Sunteți pe pagina 1din 21

STUDIU DE CAZ

Cuprins

A. Studiu de caz........................................................................................................2

1. Istoricul social....................................................................................................... 3
2. Convorbirea telefonică.......................................................................................... 7
3. Întalnirea fată în fată............................................................................................. 7
4. Întocmirea listei cu probleme................................................................................ 7
5. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii.................................................. 8
6. Vizita la domiciliul clientului................................................................................... 8
7. Cartea vietii........................................................................................................... 9
8. Matricea ciclului de viată....................................................................................... 9
9. Genograma......................................................................................................... 10
10. Harta eco............................................................................................................ 11
11. Scala resurselor familiale.................................................................................... 12
12. Harta relatiei sociale........................................................................................... 13
13. Scala de sprijin familial………………………………………………………………. 16
14. Analiza câmpului de forte.................................................................................... 16
15. Matricea procesului decizional............................................................................ 16
16. Ghid de interviu................................................................................................... 18
17. Ghid de observatie.............................................................................................. 19
18. PS....................................................................................................................... 21
19. Obiective generale.............................................................................................. 24
20. Anexă:
 Contractul cu clientul

1
A. STUDIU DE CAZ

Cazul lui Dana a intrat în atentia asistentului social de la primaria din


Iasi în momentul în care situatia minorei a fost referită de către doamna
dirigintă Popescu Carmen de la clasa a opta a Școlii Generale ‘’Titu
Maiorescu’’Iasi.
Doamna dirigintă descrie o schimbare semnificativă a comportamentului
minorei,pe care o suspecteaza ca ar fi gravida cu un coleg de clasa, după
plecarea mamei la muncă în străinătate. Înainte Dana era o eleva cu
performanţe la scoală, cu foarte multi prieteni în rândul colegilor de clasă,
chiar si din scoală si cu implicare în echipa de dans .După plecarea mamei
situaţia lui s-a schimbat. Dana a devenit o fire mai retrasă, care nu se mai
implică la fel de mult în activităţile clasei, părăsind si ehipa de dans,fiind
vazuta tot mai des in compania lui Corcea Marius,coleg de clasa si vecinul
acesteia.

1. Istoricul Social

a. Date privind identificarea beneficiarului

2
 Numele şi prenumele: Rusu Dana

 Locul şi data naşterii : 4 aprilie 1992, judetul Bacau

 CNP : 194012633721

 Statut juridic/starea civilă : persoană fizică/necăsătorit

 Domiciliul : str.Alexandru cel bun sc. B, ap.15 Iasi

b. Date privind familia beneficiarului

 Date de identificare ale membrilor familiei :

Numele şi prenumele Vârsta Ocupaţia Domiciliul

Rusu Corina 40 Vadanta Italia Italia

Rusu Ion (tata) 45 Zidar (constructii)  : str.Alexandru cel


bun sc. B, ap.15
Iasi

Rusu Alexandru (frate) 8 elev  : str.Alexandru cel


bun sc. B, ap.15
Iasi

ColtaGheoghe(bunic 70 Pensionar str. Cuza Voda , nr.2, bl


patern) C12, sc. A, ap 10, Roman

Tica Maria (bunica 66 Pensionară str. Perju, nr.10,


maternă) bl.Voievozi, sc. A, ap. 1,
Iasi

 Date relevante privind familia :

3
Familia lui Danei este formată din 4 membrii : mama Rusu Corina, tata Rusu Ion,
fratele Rusu Alexandru si beneficiarul Rusu Dana. Mama si tatăl sunt căsătoriti
de aproximativ 20 de ani. Cei doi au o relatie bună în prezent desi spun că au
avut si dificultăti. Mama este plecat la muncă în Italia, unde lucrează cu forme
legale de muncă. Aceasta sprijină familia material cu aproximativ 700 de euro pe
lună. Dana nu s-a mai văzut cu mama sa de aproximativ 2 ani. De
asemenea,Dana are grija de fratele ei Alexandru . Acesta este elev in clasa a 2
a. Ea simtind nevoia de afectivitate a dezvoltat o relatie de prietenie cu colegul
de clasa, Corcea Marius,care a evoluat neplacut,ea ramanand insarcinata in 2
luni.Mama fete ,nu stie despre aceasta situatie,deoarece Dana nu vrea sa
vorbeasca cu ea,evitand-o mereu.Singuri care stiu de existenta sarcinei sunt
cei doi iubiti,minori.

