CURS SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

- NIVEL MEDIU-
2007
Pag. 1 / 56
LISTA PREVEDERI LEGALE PENTRU SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Legea nr. 319 din 1 i!"ie 200# - Legea $e%!ri&'(ii )i $'n'&'(ii *n +!n%'
N,r+' +e&,d,",gi%' din 11-10-200# de a."i%are a .re/ederi",r Legii $e%!ri&'(ii )i $'n'&'(ii
*n +!n%' nr. 319-200#0 a.r,1a&a .rin 2.G. 123-200#
1. 2,&ar4rea nr. 1.215-0#.09.200#
privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
2. 2,&ar4rea nr. 1.1#-30.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre
lucratori a echipamentelor de munca
3. 2,&ar4rea nr. 1.13#-30.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscuri generate de cmpuri electromagnetice
. 2,&ar4rea nr. 1.133-30.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit
3. 2,&ar4rea nr. 1.093-1#.05.200#
privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor
mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
#. 2,&ar4rea nr. 1.092-1#.05.200#
privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n
munca
7. 2,&ar4rea nr. 1.091-1#.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
5. 2,&ar4rea nr. 1.035-09.05.200#
privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor
care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
9. 2,&ar4rea nr.1.031-09.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor
care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare
Pag. / 56
10. 2,&ar4rea nr. 1.030-09.05.200#
privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de fora!
11. 2,&ar4rea nr. 1.09-09.05.200#
privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de suprafata sau subteran
12. 2,&ar4rea nr. 1.05-09.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
13. 2,&ar4rea nr. 1.025-09.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
1. 2,&ar4rea nr. 1.007-02.05.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul
navelor
13. 2,&ar4rea nr. 971-2#.07.200#
privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca
1#. 2,&ar4rea nr. #1-12.0. 200#
pentru modificarea "otarrii #uvernului nr. $5/%%& privind stabilirea conditiilor pentru
introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n
atmosfere potential explozive
17. 2,&ar4rea nr. 300-02.03.200#
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
15. 2,&ar4rea nr. 1.57#-22.12.2003
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibratii
19. 2,&ar4rea nr. 1.573-22.12.2003
privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
Pag. ' / 56
Legea nr. 319-200# a $e%!ri&a&ii $i $ana&a&ii in +!n%a
(irectiva cadru )*/'*1/+,, privind introducerea de masuri pentru promovarea securitatii si
sanatatii lucratorului constituie pilonul central al politicii europene in acest domeniu. -ntegrarea
tarii noastre in familia tarilor europene a impus preluarea in totalitate a directivei in .egea nr.
'1*/1&.%$.%%6 publicata in /onitorul 0ficial al 1omaniei, partea - nr. 6&6/6.%$.%%6 si care a
intrat in vigoare la 1.1%.%%6.
.egea securitatii si sanatatii in munca indeplineste rolul de lege fundamentala in domeniu
si stabileste cadrul general, principiile si regulile de baza pentru promovarea securitatii si sanatatii
lucratorilor la locul de munca.
2vand cel mai mare nivel de aplicabilitate, legea este elementul generator pentru toate
prevederile normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca si marcheaza o etapa
importanta in construirea prevenirii riscurilor profesionale si a unei noi abordari a gestiunii
acestora.
Prevenirea riscurilor profesionale se bazeaza pe 3 elemente fundamentale:
refentialul !uridic constituit din directiva cadru pe care aceasta lege a transpus3o4
definirea precisa a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de munca
5patroni, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de protectie si prevenire, servicii de
control6 si mai ales afirmarea rolului preponderent al anga!atorului in domeniul prevenirii
riscurilor profesionale si a responsabilitatilor4
importanta evaluarii sistematice a riscurilor. 2naliza factorilor potentiali de risc care precede
procedura de evaluare este obiectul unui inventar precis a starii locurilor de munca. 2cest
inventar se face la nivelul locurilor de munca si al unitatii de munca.
D,+eni!" de a."i%are
.egea constituie actul normativ aplicabil intr3un domeniu foarte larg si urmareste punerea
in practica a masurilor vizand promovarea ameliorarii securitatii si sanatatii lucratorilor in munca.
(omeniul de aplicare al legii vizeaza ansamblul situatiilor de munca private si publice. 7otusi
legea exclude anumite activitati ale serviciilor publice a caror natura este intervetionista si ale
caror misiuni nu sunt compatibile cu dispozitiile prezentei legi 5fortele armate, politia, sau serviciile
de securitate civile6. ,ste de notat ca aceste excluderi nu trebuie sa fie un obstacol la garantarea
unui nivel de prevenire a riscurilor profesionale. .egea aduce o definitie precisa termenilor
importanti in domeniul securitatii si sanatatii in munca. 7ermenul de lucrator include si studentii si
elevii in perioada de practica precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca cu
exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice.
61"iga&ii"e anga7a&,r!"!i
0bligatiile anga!atorului sunt tratate in capitolul ' al legii. /ai intai anga!atorul are obligatia
generala de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. ,ste un principiu absolut, care nu va fi
pus in cauza nici prin organizarea in intreprindere a unui serviciu intern de prevenire, nici prin
interventia unui serviciu extern avand ca misiune generala prevenirea riscurilor in intreprindere.
7otusi acest principiu general de responsabilitate poate sa nu fie aplicat in situatii circumstantiale,
anormale sau imprevizibile sau a evenimentelor cu caracter exceptional 5cazuri de forta ma!ora6.
(e asemenea anga!atorului ii revine obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii, sanatatii, prevenirea riscurilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor,
asigurarea cadrului organizatoric si a mi!loacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
2ceasta obligatie trebuie sa fie asigurata pe baza principiilor generale ale prevenirii8
Pag. & / 56
evitarea riscurilor4
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate4
combaterea riscurilor la sursa4
adaptarea muncii la om, n special n ceea ce prive9te proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca 9i de produc:ie, n vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat 9i a diminu;rii efectelor
acestora asupra s;n;t;:ii4
adaptarea la progresul tehnic4
nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
pu:in periculos4
dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind; tehnologiile, organizarea
muncii, condi:iile de munca, rela:iile sociale 9i influenta factorilor din mediul de munca4
adoptarea, n mod prioritar, a m;surilor de protec:ie colectiv; fata de m;surile de protec:ie
individual;4
furnizarea de instruc:iuni corespunz;toare lucr;torilor.
0 mare responsabilitate pentru anga!ator o constituie evaluarea riscurilor legate de
echipamentele alese, substantele si preparatele puse in lucru si de amena!area locurilor de
munca. ,ste important de precizat ca riscurile profesionale, care fac obiectul unei evaluari de
catre anga!atori, nu sunt determinate o data pentru totdeauna si evolueaza in functie mai ales de
dezvoltarea progresiva a conditiilor de munca si de cercetarile stiintifice in materie de riscuri
profesionale. -n urma evaluarii efectuate anga!atorul elaboreaza un plan de actiune pentru
activitatile de prevenire precum si pentru metodele de munca si de productie care sa garanteze
un nivel mai bun securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
2ctivitatile de prevenire, metodele de munca si de productie trebuie sa fie integrate in
anasamblul activitatii intreprindeii la toate nivelele de incadrare .
2nga!atorului i se cere sa ia masurile corespunzatoare pentru 8
evaluarea riscurilor
luarea in considerare a capacitatii lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini
planificarea introducerii progresului tehnic
punerea la dispozitia lucratorilor a instructiunilor adecvate pentru accesul in zonele cu
riscuri
organizarea coordonarii activitatii intreprinderilor in cadrul unor situatii de coactivitate
intre una sau mai multe intreprinderi exterioare care intervin in acelasi loc de munca.
/asurile prinvind securitatea sanatatea si igiena muncii nu trebuie sa comporte obligatii
financiare pentru lucrator.
Ser/i%ii de .re/enire $i .r,&e%&ie
Punerea in opera a unor servicii de protectie si prevenire este o obligatie pe care .egea o
impune anga!atorului in situatii bine precizate in normele metodologice.
2ceste servicii pot fi compuse din8 lucratori din intreprindere sau poate fi un prestator
exterior daca resursele interne nu sunt suficiente. 2cest serviciu poate sa aibe la dispozitie un cod
de bune practici cu principii clare in beneficiul lucratorilor respectivi. .ucratorii desemnati nu pot fi
pre!udiciati din cauza responsabilitatilor pe care le au si ei trebuie sa aiba8
timpul corespunzator pentru indeplinirea sarcinilor
acces la informare
Pag. 5 / 56
capacitatile necesare indeplinirii sarcinilor
mi!loacele personale si profesionale cerute
resurse umane in numar suficient
colaborarea lucratorilor atat cat este nevoie
(aca anga!atorul face apel la competente externe, persoane sau servicii, acestea trebuie
sa fie informate despre factorii cunoscuti sau suspectati de a avea efecte asupra securitatii si
sanatatii lucratorilor
.egea stabileste ca in cazul intreprinderilor mici in care se desfasoara activitati fara riscuri
deosebite anga!atorul poate el insusi sa3si asume atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca daca are capacitatea necesara.
6rgani8area .ri+!"!i a7!&,r $i e/a%!arii "!%ra&,ri",r.
S&ingerea in%endii",r
2nga!atorul este obligat sa ia masurile necesare si adaptate la natura si marimea
intreprinderii pentru organizarea primului a!utor. ,l trebuie de asemenea sa organizeze relatiile cu
serviciile externe insarcinate cu asistenta medicala de urgenta si cu lupta impotriva incendiilor.
2nga!atorul desemneaza lucratorii care vor forma echipa de prim a!utor, de stingere a
incendiilor si de evacuare a lucratorilor. -nsituatiile de pericol grav si iminent anga!atorul trebuie sa
raspunda mai multor obligatii8
sa informeze lucratorii susceptibili sa fie expusi la un risc de pericol grav si imediat,
asupra riscului si dispozitiilor luate pentru asigurarea protectiei lor4
sa ia masuri si sa dea instructiuni pentru oprirea lucrului si pentru a se pune in siguranta
sa se abtina sa ceara lucratorilor sa reia lucrul in caz de persistenta a pericolului
sa se abtina sa creeze un pre!udiciu lucratorilor care au parasit locul de munca in
cazurile de pericol iminent si grav4
sa asigure lucratorilor posibilitatea ca in caz de absenta a sefilor ierarhici sa ia masuri
corespunzatoare pentru evitarea consecintelor unui astfel de pericol
Potrivit legii, anga!atorul mai are si alte obligatii dupa cum urmeaza8
in domeniul organizarii prevenirii8
- sa dispuna de evaluarea riscurilor
- sa determine masurile de prevenire
- sa tina lista accidentelor de munca
- sa stabileasca rapoartele privind accidentele de munca cerute de autoritatea nationala
competenta
in domeniul informarii lucratorilor8
- sa ia masurile corespunzatoare pentru ca lucratorii sa primeasca informatiile necesare
privind riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si masurile de prevenire stabilite
- sa ia masuri pentru organizarea primului a!utor
in situatii de coactivitate a mai multor intreprinderi care intervin in acelasi loc de
munca8
- sa organizeze informarea fiecarei intreprinderi privind riscurile profesionale si masurile de
prevenire dispuse
- sa ia masuri pentru organizarea primului a!utor
in cazul lucratorilor cu functii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca8
- sa organizeze accesul la evaluarea riscurilor si a masurilor retinute
Pag. 6 / 56
- sa organizeze accesul la rapoartele asupra accidenteleor de munca
- sa organizeze accesul la informarea provenita de la -nspectia /uncii si serviciile externe de
prevenire.
C,n$!"&area $i dre.&!ri"e re.re8en&an&i",r "!%ra&,ri",r
2nga!atorii trebuie sa consulte lucratorii sau pe reprezentantii lor si sa permita participarea
lor in cadrul tuturor chestiunilor care se refera la securitatea si sanatatea lor. 2ceasta implica
consultarea lucratorilor, dreptul acestora si a reprezentantilor lor de a face propuneri. .ucratorii
sau reprezentantii lor, avand functii specifice in materie, vor participa intr3un mod echilibrat si sunt
consultati in prealabil si in timp util asupra oricarei actiuni susceptibila sa aiba efecte substantiale
asupra securitatii si sanatatii in munca, asupra organizarii serviciilor de prevenire, de prim a!utor si
de lupta contra incendiilor, asupra obligatiilor anga!atorilor privind formarea lucratorilor in
domeniu.
Re.re8en&an&ii "!%ra&,ri",r
1eprezentantii lucratorilor au, potrivit legii, urmatoarele drepturi8
pot cere anga!atorilor sa ia masuri corespunzatoare si sa ii faca propuneri pentru
