Migrația și efectele asupra copiilor

Cornelia Predoiu

În acest eseu voi argumenta că beneficiile economice aduse familiei, de către emigranții din
mediul rural plecați la muncă sunt inferioare problemelor apărute la nivelul copiilor rămași în
țară.
Voi analiza motivațiile părinților de a pleca și avantajele și dezavantajele produse ale fiecărui tip de
motivație, pentru a analiza ponderea acestora și modul în care a produs schimbarea pozitivă sperată.

Statistica oficială arată că în iunie 2018 erau 94.991 copii ai căror părinți erau plecați la muncă în
străinătate, cifra fiind considerată nerealistă de către organizațiile neguvernamentale din protecția
copilului, ce estimează numărul real la 250.000. În anul 2008, în momentul în care s-a realizat primul studiu
amplu al fenomenului, Asociația Alternative Sociale, estima numărul copiilor la 350.000, din care 126.000
cu ambii părinți plecați. Studiul precizează că 52% dintre migranți porvind din mediul rural, ceea ce
reprezintă 180.000 de copii.

Dintre cei 94.991 copii cu parinți plecați la muncă, incluși în statistica oficială, 18.012 sunt cu ambii părinți
plecați. Majoritatea dintre acesția au rămas în grija bunicilor sau a rudelor, dar există și copii incluși în
sistemul de protecție specială. Studiile estimează că mai mult de jumătate din copiii cu părinții plecați se
află în mediul rural, unde incidența migrației ambilor părinți este mai mare decât în urban.

Decizia de a pleca a părinților este motivată în primul rând de motive materiale. Situația de sărăcie, lipsa
locurilor de muncă, mai ales în mediul rural, coroborată cu oportunitatea de a găsi locuri de muncă în
străinătate cu salarii mai bune decât în România, a dus la un fenomen foarte răspândit în zonele mai
sărace. Ca motivație secundară pentru migrație a fost accesul la servicii, la școli mai bune pentru copii,
la informație. Motivația cea mai profundă vizează valorile celor plecați și rolurile familiare, în corelare cu
asigurarea bunăstării necesare membrilor familiei.

Starea materială a familiei a crescut în principal și s-a îmbunătățit la 66% dintre cei chestionați, dar există
și 30% din cazuri care consideră că standardul de viață a rămas același ca urmare a migrației. Un procent
mic de 3% declară că statusul economic s-a diminuat. În primele luni de migrație, atât în familia de acasă,
cât și în familia migratoare apare o deteriorare a standardului de viață, datorat fondurilor alocate plecării,
perioadei de întreținere până la găsirea unui loc de muncă și a datoriilor acumulate ce trebuie înapoiate.

Starea financiară imbunătățită a familiei se materalizează în locul de migrație în case, bunuri de larg
consum și într-o mai mică măsură în fonduri cu care să pornescă o afacere în momentul întoarcerii.

Copiii migranților primesc în primul rănd obiecte dorite de copii (jocuri electronice, telefoane, biciclete),
aspect ce-i face invidiați de copiii fără părinți migranți. Aparenta bunăstare a copiilor este atractivă pentru
colegii lor, care profită de obiectele deținute sau solicită bani de la aceștia. La momentul adolescenței,
starea materială îmbunătățită îi face mai predispuși la anturaj nefast, ce îndeamnă la consum de droguri
și alcool, lipsindu-le supravegherea părinților, dar dorind prieteni și avînd nevoie de apartenența la un
grup de vârsta lor.

1
Totodată, bunăstarea materială îi distrage de la școală, fiind spirite mai independente și avînd tentația să
renunțe la școală în perioada adolescenței. În cercetarea realizată de Fundația Soros, s-a observat că
ponderea copiilor care au avut cel puțin o dată probleme cu poliția este uşor mai mare în rândul celor care
au părinți migranți față de ceilalți (15-16% față de 10%). Din același studiu asupra copiilor a reieșit că, în
cazul copiilor care aveau la momentul sondajului ambii părinți în România nivelul bunăstării subiective era
mai ridicat decât în cazul celor care aveau ambii părinți plecați.

Accesul la servicii, la școli mai bune pentru copii este a doua motivației a migrației părinților români.
Pentru aceia care reușesc să obțină venituri mai bune în străinătate, școala copiilor este o investiție și o
dorință a părinților de a direcționa banii pentru susținerea copiilor la liceu și facultate. Migrația a dus la
schimbarea mentalității migranților, astfel că observă potențialul și importanța școlii în mediul în care
activează. Copiii migranților sunt mai optimiști cu privire la urmarea unei forme de învățământ mai înalte,
având susținerea părinților în acest sens. În același timp însă, se constată faptul că nesupravegheați, copiii
migranților încep să aibă probleme la școală, raportând lipsa dorinței de a merge la școală, note mai mici,
absențe.

Ca un efect pozitiv direct al migrației părinților se constată experiența unor călătorii în străinătate a
copiilor. Astfel, 34% dintre copiii cu ambii părinți migranți au călătorit în străinătate, spre deosebire de
doar 14% dintre copiii de non-migranți, cei mai mulți având oportunitatea de a-și vizita părinții.

