4. Activită țile de consiliere psihologică vor viza depistarea în râ ndul elevilor a unor eventuale
probleme de natură să afecteze rezultatele școlare sau stima de sine cauzate de un regim de viață
și alimentație neechilibrat. Discuțiile cu elevii vor urmă ri de asemenea gradul de participare
zilnică a elevilor în activită ți fizice, precum și stabilirea timpului petrecut în fata calculatorului.
Consilierea se va finaliza prin concluzii venite din partea elevilor referitoare la modul în care
doresc să -și schimbe modul de viață , pornind de la schimbarea obiceiurilor alimentare,
continuâ nd cu activită ți orientate că tre activitate fizica și sport.

5. Centralizarea informațiilor obținute în portofoliile elevilor.

Durata desfășurării activității: o lună (luna a doua a proiectului)

2
Locul de desfășurare al activității: activită țile de recoltare a analizelor se vor desfă șura în
cabinetul medical al liceului Nicolae Bă lcescu din Voluntari.

Activitatea 6

Denumire activitate: Alcă tuirea și publicarea unui ghid de alimentație să nă toasă și de

adoptarea unui stil de viață bazat pe evitarea sedentarismului și practicarea activită ții fizice.

Descrierea activității:

În primele trei luni ale proiectului, cei 5 consilieri medici nutriționiști vor elabora un ghid de
alimentație să nă toasă , sub formă de material tipă rit (broșură ) cu aplicabilitate în domeniul
nutriției copiilor supraponderali.

Broșura va fi tipă rită în 250 de exemplare, a câ te 24 ce pagini, câ te un exemplar pentru fiecare

persoană implicată în proiect (consilieri, profesori, elevi) iar restul de exemplare vor fi
distribuite că tre diriginții claselor din liceul respectiv pentru a fi discutat cu elevii în cadrul
orelor de dirigenție.

Editarea ”Ghidului de alimentație să nă toasă ” se va face de că tre o editură selectată după anumite
criterii tehnico-financiare (tipar offset, full color, preț competitiv), iar cheltuielile ocazionate de
această activitate vor fi urmă toarele:

 Paginarea lucră rii (DTP) – în regim propriu;

 Pregă tirea pentru tipar și tipă rirea propriu-zisă a 250 de exemplare – 1 Euro/exemplar
(250 Euro întregul tiraj).

Activitatea 7

Denumire activitate: Consiliere și monitorizare lunară a schimbă rii stilului de viață .

Descrierea activității:
1. Consilierea participanților. Programul întâ lnirilor va fi structurat în 9 întâ lniri/beneficiar (1
data pe lună ). Fiecare dintre cei 100 de beneficiari se va întâ lni în mod individual o dată pe
lună cu un consilier pentru o ședință față în față .
2
Tematicile de discuție abordate, pe de o parte, vor urmă ri nevoile fiecă rui elev, identificate în
ședința inițială de consiliere, iar pe de altă parte vor urmă ri o structură elaborată de că tre echipa
de consilieri ca metodologie pentru schimbarea stilului de viață . Elevii participanți în activitatea
de consiliere pe parcursul desfă șură rii activită ții vor avea de diferite sarcini, care se vor
concretiza prin completarea unor caiete de observație.

Atâ t sarcinile, câ t și aspectele discutate în ședințele de consiliere vor fi conforme metodologiei

stabilite în partea de activită ți transversale de că tre echipa de consilieri, și se vor concentra
asupra conștientiză rii stilului de viață curent, sprijinului și pregă tirii psihologice în fața
schimbă rilor propuse, prevenirii riscurilor privind să nă tatea. Elevii, înaintea întâ lnirii de
consiliere vor fi responsabili să își monitorizeze timp de trei zile dieta, activită țile zilnice,
dificultă țile întâ lnite.

2. Monitorizarea lunară . Această activitate este subordonată activită ții de consiliere. Astfel, în
cadrul activită ților de consiliere, fiecă rui participant îi se va completa fișa de observare de
că tre psiholog pentru a putea înregistra și monitoriza progresul realizat de că tre fiecare elev
în parte.

Durata desfășurării activității de consiliere și monitorizare: 9 luni, începâ nd din luna 2 a

proiectului, iar încheierea activită ții va fi în luna 11 a proiectului (proiectul se desfă șoară pe 12
luni).

Locul de desfășurare al activită ții de consiliere și monitorizare va fi furnizat de că tre școala

parteneră (Liceul Nicolae Bă lcescu, Voluntari), care ne va pune la dispoziție 5 să li de clasă , unde
fiecare dintre beneficiarii proiectului se vor întâ lni lunar cu un membru al echipei de consiliere
prevă zute în proiect.