eliminarea si reducerea riscurilor4
nu pot fi pre!udiciati din cauza activitatii lor
trebuie sa beneficieze de un timp de munca suficient fara pierdere la salariu si de
mi!loacele necesare din partea anga!atorului pentru exercitarea drepturilor si functiilor care
decurg din lege
pot face apel la autoritatea competenta daca estimeaza ca masurile luate si mi!loacele
anga!ate de patron nu pot fi suficiente pentru garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor
au dreptul unei formari corespunzatoare, organizata in timpul de munca in, sau in afara
intreprinderii fara a i se pune in sarcina plata acestuia.
9,r+area de $e%!ri&a&e
.ucratorii au dreptul la o formare suficienta si adecvata, mai ales sub forma informarilor si
instructiunilor specifice axate pe postul de munca si functie care sa fie organizata in timpul
programului de munca fara a le fi pusa in sarcina plata8
la anga!are
la mutare sau schimbarea functiei
la introducerea sau schimbarea unui echipament de munca
la introducerea unei noi tehnologii
2sceasta formare trebuie sa fie repetata periodic si sa fie adaptata evolutiei riscurilor si
aparitiei de noi riscuri.
61"iga&ii"e "!%ra&,ri",r
.egea stabilieste obligatii de prevenire a riscurilor profesionale pentru lucratori.
2cestia trebuie sa abia gri!a de securitatea si sanatatea lor precum si a celorlalte persoane
care ar putea suferi din cauza actelor sau omisiunilor in munca. 2ceasta obligatie se bazeaza pe
instructiunile anga!atorului si pe formarea lucratorilor. -n acest scop lucratorii trebuie8
Pag. $ / 56
sa utilizeze corect masinile, utila!ele si substantele periculoase, echipamentele individuale
de protectie puse la dispozitia lor
sa nu scoata din functie si sa nu schimbe sau deplaseze dispozitivele de securitate pe care
trebuie sa le utilizeze corect
sa semnaleze imediat anga!atorului sau lucratorului cu functie in materie de securitate si
sanatate in munca orice situatie de munca daca are un motiv rezonabil de a se gandi ca
aceasta constituie un pericol grav si imediat pentru securitate si sanatate
sa concure la eliminarea / diminuarea riscurilor profesionale
sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari
S!.ra/eg:erea $ana&a&ii "!%ra&,ri",r
.ucratorii vor face obiectul unei supravegheri a sanatatii lor dupa o periodicitate stabilita
prin reglementari. <upravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a
muncii.
C,+!ni%area0 %er%e&area0 inregi$&rarea $i ra.,r&area e/eni+en&e",r
+onducatorul locului de munca si orice persoana care are cunostinta de producerea unui
eveniment trebuie sa3l comunice de indata anga!atorului. 2nga!atorul are obligatia sa comunice
evenimentul de indata, dupa cum urmeaza8
inspectoratelor teritoriale de munca = toate evenimentele4
asiguratorului, potrivit .egii '&5/%%, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, evenimentele urmate de incapacitate temporata de munca, invaliditate sau
deces, la confirmarea acestora4
organelor de urmarire penala = dupa caz.
.egea stabileste si obligatia medicilor, inclusiv a medicilor de medicina a muncii de a semnala,
obligatoriu, suspiciunea de boala profesionala, sau legata de profesiune, depistata cu prile!ul
prestatiilor medicale.
+ercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza de catre8
anga!ator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca4
inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul
evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca, lucratorilor, la anga!atorii
persoane fizice, precum si in situatii cu persoane date disparute4
-nspectia /uncii, in cazul accidentelor colective generate de unele evenimente deosebite
precum avariile sau exploziile4
autoritatile de sanatate publica teritoriale si a municipiului >ucuresti, in cazul suspiciunilor
de boli profesionale sau de boli legate de profesiune.
-n capitolele ) si * ale legii sunt definite infractiunile si contraventiile, precum si sanctiunile
si persoanele care pot aplica sanctiunile, respectiv, inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
A!&,ri&a&i %,+.e&en&e
Pag. ) / 56
2utoritatile compentente in domeniul securitatii si sanatatii in munca si institutiile cu atributii
in domeniu sunt definite in capitolul 1% al legii.
/inisterul /uncii, <olidaritatii <ociale si ?amiliei este autoritatea competenta in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si in aceasta calitate elaboreaza politica si strategia nationala in
acest domeniu, in colaborare cu /inisterul <anatatii Publice si prin consultare cu alte institutii cu
atributii in domeniu.
/inisterul <anatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate
publica, coordoneaza activitatea de medicina muncii la nivel national si supravegheaza starea de
sanatate a lucratorilor.
-nspectia /uncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce proveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare le securitatea si sanatatea in munca.
.egea stabileste pentru aceste autoritati principalele atributii. (e mentionat ca .egea
stabileste si principalele atributii ale asiguratorului pentru accidentele de munca si bolile
profesionale, precum si ale -nstitutului @ational de +ercetare, (ezvoltare pentru Protectia /uncii.
N,r+e"e +e&,d,",gi%e
.en&r! a."i%area Legii $e%!ri&a&ii $i $ana&a&ii in +!n%a a.r,1a&e .rin 2.G. 123 din
30.10.200#
S%,.!" 3 scopul @ormelor metodologice este de a reglementa procedurile de
aplicare a principiilor pe care .egea nr.'1*/%%6 le statueaza si anume8
autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii
in munca4
serviciile de prevenire si protectie4
organizarea si functionarea comitetelor de securitate si sanatate in
munca4
instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca4
pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific4
comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalizarea,
cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale.
Primul capitol al @ormelor metodologice este destinat definirii termenilor si expresiilor
utilizate in norme.
A!&,ri8area
2utorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca este reglementata in capitolul si constituie procedura prin care
inspectoratele teritoriale de munca, in baza cererii depusa de anga!ator,
insotita de declaratia tip pe proprie raspundere si de copiile de pe actele de
infiintare, acorda certificatul constatator in baza caruia se pot desfasura
activitatile pentru care a fost solicitata autorizarea.
Ser/i%ii de .re/enire $i .r,&e%&ie
-n capitolul ' al @ormelor intitulat <ervicii de prevenire si protectie sunt
stabilite cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor
Pag. * / 56
profesionale, protectia lucratorilor la locul de munca, organizarea
activitatilor de prevenire si protectie in cadrul intreprinderii, a serviciilor
externe de prevenire si protectie, precum si statutul de reprezentant al
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
A%&i/i&a&i de .re/enire
2rticolul 1& al normelor stabileste modurile in care anga!atorul poate realiza
activitatile de prevenire si protectie, respectiv8
prin asumarea de catre anga!ator a atributiilor4
prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori4
prin infiintarea unui serviciu intern4
prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
2ctivitatile de prevenire potrivit art. 15 din @orme sunt8
1. -ndentificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare
componenta a sistemului de munca.
. ,laborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie.
'. ,laborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca in vigoare.
&. Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul <.<./. ce revin
lucratorilor corespunzatori functiilor exercitate.
5. Aerificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si protectie.
6. -ntocmirea necesarului de documentatii cu caracter tehnic de informare
si instruire.
$. ,laborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea
periodicitatii instruirii, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor si
verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite.
). ,laborarea programului de instruire3testare.
*. 2sigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent,
instruirea lucratorilor.
1%. ,videnta zonelor cu risc ridicat si specific.
11. <tabilirea zonelor care necesita semnalizare, stabilirea tipului de
semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor "# $1/%%6
a semnalizarii corespunzatoare.
1. ,videnta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica
pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor.
1'. ,videnta posturilor de lucru care necesita examene medicale
suplimentare.
1&. ,videnta posturilor de lucru care necesita testarea aptitudinilor sau
control psihologic periodic.
15. /onitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control si a instalatiilor de ventilare sau altor
instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca.
Pag. 1% / 56
16. Aerificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare avertizare,
semnalizare de urgenta precum si a sistemelor de siguranta.
1$. -nformarea anga!atorului in scris asupra deficientelor constatate in timpul
controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de
prevenire si protectie.
1). -ntocmirea rapoartelor.
1*. ,videnta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice
sau incercarile acestora sa fie efectuate de persoane competente.
%. -dentificarea ,-P necesare pentru posturile de lucru.
1. Brmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a ,-P si
inlocuirii lor la termenele stabilite.
. Participartea la cercetarea evenimentelor conform competentelor.
'. -ntocmirea evidentelor conform competentelor.
&. ,laborarea rapoartelor privind accidentele de munca.
5. Brmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca
6. +olaborarea cu lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu serviciile
externe de prevenire si protectie, cu medicul de medicina muncii, in
vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie.
$. +olaborarea cu lucratorii desemnati si/sau serviciile externe ale altor
anga!atori in situatia cand mai multi anga!atori isi desfasoara activitatea
in acelasi loc de munca.
). Brmarirea actualizarii planului de avertizare a celui de prevenire si
protectie si a celui de evacuare.
*. Propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori pe criteriul
indeplinirii atributiilor in domeniul <</
'%. Propunerea de clauze privind <</ la incheierea contractelor de prestari
de servicii.
'1. -ntocmirea necesarului de mi!loace materiale pentru desfasurarea
activitatilor.
@orma stabileste conditiile in care se vor organiza aceste activitati si nivelul de pregatire al
celor chemati sa efectueze activitatile, respectiv lucratorii desemnati, lucratorii din serviciile
interne si din serviciile externe.
Bn instrument important prin care anga!atorul este chemat sa indeplineasca cerintele
legale privind imbunatatirea conditiilor de munca il constituie Planul de prevenire si protectie
5art.1' lit b din .egea nr.'1*/%%66 care trebuie revizuit ori de cate ori intervin modificari ale
conditiilor de munca sau noi riscuri.
Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienico3
sanitara si de alta natura, necesare organizarii securitati si sanatatii lucratorilor, iar masurile se
stabilesc in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca.
Pentru activitatile de prevenire si protectie sunt trei nivele de pregatire necesare pentru
care in norma sunt stabilite cerintele minime.
Pag. 11 / 56
1eprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca sunt alesi de catre lucratori, tinand cont de numarul anga!atilor si trebuie sa indeplineasca
cerintele minime de pregatire pentru a3si duce la indeplinire atributiile inscrise in norme.
C,+i&e&!" de Se%!ri&a&e $i Sana&a&e in M!n%a
0rganizarea si functionarea +omitetului de <ecuritate si <anatate in /unca
este obligatorie in unitatile care au un numar de cel putin 5% de lucratori sau chiar un
numar mai mic, la cererea inspectorului de munca. +<</ este constituit din
reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul ssm si anga!ator sau
reprezentantul sau legal si medicul de medicina muncii.
<ecretariatul +omitetului este asigurat de lucratorul desemnat sau
reprezentantul serviciul intern de prevenire si protectie.
-n norme sunt stabilite modalitatea de desemnare a reprezentantilor
lucratorilor si modul de functionare a +omitetului.
In$&r!irea "!%ra&,ri",r
-nstruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop
insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
@orma stabileste ca instruirea se efectueaza in timpul programului de lucru,
iar perioada de timp utilizata in acest scop se considera timp de munca.
-nstruirea lucratorilor cuprinde trei faze8
instruirea introductiv generala4
instruirea la locul de munca4
instruirea periodica.
2nga!atorul are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate,
iar la instruire vor fi folosite mi!loace, metode si tehnici de instruire ca8 expunerea, demonstratia,
studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
2nga!atorul trebuie sa dispuna de un program de instruie = testare, pe meserii sau
activitati.