Tatal Danei lucreaza pe santier de la 7-20,iar seara este prea obosit pentru a mai putea sa
comunice cu copii sai,el ii iubeste foarte mult,si isi doreste sa nu aiba lipsuri materiale.Le
da bani de buzunar zilnic copiilor.

c. Date privind evoluţia beneficiarului

 Informaţii despre naştere şi dezvoltare

Rusu Dana s-a născut în judetul Bacau . Sarcina a evoluat normal. Naşterea a
fost la termen şi fără complicaţii.. Este un copil dezvoltat normal pentru vârsta de
14 spre 15 ani.

 Informaţii medicale

Starea actuală de sănătate a fetei este bună. Înafară de problemele medicale


inerente cresterii si dezvoltării,Dana nu este în evidentă cu afectiuni
cronice.Dezvoltarea fizică este una normală vârstei, iar starea sănătătii este
bună. Exceptie făcând faptul că Dana a suferit la vârsta de 10 ani ,de
meningita.Ea este inscrisa la doctoita de familie Petrila Ana
Activitatea şcolară

Înscrisa la Școala Generală “Titu Mairescu, la clasa doamnei diriginte Popescu


Carmen . Dana este în clasa a opta , iar performanta scolară în ultima perioadă
este modestă, în scădere evidentă în ultimii doi ani de scolarizare. A rămas
corigenta anul trecut la romana , iar la corigenta din toamnă a obtinut 6, reusind
astfel să treacă în clasa a opta. În ultimii doi ani a avut nota la purtare scăzută. În
clasa a sasea a avut 8, iar în clasa a saptea 7. Aceste note scăzute au fost din
cauza faptului că Dana a lipsit nemotivat si a avut si câteva acte de indisciplină,

4
conflicte cu colegii si profesorii. Dana este încă implicat în echipa de dans, dar
nu se mai implică la fel de mult în activitătile organizate cu clasa. Până în clasa a
sasea Dana a avut rezultate foarte bune la scoală, dar în ultima perioadă a
înregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar. Dana s-a implicat în echipa de
dans , unde a avut rezultate foarte bune, dar la începutul clasei a opta acesta a
renuntat , motivând că nu mai are timp. Motivul real ,fiind grija pentru relatia cu
colegul de clasa.

 Statutul socio – profesional

Datorită vârstei pe care o are , Dana nu lucrează si de aceea nu ne putem referi


la statul lui socio – profesional.

 Relaţia cu sistemul de protecţie/asistenţă socială

Dana nu a fost si nu este institutionalizat.

IV. Situaţia materială / financiară

 Locuinţă/proprietăţi

Familia are o locuintă proprie. Dana împreună cu tatal si fratele ei locuiesc întro
casa destul de incapatoare . Conditiile locative sunt în general bune,avand toate
cele necesare. Familia încearcă să strângă banii necesari pentru a-si cumpăra o
masina.

 Surse de venit

Sursele de venit ale familiei sunt alcătuite din banii care îi trimite mama
reprezentând suma de 700 de euro, salariul tatei în valoare de 170 Ron si
alocatia lui Danei si a lui Alexandru.

V. Probleme identificate

- performantele sale scolare au scăzut;

- comunicarea dintre Dana şi mama sa s-a deteriorat un pic în ultima perioadă;

- lipsa mamei a influentato negativ pe Dana

-simtind nevoia de afectivitate,ea a inceput sa aiba ,pe ascuns,relatii sexuale,cu


colegul de clasa.
5
- Dana are slabe abilităţi de viaţă independentă, în special în ceea ce priveşte
asumarea responsabilităţilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu
adulţii; -Urmeaza sa sustina examenul de capacitate.

- Dana nu mai este la fel de sociabila la scoală cu colegii ei si nici nu mai este la
fel implicata si entuziasmata de activitătile ce au legătură cu scoala.

