UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL CALITĂȚII, MEDIULUI ȘI SECURITĂȚII
OCUPAȚIONALE
MASTER, ANUL I

SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA OCUPAȚIONALĂ

LA NIVELUL UE

Profesor coordonator: Conf. dr. ing. Albu Angela

Masterand: ing. Sava Mircea

Suceava, 2023
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................................3

Gestionarea siguranței.................................................................................................................................4

Politica privind securitatea și sănătatea în muncă........................................................................................5

Evaluarea și gestionarea riscurilor pentru sănătate și siguranță la locul de muncă......................................6

Instrumente electronice de evaluare a riscurilor..........................................................................................8

Principii cheie în siguranța și sănătatea profesională...................................................................................9

Asigurarea succesului formării profesionale în materie de SSM...............................................................11

Cultura sănătății și securității.....................................................................................................................12

Beneficiile unei bune practici SSM...........................................................................................................12

Obligațiile legale.......................................................................................................................................14

Bilanț - progrese înregistrate și probleme restante în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă..14

Cerinţe minime pentru semnalizarea de siguranță şi/sau de sănătate la locul de muncă............................15

CONCLUZII.............................................................................................................................................17

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................18

2
Introducere

Garantarea unui mediu de lucru sigur și sănătos pentru cei peste 217 milioane de angajați
din UE reprezintă un obiectiv strategic pentru Comisia Europeană, care desfășoară în acest sens
o strânsă colaborare cu statele membre, partenerii sociali și celelalte instituții ale UE. Deoarece
riscurile pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor sunt, în linii mari, similare în întreaga Uniune,
aceasta din urmă are rolul evident de a sprijini statele membre în abordarea riscurilor respective
într-un mod mai eficient și de a asigura condiții echitabile în ansamblul UE. 1 Îmbunătățirea
rezultatelor UE în materie de SSM din ultimii 25 de ani poate fi atribuită, într-o mare măsură,
legislației cuprinzătoare și acțiunilor politice lansate și puse în aplicare de către Uniune, statele
membre și părțile interesate, de exemplu partenerii sociali. Majoritatea inițiativelor legislative și
non-legislative prezentate în Strategia UE privind SSM pentru perioada 2007-2012 au fost
realizate.
Siguranța și sănătatea ocupațională (SSM) este în general definită ca știința anticipării,
recunoașterii, evaluării și controlului pericolelor apărute la sau de la locul de muncă, care ar
putea afecta sănătatea și bunăstarea lucrătorilor, ținând seama de impactul posibil asupra
comunitățile înconjurătoare și mediul general.2 Acest domeniu este în mod necesar vast,
cuprinzând un număr mare de discipline și numeroase riscuri la locul de muncă și de mediu. Este
necesară o gamă largă de structuri, competențe, cunoștințe și capacități analitice pentru a
coordona și implementa toate "elementele de bază" care alcătuiesc sistemele naționale de SSM,
astfel încât protecția să fie extinsă atât pentru lucrători, cât și pentru mediul înconjurător.
Domeniul de aplicare al securității și sănătății în muncă a evoluat gradual și continuu, ca
răspuns la schimbările sociale, politice, tehnologice și economice. În ultimii ani, globalizarea
economiilor lumii și repercusiunile sale au fost percepute ca fiind cea mai mare forță pentru
schimbarea în lumea muncii și, prin urmare, în domeniul securității și sănătății în muncă, atât în
mod pozitiv, cât și negativ. Liberalizarea comerțului mondial, progresul tehnologic rapid,
evoluțiile semnificative în transport și comunicare, schimbarea tiparelor de ocupare a forței de
muncă, schimbările în practicile de organizare a muncii, diferitele modele de ocupare a forței de
muncă ale bărbaților și femeilor și dimensiunea, structura și ciclurile de viață ale întreprinderilor
și ale noilor tehnologii pot genera noi tipuri și modele de riscuri, expuneri și riscuri. Schimbările
demografice și mișcările populației, precum și presiunile ulterioare asupra mediului mondial, pot
afecta, de asemenea, siguranța și sănătatea în lumea muncii. Sănătatea și securitatea la locul de
muncă au devenit unul dintre cele mai importante și importante sectoare ale politicii sociale a UE
în ultimii ani.
Strategia Comunității Europene se bazează pe înființarea și consolidarea unei culturi,
prevenirea riscurilor, combinarea unei varietăți de instrumente pentru punerea în aplicare a
politicilor comunitare: legislația, dialogul social, progresul tehnic și cele mai bune practici,
responsabilitatea socială a întreprinderilor și stimulentele economice - și construirea de
parteneriate între toți actorii în stadiul de sănătate și siguranța la locul de muncă. 3
1
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014DC0332
2
Fundamental principles of occupational health and safety / Benjamin O. Alli; International Labour Office –
Geneva: ILO, 2008 p.7 http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/
publication/wcms_093550.pdf
3
R. Gilda, I. Iorga, Rusu-Zagăr C., Anghel S.- OCCUPATIONAL HEALTH AND SAFETY MANAGEMENT IN
ROMANIA IN VIEW OF THE ECONOMIC DEVELOPMENT OF SOCIETY. 2014 p.341
https://pdfs.semanticscholar.org/2609/7b0527130a4e9f8c8bcecc441246b66b495c.pdf