1ezultatul instruirii lucratorilor se consemneaza obligatoriu in fisele individuale de instruire.
@orma prevede categoriile de lucratori pentru care se face fiecare faza a instructa!ului,
scopul, problemele care se expun, durata, conditiile si cine executa instruirea.
Peri%," gra/ $i i+inen& $i 8,ne %! ri$% ridi%a& $i $.e%i;i%
Definiia: <tarea de pericol grav si iminent de accidentare poate fi constatata de catre orice
lucrator din intreprindere, lucrator al serviciului extern si de catre inspectorii de munca.
.a constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare, norma impune luarea
urmatoarelor masuri de securitate8
oprirea echipamentului de munca si activitatea4
evacuarea personalului din zona periculoasa4
anuntarea conducatorilor ierarhici4
eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Pag. 1 / 56
1ealizarea acestor masuri il obliga pe anga!ator sa desemneze lucratorii care trebuie sa
actioneze si pe care trebuie sa3i instruiasca. (e asemenea, anga!atorul trebuie sa intocmeasca si
sa afiseze Planul de evacuare a lucratorilor si sa instruiasca lucratorii pentru ca acestia sa
contacteze serviciile specializate si sa anunte operativ nivelele ierarhice superioare si sa aiba
capacitatea necesara pentru a elimina starea de pericol grav si iminent.
2nga!atorul este obligat sa evidentieze zonele cu risc ridicat si masurile stabilite in urma
evaluarii riscurilor care vor fi aduse la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si a lucratorilor
expusi.
C,+!ni%area $i %er%e&area e/eni+en&e",r0 inregi$&rarea $i e/iden&a a%%iden&e",r de
+!n%a $i a in%iden&e",r .eri%!",a$e0 $e+na"area0 %er%e&area0 de%"ararea $i ra.,r&area
1,"i",r .r,;e$i,na"e.
@ormele metodologice reglementeaza procedurile, metodele si mi!loacele privind
comunicarea, cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase si a bolilor profesionale.
2rt. 116 din @orme enumera informatiile care formeaza obiectul comunicarii oricarui
eveniment.
.a producerea unui eveniment, anga!atorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a nu se
modifica starea de fapt pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza
cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor
evenimente. (aca totusi se impune schimbarea starii de fapt rezultata din producerea
evenimentului este obligatoriu sa se faca schite, fotografii ale locului si sa se conserve probe care
pot contribui la elucidarea cauzelor si impre!urarilor evenimetelor.
<unt stabilite in @orme si obligatiile pe care le au unitatile sanitare, unitatile medicale si
cele de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, atunci cand evenimentele
produse impun interventia acestora.
Cer%e&area e/eni+en&e",r
+ercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea impre!urarilor si a cauzelor care au condus
la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor legale
incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor
cazuri similare si respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
@ormele stabilesc cine face cercetarea evenimentelor in functie de gravitatea acestora,
respectiv8
anga!atorul la care s3a produs evenimentul atunci cand acesta a avut drept urmare
incapacitatea temporara de munca4
inspectoratul teritorial de munca, cazul evenimentelor care au antrenat deces,
invaliditate evidenta, accident colectiv, persoane disparute, incidentele periculoase,
incapacitatile temporare de munca devenite invaliditati4
precum si durata cercetarii si cazurilor de prelungire a acesteia.
A/i8area d,%!+en&a&ii",r %! %ara%&er &e:ni% de in;,r+are $i in$&r!ire in d,+eni!"
$e%!ri&a&ii $i $ana&a&ii in +!n%a.
Pag. 1' / 56
@ormele metodologice stabilesc tipurile de documentatii cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul social si/sau in munca care se supun avizarii, cerintele pe care acestea
trebuie sa le indeplineasca si procedurile de avizare.
(ocumentatiile pentru care este necesara avizarea sunt8
filmele cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii in munca4
afisele, pliantele, brosurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca4
modulele de curs destinate instruirii4
diapozitivele, diafilmele.
+erintele generale pentru realizarea documentatiilor sunt8
continutul sa fie in concordanta cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in
munca in vigoare4
sa prezinte informatia intr3o forma accesibila, completa si usor de asimilat4
continutul si realizarea sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor
carora li se adreseaza.
@ormele stabilesc si cerinte specifice pentru fiecare tip de documentatie.
Pentru avizarea documentatiilor solicitantii se adreseaza +omisiei de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si
instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca din !udetul unde isi are sediul elaboratorul.
26TARAREA DE GUVERN NR. 105-200#
.ri/ind n,+e"e de $e%!ri&a&e $i $ana&a&e .en&r! !&i"i8area de %a&re "!%ra&,ri a
e%:i.a+en&e",r indi/id!a"e de .r,&e%&ie "a ",%!" de +!n%a
Prezenta hotarare transpune in legislatia romana (irectiva )*/656/+,, privind normele de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie
la locul de munca.
61ie%&i/ = "otararea stabileste cerintele minime referitoare la echipamentul de protectie
utilizat de lucratori la locul de munca
De;ini&ie = Prin echipament indivividual de protectie 5,-P6 se intelege orice echipament
destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a3l prote!a impotriva unuia sau mai multor riscuri
care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca precum si orice
element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
D,+eni! de a."i%are
"otararea nu se aplica pentru8
a6 echipamentul folosit de serviciul de urgenta si salvare4
b6 imbracamintea de lucru si uniformele obisnuite care nu sunt proiectate in mod special
pentru a prote!a securitatea si sanatatealucratorului4
c6 echipamentul individual de protectie purtat sau folosit de armata, politie ori alte institutii de
ordine publica4
d6 echipamentul individual de protectie pentru mi!loacele de transport rutier4
Pag. 1& / 56
e6 echipamentul sportiv4
f6 echipamentul de autoaparare si descura!are4
g6 dispozitivele purtabile pentru detectarea si semnalizarea riscurilor si factorilor nocivi4
,-P trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient pentru
mi!loacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare
a muncii.
61"iga&ii"e anga7a&,ri",r<
,-P trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii8
a6 sa fie corespunzator pentru riscurile implicate fara sa conduca el insusi la un risc marit4
b6 sa corespunda conditiilor existente la locul de munca4
c6 sa se ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului4
d6 sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate a!ustarile
necesare.
2tunci cand datorita prezentei unor riscuri multiple trebuie purtate mai multe ,-P acestea
trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscurile respective.
,-P se distribuie gratuit de anga!ator, care asigura buna functionare si o stare de igiena
satisfacatoare prin intretinere, reparare si inlocuirile necesare.
2nga!atorul trebuie sa furnizeze toate informatiile legate de riscurile pentru care se acorda
echipament individual de protectie caracteristicile acestuia si daca este necesar organizeaza
antrenamente pentru utilizarea corecta a acestuia.
-nstructiunile de utilizare a echipamentului individual de protectie trebuie sa fie pe intelesul
lucratorilor.
In;,r+area0 %,n$!"&area $i .ar&i%i.area "!%ra&,ri",r
-nformarea, consultarea si participarea lucratorilor se face cu respectarea prevederilor .egii
nr.'1*/%%6.
Ane=a 1 = tabel pentru evaluarea riscurilor in vederea selectionarii echipamentelor
individuale de protectie.
Ane=a 2 = lista orientativa si neexhaustiva a echipamentelor individuale de protectie
Ane=a 3 = lista orientativ; 9i neexhaustiv; a activit;:ilor 9i sectoarelor de activitate care pot necesita
utilizarea de echipament individual de protec:ie
26TARAREA DE GUVERN NR.1091-200#
Pri/ind %erin&e"e +ini+e de $e%!ri&a&e $i $ana&a&e .en&r! ",%!" de +!n%a
Prezenta hotarare transpune prevederile (irectivei )*/65&/+,, privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca
S%,.!"
Prezenta hotarare are ca scop sa promoveze ameliorarea mediului de munca pentru a
garanta o mai buna protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
61ie%&i/!" hotararii il constituie punerea in opera a masurilor minimale vizand promovarea
ameliorarii mediului de munca pentru garantarea unui nivel mai bun protectiei securitatii si
sanatatii muncii.
Pag. 15 / 56
.ocurile de munca sunt definite ca locurile destinate sa cuprinda posturile de lucru situate
in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau a unitatii la
care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
E=%e.&ii"e in a."i%are
(ispozitiile nu se aplica mi!loacelor de transport utilizate in afara intreprinderii nici locurilor
de munca din interiorul mi!loacelor de transport, santierelor temporare sau mobile, industriilor
extractactive, vaselor de pescuit, campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei
intreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii.
61"iga&ii genera"e
2nga!atorul trebuie sa ia toate masurile ca8
a6 sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si
iesirile propriu3zise4
b6 sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si
dispozitivelor iar orice neconformitati constatate si suscceptibile de a afecta sanatatea
si securitatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curand posibil4
c6 sa fie curatate cu re gularitate penmtru a se asigura un nivel de igiena corespunzator
locului de munca, echipamentele si dispozitivele4
d6 sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor.
61"iga&ii $.e%i;i%e
.ocurile de munca trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale de securitate si sanatate care
figureaza in anexele la hotarare. 2ceste anexe fixeaza prescriptiile detaliate in materie de instalatii
electrice, cai si iesiri de urgenta, lupta contra incendiului, aerisirea locurilor de munca inchise,
temperatura locurilor de munca, luminat, porti, plansee, plafoane, pereti, scari, echipamente
sanitare, principii ergonomice.
In;,r+area %,n$!"&area $i .ar&i%i.area "!%ra&,ri",r
2nga!atorul trebuie sa organizeze consultarea si participarea lucratorilor asupra materiilor
acoperite de hotararea de guvern conform prevedrilor art. 1) si 1* din .egea '1*/%%6.
L!%r!" in %,ndi&ii de i8,"are
Bn lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are contact vizual si comunicare
verbala directa cu alti lucratori pentru o perioada de timp mai mare de 1 ora si cand nu este
posibil sa i se acorde a!utor medical in caz de accident sau cand se afla intr3o situatie critica.
Pentru aceste situatii lucratorii trebuie sa fie informati cu privire la8
a6 manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia4
b6 riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora4
c6 comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii
critice4
d6 utilizarea echipamentului individual de protectie4
e6 primul a!utor4
f6 utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.
26TARAREA DE GUVERN NR. 11#-200#
.ri/ind %erin&e"e +ini+e de $e%!ri&a&e $i $ana&a&e .en&r! !&i"i8area in +!n%a de %a&re
"!%ra&,ri a e%:i.a+en&e",r de +!n%a
Pag. 16 / 56
Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile (irectivei )*/655/+,, privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamenetelor de munca
S%,.!"8 "otararea are scopul de a stabili cerintele minime pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamante de munca
"otararea precizeaza regulile aplicabile la montarea si utilizarea echipamentelor de munca de
catre lucratori.
0biectivul principal al hotararea este de a pune in opera masurile concrete minimale vizand
promovarea securitatii si sanatatii in munca pentru utilizarea echipamentelor de munca.
2ceasta hotarare fixeaza obligatiile anga!atorilor privind alegerea echipamanetelor de
munca in functie de lucrarile de efectuat si de riscurile la care vor fi supusi lucratorii. ,a stabileste
de asemenea, regulile de informare si formare adecvate in beneficiul lucratorilor pusi sa monteze
si sa utilizeze echipament de munca.
"otararea fixeaza principiile de verificare initiale si periodice a echipamentului in functie de
criteriile de periculozitate si de conditiile de punere in functiune a echipamentelor.
Pentru amena!area posturilor de munca si aplicarea prescriptiilor minimale de securitate
trebuie luate in considerare si aplicate principiile ergonomice.
1eprezentantii lucratorilor trebuie sa fie consultati si asociati in ansamblul demersurilor
care se refera la aplicarea prescriptiilor din hotarare.
De;ini&ii
,chipamentul de munca este orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de
munca.
Cona periculoasa este orice zona din interiorul si din !urul echipamentului de munca in care
prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa.
61"iga&ii"e anga7a&,r!"!i sunt de mai multe naturi.
2legerea echipamentelor in functie de tipul de munca si riscuri.
2nga!atorii sunt obligati sa aleaga echipamentele de munca in functie de caracteristicile