-Acum a aflat ca este gravida,si nu stie cum sa ascunda acest lucru,tatal copilului
este alaturi de ea si-si doresc sa pastreze copilul.

2. Convorbirea telefonică
Cazul lui Dana a intrat in atentia asistentului social de la primaria din Iasi în
momentul în care situatia copilului a fost referită de către doamna dirigintă
Popecu Carmen de la clasa a opta a Școlii Generale “Titu Maiorescu ,, Iasi. Cu
ajutorul acesteia asistentul social a făcut rost de numărul de telefon al mamei
fetei si a sunat-o. Întăi s-a prezentat si a spus numele primariei pe care o
reprezintă. I-a explicat de unde are numărul ei de telefon si de ce a sunat-o.
Asistentul social i-a propus să se întâlnească pentru a vorbi mai multe despre
situatia copilului ei. Aceasta a acceptat si au stabilit de comun acord data, locul si
ora la care să se întâlnească. Înainte de a spune “la revedere” s-a asigurat dacă
totul s-a înteles asa cum trebuia. Urmand ca mama sa vina peste trei zile din
Italia,in concediu.

3. Întâlnirea fată în fată


Prima întâlnire fată în fată s-a petrecut la scoală , într-un cabinet de consiliere.
La întâlnire au participat atât mama, cât si Dana

Pentru prima întâlnire asistentul social a trebuit să aibă în vedere ca încăperea


să aibă o atmosferă plăcută si propice comunicării (încăperea este aerisita,
luminată, temperatura este potrivită).

Asistentul social s-a prezentat, spunând unde lucrează si a explicat foarte clar si
pe întelesul lui Dana si mamei sale că tot ceea ce vor vorbi rămâne confidential.
După acest moment îi roagă pe cei doi să vorbească deschis despre ei, despre
problemele lor , despre familie. Pe parcursul discutiei, asistentul social pune
întrebări ajutătoare, care să clarifice informatiile primite fără a încurca, sau
deruta. De asemenea, prin gesturi, postură, mimică, asistentul social nu este
autoritar, ci încearcă să empatizeze cu cele doua.

Spre sfârsitul întâlnirii, asistentul social împreună cu Dana si mama ei stabilesc


data următoarei întâlniri. De asemenea asistentul social îi oferă acesteia numărul
de telefon si adresa institutiei.

6
4. Întocmirea liste de probleme
Încă de la prima intalnire asistentul social si-a făcut o imagine generală asupra
problemelor pe care le are Dana . La a doua întâlnire hotărăste ca, împreună cu
aceasta si cu mama ei să întocmească o listă cu problemele importante. Astfel,
în cazul lui Danei , lista este următoarea:-Fata este gravida in 2 luni –Urmeaza
capacitatea

- performantele sale scolare au scăzut;

- comunicarea dintre Dana şi mama sa s-a deteriorat în ultima perioadă;

-Situatia copilului nenascut .

- slabe abilităţi de viaţă independentă, în special în ceeace priveşte asumarea


responsabilităţilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu adulţii;

- anturaj nepotrivit;

- nu mai este la fel de sociabila la scoală cu colegii ei si nici nu mai este la fel de
implicata si entuziasmata de activitătile ce au legătură cu scoala.

La sfarsit asistentul social multumeste lui Dana si mamei sale pentru bunăvointa
cu care a răspuns întrebărilor si cu care a ajutat la întocmirea listei si pentru
colaborare.

5. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii


Asistentului social îi sunt necesare fisa medicală a Danei pentru a sti exact care
este starea ei de sănătate, precum si accesul la situatia ei scoalară. Pentru a
obtine aceste lucruri el cere permisiunea Danei si a mamei sale. Dupa ce a
primit permisiunea, asistentul social poate cere fisa medicală medicului de familie
a Danei si situatia lui scoalară specificand că are permisiunea acesteia si că
informatiile continute vor rămâne confidentiale.