Activitatea 8

Denumire activitate: Consiliere pe tipuri de activită ți fizice.

Descrierea activității:
Această activitate este complementară celei de consiliere a stilului de viață .
Programul activită ții: elevii vor avea două întâ lniri individuale cu un specialist în educație fizică
2

și sport, care va avea rolul de a ghida pe elevi că tre un anumit tip de activitate fizică , luâ nd în
considerare nevoile și preferințele acestora. În cadrul primei ședințe va fi cuprins și un program
personalizat de training la un sport recomandat și preferat de beneficiar. Programul inițial de
training conceput cu consilierul specialist va fi urmat de că tre specialist pe toată durata
proiectului. De asemenea, în cadrul celei de-a doua ședințe aceștia vor analiza alegerile,
progresul elevilor. În același timp, elevilor li se vor explica beneficiile și riscurile activită ților
fizice alese.

Pe parcursul proiectului cei patru diriginți vor fi responsabili de monitorizarea progresului

beneficiarilor în ceea ce privește activită țile sportive.

Locul de desfășurare al activității: activită țile de consiliere pe tipuri de activită ți fizice se vor
desfă șura în să lile liceului Nicolae Bă lcescu din Voluntari.

Durata desfășurării activității: prima ședință va demara în luna a 3 a din momentul începerii
proiectului, iar cea de-a doua ședință va fi programată în luna a 5 a, după o primă monitorizare.

Activitatea 9

Denumire activitate: Învă ță m să gă tim să nă tos! - workshop-uri de gă tit să nă tos.

Descrierea activității:
Activită țile de workshop din cadrul proiectului nostru se vor baza pe lecții aplicative de gă tit
într-un mod să nă tos. În fiecare lună , tema workshop-urilor va fi diferită , și anunțată la întâ lnirea
precedentă . Temele pe care le propunem abordează subiecte precum: asocierea corectă a
alimentelor în scopul unei nutriții echilibrate, conceperea unui meniu să nă tos pe durata unei
să ptă mâ ni, precum și beneficiile meniului personalizat de tip home-made în comparație cu
alegerile de tip fast-food

Atelierele de gă tit vor fi conduse de că tre un bucă tar specializat în nutriție, recrutat de că tre
echipa proiectului, care va învă ța beneficiarii cum să gă tească să nă tos și rapid un meniu conform
nevoilor acestora. Grupele de lucru vor fi de câ te 20 de elevi, rezultâ nd un total de 5 grupe.

Locul de desfășurare: Workshop-urile se vor ține în cantina respectivului liceu, unde există
posibilitatea montă rii aparaturii necesare prepară rii și degustă rii produselor alimentare
”să nă toase”, de că tre participanții la aceste cursuri.
2
Durata desfășurării activității: Atelierele se vor desfă șura în lunile 3, 5 și 7 a proiectului, vor
avea o durată de 2 ore și se vor ține pentru toate grupele de elevi în să ptă mâ na a doua a fiecă rei
luni în care au fost programate (lunile 3, 5 și 7 a proiectului).

Activitatea 10

Denumire activitate: Evaluarea activită ții de consiliere – studiu de impact asupra beneficiarilor
direcți.
Descrierea activității:
Programul întâ lnirilor va fi structurat în câ te 1 întâ lnire/beneficiar. Fiecare dintre cei 100 de
beneficiari se va întâ lni în mod individual o dată cu un consilier pentru a oferi feedback legat de
proiect.

În cadrul acestei activită ți toți participanții care au fost implicați în activitatea de consiliere vor fi
rugați să completeze un chestionar de feedback cu privire la utilitatea și impactul acestei
activită ți, precum și efectul resimțit în plan personal.

Durata desfăşurării activităţii de evaluare: 1 lună (luna a 12-a, ultima lună a proiectului).
Locul de desfășurare a activității de consiliere va fi furnizat de că tre școala parteneră (Liceul
Nicolae Bă lcescu, Voluntari).

8. DURATA ȘI PLANUL PROIECTULUI

Durata proiectului va fi de 12 luni (vezi diagrama Gantt pe pagina urmă toare). 2
 DIAGRAMA GANTT
Anul 1

Semestrul 1 Semestrul 2

Activitate Luna 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1
1 2
1. Formarea echipei de lucru X

2. Stabilirea procedurilor de lucru X

3. Procurarea materialelor și echipamentelor necesare derulă rii proiectului X

4. Identificarea și selecția beneficiarilor X

5. Evaluarea nevoilor beneficiarilor

X

6. Alcă tuirea și publicarea ghidului destinat grupului țintă

X X X

7. Consiliere și monitorizare lunară a schimbă rii stilului de viață

X X X X X X X X X X

8. Consiliere pe tipuri de activită ți fizice

X X

9. Învățăm să gătim sănătos! - workshop-uri de gă tit să nă tos

X X X

10. Evaluarea activită ții de consiliere - studiu de impact asupra beneficiarilor direcți.
X
16
9. INDICATORI
9.1. Indicatori cantitativi