3
Gestionarea siguranței

Angajatorul poartă principala responsabilitate pentru sănătatea și securitatea la locul de

muncă. Personalul ca întreg, inclusiv supraveghetorii și conducerea de vârf, trebuie să se
angajeze în practici sigure în munca de zi cu zi, dar și în planificarea operațională și dezvoltarea.
Gestionarea siguranței nu ar trebui să fie un set de acțiuni împrăștiate. Scopul este de a gestiona
riscurile de securitate și sănătate la locul de muncă și de a preveni accidentele, bolile legate de
muncă și concediile medicale.Angajatorii trebuie să conceapă și să aleagă măsurile necesare
pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și să decidă măsura și să le pună în practică.
Următoarele principii trebuie respectate pe cât posibil:
 prevenirea formării riscurilor și a factorilor de risc;
 eliminarea pericolelor și a factorilor de risc sau, dacă acest lucru nu este posibil,
alegerea unei alternative mai puțin periculoase sau dăunătoare;
 adoptarea măsurilor de siguranță care au un impact general înaintea măsurilor
individuale;
 luarea în considerare a evoluțiilor tehnologice și a altor mijloace disponibile.
Angajatorii vor monitoriza continuu mediul de lucru, starea comunității muncitoare și
siguranța practicilor de lucru. Angajatorii monitorizează, de asemenea, impactul măsurilor puse
în practică în domeniul securității și sănătății la locul de muncă.

Figura 1: Ciclul de gestionare a SSM

Sursa: ILO, 2001b. http://www.ilo.org/safework/areasofwork/occupational-safety-and-health-
management-systems/lang--en/index.htm

Planificarea este esențială pentru operațiunile de afaceri și pentru dezvoltarea mediului de

lucru. Sănătatea și securitatea la locul de muncă ar trebui să fie incluse în planificarea fiecărei
operațiuni de afaceri și schimbarea mediului de lucru. Conducerea companiei precizează
obiectivele și oferă resursele adecvate. Atunci când se proiectează structurile mediului de lucru,
locurile de muncă, metodele de lucru sau de producție sau utilizarea mașinilor, echipamentelor
de lucru și a altor dispozitive utilizate la locul de muncă, substanțele periculoase, angajatorii se

4
asigură că impactul acestora asupra siguranței și sănătății angajaților este luat în considerare și că
acestea sunt adecvate pentru utilizarea prevăzută.4
Evaluarea corectă a riscurilor, împreună cu politica privind securitatea și sănătatea
ocupațională, încurajează angajații să utilizeze practici de lucru sigure și să propună îmbunătățiri.
Scopul cooperării reglementate privind sănătatea și securitatea în muncă este de a sprijini
interacțiunea dintre angajator și angajat și de a oferi angajaților posibilitatea de a participa și de a
influența problemele de siguranță și sănătate la locul de muncă. Lucrările de securitate
ocupațională se referă la locul de muncă în ansamblul său, însă supraveghetorii și personalul de
securitate desemnat sau ales au responsabilități și roluri speciale.
Fiecare loc de muncă are un manager de securitate și sănătate la locul de muncă desemnat
de angajator, responsabil pentru organizarea și dezvoltarea muncii în domeniul securității
ocupaționale.
În locurile de muncă cu cel puțin 10 angajați permanenți, sunt aleși un reprezentant al
sănătății și securității ocupaționale și doi reprezentanți adjuncți. Locurile de muncă cu mai puțini
angajați pot alege un reprezentant dacă este necesar.
Locurile de muncă cu 20 sau mai mulți angajați permanenți trebuie să stabilească un
comitet pentru securitatea și sănătatea în muncă. În locurile de muncă mai mici, fără un comitet
de siguranță și sănătate la locul de muncă sau cu un reprezentant, munca se desfășoară în
condițiile în care angajatorul și angajații au în vedere circumstanțele. Personalul medical și
autoritățile din domeniul securității ocupaționale sunt specialiști care oferă servicii proprii în
sprijinul muncii în domeniul securității ocupaționale.
Angajatorul este obligat prin lege să ofere angajaților servicii profesionale de prevenire a
sănătății la locul de muncă pentru a controla riscurile de sănătate legate de muncă.
Furnizorul de servicii medicale este un partener important pentru angajator în furnizarea
de servicii adecvate pentru companie și în susținerea muncii și bunăstării angajaților.
Angajatorul și prestatorul de servicii semnează un contract scris care detaliază
• dispoziții generale pentru planul de îngrijire a sănătății angajaților
• conținutul și amploarea serviciilor
• durata contractului.