Deasemenea asistentul social trebuie să fie atent mereu la urmatoarele lucruri:

1. Respectarea confidentialitătii;
2. Concentrarea asupra contextului problemei/ urmarirea firului rosu, fără
a se pierde în aspect de mică importantă, fără relevantă pentru caz;
3. Analiza datelor, evitându-se o supraîncărcare cu documente care nu
oferă nici un ajutor în rezolvarea problemei;
4. Argumentarea deciziilor prin documente atasate la dosar.

7
6. Vizita la domiciliul clientului
Tot în a doua întâlnire, asistentul social a stabilit o vizită la domiciliul Danei, a
doua zi la ora 15 după amiază,sâmbătă Asistentul social îsi va pregati un ghid de
observatie în care să isi noteze observatiile în legătură cu domiciliul
beneficiarului. Deasemenea, asistentul social va avea si un ghid de interviu
pentru a-l aplica copilului. Pe parcursul vizitei asistentul social nu se va
comporta autoritar, ci va cere mereu permisiunea pentru orice actiune pe care
vrea să o facă.

Dana va fi împreună cu mama ei pe parcursul vizitei pentru a se simti protejata


din punct de vedere emotional. În timpul vizitei, asistentul social va vorbi cu Dana
si cu mama ei într-un mod empatic care să creeze o atmosferă calmă, de
încredere.

7. Cartea vietii
Este o tehnica individuală ce se completează de copil cu propriile sale cuvinte,
acoperind perioada de la nastere până în prezent. Este folosită cu scopul de a
ajuta copilul, în special un copil dat spre îngrijire sau adoptat. Desi Dana a locuit
dintodeauna cu părintii săi , asistentul social îi va explica despre ce este vorba si
cum se poate realiza această carte a vietii. Dacă va dori să realizeze cartea
propriei vieti, Dana va primi sprijin din partea asistentului social si toate indicatiile
care îi sunt folositoare, precum si ajutor din partea mamei pentru a găsi mai usor
materialele de care are nevoie (certificat de nastere, poze, premii scolare etc.)

8. Matricea ciclului de viată


Este o tehnica folosita in special in lucrul cu familia ai cărei membrii se află în
cicluri diferite de viată. Această tehnică nu reprezintă un interes major in cazul lui
Danei.

Membrii Stadii de dezvoltare


familiei 0-1 2-4 5-7 8-12 13-20 21-32 33-50 51-70 70-80
Rusu Ion x

Rusu Corina x

Rusu x
Alexandru

8
Colta x
Gheorghe

Rusu Dana x

Corcea x
Marius

9. Genograma
Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care
s-au desfăsurat de-a lungul generatiilor. Aici găsim înregistrate pe scurt nasterile,
divorturile, decesele si de aceea asistentul social foloseste această tehnică si în
cazul lui Danei . Aceasta se va completa de către asistentul social împreună cu
Dana si mama lui.

9
10. Harta eco
Această tehnică precizează locul unei persoane sau familii în contextul social.
Ea se bazează pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante
intelectuale, participarea la activităti religioase, sociale, politice, culturale etc.
Asistentul social va folosi harta eco si în cazul Danei deoarece aceasta tehnică
poate oferi informatii valoroase. Harta eco:

Biserică

Bunici
Familia

Familia
lărgită

Serviciu Rusu Dana


Vecini
social

Doctor Prieteni

Școală

10
11. Scala resurselor familiale
Această tehnică evaluează modul de administrare a resurselor familiale (timp,
bani, energie) în concordantă cu nevoile familiei dar si cu ale fiecărui membru în
parte . Fiecare item din scală este punctat pe o scară de la 1 la 5 (de la
insuficient spre suficient). Dana este rugat sa răspundă la întrebarea: “În ce
măsură următoarele resurse sunt suficiente pentru tine si familia ta?”.