specifice ale muncii si de riscurile pentru muncitori cu scopul eliminarii sau pentru minimalizarea
riscurilor.
C,ndi&ii"e $.e%i;i%e de a."i%are
,chipamentele puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor dupa aplicarea prezentei
hotarari trebuie sa satisfaca prescriptiile minimale prevazute in anexe.
Ge$&i!nea e%:i.a+ane&e",r $.e%i;i%e Btilizarea, repararea sau mentenanta
echipamentelor de munca la riscuri specifice sunt rezervate lucratorilor abilitati special.
61"iga&ii"e .ri/ind in;,r+area $i ;,r+area .en&r! !&i"i8are $ig!ra.
2nga!atorul trebuie sa furnizeze lucratorilor informatiile adecvate, notificari asupra
echipamentelor de munca, continand minimum de indicatii asupra securitatii si sanatatii.
7rebuie de asemenea sa se acorde o formare adecvata lucratorilor insarcinati cu utilizarea
echipamentelor privind riscurile in utilizare.
Veri;i%ari"e ini&ia"e $i .eri,di%e
7rebuie vegheat ca echipamentul de munca a caror securitate depinde de cerintele de
instalare sa fie supuse unei verificari initiale si unei verificari dupa fiecare montare. ,chipamentul
de munca trebuie sa faca obiectul verificarilor periodice si unor verificari exceptionale de fiecare
data cand pot avea evenimente susceptibile sa produca daune.
Pag. 1$ / 56
Prin%i.ii"e .re/enirii >erg,n,+ie ?
Postul de munca si pozitia lucratorilor in timpul utilizarii echipamentului de munca precum
si principiile ergonomice trebuie sa fie luate deplin in considerare de catre anga!ator in timpul
aplicarii prescriptiilor minime de securitate.
.ucratorii trebuie sa fie atenti la riscurile care se afla in mediul imediat de munca.
C,n$!"&area $i .ar&i%i.area "!%ra&,ri",r
2nga!atorul are obligatia de a organiza consultarea si participarea lucratorilor in materiile
acoperite de prezenta hotarare.
26TARAREA DE GUVERN NR. 971-200#
.ri/ind %erin&e"e +ini+e .en&r! $e+na"i8area de $e%!ri&a&e $i
$ana&a&e "a ",%!" de +!n%a
Prezenta hotarare transpune in legislatia romana prevederile (irectivei */5)/+,,, privind
cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca.
61ie%&i/< "otararea stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca.
61"iga&ii"e anga7a&,ri",r
-n situatiile in care riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mi!loace tehnice de
protectia colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, anga!atorul
trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Pentru alegerea semnalizarii corespunzatoare anga!atorul trebuie sa ia in considerare8
a6 evaluarea riscurilor
b6 cerintele minime prevazute in anexele 13* din prezenta "otarare
c6
In;,r+area $i in$&r!irea "!%ra&,ri",r
.ucratorii si reprezentantii lor trebuie sa fie informati referitor la masurile care se iau cu
privire la semnalizarea utilizata la locul de munca
.ucratorii trebuie sa primeasca o instruire corespunzatoare in special sub forma de
instructiuni precise care sa cuprinda semnificatia semnalizarii precum si comportamentul general
si specific ce trebuie adoptat.
C,n$!"&area $i .ar&i%i.area "!%ra&,ri",r
+onsultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora in ce priveste
semnalizarea trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor art 1) din .egea nr. '1*/%%6
DE9INITII
LEGEA NR. 319-200# PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
Ar&. 3. 3 Dn sensul prezentei legi, termenii 9i expresiile de mai !os au urm;torul n:eles8
Pag. 1) / 56
a? "!%r'&,r 3 persoan; anga!at; de c;tre un anga!ator, potrivit legii, inclusiv studen:ii, elevii n
perioada efectu;rii stagiului de practic;, precum 9i ucenicii 9i al:i participan:i la procesul de
munc;, cu excep:ia persoanelor care presteaz; activit;:i casnice4
1? anga7a&,r 3 persoan; fizic; sau !uridic; ce se afl; n raporturi de munc; ori de serviciu cu
lucr;torul respectiv 9i care are responsabilitatea ntreprinderii 9i/sau unit;:ii4
%? a"(i .ar&i%i.an(i "a .r,%e$!" de +!n%' 3 persoane aflate n ntreprindere 9i/sau unitate, cu
permisiunea anga!atorului, n perioada de verificare prealabil; a aptitudinilor profesionale n
vederea anga!;rii, persoane care presteaz; activit;:i n folosul comunit;:ii sau activit;:i n regim
de voluntariat, precum 9i 9omeri pe durata particip;rii la o form; de preg;tire profesional; 9i
persoane care nu au contract individual de munc; ncheiat n form; scris; 9i pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale 9i a presta:iilor efectuate prin orice alt mi!loc de prob;4
d? re.re8en&an& a" "!%r'&,ri",r %! r'$.!nderi $.e%i;i%e *n d,+eni!" $e%!ri&'(ii )i $'n'&'(ii
"!%r'&,ri",r 3 persoan; aleas;, selectat; sau desemnat; de lucr;tori, n conformitate cu
prevederile legale, s; i reprezinte pe ace9tia n ceea ce prive9te problemele referitoare la
protec:ia securit;:ii 9i s;n;t;:ii lucr;torilor n munc;4
e? .re/enire 3 ansamblul de dispozi:ii sau m;suri luate ori prev;zute n toate etapele procesului
de munc;, n scopul evit;rii sau diminu;rii riscurilor profesionale4
;? e/eni+en& 3 accidentul care a antrenat decesul sau v;t;m;ri ale organismului, produs n timpul
procesului de munc; ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situa:ia de persoan; dat;
disp;rut; sau accidentul de traseu ori de circula:ie, n condi:iile n care au fost implicate persoane
anga!ate, incidentul periculos, precum 9i cazul susceptibil de boal; profesional; sau legat; de
profesiune4
g? a%%iden& de +!n%' 3 v;t;marea violent; a organismului, precum 9i intoxica:ia acut;
profesional;, care au loc n timpul procesului de munc; sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu
9i care provoac; incapacitate temporar; de munc; de cel pu:in ' zile calendaristice, invaliditate
ori deces4
Art. 30. - (1) n sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munc:
a) accidentul suferit de persoane aflate !n vizit !n !ntreprindere "i#sau unitate, cu permisiunea
anga$atorului%
b) accidentul suferit de persoanele care !ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
!n cadrul unor activit&i culturale, sportive, !n &ar sau !n afara grani&elor &rii, !n timpul "i din cauza
!ndeplinirii acestor sarcini%
c) accidentul survenit !n cadrul activit&ilor culturalsportive organizate, !n timpul "i din cauza
!ndeplinirii acestor activit&i%
d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei ac&iuni !ntreprinse din proprie ini&iativ
pentru salvarea de vie&i omene"ti%
e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei ac&iuni !ntreprinse din proprie ini&iativ
pentru prevenirea ori !nlturarea unui pericol care amenin& avutul public "i privat%
Pag. 1* / 56
f) accidentul cauzat de activit&i care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul
persoanei $uridice sau la adresa persoanei fizice, !n calitate de anga$ator, ori !n alt loc de munc
organizat de ace"tia, !n timpul programului de munc, "i nu se datoreaz culpei e'clusive a
accidentatului%
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut !n timpul "i pe traseul normal de la domiciliul
lucrtorului la locul de munc organizat de anga$ator "i invers%
() accidentul suferit !n timpul deplasrii de la sediul persoanei $uridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru !ndeplinirea unei sarcini de
munc%
i) accidentul suferit !n timpul deplasrii de la sediul persoanei $uridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este !ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt
persoan $uridic sau fizic, pentru !ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de
deplasare%
$) accidentul suferit !nainte sau dup !ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de
lucru, locul de munc, utila$ul ori materialele, dac sc(imba !mbrcmintea personal,
ec(ipamentul individual de protec&ie sau orice alt ec(ipament pus la dispozi&ie de anga$ator, dac
se afla !n baie ori !n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ie"irea din !ntreprindere
sau unitate "i invers%
)) accidentul suferit !n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc !n locuri organizate
de anga$ator, precum "i !n timpul "i pe traseul normal spre "i de la aceste locuri%
l) accidentul suferit de lucrtori ai anga$atorilor rom*ni sau de persoane fizice rom*ne, delega&i
pentru !ndeplinirea !ndatoririlor de serviciu !n afara grani&elor &rii, pe durata "i traseul prevzute
!n documentul de deplasare%
m) accidentul suferit de personalul rom*n care efectueaz lucrri "i servicii pe teritoriul altor &ri,
!n baza unor contracte, conven&ii sau !n alte condi&ii prevzute de lege, !nc(eiate de persoane
$uridice rom*ne cu parteneri strini, !n timpul "i din cauza !ndeplinirii !ndatoririlor de serviciu%
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfec&ionare a
pregtirii profesionale, !n timpul "i din cauza efecturii activit&ilor aferente stagiului de practic%
o) accidentul determinat de fenomene sau calamit&i naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur,
inunda&ie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla !n timpul procesului de
munc sau !n !ndeplinirea !ndatoririlor de serviciu%
p) dispari&ia unei persoane, !n condi&iile unui accident de munc "i !n !mpre$urri care
!ndrept&esc presupunerea decesului acesteia%
+) accidentul suferit de o persoan aflat !n !ndeplinirea atribu&iilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(,) n situa&iile men&ionate la alin. (1) lit. g), (), i) "i l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri
ne$ustificate de la traseul normal "i, de asemenea, transportul s se fac !n condi&iile prevzute
de reglementrile de securitate "i sntate !n munc sau de circula&ie !n vigoare.
Pag. % / 56
:? 1,a"' .r,;e$i,na"' 3 afec:iunea care se produce ca urmare a exercit;rii unei meserii sau
profesii, cauzat; de agen:i nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc;, precum
9i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;4
i? e%:i.a+en& de +!n%' 3 orice ma9in;, aparat, unealt; sau instala:ie folosit; n munc;4
7? e%:i.a+en& indi/id!a" de .r,&e%(ie 3 orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un
lucr;tor pentru a3l prote!a mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s; i pun; n pericol
securitatea 9i s;n;tatea la locul de munc;, precum 9i orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a ndeplini acest obiectiv4
@? ",% de +!n%' 3 locul destinat s; cuprind; posturi de lucru, situat n cl;dirile ntreprinderii 9i/sau
unit;:ii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii 9i/sau unit;:ii la care lucr;torul are acces n
cadrul desf;9ur;rii activit;:ii4
"? .eri%," gra/ )i i+inen& de a%%iden&are 3 situa:ia concret;, real; 9i actual; c;reia i lipse9te
doar prile!ul declan9ator pentru a produce un accident n orice moment4
+? $&agi! de .ra%&i%' 3 instruirea cu caracter aplicativ, specific; meseriei sau specialit;:ii n care
se preg;tesc elevii, studen:ii, ucenicii, precum 9i 9omerii n perioada de reconversie profesional;4
n? $e%!ri&a&e )i $'n'&a&e *n +!n%' 3 ansamblul de activit;:i institu:ionalizate avnd ca scop
asigurarea celor mai bune condi:ii n desf;9urarea procesului de munc;, ap;rarea vie:ii, integrit;:ii
fizice 9i psihice, s;n;t;:ii lucr;torilor 9i a altor persoane participante la procesul de munc;4
,? in%iden& .eri%!",$ 3 evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile ma!ore de noxe, rezultat din disfunc:ionalitatea unei activit;:i sau a unui
echipament de munc; sau/9i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucr;torii, dar ar fi fost posibil s; aib; asemenea urm;ri 9i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s;
produc; pagube materiale4
.? $er/i%ii e=&erne 3 persoane !uridice sau fizice din afara ntreprinderii/unit;:ii, abilitate s;
presteze servicii de protec:ie 9i prevenire n domeniul securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc;, conform
legii4
A? a%%iden& !),r 3 eveniment care are drept consecin:; leziuni superficiale care necesit; numai
acordarea primelor ngri!iri medicale 9i a antrenat incapacitate de munc; cu o durat; mai mic; de
' zile4
r? 1,a"' "ega&' de .r,;e$i!ne 3 boala cu determinare multifactorial;, la care unii factori
determinan:i sunt de natur; profesional;.
N,r+' +e&,d,",gi%' din 11-10-200# de a."i%are a .re/ederi",r Legii $e%!ri&'(ii )i $'n'&'(ii
*n +!n%' nr. 319-200#
Ar&. 2. 3 Dn n:elesul prezentelor norme metodologice, termenii 9i expresiile folosite au urm;toarea semnifica:ie8
1. a!&,ri8are a ;!n%(i,n'rii din .!n%& de /edere a" $e%!ri&'(ii )i $'n'&'(ii *n +!n%' 3 asumarea de c;tre anga!ator a
responsabilit;:ii privind legalitatea desf;9ur;rii activit;:ii din punct de vedere al securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc;4
Pag. 1 / 56
. $er/i%i! in&ern de .re/enire )i .r,&e%(ie 3 totalitatea resurselor materiale 9i umane alocate pentru efectuarea activit;:ilor de
prevenire 9i protec:ie n ntreprindere 9i/sau unitate4
'. %,+i&e& de $e%!ri&a&e )i $'n'&a&e *n +!n%; 3 organul paritar constituit la nivelul anga!atorului, n vederea particip;rii 9i
consult;rii periodice n domeniul securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc;, n conformitate cu art. 1) alin. 51635'6 din lege4
&. 8,ne %! ri$% ridi%a& )i $.e%i;i% 3 acele zone din cadrul ntreprinderii 9i/sau unit;:ii n care au fost identificate riscuri ce pot