Politica privind securitatea și sănătatea în muncă

Politica privind securitatea și sănătatea în muncă este un instrument important pentru

gestionarea siguranței și ar trebui să facă parte integrantă din politica companiei și principiile
sale de siguranță. Planul definește principiile și obiectivele care ghidează activitatea în sprijinul
securității ocupaționale, a sănătății și bunăstării ocupaționale. Politica privind securitatea și
sănătatea în muncă este impusă de lege; se referă la fiecare angajator și locuri de muncă de toate
dimensiunile. Obiectivele fac parte din planificarea și dezvoltarea locului de muncă.
Scopurile definite ale politicii ar putea fi de ex. să reducă accidentele de muncă și stresul
mental, să crească numărul de rapoarte și audituri privind siguranța, să îmbunătățească
bunăstarea la locul de muncă și motivația angajaților. Politica de securitate și sănătate la locul de
muncă poate fi dezvoltată pentru a acoperi întreaga companie sau, alternativ, societatea poate
crea o politică generală cu politici complementare pentru unitățile specifice.

4
Legea privind securitatea și sănătatea ocupațională https://www.iprotectiamuncii.ro/legislatie-protectia-muncii

5
 Politica privind securitatea și sănătatea în muncă poate fi scrisă ca un document ca atare
sau ca parte a unui alt set de politică, sistem sau instrucțiuni la locul de muncă, de ex. sistemul de
asigurare a calității, sistemul de siguranță sau instrucțiunile privind resursele umane. Politica
definește responsabilitățile și obligațiile legate de siguranță ale angajatorului și angajatului și
descrie sarcinile personalului din domeniul securității ocupaționale și al serviciului de asistență
medicală.5 În plus, planul ar trebui să indice modul în care aspectele privind siguranța
ocupațională și lucrabilitatea sunt încorporate în orientarea profesională și orientarea
profesională.
Politica de sănătate și securitate la locul de muncă ar trebui văzută ca un instrument
orientativ. Prin urmare, trebuie monitorizată și adaptată pentru a se adapta la schimbarea
circumstanțelor. Este foarte important ca angajații de la toate nivelurile organizației să se
angajeze în scopurile și acțiunile politicii.

Evaluarea și gestionarea riscurilor pentru sănătate și siguranță la locul de

muncă

Există mai multe metode de efectuare a unei evaluări a riscurilor, dar, în esență, trebuie
luat în considerare eventualele surse de risc la adresa angajaților și să se decidă măsurile de
prevenire a acestora. Acest proces presupune cele cinci etape ilustrate în figura 2.

Figura 2: Etapele efectuării unei evaluări a riscurilor

Sursa: EU-OSHA. https://osha.europa.eu/ro
Evaluarea riscurilor de sănătate și securitate la locul de muncă este identificarea metodică
a riscurilor legate de muncă, mediul de lucru și condițiile de muncă, precum și evaluarea mărimii
acestor riscuri. Gestionarea riscurilor este responsabilitatea conducerii, dar este important ca
fiecare angajat să ia parte la identificarea riscurilor.6

5
http://www.tyosuojelu.fi/web/en/home
6
https://ttk.fi/en

6
 Amplitudinea riscului depinde de probabilitatea unei pagube potențiale și de gravitatea
consecințelor. La evaluarea mărimii riscului, este important să avem valori comparabile cu
riscul. Riscurile trebuie clasificate în funcție de prioritate și costuri. Eliminarea sau reducerea
riscului va genera costuri, însă măsurile luate vor îmbunătăți productivitatea, deoarece condițiile
de muncă îmbunătățite vor spori motivația personalului, vor îmbunătăți calitatea produselor și
vor contribui la o funcționare mai bună.
Analiza și evaluarea trebuie revizuite atunci când condițiile se schimbă în mod esențial,
iar în caz contrar trebuie de asemenea să fie actualizate.