In ce masura Nu Insufficient Rareori Uneori Aproape suficient


urmatoarele se e suficient suficient intotdeaun e
resurse sunt aplic e e a
suficiente pentru a suficiente
dumneavoastra?
Mancarea pentru 2 X
mese pe zi
Casa sau X
apartament
Bani pt a cumpara X
cele necesare
Haine suficiente X
Incalzire casa, X
apartament
Instalatii/ apa X
curenta
Bani pentru a plati X
cheltuielile lunare
Slujbă bună X

Pensie suficienta X

Ingrijire medicala X
Transport garantat X
Mobila pentru X
casa/apartament
Timp pentru odihna X
suficient
Timp pt dvs insiva X
Timp pentru X
reuniuni familiale
Timp pentru copii X
Timp pentru X
sot/partener/prieten
apropiat
Telefon sau acces X
la telefon
11
Dadaca pt copilul X
dvs
Ingrijire pe timpul X
zilei pt copilul dvs
O persoana cu X
care sa vorbiti
Asisenta X
stomatologica
pentru familia dvs
Bani pentru a X
cumpara
echipamente/obiect
e specifice pt copiii
dvs
Timp pentru X
socializare
Timp pentru X
intretinere si
ingrijire
Jucarii pentru X
copilul dvs
Bani pentru X
divertismentul
familiei
Bani pentru X
economii
Timp pentru X
calatorii/vacante
Bani pentru X
calatorii/vacante

12. Harta relatiei sociale


Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi beneficiarului suport
social. Dana va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot oferi
ajutor (persoane care îl pot sustine si care pot fi contactate de Danei pentru a
oferi ajutor, persoane care-i sunt indiferente dar care fac parte din viata sa).

Familia Prietenii/

vecinii/colegii

Ong Rude

Școala Biserica

12
Ionut este rugat să realizeze un top al persoanelor pe care poate conta. Apoi împreună
cu asistentul social va completa numele persoanelor, tipul de ajutor pe care aceste
persoane i-l pot oferi, dar si de cine este criticat, directia de ajutor, gradul de apropiere,
de cât timp se cunosc si cât de frecvent poate apela la ajutorul acestei persoane.

Topul pe care l-a realizat Dana:

1. Corcea Marius

2. Rusu Corina

3. Rusu Ion

4. Ionită Daria

Nume si prenume client: Nume si prenume persoana suport


Colta Ionut Colta Ana Irimescu Colta Tica Maria Anica
Mihai Bogdan Ioana

Arii: Gospodăria Școală Gospodăria Gospodăria Prieteni


Gospodaria/alte familii/ (coleg)
serviciu/scoala/organizatii/alti
prieteni/ vecini/
profesionisti/altii
Suport concret: Deseori Uneori Uneori Uneori Uneori
deseori/uneori/rareori
Suport emotional: Uneori Uneori Rareori Uneori Deseori
deseori/uneori/rareori
Informatii/sfaturi: Deseori Uneori Rareori Deseori Uneori
deseori/uneori/rareori
Critici: Uneori Rareori Rareori Rareori Rareori
deseori/uneori/rareori
Directia de ajutor: Spre client Împreună Spre client Spre client De la
impreuna cu clientul/de la cu client/spre
client/spre client clientul client
Gradul de apropiere: Apropiati Apropiati Apropiati Apropiati Apropiati
nu prea
apropiati/apropiati/foarte
apropiati
Cat de des se intalnesc: Zilnic Zilnic Uneori Săptămânal Zilnic
deloc/uneori/o data pe
luna/saptamanal/zilnic
De cand se cunosc: De mai De mai De mai De mai mult De 1 an
1 an, 1-5 ani, mai mult de 5 mult de 5 mult de 5 mult de 5 de 5 ani
ani ani ani ani

13
Nume si prenume client: Nume si prenume persoana suport
Vârvăroi Andrei Colta IonutGorcea Chelea Colta Ionită
Liviu Costel Dumitru Crina
Arii: Gospodăria Vecini, Vecini, Gospodăria Școală
Gospodaria/alte familii/ prieteni prieteni
serviciu/scoala/organizatii/alti
prieteni/ vecini/
profesionisti/altii
Suport concret: Rareori Uneori Uneori Rareori Deseori
deseori/uneori/rareori
Suport emotional: Rareori Rareori Rareori Rareori Uneori
deseori/uneori/rareori
Informatii/sfaturi: Rareori Rareori Rareori Rareori Deseori
deseori/uneori/rareori
Critici: Rareori Rareori Rareori Rareori Deseori
deseori/uneori/rareori
Directia de ajutor: Împreună Împreună Împreună Spre client Spre
impreuna cu clientul/de la cu clientul cu clientul cu clientul client
client/spre client
Gradul de apropiere: Nu prea Apropiati Apropiati Nu prea Apropia
nu prea apropiati apropiati ti
apropiati/apropiati/foarte
apropiati
Cat de des se intalnesc: Uneori Săptămânal Săptămânal O dată pe Zilnic
deloc/uneori/o data pe lună
luna/saptamanal/zilnic
De cand se cunosc: De mai De 2 ani De 1 an De mai De 4
1 an, 1-5 ani, mai mult de 5 mult de 5 mult de 5 ani
ani ani ani

