UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINA: STATISTICA AFACERILOR
MASTER, ANUL I

ANALIZA RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ȘI

LOCUINȚELOR ÎN ANUL 2021

Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Cristian-Valentin HAPENCIUC

Masterand: ing. Sava Mircea-Gheorghiță

Suceava, 2023
 Recensământul este o cercetare statistică de amploare, desfășurată la nivelul populației
rezidente dintr-o țară (populația care trăiește efectiv pe teritoriul tării respective). Astfel,
Recensământul Populației și Locuințelor se referă la populația rezidentă care trăiește pe teritoriul
țării noastre. Recensământul oferă statistici despre structura demografică și socio-economică a
populației, gospodării, fond locativ, condiții de locuit și clădirile în care sunt situate locuințele.
Datele obținute sunt folosite pentru politici publice naționale și locale și activități administrative
sau de cercetare.
Efectele unui recensământ de succes poate nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă cu
siguranță vor avea implicații benefice majore pentru noi și generațiile următoare, prin
distribuirea corectă și eficientă a fondurilor bugetare, prin elaborarea de proiecte relevante, prin
asigurarea reprezentativității comunităților și prin implementarea de politici publice utile.
Câteva exemple concrete în acest sens se pot referi la furnizarea eficientă de resurse
energetice (curent, gaze, etc.), oportunitățile de creare de locuri de muncă sau potențialul forței
de muncă din cadrul unei comunități.

Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2021 a fost amânat pentru 2022 din
cauza pandamiei. Astfel ,recensământul propriu-zis s-a desfășurat în mai multe etape, cum ar fi:
preluarea datelor din surse administrative, autorecenzarea online și colectarea datelor de către
recenzori, prin interviuri față în față, cu ajutorul tabletelor, pentru cei care nu au reușit să se
autorecenzeze online.

Raportandu-ne la cât de benefic a fost recensământul, vom identifica cateva probleme

legate de modul de desfășurare a acestuia. În primul rând, recensământul din 2021 a fost primul
recensământ digitalizat complet, iar completarea chestionarului online de autorecenzare nu a fost
tocmai ușor de urmat pentru o parte din persoane, acestea putând oferi informații eronate iar la
final chestionarul sa fie luat în calcul. În același timp platforma pe care s-a desfășurat
recensământul online a permis închiderea unor formulare nefinalizate, astfel peste 1 milion de
chestionare au fost nefinalizate, nu au avut răspunsuri la toate întrebările, de aici au apărut și
probleme legate despre religie, etnie, limbă.
O altă problemă identificată în chestionarul online a fost faptul că au existat elemente i-au
blocat pe oameni, astfel trebuia să pui toți membrii din familie și în același timp să scrii adresa
de e-mail a fiecăruia. Dacă nu făceai asta, nu puteai merge mai departe, astfel în multe cazuri
pentru un copil sub 7 ani sau bunici nu aveai adresă de e-mail.

Când vine vorba despre cei care au luat interviurile, au existat și în această activitate
dificultăți întâmpinate de intervievatori. În primul rând, atunci când recenzorul a bătut la ușă, nu
erau acasă, erau plecați temporar din țară sau au refuzat sa fie recenzați, existența acestora
putând fi determinată din actele administrative. O altă problemă legată de recenzori a fost faptul
că aceștia au fost prea puțini, șomerii și studenții nu puteau participa, astfel încât activitatea a
fost îngreunată.

Rezultatele recensământului au arătat un număr de aproximativ 19 milioane de locuitori,

cu 1 milion de locuitori mai puțin față de recensământul din 2011. Raportându-ne la cele 42 de
județe, inclusiv Municipiul București, 39 au înregistrat o scădere a numărului de locuitori.
Motivele care au cauzat această scădere sunt natalitatea tot mai mică, migrația și deficitul
demografic, care presupune un număr de nașteri mai mic decât numărul de decese.
 Recensământul nu este reprezentativ pentru numărul de români care trăiesc în afara țării,
aceștia însumând peste 5,5 milioane de persoane, iar migrația acestora se află în creștere. Din
anul 2016 au început sa plece cu precădere și cei din clasa de mijloc.

Legat de procesul de îmbătrânire a populației, acesta este tot mai accentuat, astfel este
înregistrată o creștere semnificativă a ponderii populației în vârstă: numărul persoanelor de 65 de
ani și peste această vârstă a crescut cu aproape o jumătate de milion de persoane, iar procentul a
ajuns de la 16,1% la 19,6% din populația rezidentă. Așadar, indicele de îmbătrânire demografică
a crescut alarmant: 121 de persoane vârstnice raportat la 100 de persoane tinere.
Procesul de îmbatrânire va fi și mai accentuat, deoarece cea mai mare parte din populație
este în categoria de vârstă de 40-45 ani, care probabil va ieși la pensie peste 15 ani. Deja vorbim
de un indicator de 1,4 persoane bătrâne la 1 persoană activă, ceea ce ne poate duce cu gandul în
viitor la un raport de 4 persoane bătrâne la 1 persoană activă. Acest scenariu ar fi un dezastru
pentru România, penru că populația tânără, active trebuie să susțină și populația îmbătrânită.
Pentru a combate aceste efecte negative, trebuie adoptate soluții cât mai rapide prin
acordarea unui atenții sporite în ceea ce privește educația, în facilități care să ofere argumente
familiilor să facă mai mulți copii. De asemenea pe această linie, trebuie o implicare mult mai
atentă în mediul rural și mediul dezavantajat.

Pe zona de muncă la distanță, având experiența pandemiei, tot mai multe persoane au
posibilitatea de a presta aceeași muncă pe care o prestează în România, în strâinătate. Cu
abilitățile pe care acești oameni le au în spațiul românesc, pot obține un salariu mai bun, o
calitate a vieții mai bună lucrând pentru firme din afara țării. Acest aspect reprezintă un impact
financiar major la bugetul de stat.

În ceea ce privește etnia, peste 16.568.000 de persoane au oferit răspunsuri. Dintre

acestea, 89,3% s-au declarant români, 6% dintre cei interogați sunt maghiari, iar 3,4% romi.
Totuși există o diferență de aproximativ 1,4 milioane de persoane care nu și-su declarant etnia.
Singurul spor demografic pozitiv este cel al romilor, fiind cea mai tânără populație din România.

Din punct de vedere a populației rezindente pe stări civile, aproape jumătate din populația
rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală căsătorit. Din totalul populației
rezidente, 43,5% au un nivel mediu de educație (postliceal, liceal, professional sau ethnic),
40,5% nivel scăzut ( primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

În concluzie, populația active se ridică la aproximativ 8,1 milioane de persoane,

incluzându-i pe cei aproape 500.000 de șomeri, populația inactivă cuprinde aproape 11 milioane
de persoane, printre care se numără pensionarii și beneficiarii de ajutor social, dar și elevii și
studenții.