Situațiile de muncă și activitățile care pot presupune riscuri:

modul de utilizare a echipamentului de lucru, precum unelte și mașini;
practicile de lucru și dispunerea spațiului de lucru;
utilizarea energiei electrice;
substanțe periculoase, precum vapori, pulberi, substanțe chimice;
agenți fizici, precum zgomot, vibrații, radiații;
agenți biologici, precum mucegaiuri, bacterii, viruși;
factori de mediu, precum iluminare, temperatură, umiditate sau ventilare inadecvate;
factori umani, precum modul de proiectare a echipamentelor și a locului de muncă;
factori psihologici care pot conduce la stres, violență, comportament agresiv;
organizarea muncii și măsuri de „ordine internă”;
activități repetitive, forțate sau dificile sau poziții incomode care pot conduce la afecțiuni
musculo-scheletice;
alți factori, precum pericole generate de lucrul împreună cu alte persoane, cu animale,
condiții climatice etc.

Lucrătorii vulnerabili și alte persoane

La efectuarea unei evaluări a riscurilor trebuie să se acorde atenție și lucrătorilor care este
posibil să fie mai vulnerabili (a se vedea figura 3), precum și celorlalte persoane aflate in sediu:
contractanți, vizitatori, membri ai publicului. De cele mai multe ori, măsurile de reducere a
riscurilor la care sunt expuși lucrătorii vulnerabili se vor dovedi benefice pentru întregul per-
sonal.7

7
Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru angajatori- Comisia Europeană
Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune Unitatea B.3 p.9

7
 Figura 3: Lucrătorii expusi unor riscuri mai mari
Sursa: EU-OSHA. https://osha.europa.eu/ro

Instrumente electronice de evaluare a riscurilor

Instrumentele electronice, bazate pe internet, de evaluare a riscurilor, precum

instrumentul OiRA („Online interactive Risk Assessment” – Instrumentul interactiv online de
evaluare a riscurilor), se pot dovedi deosebit de utile pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Instrumentele OiRA sunt ușor de utilizat și sunt gratuite. Acestea permit parcurgerea tuturor
etapelor unei evaluări a riscurilor, începând de la identificarea și evaluarea riscurilor de la locul
de muncă, până la procesul decizional, punerea în aplicare a măsurilor preventive, monitorizare
și raportare. Sunt deja disponibile aproximativ 120 de instrumente OiRA, în diverse limbi și
destinate diferitor sectoare ( figura 4).8

Figura 4: Exemple de sectoare acoperite de instrumente specifice OiRA.

Sursa : EU-OSHA. https://osha.europa.eu/ro

8
https://oiraproject.eu/en/irat-network

8
Principii cheie în siguranța și sănătatea profesională

O serie de principii-cheie stau la baza domeniului securității și sănătății în muncă. Aceste

principii și prevederile standardelor internaționale de muncă sunt concepute pentru a atinge un
obiectiv vital: munca ar trebui să aibă loc într-un mediu sigur și sănătos.
Siguranța și sănătatea ocupațională reprezintă un domeniu amplu multidisciplinar, care
atinge în mod invariabil problemele legate de domeniile științifice, cum ar fi medicina - inclusiv
fiziologia și toxicologia - ergonomia, fizica și chimia, precum și tehnologia, economia, legislația
și alte domenii specifice diferitelor industrii și activități. În ciuda acestei varietăți de preocupări
și interese, pot fi identificate anumite principii de bază, printre care: 9
 Toți lucrătorii au drepturi. Lucrătorii, precum și angajatorii și guvernele, trebuie să se
asigure că aceste drepturi sunt protejate și trebuie să depună eforturi pentru a stabili și
menține condiții decente de muncă și un mediu de lucru decent.
 Trebuie stabilit un sistem național de securitate și sănătate la locul de muncă. Un astfel de
sistem trebuie să includă toate mecanismele și elementele necesare pentru construirea și
menținerea unei culturi preventive de siguranță și sănătate. Sistemul național trebuie
menținut, dezvoltat progresiv și revizuit periodic.
 Trebuie să fie un program național privind siguranța și sănătatea în muncă formulate. Odată
formulată, trebuie implementată, monitorizată, evaluat și revizuit periodic.
 Trebuie consultate partenerii sociali (și anume angajatorii și lucrătorii) și alte părți
interesate. Acest lucru trebuie făcut în timpul elaborării, implementării și revizuirii tuturor
politicilor, sistemelor și programelor.
 Programele și politicile privind securitatea și sănătatea ocupațională trebuie să vizeze atât
prevenirea, cât și protecția. Eforturile trebuie să se concentreze mai ales pe prevenirea
primară la nivelul locului de muncă. Zonele de muncă și mediul de lucru ar trebui planificate
și proiectate astfel încât să fie sigure și sănătoase.
 Trebuie promovată îmbunătățirea continuă a securității și sănătății la locul de muncă. Acest
lucru este necesar pentru a se asigura că legile, reglementările și standardele tehnice naționale
de prevenire a accidentelor, bolilor și deceselor profesionale sunt adaptate periodic la
progresul social, tehnic și științific și alte schimbări în lumea muncii. Este cel mai bine
realizat prin dezvoltarea și implementarea unei politici naționale, a unui sistem național și a
unui program național.
 Informarea este vitală pentru dezvoltarea și implementarea unor programe și politici
eficiente. Colectarea și diseminarea informațiilor corecte privind pericolele și materialele
periculoase, supravegherea locurilor de muncă, monitorizarea conformității cu politicile și
bunele practici și alte activități conexe sunt esențiale pentru instituirea și aplicarea unor
politici eficiente.
 Promovarea sănătății este un element central al practicii de sănătate ocupațională. Trebuie
depuse eforturi pentru sporirea bunăstării fizice, mentale și sociale a lucrătorilor.
 Trebuie instituite servicii de sănătate ocupațională care să acopere toți lucrătorii. În mod
ideal, toți lucrătorii din toate categoriile de activități economice ar trebui să aibă acces la