13. Scala de sprijin familial


Datorită faptului că această tehnică evidentiază rolul persoanelor si grupurilor de
ajutor pentru membrii unei familii care cresc un copil,în ce măsură au primit
sprijinul adecvat, asistentul social nu o va aplica în cazul lui Danei..

14. Analiza câmpului de forte


14
(+) (-)

1.Dana doreste să-si îmbunătătească 1.Situatia scolară din ce în ce mai rea


situatia scolară la scoală, desi la anul trebuie să
meargă la liceu

2.Dirigina lui Danei doreste să se 2.Este greu de recuperat materia care


implice si să-l ajute pe Danei să a pierdut-o pentru că nu a învătat la
redevină eleva care a fost timp

3.Dana v-a naste copilul,care v-a fi 3.Tatal copilului ,si familia acestuia vor
crescut de catre familia ei. sustine cresterea copilului

4.Mama va încerca să fie mai atentă la 4. Comunicarea deficitară cu mama ei.


situatia scolară a lui Dana,si să se
apropie mai mult de acesta,nu va mai
pleca in strainatate

15. Matricea procesului decizional


Această tehnică contribuie la stimularea clientului de a găsi alternative. În timpul
întâlnirii lui Dana cu asistentul social, se vor nota într-un tabel costurile si
beneficiile unei activităti, tabel care se va analiza la sfârsitul întâlnirii de către
Dana , care va hotărî singura ce curs va da vietii lui.

Alternativa –să nu învete

COST BENEFICIU

Note mici în continuare, posibilitate de Mai mult timp liber


a repeta anul, sanse mici de a intra la
un liceu bun,situatia copilului nenascut.

Alternativa – să-si îmbunătătească situatia scolară,sa rezolve situatia


copilului,nenascut.

COST BENEFICIU

Va fi greu de recuperat materia care a Notele vor fi mai mari, va fi mai


pierdut-o, mai putin timp liber, frica de apreciat de profesori, va avea sanse
a nu reusi,sarcina ce va evolua mai mari de a intra la un liceu

15
bun,copilul va fi crescut de familia ei.

16. Ghid de interviu


1. Cum vă numiti?

2. În ce clasă esti?

16
3. Îti place la scoală?

4. Spune-mi mai multe despre colegii si profesorii tăi.

5. Care au fost motivele care te-au determinat să absentezi de la scoală?

6. Cum îi poate afecta comportamentul tău pe ceilalti?

7. Cum te-ai simtit când mama ta a plecat la muncă în străinătate?

8. Ce crezi tu despre relatia ta cu colegul tau?

10. Spune-mi câte ceva despre situatia ta actuala.

11. Crezi că anturajul în care esti acum îti face bine?

12. Care problemă, o dată rezolvată, ti-ar prinde cel mai bine?

13. La ce alte lucruri trebuie să te gândesti în privinta acestei probleme?

14. Ce ajutor ar fi posibil să primesti?

15. Se pare că te gândesti la o schimbare în bine pentru viitorul tău.

* În momentul aplicării interviului , pe lângă întrebările din ghid pot apărea si


altele noi , în functie de răspunsurile lui Dana.

17. Ghid de observatie


17.1. Ghid de observatie pentru interviul cu beneficiarul

17
Oftează Lăcrimează Pleacă Râde Întârzie Are o Resemnat Indiferent Alceva
ochii răspunsul atitudine
nervoasă

Îti place la scoală?

Spune-mi mai multe


despre colegii si
profesorii tăi.

Care au fost motivele


care te-au determinat să
absentezi de la scoală?