genera accidente sau boli profesionale cu consecin:e grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate4
5. a%%iden& %are .r,d!%e in%a.a%i&a&e &e+.,rar' de +!n%' >ITM? 3 accident care produce incapacitate temporar; de munc;
de cel pu:in ' zile calendaristice consecutive, confirmat; prin certificat medical4
6. a%%iden& %are .r,d!%e invaliditate 5-@A6 3 accident care produce invaliditate confirmat; prin decizie de ncadrare ntr3un grad
de invaliditate, emis; de organele medicale n drept4
$. a%%iden& +,r&a" >D? 3 accident n urma c;ruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dup; un interval de
timp, n baza unui act medico3legal4
). a%%iden& %,"e%&i/ 3 accidentul n care au fost accidentate cel pu:in ' persoane, n acela9i timp 9i din acelea9i cauze, n
cadrul aceluia9i eveniment4
*. a%%iden& de +!n%' de %ir%!"a(ie 3 accident survenit n timpul circula:iei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier,
dac; persoana v;t;mat; se afla n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu4
1%. a%%iden& de +!n%' de &ra$e!<
a? accident survenit n timpul 9i pe traseul normal al deplas;rii de la locul de munc; la domiciliu 9i invers 9i care a antrenat
v;t;marea sau decesul4
1? accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas; n locuri organizate de anga!ator, pe traseul normal al deplas;rii
de la locul de munc; la locul unde ia masa 9i invers, 9i care a antrenat v;t;marea sau decesul4
%? accident survenit pe traseul normal al deplas;rii de la locul de munc; la locul unde 9i ncaseaz; salariul 9i invers 9i care a
antrenat v;t;marea sau decesul4
11. a%%iden& *n a;ara +!n%ii 3 accident care nu ndepline9te condi:iile prev;zute la art. 5 lit. g6 9i la art. '% din lege4
1. in/a"idi&a&e 3 pierdere par:ial; sau total; a capacit;:ii de munc;, confirmat; prin decizie de ncadrare ntr3un grad de
invaliditate, emis; de organele medicale n drept4
1'. in/a"idi&a&e e/ident; 3 pierdere a capacit;:ii de munc; datorat; unor v;t;m;ri evidente, cum ar fi un bra: smuls din um;r,
produse n urma unui eveniment, pn; la emiterea deciziei de ncadrare ntr3un grad de invaliditate de c;tre organele medicale n
drept4
1&. in&,=i%a(ie a%!&' .r,;e$i,na"' 3 stare patologic; ap;rut; brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la
locul de munc;4
15. *nda&,riri de $er/i%i! 3 sarcini profesionale stabilite n8 contractul individual de munc;, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare 9i func:ionare, fi9a postului, deciziile scrise, dispozi:iile scrise ori verbale ale conduc;torului direct sau
ale 9efilor ierarhici ai acestuia4
1#. %,+!ni%are 3 procedura prin care anga!atorul comunic; producerea unui eveniment, de ndat;, autorit;:ilor prev;zute la art.
$ alin. 516 din lege4
1$. e/iden(' 3 mi!loacele 9i modalit;:ile de p;strare a informa:iilor referitoare la evenimentele produse4
1). %er%e&are a 1,"i",r .r,;e$i,na"e 3 procedur; efectuat; n mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de
profesionalitate a bolii semnalate4
1*. $e+na"are a 1,"i",r .r,;e$i,na"e 3 procedur; prin care se indic; pentru prima oar; faptul c; o boal; ar putea fi
profesional;4
%. ra.,r&are a 1,"i",r .r,;e$i,na"e 3 procedur; prin care se transmit informa:ii referitoare la bolile profesionale declarate
potrivit legii la +entrul na:ional de coordonare metodologic; 9i informare privind bolile profesionale 9i la +entrul @a:ional pentru
0rganizarea 9i 2sigurarea <istemului -nforma:ional 9i -nformatic n (omeniul <;n;t;:ii >ucure9ti.
6PTIMIBAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A ACCIDENTEL6R DE MUNCA SI
IMC6LNAVIRIL6R PR69ESI6NALE
Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale intr3un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Pag. / 56
-ndiferent ca este vorba de un loc de munca , un atelier sau o intreprindere, o asemenea analiza
permite ierarhizarea pericolelor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor
pentru masurile prioritare.
IN96RMATII GENERALE PRIVIND MET6DELE DE EVALUARE A RISCURIL6R DE
ACCIDENTE SI IMC6LNAVIRI PR69ESI6NALE
-n functie de momentul in care se face evaluare in raport cu evenimentele care definesc
prezenta, respectiv absenta securitatii = accidentele si imbolnavirile profesionale, exista numai doua
principii de evaluare a securitatii8
postaccident / boala profesionala 5Ea posterioriF6 = bazate pe analize statistice a
evenimentelor produse
preaccident / boala profesionala 5Ea prioriF6 = bazate pe diverse teorii privind geneza
accidentelor si a imbolnavirilor profesionale
7ot o data metodele de evaluare a riscurilor se pot clasifica in8
metode directe 5inductive64
metode indirecte 5deductive6
/etode bazate pe teoria fiabilit;:ii la baz; metodelor stau ra:ionamente inductive 9i deductive, care
permit depistarea pas cu pas a disfunc:iilor din sistem4 sunt 8
analiza modurilor de defectare 9i a efectelor lor 52/(,6, este o metoda inductiva de analiza a
riscurilor, in vederea cresterii fiabilitatii echipamentelor de munca si imbunatatirea
performantelor sub aspectul securitatii muncii4
analiza modurilor de defectare 9i a efectelor lor si a criticitatii lor 52/(,+6, este o varianta a
2/(, care utilizeaza o tehnica de analiza care are ca obiectiv garantarea fiabilitatii
echipamentelor de munca4
metoda arborelui de defectare 5 2(( 6, este o metoda deductiva de analiza care permite
identificarea pericolelor care conduc la producerea unui eveniment nedorit 5accident4 avarie6
denumit Geveniment de topF care influenteaza in mod decisiv functionalitatea si securitatea
sistemului4
analiza preliminar; a riscului 52P1 6, este o metoda inductiva care are ca scop identificarea
pericolelor care pot provoca evenimente.
/etode bazate pe ergonomia sistemului 4
metoda "azop 5 "azard = 0perabilitH 6, se aplica sistemelor cu grad mare de automatizare si
consta in descrierea amanuntita a functionarii normale a procesului, descompunerea lui in operatii si
evaluarea abaterilor posibile utilizand cuvinte3cheie
metoda (<? 5 (iagnosis <afetH ?orm 6, identifica neconformitatile dintr3o activitate care
influenteaza performantele de securitate4
metoda (+7 5 (iagnostiIue des conditions du travail 6, este un instrument pentru evaluarea
conditiilor de munca dintr3o organizatie 4
metoda <(J 5 <afetH (iagnosis Juestionaire 6, stabileste incompatibilitatile, denumite
Gconfiguratii criticeF, care vin in contradictie cu exigentele necesare efectuarii unei activitati in conditii
de securitate4
metoda /017 5 /anagement oversight and risc tree, Kohanson, 1*$56, evenimentul este definit
ca Gun transfer nedorit de energie care genereaza o leziune asupra unor persoane sau perturba
funstionarea normala a unui proces4
metoda -,1+/ 5 -nstitutul de ,xpertiz; 9i recuperare a +apacit;:ii de /unc; 6, evalueaza
solicitarile specifice fiecarui loc de munca, in scopul stabilirii contraindicatiilor privind incadrarea
profesionala a persoanelor cu deficiente morfofunctionale
metoda 1enault = ?ran:a , este utilizata pentru analiza si evaluarea ergonomica a locurilor de
munca4
Pag. ' / 56
metoda .est = ?ran:a, evalueaza conditiile de la locurile de munca sub aspect socio3
ergonomice, incluzand si aspecte referitoare la securitatea muncii4
metoda -@+(P/ de evaluare a riscurilor de accidentare 9i mboln;vire profesional;, este
general valabil; pentru toate tipurile de activit;:i din economie, indiferent de modul de organizare a
acestora, 9i a fost experimentat; n ma!oritatea ramurilor industriale
/etode de inspec:ie 5 control 9i verificare 6, se bazeaza pe compararea cu prevederile si
reglementarile de specialitate utilizand ca instrument un chestionar in care se inregistreaza criteriile
care trebuie sa fie observate. -n faza a doua se trece la evaluarea riscului in functie de gravitatea si
frecventa consecintelor.
metoda de autoevaluare a niveluli de securitate = se adreseaza organizatiilor mici si mi!locii4
metoda de evaluare a nivelului de securitate la locul de munca3 este o metoda de inspectie la locul
de munca si de analiza a situatiei din punct de vedere al respectarii prevederilor in domeniul
securitatii muncii4
metode de evaluare a pericolelor generate de echipamentele de munca utilizand cerintele minime
de securitate prevazute in legislatia specifica
-@<71B/,@7 (, ,A2.B21, 2 1-<+B1-.013 preluat de pe site3ul 2gentiei ,uropene
pentru <anatate si <ecuritate in /unca
EVALUAREA RISCURIL6R
Partea - = informatii de baza
Ce e$&e .eri%,"!"D
Ce e$&e ri$%!"D
Bn pericol este orice poate cauza o vatamare. Pericolele pot afecta persoane, proprietati,
procese4 acestea pot determina accidente si imbolnaviri, pierderi de productie, deteriorari ale
echipamentelor etc.
1iscul profesional se refera la probabilitatea si gravitatea unei vatamari sau imbolnaviri care apare
ca rezultat al expunerii la un pericol.
De %e &re1!ie e;e%&!a&a e/a"!area ri$%!ri",rD
<copul principal al evaluarii riscurilor profesionale este prote!area sanatatii si securitatii
lucratorilor. ,valuarea riscurilor a!uta la diminuarea posibilitatii de vatamare a lucratorilor si de
afectare a mediului ca urmare a activitatilor legate de munca. 2ceasta a!uta, de asemenea, la
mentinerea competitivitatii si productivitatii intreprinderii. +onform prevederilor legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca, toti anga!atorii trebuie sa evalueze riscurile in mod
periodic.
C!+ $e .,a&e e;e%&!a e/a"!area ri$%!ri",rD
1iscul la locul de munca poate fi evaluat in 5 etape simple, dupa cum se prezinta in continuare8
,tapa18 +olectarea informatiilor
,tapa8 -dentificarea pericolelor
,tapa'8 ,valuarea riscurilor generate de pericole
,tapa&8 Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor4 2naliza evaluarii
,tapa 58 ,laborarea documentatiei de evaluare a riscurilor
Pag. & / 56
ETAPA 1
Ce in;,r+a&ii &re1!ie %,"e%&a&eD
Pentru evaluarea riscurilor profesionale la locul de munca trebuie sa cunoasteti urmatoarele8
unde este amplasat locul de munca si/sau se desfasoara activitatile4
cine lucreaza acolo8 acordati o atentie speciala persoanelor care pot fi mai grav afectate de
pericol cum sunt femeile insarcinate, lucratorii tineri sau lucratorii cu disabilitati.
aveti in vedere, de asemenea, lucratorii cu timp de munca partial, subcontractorii, vizitatori,
precum si lucratorii care lucreaza pe teren 5cum sunt soferii, persoanele care viziteaza
casele clientilor sau ale cumparatorilor etc.6.
ce fel de echipamente tehnice, materiale s! procedee sunt utilizate4
ce pericole au fost de!a identificate si care sunt sursele acestora4
ce sarcini de munca sunt realizate 5de ex., in ce mod si pe ce perioada sunt acestea
executate64
care sunt consecintele posibile ale pericolelor existente4
ce masuri de protectie sunt aplicate4
ce accidente, boli profesionale si alte tipuri de imbolnaviri au fost raportate4
care sunt prevederile legale si alte reglementari in legatura cu locul de munca.
C!+ .,& ;i %!"e$e a%e$&e in;,r+a&iiD
Puteti culege informatiile necesare folosind urmatoarele surse8
date tehnice despre echipamentele, materialele sau substantele utilizate la locul de munca4
proceduri tehnice si instructiuni de lucru4
rezultatele masuratorilor factorilor nocivi sau periculosi si de solicitare la locul de munca4
inregistrari ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale4
specificatii ale proprietatilor substantelor chimice4
prevederi legale si standarde4
literatura stiintifica si tehnica.
-nformatiile pot fi obtinute, de asemenea, prin8
examinarea mediului de munca4
examinarea sarcinilor efectuate la locul de munca4
examinarea sarcinilor efectuate in afara locului de munca4
discutii cu anga!atii4
examinarea factorilor externi care pot avea impact asupra locului de munca 5de ex., sarcini
efectuate de terti, conditiile climaterice6.
ETAPA II
C!+ .,& ;i iden&i;i%a&e .eri%,"e"eD
Pag. 5 / 56
Pentru identificarea pericolelor se poate utiliza o lista de control pericole generala prezentata mai
!os,
sau liste de control specifice pe activitati8
1. <uprafete denivelate sau alunecoase 5care pot cauza alunecari, impiedicari,caderi etc.6
. 2utovehicule si mas!ni
'. 0rgane de masini in miscare
&. 0biecte si piese cu suprafete periculoase 5ascutite, rugoase etc.6
5. <uprafete, materiale fierbinti sau reci etc.
6. .ocuri de munca la inaltime s! puncte de urcare 5care pot cauza caderi de la inaltime6
$. <cule manuale
). Presiune ridicata
*. -nstalatii si echipamente electrice
1%. -ncendiu
11. ,xplozie
1. <ubstante chimice 5inclusiv pulberi6 in aer
1'. Cgomot
1&. Aibratia mana 3 brat
15. Aibratia intregului corp
16. lluminat
1$. 1adiatii BA, -1, laser si microunde
1). +ampuri electromagnetice
1*. 7emperatura ridicata sau scazuta
%. 1idicarea si transportul de greutati
1. 2ctivitati care implica pozitii defectuoase
. Pericole biologice 5virusi, paraziti, mucegai, bacterii6
'. <tres, violenta, hartuire 5maltratare6
&. 2ltele8 va rugam sa specificati mai !os si sa bifati,,(2L8
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMM
C!+ $e e/a"!ea8a ri$%!ri"e genera&e de !n .eri%,"D
Pag. 6 / 56
@r.
+rt.
P,1-+0.
2. Pentru fiecare pericol identificat8
(ecideti daca riscul este mic, mediu sau mare, tinand cont de probabilitatea si gravitatea
vatamarii care poate fi cauzata pericol. ?olositi tabelul de mai !os pentru luarea deciziei.