9
Fundamental principles of occupational health and safety / Benjamin O. Alli; International Labour Office –
Geneva: ILO, 2008 pp. 37-38 http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/
publication/wcms_093550.pdf

9
 astfel de servicii, care vizează protejarea și promovarea sănătății lucrătorilor și îmbunătățirea
condițiilor de muncă.
 Compensarea, reabilitarea și serviciile curative trebuie să fie puse la dispoziția lucrătorilor
care suferă de accidente, accidente și boli profesionale. Trebuie luate măsuri pentru a
minimiza consecințele pericolelor profesionale.
 Educația și formarea profesională sunt componente vitale ale mediilor de lucru sigure și
sănătoase. Lucrătorii și angajatorii trebuie să fie conștienți de importanța stabilirii unor
proceduri de lucru sigure și a modului în care acest lucru se poate realiza. Formatorii trebuie
instruiți în domenii de importanță deosebită pentru anumite industrii, astfel încât aceștia să
poată aborda preocupările specifice privind siguranța și sănătatea ocupațională.
 Lucrătorii, angajatorii și autoritățile competente au anumite responsabilități, îndatoriri și
obligații. De exemplu, lucrătorii trebuie să respecte procedurile de siguranță stabilite;
angajatorii trebuie să asigure locuri de muncă sigure și să asigure accesul la primul ajutor; iar
autoritățile competente trebuie să elaboreze, să comunice și să revizuiască periodic și să
actualizeze politicile privind securitatea și sănătatea ocupațională
 Politicile trebuie aplicate. Trebuie să existe un sistem de inspecție care să asigure respectarea
măsurilor de siguranță și sănătate la locul de muncă și a altor norme de muncă.

Măsurile preventive urmăresc reducerea riscului de producere a unui accident de muncă

sau de apariție a unei boli profesionale. Măsurile preventive pot fi de două tipuri:
 măsuri tehnice – menite să acționeze direct asupra sursei de risc, în scopul eliminării,
reducerii sau înlocuirii acesteia. Un posibil exemplu de măsură tehnică este spălarea cu apă a
depunerilor de praf pentru a preveni expunerea la particulele de siliciu;
 măsuri organizaționale sau administrative – au rolul de a schimba comportamente și atitudini
și de a promova o cultură pozitivă a securității.
Măsurile de protecție trebuie să fie în primul rând colective. Măsurile individuale pot fi
considerate o alternativă dacă aplicarea soluțiilor colective nu este posibilă sau nu este eficace.
 măsuri colective – menite să delimiteze sau să izoleze riscul, de exemplu prin utilizarea unor
bariere fizice, a unor măsuri organizaționale sau administrative pentru diminuarea duratei
expunerii (rotația posturilor, perioade limită de lucru, indicatoare de securitate); și
 măsuri individuale – echipamentele individuale de protecție adecvate (EIP) menite să
protejeze lucrătorii.

10
 În sfârșit, trebuie avute în vedere măsuri de atenuare, pentru a reduce gravitatea daunelor
asupra echipamentelor și a prejudiciilor asupra angajaților și a publicului. Astfel de măsuri
includ:
 planul de urgență;
 planul de evacuare;
 sistemele de avertizare (alarme, lumini intermitente);
 testarea procedurilor, exercițiilor și simulărilor de urgență, a sistemelor de stingere a
incendiilor;
 planul de reintegrare la locul de muncă.