Cum îi poate afecta


comportamentul tău pe
ceilalti?

Cum te-ai simtit când


mama ta a plecat la
muncă în străinătate?

Ce crezi tu despre
plecarea tatălui tău la
muncă în străinătate?

Spune-mi câte ceva


despre prietenii tăi.

Crezi că anturajul în care


esti acum îti face bine?

Care problemă, o dată


rezolvată, ti-ar prinde cel
mai bine?

La ce alte lucruri trebuie


să te gândesti în privinta
acestei probleme?

Ce ajutor ar fi posibil să
primesti?

Se pare că te gândesti la
o schimbare în bine
pentru viitorul tău.

17.2. Ghid de observatie pentru vizita la domiciliu

Da Nu

18
Curent electric

Apă curentă rece

Apă curentă caldă

Gaz metan

Încălzire

Aragaz

Frigider

Mobilă

Cos de gunoi bucătărie

Chiuvetă bucătărie

Cadă baie

Chiuvetă baie

Covor

Pătură

Pernă

Televizor

Haine

Încăltăminte

Mâncare făcută

Veselă

Cuier

De asemenea se va observa aspectul general al copilului, dacă acesta este îngrijit, curat. Dacă
hainele sunt curate, adecvate vârstei si sezonului.Se va observa si aspectul general al locuintei,
dacă apartamentul este curat, întretinut

18. Planul de servicii (PS)

19
Planul de servicii, denumit în continuare PS, se întocmeşte în scopul prevenirii
separării copilului de părinţi în următoarele situaţii:

a) pentru copiii aflaţi la risc de părăsire de către părinţi;

b) pentru copiii reintegraţi în familie după încetarea măsurii de protecţie;

c) în orice situaţie care impune acordarea de prestaţii şi/sau de servicii în


vederea respectării drepturilor copilului.

19. Obiective generale


Pentru ameliorarea situatiei scolare a lui Ionut se propun :

- discutii cu mama lui Danei în care vom clarifica importanta implicării si a


sprijinului afectiv oferit copilului în familie,precum si importanta interesului ei
manifestat fată de conduita scolară generală a copilului ei. Aceasta ar trebui să
meargă mai des la scoală pentru a se interesa de situatia scolară a lui Danei ;

- discutii cu profesorii disciplinelor de studiu problematice pentru Danei, pentru ca


acesta să obtină sprijinul lor în vederea acoperirii lacunelor în cunostinte ;

- eliminarea decalajului dintre cunostintele elevului si cele dobândite de colectivul


clasei,conform programelor de studiu ;

- atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia si întărirea


comportamentelor asteptate prin recompense de tip scolar,determinand astfel
motivatia lui Danei ;

- sprijinirea elevului în deprinderea modalitătilor de învătare eficientă si


adaptarea acestora stilului său personal, astfel încât obiectele de studiu dificile
pentru acesta să nu mai fie percepute drept inaccesibile ;

- prevenirea reluarii compotamentelor nedorite - absenteism, dezinteres, evitare -


prin facilitarea unei bune relationări între Ionutsi colectivul clasei, armonizarea
relatiilor sale cu colectivul profesoral ;

- includerea lui Ionut în diverse activităti extrascolare în cadrul cărora el are


initiative, îsi manifestă creativitatea si isi pune in valoare aptitudile ; ar putea să
se implice din nou în clubul de dans ;

- Fiecare progres obtinut de Ionut pe parcursul schimbării conduitei sale va primi


încurajări si recompense ;

20
- mentinerea unei colaborări permanente cu mama lui Danei;

- monitorizarea permanentă a evolutiei scolare si personalea acestuia.

Pentru ca toate aceste obiective să devină realitate Danei trebuie să vrea să


schimbe situatia lui actuală, să nu mai lipsească de la scoală , decât doar atunci
când situatia cere acest lucru,să-si schimbe atitudinea fată de domnii profesori
cu care are conflicte, să accepte să primească ajutor de la consilierul scolar , să
comunica mai mult cu mama sa si să nu intre în anturaje dubioase care îi pot
influenta foarte mult comportametul în rău.

ANEXĂ :

21