 Minim 80% din beneficiari vor participa la activită ți de consiliere și monitorizare asupra
comportamentelor alimentare să nă toase
 Minim 80% din beneficiari vor fi implicați în activită ți sportive pe perioade de derulare a
proiectului
 Minim 80% din beneficiarii proiectului vor lua parte la activită ți de tip workshop în
cadrul că rora vor deprinde principii de alimentație să nă toasă
 Elaborarea a 200 de ghiduri de alimentație să nă toasă și activită ți fizice
 sală de sport a liceului dotată cu echipament sportiv

9.2. Indicatori calitativi

 Reducerea cu 25% a ratei obezită ții în râ ndul participanților la proiect

 Îmbună tă țirea imaginii de sine în râ ndul a minim 50% dintre beneficiari
 Îmbogă țirea cunoștințelor legate de alimentație să nă toasă și activitate fizică în râ ndul a
85% dintre beneficiari
 Schimbarea stilului de viață prin adoptarea unei alimentații să nă toase și a unui program
zilnic de activitate fizică
 Conștientizarea riscurilor alimentației nesă nă toase în râ ndul tuturor beneficiarilor
proiectului și familiilor acestora

10.RESURSE
Necesarul complet și detaliat de resurse materiale și umane poate fi gă sit în anexa 1 Bugetul
proiectului.

10.1. Resurse materiale

Trebuie menționat faptul că liceul Nicolae Bă lcescu, localizat în Bulevardul Voluntari 94-98,
Voluntari, va pune gratuit la dispoziția proiectului urmă torul resurse materiale necesare
desfă șură rii activită ților:
20

 Să li pentru organizarea activită ților:

  5 să li unde vor fi desfă șurate ședințele de consiliere;
 1 birou medical - unde beneficiarilor li se vor recolta sâ ngele și efectua examenul medical
inițial;
 1 sală de sport - pentru desfă șurarea activită ților sportive;
 1 cantină - pentru desfă șurarea atelierelor de gă tit.
 Aparat laminat;
 Videoproiector și ecran de proiecție.

Resurse de natură informatică

Computer;
Imprimantă ;
Telefon.

Consumabile

Hâ rtie, dosare, hâ rtie autocolantă , flipchart, consumabile pentru copiatoare, materiale papetă rie
și birotică .

Echipamente necesare desfășurării activităților sportive

Benzi de alergat; Set gantere 30 kg (15 kg X 2); Fluturași badminton;

Biciclete fitness; Aparat multifuncțional de Rachete (tenis. badminton);

fitness;
Saltea Yoga/Pilates; Coardă de să rit; Fileuri (volei, tenis,
badminton);
Minge de gimnastică ; Coardă elastică
pilates/fitness;
Set gantere ( 3 gantere/set de Mingi (fotbal, baschet, volei,
diferite greută ți max 9 kg); handbal, tenis);

10.2. Resurse umane

20

Echipa de management
 - 1 manager de proiect;
- 1 asistent manager;
- 1 economist.

Echipa de consilieri va fi formată din angajați cu convenții civile de prestă ri servicii și va fi

formată din:
- 5 medici nutriționiști;
- 5 psihologi;
- 5 specialiști în educație fizică și sport;
- 4 diriginți.

Servicii profesionale externalizate

- Medlife pachet analize - 3 asistenți;
- Workshop de gă tit să nă tos - 1 bucă tar și 1 asistent bucă tar.

11. SUSTENABILITATE
Beneficiarii proiectului vor dobâ ndi în cadrul workshop-urilor abilită ți pe care le vor putea
utiliza și după încheierea proiectului, pentru a continua tranziția că tre un stil de viață să nă tos.
Prin publicarea ghidurilor și distribuirea acestora, se va asigura accesul la informații pe scară
largă , astfel încâ t mai multe persoane vor putea să ducă un stil de viață să nă tos (cadrele, familiile
beneficiare, ceilalți elevi ai liceului, etc.).

De asemenea, în cadrul activită ților desfă șurate în cadrul proiectului, se va sublinia faptul că
ajustarea alimentației și, în general, a stilului de viață , este un proces continuu și că principiile
învă țate trebuie aplicate pe tot parcursul vieții.

Nu în ultimul râ nd, beneficiile proiectului vor fi continuate și după finalizare, prin faptul că sala
de sport va ră mâ ne dotată cu echipamentele sportive achiziționate în cadrul proiectului, acestea
putâ nd fi utilizate de toți elevii liceului.
20