#12A-727,2 +0@<,+-@7,.01
Probabilitatea Aatamare
moderata
Aatamare
medie
Aatamare grava
Putin probabil /ic 516 /ic 516 /ediu 56
Probabil /ic 516 /ediu 56 /are 5'6
?oarte probabil /ediu 56 /are 5'6 /are 5'6
Putin probabil8 nu trebuie sa se materializeze pe durata intregii activitatii profesionale a
lucratorului.
Probabil8 se poate materializa numai de cateva ori pe durata activitatii profesionale a unui lucrator.
?oarte probabil8 se poate materializa in mod repetat pe durata activitatii profesionale a unui
lucrator
Aatamare moderata8 accidente s! imbolnaviri care nu cauzeaza suferinte pe termen lung 5cum ar fi
mici taieturi, iritatii ale ochiului, dureri de cap etc.6.
Aatamare medie8 accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte moderate, dar prelungite sau
care se repeta periodic 5cum ar fi raniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafata limitata
a corpului, alergii ale pielii etc.
Aatamare grava8 accidente s! imbolnaviri care cauzeaza suferinte grave si permanente si/sau
decesul 5de ex., amputari, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi
sau trei pe o suprafata mare a corpului etc.6.
>. (ecideti daca riscul general de un pericol este acceptabil sau inacceptabil.
-n general8
riscul mare este inacceptabil,
riscul mic si riscul mediu sunt acceptabile. (aca nu sunt respectate prevederile legale,
riscul nu este acceptabilN
,valuarea riscurilor trebuie intotdeauna sa fie realizata cu implicarea activa a lucratorilor.
2tunci cand decideti asupra acceptabilitatii unui risc, nu uitati efectele acestuia tinand cont
de gen, varsta si starea de sanatate a lucratorilor pentru care se realizeaza evaluarea.
ETAPA
Pag. $ / 56
C!+ $e .,& ."ani;i%a a%&i!ni"e de e"i+inare $a! de red!%ere a ri$%!ri",r genera&e de !n
.eri%,"D
(aca riscul este mare si evaluat ca fiind inacceptabil, actiunile de reducere a acestuia
trebuie luate imediat.
(aca riscul este mediu si evaluat ca fiind acceptabil, se recomanda planificarea de actiuni
pentru reducerea nivelului acestuia.
(aca riscul este mic si evaluat ca fiind acceptabil este necesar sa se asigure ca acesta va
ramane la acelasi nivel.
/asurile de prevenire si de protectie trebuie implementate in urmatoarea ordine de prioritate8
eliminarea pericolului/riscului,
reducerea la minim a pericolului/riscului, prin masuri organizatorice,
reducerea la minim a pericolului/riscului, prin masuri de protectie colectiva,
reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de protectie corespunzator.
ETAPA 3
C!+ $e .,a&e e"a1,ra d,%!+en&a&ia de e/a"!are a ri$%!ri",rD
Puteti sa intocmiti documentatia de evaluare a riscurilor pentru fiecare loc de munca
utilizand ?-<2 (, ,A2.B21, 2 1-<+B1-.01, prezentata mai !os.
inregistrati informatiile de baza8 numele si adresa intreprinderii, denumirea locului de
munca pentru care s3a realizat evaluarea, numele persoanei5lor6 care lucreaza la locul de
munca, data evaluarii si numele persoanei5lor6 care realizeaza evaluarea
-nregistrati pericolele identificate 5pentru care ati bifat,,(2L in cadrul .-<7,- (, +0@710.
#,@,12.26 in coloana a ?-<,l (, ,A2.B21, 2 1-<+B1-.01. Pentru fiecare pericol
identificat8
-nregistrati masurile de prevenire/de protectie utilizate pentru reducerea riscurilor generate
de pericol, in coloana '4
inregistrati rezultatele evaluarii riscurilor 5de ex., mare/inacceptabil6 in coloana &4
inregistrati actiunile planificate pentru reducerea riscurilor in coloana 5.
?-<2 (, ,A2.B21, 2 1-<+B1-.01
(ataMMMMMM?isa @rMMMMMM.
@umele si adresa intreprinderii ,valuarea riscurilor efectuata de
MMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMM..
.ocul de munca @umele lucratorilor
MMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM.
@r crt pericol /asuri de
prevenire/
protectie utilizate
,stimarea/
evaluarea
riscurilor
2ctiuni
planificate in
scopul
reducerii
riscurilor
1 ' & 5