Motivația migranților legată de valori și roluri familiare este cea care se intoarce exact împotriva valorilor
familiare. Familia își pierde echilibrul și rolurile se înlocuiesc, iar în unele cazuri relația se destramă
definitiv prin divorțul părinților. În situația plecării părinților, responsabilitățile acestora sunt preluate de
copii. Copiii mai mari gătesc, au grijă de cei mici, fac cumpărături. În cazul copiilor din mediul rural, munca
în gospodărie este și mai solicitantă, incluzând munca agricolă, îngrijirea animalelor, în condiții locative
inferioare celor de la oraș.

Legătura se pătrează prin telefon și trimiterea de bani/bunuri acasă. Studiile arată că în 32% din cazurile
în care sunt plecați amândoi părinții, aceștia nu au făcut nici o vizită în ultimul an, în timp de 34% au
efectuat o vizită acasă.

Copiii migranților se maturizează mai repede din punct de vedere al rolurilor, dar sunt sensibili, au
probleme de relaționare și sunt instabili din punct de vedere emoțional. Cel mai dramatic deznodământ
este cazul copiilor sinucigași, care și-au propus “s-o aducă pe mama acasă”.

Doar 11% dintre migranții chestionați au declarat că au probleme în relațiile cu copiii din cauza plecării. Ei
tind să creadă că experienţa lor în străinătate are o influenţă pozitivă asupra relaţiilor de familie,
considerând astfel că evoluția materială pozitivă substituie susținerea afectivă diminuată asupra copiilor.

De altfel, copiii nu sunt întrebați cu privire la plecarea părinților, uneori aceștia nici nu-i anunță de plecare,
plecând în timpul somnului copilului. Aspectul aceasta duce la o confuzie crescută, la sentimentul de
abandon și autoînvinovățirea copilului.

Există o asociere semnificativă între absența ambilor părinți/doar a mamei şi frecvența simptomelor de
deprimare la copii, manifestată prin sentimente de îngrijorare, neglijare, nefericire și singurătate. Plecarea
temporară în străinătate a părinților poate avea asupra copiilor efecte psihologice asemănătoare cu cele
ale unei despărțiri pe termen lung.

2
Familia extinsă, care preia rolul părinților la plecarea din țară suferă totodată, deoarece nu au mijloace
financiare suficiente pentru a-și crește nepoții. Unii dintre bunici beneficiază de sprijin financiar public
pentru îngrijirea nepoților (luați în plasament). Relațiile nepoți-bunici se modifică, fiind încărcate de
reproșuri, responsabilități și fiind despărțite de mentalități. În mediul rural, nepoții preiau și
responsabilități fizice agricole.

Întrebați despre ce e cel mai important lucru în viață, copiii din studiul Soros, au declarat că cel mai
important lucru în viață este să aibă o familie fericită. Având în vedere că familia este pe primul loc, atât
ca modele în viață, cât şi ca importanță în viața lor, astfel, este de aşteptat ca în absența părinților să apară
efecte negative de ordin psihologic sau comportamental în rândul acestor copii. Totodată, dacă modelul
din familia de origine este familia migratoare, este posibil ca în momentul întemeierii unei familii, copilul
să perpetueze același model familial.

În concluzie, beneficiile financiare vizate de migranți există și sunt cuantificabile, venind însă cu
dezavantaje de ordin psihologic și emoțional asupra copiilor, pentru care se sacrifică părinții.

În afară de sacrificiul individual, există un sacrificiu la nivel familiar, al valorilor, care constituie paradoxal
și unul din motivele plecării. Pentru binele material se sacrifică sănătatea emoțională a copiilor, unitatea
familiei și relațiile dintre membri.

Fenomenul migrației este în continuă creștere, de aceea sunt importante studiile și rezultatele acestora
asupra familiei de migranți, dar și la nivel macro, al societății românești în prefigurarea unor politici publice
care să preîntâmpine efectele negative, atât la nivel familial cât și la nivelul întregii societăți.

În consecință, consider oportune studii asupra fenomenului care să cuantifice efectele la nivelul copiilor,
în afara beneficiilor financiare.

În prezent, avantajele financiare asupra familiei de migranți sunt preponderente, venind însă cu mari
dezavantaje de ordin psihologic asupra copiilor. Repercursiunile asupra familiei sunt mari și nu pot fi
cuantificate imediat, dar includ costuri atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, care trebuie să se
adapteze și să găsească mecanismele de a face față fenomenului. În prezent, societatea e afectată de
migrație prin plecarea masivă a forței de muncă, dar prin efectele negative asupra copiilor, îi va fi afectat
și viitorul.

Bibliografie:

ANPDCA, 2018, Situație copii cu părinți plecați la muncă în străinătate 30.06.2018

Asociația Alternative Sociale, 2008, Analiză la nivel naţional asupra fenomenului copiilor rămaşi acasă
prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate, Iași

Fundația Soros, 2007, Efectele migrației: copiii rămași acasă, București

Institutul Național de Statistică, Institutul de Științe ale Educației, Efectele economice și sociale ale
migrației asupra copiilor rămași acasă, studiu experimental, 2018

Monica Roman, Cristina Voicu, 2010, Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra
țărilor de emigrație. Cazul României

Salvați Copiii, 2007, Impactul migrației părinților asupra copiilor rămași acasă, București