Asigurarea succesului formării profesionale în materie de SSM

EU-OSHA a identificat mai mulți factori care pot contribui la succesul formării
profesionale în domeniul SSM10:
Motivarea și angajamentul personalului de conducere intermediar și superior față de SSM,
inclusiv prin prezența la sesiunile de formare profesională.
Furnizarea programelor de formare profesională în cadrul unui sistem general și eficace de
gestionare a securității, destinat prevenirii riscurilor la locul de muncă. O formare
profesională neinclusă într-un astfel de sistem nu este eficace pentru reducerea riscurilor.
Programe de mentorat cu participarea colegilor, incluzând lucrători tineri cu mai multă
experiență și lucrători cu vechime care dispun de o experiență îndelungată. Acestea asigură o
experiență pozitivă atât pentru colegii noi, cât și pentru cei cu vechime.
Utilizarea unor metode active și participative de învățare, prin care angajații învață, spre
exemplu, să recunoască pericole și să rezolve probleme concrete la locul de muncă;
Utilizarea rezultatelor acestor studii în evaluări ale riscurilor de la locul de muncă și în
procesul de prevenire. Astfel, exercițiile își dovedesc utilitatea pentru tinerii lucrători și
valoarea pentru angajatori.
Formarea profesională a supraveghetorilor, mentorilor și formatorilor în privința rolului care
le revine și în materie de SSM.
Transformarea formării profesionale în domeniul SSM într-o componentă integrantă a
formării și dezvoltării pe tot parcursul vieții. Conform legii, SSM nu trebuie să se limiteze la
o sesiune unică de instruire în momentul angajării.
Un bun exemplu este cel al seriei de animații Napo produsă de câțiva dintre participanții
europeni în materie de SSM la Consorțiul NAPO. https://www.napofilm.net/ro Napo este eroul
unei serii de desene animate și un simbol al unui angajat din orice industrie sau sector. Napo nu
este limitat la un singur post sau mediu de lucru, însă personalitatea și aspectul fizic îi rămân
neschimbate în toate filmele. Napo este o persoană obișnuită – el nu este nici bun, nici rău, nici
tânăr, nici bătrân. Din acest punct de vedere, cultura lui este neutră. Muncește cu entuziasm, ceea
ce îl expune la situații asupra cărora nu are niciun control, dar poate și să identifice pericole sau
riscuri și să ofere sugestii utile pentru îmbunătățirea securității și organizării muncii. Napo este
un personaj plăcut și atractiv, cu reacții și emoții puternice. Dacă Napo este deranjat, plictisit sau
10
https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business

11
îndrăgostit, se vede imediat! Astfel, oricine se poate identifica cu Napo, de la angajați tineri până
la lucrători cu vechime.

Cultura sănătății și securității

Cultura sănătății și securității este unul dintre factorii cheie ai evaluării eficacității unui
sistem de securitate. Aceasta înseamnă includerea principiilor și obiectivelor de sănătate și
securitate între valorile fundamentale ale companiei și integrarea lor în acțiunile și deciziile de zi
cu zi. O cultură pozitivă a securității implică oferirea unui exemplu credibil pentru
comportamentele și valorile pe care le promovați. O supraveghere zilnică proactivă înseamnă un
angajament pe cât de vizibil, pe atât de important față de înalta prioritate a securității în
organizație. Este de la sine înțeles că trebuie să fiți primul care respectă aceste reguli. Lucrătorii
dumneavoastră vă vor observa comportamentul și se vor ghida în funcție de acesta pentru a
decide care comportamente sunt acceptabile și care nu.
Crearea și punerea în aplicare a unei culturi eficace în materie de SSM presupune
participarea atât a directorilor, cât și a lucrătorilor. Un director nu are soluții la toate problemele
de sănătate și securitate. În schimb, lucrătorii și reprezentanții lor știu în detaliu în ce constă
munca pe care o fac și modul în care aceasta îi afectează. Din acest motiv, întreprinderile în care
lucrătorii contribuie activ la inițiativele de sănătate și securitate au adeseori o rată mai redusă a
riscurilor profesionale și a accidentelor de muncă. Un studiu recent a demonstrat, de asemenea,
faptul că cele mai rentabile intervenții în materie de sănătate în muncă sunt cele care asigură o
înaltă implicare a lucrătorilor11

Beneficiile unei bune practici SSM

SSM nu se limitează doar la respectarea legii și reprezintă mai mult decât o simplă
sarcină administrativă. Este, fără doar și poate, o componentă esențială a unei bune gestiuni a
afacerilor. Succesul întreprinderii este, mai întâi de toate, succesul oamenilor care sunt angajați:
este o combinație a competențelor, talentului, angajamentului și efortului acestora. 12

11
https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/the-business-case-for-safety-and-health-cost-
benefit-analyses-of-interventions-in-small-and-medium-sized-enterprises
12
Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru angajatori- Comisia Europeană
Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune Unitatea B.3 p.5
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE-05-16-096-RO-N.pdf/e7d06362-2703-4bec-b778-
1fc2472f4afe

