Particularitile situaiei copiilor instituionalizai din diferite ri

Nici ntr-un domeniu ruperea dintre progresul economic i nivelul srac de trai nu se evideniaz att de clar, ca n creterea copiilor instituionalizai. n rile regiunii Europei de sud est sub tutela statului se a l mai mult de ! mln. de copii. "a ma#oritatea din ei este n via mcar unul dintre prini, ns nectnd la deciziile primite n ultimii ani n multe ri, ma#oritatea copiilor totui se a l n instituiile mari de copii. ncepnd cu anul !$%$ n !& din !' ri a Europei (entrale i de Est, numrul de nounscui i a copiilor n vrst de ) ani, care sunt ntreinui de instituiile de stat, a crescut pn la '*+ n ,omnia, ,usia, "ituania, i c pn la -*+ n Estonia. .ceste date contrazic tuturor scopurilor politice declarate i provoac nelinite n privirea viitorului. E/ist temeri, c ci rele date reprezint doar partea de sus a aisbergului, deoarece creterea numrului a ast el de copii constat creterea stresului social, i prezena unui mare numr de amilii care nu pot s-i in a. Starea actual n rile, care dispun de date statistice, acele constat creterea numrului copiilor minori, dai tutelei statului, iar micorarea a#utorrilor materiale din partea statului oarte negativ s-a re lectat asupra calitii ngri#irii unor ast el de copii. Nectnd la cderea brusc a naterilor, ncepnd cu s ritul anilor !$%&, cantitatea general a copiilor de toate vrstele, care se a l n or elinate i instituii asemntoare a crescut. 0e e/emplu, n ,usia apro/imativ la $*+ de copii este n via mcar un printe, n anul !$%* numrul de copii instituionalizai a depit 1&& mii.

n 2oldova i 3eorgia volumul producerii a sczut n perioada anilor !$%$ !$$& cu 45), i n ambele ri sistemul de ocrotire a sntii copiilor aproape s-a prbuit.

nfierea n ierea reprezint o variant ideal pentru copiii minori, care nu pot rmne n amiliile sale. 0ei numrul general de n ieri n toate rile regiunii Europene s-a redus, numrul de copii adoptai a crescut sau a rmas la nivelul anterior. n toate republicile de vest a ostei 6,77 numrul de adopii a crescut att n numrul absolut, ct i procentual. (reterea numrului de n ieri a minorilor este legat de rspndirea adoptrii internaionale. 8ar scderea nivelului de trai a micorat cererea intern. n tabelul de mai #os este reprezentat coe icientul general de n ieri 1.

1989 Romnia Belorusi a Moldova Ucraina Rusia -

1990 -

1991 -

1992 -

1993 45,7

1994 65,3

1995 1996 1997 1998 264,3 243,4 107,9 55,7 57,4 48,5 54,4

109,2 131,9 134,7 148,2 171,0 217,2 201,1 235,6 243,3 269,0 327,9 341,3 231,3 278,9 297,3 129,9 141,1 152,5 178,6 215,6 252,4 225,5 213,9 263,4 249,8

Numrul de adopii la !&& mii copii n vrst de & ) ani. 7ursa 9 :;ineretul n societatea n procesul de sc<imbare=, 6N8(E>, 4&&&