<emnatura persoanelor care efectueaza evaluarea riscurilor
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
<emnatura persoanelor care lucreaza la locul de munca
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Pag. ) / 56
Me&,da I.N.C.D.P.M. de e/a"!are a ri$%!ri",r de a%%iden&are $i i+1,"na/ire .r,;e$i,na"a
De$%rierea +e&,dei
/etoda a fost avizata in anul 1**' si este general valabila pentru toate tipurile de activitati din
economie, indiferent de modul de organizare a acestora, si a fost experimentata in ma!oritatea
ramurilor industriale.
S%,. $i ;ina"i&a&e
2re ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie
sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si a evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala.
2plicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator = ?isa de evaluare a locului de
munca = care cuprinde nivelul de risc global pe locul de munca.
?isa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentala pentru locul de munca,
sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.
Prin%i.i!" +e&,dei
-dentificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat 5loc de munca6 pe baza unor liste de
control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si
frecventa consecintei maxim previzibil.
<e admite ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul
de risc.
U&i"i8a&,ri .,&en&ia"i
/etoda poate fi utilizata atat in faza de conceptie si proiectare a locurilor de munca, cat si in
faza de exploatare. 2plicarea ei necesita insa echipe complexe formate din persoane specializate atat
in securitatea muncii, cat si in tehnologia analizata 5evaluatori O tehnologi6
-n prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti in vederea
integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii in conceptia si proiectarea sistemelor de
munca.
-n faza de exploatare, metoda este utila personalului de la compartimentele de protectie a
muncii din intreprinderi pentru indeplinirea urmatoarelor atributii8 analiza pe o baza stiintifica a starii de
securitate a muncii la fiecare loc de munca si fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.
E&a.e"e +e&,dei
/etoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii8
3 definirea sistemului de analizat 5loc de munca64
3 identificarea factorilor de risc din sistem4
3 evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala4
3 ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire4
3 propunerea masurilor de prevenire.
In$&r!+en&e de "!%r! !&i"i8a&e
,tapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr3un sistem, descrise anterior, se
realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru8
3 .ista de identificare a factorilor de risc4
3 .ista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman4
3 <cala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor4
3 #rila de evaluare a riscurilor4
3 <cala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate4
3 ?isa locului de munca = document centralizator4
3 ?isa de masuri propuse.
+ontinutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.
.ista de identificare a factorilor de risc 52@,P2 16 este un formular care cuprinde principalele
categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul
Pag. * / 56
elementului generator din cadrul sistemului de munca 5executant, sarcina de munca, mi!loace de
productie si mediul de munca6.
.ista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman 52@,P26
-nstrument a!utator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. +uprinde categoriile de
leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in
raport cu structura anatomofunctionala a organismului si gravitatea minima = maxima generica a
consecintei.
<cala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra
organismului uman 52@,P2 '6 este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase
de probabilitate a producerii lor. Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe
criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de
/<? si //<<?. -n ceea ce priveste clasele de probabilitate, s3au luat in considerare urmatoarele8
3 clasa 18 frecventa evenimentului peste 1% ani4
3 clasa 8 frecventa de producere = o data la 5 = 1% ani4
3 clasa '8 o data la = 5 ani4
3 clasa &8 o data la 1 = ani4
3 clasa 58 o data la 1 an = 1 luna4
3 clasa 68 o data la mai putin de o luna.
#rila de evaluare a riscurilor 52@,P2 &6, liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate iar
coloanele clasele de probabilitate. ?iecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de
coordonatele g.p. culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de
nivel. +u a!utorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub
forma cuplului gravitate = frecventa de aparitie.
<cala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii 52@,P2 56, construita pe baza
grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat,
respectiv a nivelului de securitate.
?isa de evaluare a locului de munca 52@,P2 66 este documentul centralizator al tuturor
operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. 2cest
formular cuprinde8
3 date de identificare a locului de munca8 unitatea, sectia 5atelierul6, locul de munca4
3 date de identificare a evaluatorului8 nume, prenume, functie4
3 componentele generice ale sistemului de munca4
3 nominalizarea factorilor de risc identificati4
3 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati 5descriere,
parametri si caracteristici functionale64
3 consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc4
3 clasa de gravitate si probabilitate previzionata4
3 nivelul de risc.
?isa de masuri propuse 52@,P2 $6 este un formular pentru centralizarea masurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii
muncii.
A."i%area +e&,dei
Procedura de lucru
+onstituirea echipei de analiza si evaluare
Aa cuprinde specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai
proceselor de munca analizate.
-nainte de inceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metode de
evaluare, instrumentele utilizate si procedurile de lucru. (easemenea, este necesara o minima
documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie
analizate si evaluate.
Pag. '% / 56
(escrierea sistemului analizat
-n aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind8
3 identificarea si descrierea componentelor sistemului si modul sau de functionare8 scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utila!ele folosite =
parametri si caracteristici functionale, unelte, etc.4
3 precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce3i revine executantului in sistem 5pe baza
fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent, etc.64
3 descrierea conditiilor de mediu existente4
3 precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza
normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
-nformatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii 5fise
tehnologice, cartile tehnice ale masinilor si utila!elor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini,
buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii6. 0
sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la
locul de munca analizat.
-dentificarea factorilor de risc din sistem
-n aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste pentru fiecare componenta a
sistemului de munca evaluat 5respectiv loc de munca6, in baza listei prestabilite 52@,P2 16 ce
disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea functionarii
sistemului si deducerea respectivelor abateri. 2ceasta se poate face fie printr3o analiza verbala cu
tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ periculoase, in care disfunctiile accidentogene 5sau
generatoare de imbolnaviri6 sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
-ndiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica.
-n cazul factorilor de risc obiectivi 5generati de mi!loacele de productie sau mediul de munca6,
identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu3se parametrii si caracteristicile functionale ale
masinilor, utila!elor, instalatiilor, proprietatile fizico3chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau
buletinele de analiza a conditiilor de mediu.
1eferitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport
cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra
propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.
-dentificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte,
prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este
atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru
gresite.
?actorii de risc identificati se inscriu in ?-<2 (, ,A2.B21, 2 .0+B.B- (, /B@+2 52@,P2
66, unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare8 descrierea acestora
si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor 5de exemplu8 rezistenta la
apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, etc.6.
,valuarea riscurilor
Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din
2@,P2. #ravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din 2@,P2'. -nformatii
importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile
accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de
munca similare.
Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din 2@,P2 '
incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul,
intervalele la care se produc evenimentele 5zilnic, saptamanal, lunar, anual, etc.6. -ntervalele se
transforma ulterior in probabilitati exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.
Pag. '1 / 56
1ezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in #rila de evaluare a riscurilor
52@,P2 & si se inscrie in ?isa locului de munca 52@,P2 66. +u a!utorul scalei de incadrare a
nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. <e
obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii
unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare
de risc.
@ivelul de risc global 5@r 6 pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor
de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact
posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu
nivelul de risc.
-n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. <e elimina
astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa
mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.
?ormula de calcul a nivelului de risc global este urmatoarea8