12
 Figura 5: Beneficiile unei bune practici SSM
Sursa: EU-OSHA. https://osha.europa.eu/ro

Bunele proceduri în cadrul SSM sunt importante pentru întreprinderile mari, dar esențiale
pentru cele mici. De fapt, incidentele SSM grave pot avea consecințe catastrofale pentru o
întreprindere mică:

 Este mult mai dificil pentru o microîntreprindere sau o întreprindere mică să se

recupereze de pe urma unui incident SSM.
 Lucrătorii de bază nu pot fi înlocuiți cu ușurință sau în scurt timp.
 Întreruperea pe termen scurt a activității poate atrage pierderea de clienți și de
contracte importante.
 Un incident grav poate conduce la închiderea unei întreprinderi din cauza costurilor
directe ale gestionării incidentului sau a pierderii de contracte și/sau de clienți.
 Chiar și incidentele minore și cazurile de îmbolnăviri pot dubla numărul absențelor pe
motive medicale. 13

13
Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru angajatori- Comisia Europeană
Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune Unitatea B.3 p.5
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE-05-16-096-RO-N.pdf/e7d06362-2703-4bec-b778-
1fc2472f4afe

13
Obligațiile legale

Conform legii, în calitate de angajator, aveți obligația de a asigura securitatea și sănătatea

lucrătorilor, sub toate aspectele legate de activitatea desfășurată. Îndeplinirea acestei obligații
presupune adoptarea unor măsuri precum evaluarea riscurilor la adresa securității și sănătății
propriilor lucrători, asigurarea că fiecare lucrător primește formare profesională corespunzătoare
referitoare la riscurile privind sănătatea și securitatea, implicarea lucrătorilor și a reprezentanților
acestora în dezbateri privind sănătatea și securitatea și păstrarea unui registru al accidentelor de
muncă. Unele obligații pot avea un caracter mai specific, în funcție de legislația națională sau de
sectorul/tipul activității pe care o desfășurați.
Și lucrătorii fac obiectul unor obligații legale privind sănătatea și securitatea. Aceștia ar
trebui să își utilizeze echipamentul în mod corect și să vă informeze în legătură cu orice pericol
grav și imediat sau eventuale deficiențe privind măsurile de securitate. În plus, aceștia ar trebui
să colaboreze cu dumneavoastră pentru asigurarea unui mediu și a unor condiții de lucru sigure.
Aspectele de sănătate și securitate pot fi discutate cu lucrătorii pe plan intern sau
gestionate prin intermediul unui serviciu al întreprinderii (de exemplu, departamentul de resurse
umane) sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu ajutorul unor servicii sau persoane externe
competente, ceea ce nu vă exonerează totuși de obligațiile legale care vă revin în acest domeniu.
Dacă legislația națională vă permite, puteți adopta astfel de măsuri și pe cont propriu.
Deoarece sănătatea și securitatea sunt o componentă indispensabilă a gestionării
afacerilor, este util ca aspectele legate de SSM să fie integrate pe deplin în procedurile generale
de funcționare a întreprinderii dumneavoastră. Includeți-le în activitatea dumneavoastră normală,
fără a le considera o altă obligație administrativă externă care trebuie bifată. Majoritatea
obligațiilor SSM vor fi, probabil, puse în aplicare chiar și în lipsa unei obligații legale, deoarece
reprezintă măsuri raționale de prevenire a accidentelor și problemelor de sănătate în muncă.14

Bilanț - progrese înregistrate și probleme restante în materie de sănătate și

siguranță la locul de muncă

Potrivit unui recent sondaj Eurobarometru, marea majoritate a lucrătorilor își exprimă
satisfacția în legătură cu sănătatea și siguranța la locul lor de muncă actual (85 %), iar peste trei
sferturi dintre aceștia (77 %) declară că la locul lor de muncă sunt disponibile informații și/sau
acțiuni de formare privind SSM.
În ciuda reducerii semnificative a accidentelor și a unei mai bune preveniri, sănătatea și
siguranța la locul de muncă în UE necesită încă îmbunătățiri suplimentare.
În fiecare an, peste 4 000 de angajați își pierd viața în accidente de muncă, iar peste trei
milioane de lucrători cad victime unor accidente grave la locul de muncă, care implică o absență
de peste trei zile de la locul de muncă15.

14
Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru angajatori- Comisia Europeană
Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune Unitatea B.3 p.5
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE-05-16-096-RO-N.pdf/e7d06362-2703-4bec-b778-
1fc2472f4afe
15
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014DC0332

14
 24,2 % dintre angajați consideră că le sunt amenințate sănătatea și siguranța din cauza
muncii prestate, iar 25 % declară că activitatea lor profesională are un efect negativ asupra
sănătății.
Pe lângă suferința oamenilor, costurile generate de concediile medicale sunt
disproporționat de ridicate. În Germania, concediile medicale care au însumat 460 de milioane de
zile anual au determinat o scădere a productivității de 3,1 % din PIB16.

Cerinţe minime pentru semnalizarea de siguranță şi/sau de sănătate la locul

de muncă

Modalităţi de semnalizare:17
a) Semnalizare permanentă;
b) Semnalizarea ocazională;
a) Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi
semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să
se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Locurile în care există risc de coliziune cu
obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie semnalizate permanent cu o culoare de
securitate şi/sau cu panouri.
b) Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale
acustice şi/sau comunicare verbală, ţinându-se seama de interşanjabilitatea şi combinaţiile
prevăzute, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică,
precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor.
Combinarea indicatorilor. Dacă eficienţa este aceeaşi, se poate alege între următoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori
denivelări;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbală.
Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:
a) semnal luminos şi semnal acustic;
b) semnal luminos şi comunicare verbală;
c) gest-semnal şi comunicare verbală.
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute,
verificate, reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea
calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor
de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor
ori de zona care trebuie acoperită.
Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute
cu alimentare de rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în
care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia. Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie
reconectat imediat după fiecare utilizare.

Semnal de avertizare
16
Raport întocmit de BAuA și de Ministerul Muncii privind Sănătatea și siguranța la locul de muncă https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014DC0332
17
http://www.inpm.ro/files/publicatii/2013-05.09-ghid-t.pdf

15
Semnal de obligaţie

Semnal de salvare sau de prim ajutor si situatie de securitate

Semnal de interdicţie si pericol-alarmă

16
CONCLUZII

Sănătatea și securitatea ocupațională se află în prim plan în agenda socială națională, atât
din motive economice, cât și din motive umanitare. Resursele intelectuale ale unei organizații
includ toate valorile intangibile, bazate pe cunoaștere care pot fi: descrise, măsurate,
transformate în valoare și dezvoltate în conformitate cu afacerile curente și perspectivele
viitoare. Capitalul uman cuprinde elemente cum ar fi cunoștințele, aptitudinile, abilitățile și
capacitatea de muncă, inclusiv aspectele sănătății fizice și psihologice.
Rolul sănătății și siguranței la locul de muncă este esențial pentru sporirea competitivității
și productivității întreprinderilor prin efectele pozitive pe care le produce: reduce costurile
accidentelor, incidentelor și bolilor profesionale și crește motivația.
Accidentele și bolile profesionale reprezintă o povară enormă pentru sistemele de
protecție socială publică și privată și necesită un răspuns integrat, coordonat și strategic, precum
și cooperarea părților interesate cheie în elaborarea politicilor naționale.

17
BIBLIOGRAFIE

1. Aída Ponce Del Castillo - Occupational safety and health in the EU: back to basics-
Social policy in the European Union: state of play 2016
https://www.etui.org/content/download/26198/.../Chap+5.pdf
2. Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune Unitatea B.3
https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE-05-16-096-RO-N.pdf/
e7d06362-2703-4bec-b778-1fc2472f4afe
3. Fundamental principles of occupational health and safety / Benjamin O. Alli;
International Labour Office – Geneva: ILO, 2008
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/
publication/wcms_093550.pdf
4. http://www.inpm.ro/files/publicatii/2013-05.09-ghid-t.pdf
5. http://www.tyosuojelu.fi/web/en/home
6. https://oiraproject.eu/en/irat-network
7. https://osha.europa.eu/ro/themes/good-osh-is-good-for-business
8. https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/the-business-case-
for-safety-and-health-cost-benefit-analyses-of-interventions-in-small-and-medium-sized-
enterprises
9. https://ttk.fi/en
10. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014DC0332
11. Legea privind securitatea și sănătatea ocupațională
https://www.iprotectiamuncii.ro/legislatie-protectia-muncii
12. R. Gilda, I. Iorga, Rusu-Zagăr C., Anghel S.- OCCUPATIONAL HEALTH AND
SAFETY MANAGEMENT IN ROMANIA IN VIEW OF THE ECONOMIC
DEVELOPMENT OF SOCIETY. 2014
https://pdfs.semanticscholar.org/2609/7b0527130a4e9f8c8bcecc441246b66b495c.pdf
13. Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru angajatori-
Comisia Europeană, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și
Incluziune Unitatea B.3 https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/267740/KE-
05-16-096-RO-N.pdf/e7d06362-2703-4bec-b778-1fc2472f4afe

18