=
=

=
n
i
i
n
i
i i
r
r
R r
N
1
1
in care8
@r Q nivelul de risc global pe loc de munca4
ri Q rangul factorului de risc EiF4
1i Q nivelul de risc pentru factorul de risc EiF4
n Q numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.
@ivelul de securitate 5@s6 pe loc de munca se identifica pe <cala de incadrare a nivelurilor de
risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.
2tat nivelul de risc global, cat si nivelul de securitate se inscriu in ?isa locului de munca
52@,P2 66.
-n cazul evaluarii unor macrosisteme 5sector, sectie, intreprindere6, se calculeaza media
ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din
componenta macrosistemului 5locurile de munca analoge se considera ca un singur loc de munca6,
pentru a se obtine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau
intreprinderea investigata = @g.

=
=

=
n
p
p
n
p
p p
g
r
R r
N
1
1
rp Q rangul locului de munca EpF 5egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului64
n Q numarul de locuri de munca analizate4
@sp Q nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca EpF.
<tabilirea masurilor de prevenire
Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca
analizat se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform <calei de incadrare a
nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea8
$ = 1 daca se opereaza cu niveluri de risc4
1 = $ daca se opereaza cu nivelurile de securitate.
Pag. ' / 56
(e asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire,
respectiv8
masuri de prevenire intrinseca4
masuri de protectie colectiva4
masuri de protectie individuala.
/asurile propuse se inscriu in formularul ?-<2 (, /2<B1- (, P1,A,@-1, P10PB<,
52@,P2 $6.
2plicarea metodei se incheie cu redactarea raportului analizei. 2cesta este un instrument
neformalizat, care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele8
modul de desfasurare a analizei4
persoanele implicate4
rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc4
fisele de masuri de prevenire.
ANEEA 1
LISTA DE IDENTI9ICARE A 9ACT6RIL6R DE RISC
2. ,P,+B72@7
1 2+7-B@- #1,<-7,
1.1. ,xecutare defectuoasa de operatii 5comenzi4 manevre4 pozitionari4 fixari4 asamblari4 regla!e4
utilizare gresita a mi!loacelor de protectie, etc.6
1.. @esincronizari de operatii 5intarzieri4 devansari6
1.'. ,fectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca5 pornirea echipamentelor tehnice4
intreruperea functionarii echipamentelor tehnice4 alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie
5curent, fluide energetice, etc.64 deplasari, stationari in zone periculoase4 deplasari cu pericol de
cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare4 de la inaltime prin pasire in gol,
prin dezechilibrare, prin alunecare6
1.&. +omunicari accidentogene
.0/-<-B@-
.1. 0miterea unor operatii
.. @eutilizarea mi!loacelor de protectie
>. <21+-@2 (, /B@+2
1 +0@7-@B7 @,+01,<PB@C2701 2. <21+-@-- (, /B@+2 -@ 12P017 +B +,1-@7,., (,
<,+B1-727,
1.1. 0peratii, reguli, procedee gresite
1.. 2bsenta unor operatii
1.'. /etode de munca necorespunzatoare 5succesiune gresita a operatiilor6
. <21+-@2 <B>/<BP12(-/,@<-0@272 -@ 12P017 +B +2P2+-727,2 ,P,+B72@7B.B-
.1. <olicitare fizica 5efort static4 pozitii de lucru fortate sau vicioase4 efort dinamic6
.. <olicitare psihica 5ritm de munca mare4 decizii dificile in timp scurt4 operatii repetitive de ciclu
scurt sau extrem de complex4 monotonia muncii6
+. /-K.02+, (, P10(B+7-,
1. ?2+701- (, 1-<+ /,+2@-+
1.1. /iscari periculoase
/iscari functionale ale echipamentelor tehnice 5organe de masini in miscare4 deplasari ale
mi!loacelor de transport, etc.6
2utodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor
tehnice sau ale fluidelor
(eplasari sub efectul gravitatiei 5alunecare4 rostogolire4 rulare pe roti4 rasturnare4 cadere libera4
scurgere libera4 deversare4 surpare, prabusire4 scufundare6
Pag. '' / 56
(eplasari sub efectul propulsiei 5proiectare de corpuri sau particule 4 deviere de la traiectoria
normala4 balans4 recul4 socuri excesive4 !et, eruptie6
1.. <uprafete sau contururi periculoase 5intepatoare4 taioase4 alunecoase4 abrazive4 adezive6
1.'. 1ecipiente sub presiune
1.&. Aibratii excesive ale echipamentelor tehnice
?2+701- (, 1-<+ 7,1/-+
.1. 7emperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
.. 7emperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor
.'. ?lacari, flame
'. ?2+701- (, 1-<+ ,.,+71-+ 5+urentul electric8 atingere directa4 atingere indirecta4 tensiune de
pas6
&. ?2+701- (, 1-<+ +"-/-+ 5<ubstante toxice4 <ubstante caustice4 <ubstante inflamabile4
<ubstante explozive4 <ubstante cancerigene6
5. ?2+701- (, 1-<+ >-0.0#-+
5.1. +ulturi sau preparate cu microorganisme 5bacterii4 virusi4 richeti4 spirochete4 ciuperci4 protozoare6
5.. Plante periculoase 5exemplu8 ciuperci otravitoare6
5.'. 2nimale periculoase 5exemplu8 serpi veninosi6
(. /,(-B (, /B@+2
1. ?2+701- (, 1-<+ ?-C-+
1.1. 7emperatura aerului 5ridicata4 scazuta6
1.. Bmiditatea aerului 5ridicata4 scazuta6
1.'. +urenti de aer
1.&. Presiunea aerului 5ridicata4 scazuta6
1.5. 2eroionizarea aerului
1.6. <uprapresiune in adancimea apelor
1.$. Cgomot
1.). Bltrasunete
1.*. Aibratii
1.1%. -luminat 5nivel de iluminare scazut4 stralucire4 palpaire6
1.11. 1adiatii
,lectromagnetice 5infrarosii4 ultraviolete4 microunde4 de frecventa inalta4 de frecventa medie4
de frecventa !oasa4 laser6
-onizante 5alfa4 beta4 gamma6
1.1. Potential electrostatic
1.1'. +alamitati naturale 5trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de
teren sau copaci, avalanse, seisme, etc.6
1.1&. Pulberi pneumoconigene
. ?2+701- (, 1-<+ +"-/-+
.1. #aze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
.. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
'. ?2+701- (, 1-<+ >-0.0#-+
'.1. /icroorganisme in suspensie in aer 5bacterii4 virusi4 richeti4 spirochete4 ciuperci4
protozoare, etc.6
1. +212+7,1B. <P,+-2. 2. /,(-B.B- 5subteran4 acvatic4 subacvatic4 mlastinos4 aerian4 cosmic,
etc.6
Pag. '& / 56
ANEEA 2
LISTA DE C6NSECINTE P6SICILE ALE ACTIUNII 9ACT6RIL6R DE RISC ASUPRA
6RGANISMULUI UMAN
Nr.
Crt.
CONSECINTE
POSIBILE
LOCALIZAREA CONSECINTELOR
C
u
t
i
e

c
r
a
n
i
a
n
a
C
u
t
i
e

t
o
r
a
c
i
c
a
A
b
d
o
m
e
n
T
e
g
u
m
e
n
t
e
A
p
a
r
a
t

r
e
s
p
i
r
a
t
o
r
A
p
a
r
a
t

c
a
r
d
i
o
v
a
s
c
u

a
r
A
p
a
r
a
t

d
i
g
e
s
t
i
v
A
p
a
r
a
t

r
e
n
a

Sistem osteoarticuar
S
i
s
t
e
m

m
u
s
c
u

a
r
Organe de
simt
S
i
s
t
e
m

n
e
r
v
o
s
!
u

t
i
p

a
C
o

o
a
n
a

v
e
r
t
e
b
r
a

a
!embru
superior
!emb
ru
in"eri
or
O
c
#
i

N
a
s

$rec
#e
Brat
Anteb
rat
Pam
a
%ege
te
I
n
t
e
r
n
a

E
&
t
e
r
n
a

% S % S
C
o
a
p
s
a

g
a
m
b
a
P
i
c
i
o
r

' Paga ( taietura
) intepatura
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
* Contu+ie & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
, Entorsa ) ) ) ) ) ) ) ) ) & & & & & & ) ) ) ) ) ) )
- Strivire & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
. /ractura & & ) ) ) ) ) ) ) & & & & & & ) ) & ) ) ) &
0 Arsura (termica
) c#imica
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
1 Amputatie ) ) ) ) ) ) ) ) ) & & & & & & & ) ) ) ) ) &
2 Le+iuni ae organeor interne ) ) & ) & & & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) & &
3 Eectrocutare ) ) ) & & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) &
'4 As"i&ie ) ) ) ) & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
'' Into&icatie (acuta
)cronica
)
)
)
)
)
)
&
&
&
&
&
&
&
&
&
&
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
&
&
&
&
'* %ermato+a ) ) ) & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
', Pneumoconio+a ) ) ) ) & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
'- Imbonaviri respiratorii cronice
provocate de puberi organice si
substante to&ice iritante 5em"i+em
pumonar6 bronsita6 etc.7
) ) ) ) & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
'. Astm bronsic6 rinita vasomotorie ) ) ) ) & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
'0 Boi prin e&punere a temperaturi
inate sau sca+ute 5soc6 coaps
caoric6 degeraturi7
) ) ) & & & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) &
'1 8ipoacu+ie6 surditate de perceptie ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) )
'2 Cecitate ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) ) )
'3 Tumori maigne6 cancer pro"esiona & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
*4 Atro+e cronice6 periartrite6
stioidite6 osteocondiite6 bursite6
epicondiite6 discopatii
) ) ) ) ) ) ) ) & & & & & & & ) ) ) ) ) ) &
*' Boaa de vibratii ) ) ) ) ) & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) & )
** Trombo"ebita ) ) ) ) ) ) ) ) ) & & & & & & ) ) ) ) ) ) &
*, Laringite cronice6 noduii
cantaretior
) ) ) ) & ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
*- Astenopatie acomoditiva6 agravarea
miopiei e&istente
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) ) )
*. Cataracta ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) ) )
*0 Con9uctivite si :eratocon9unctivite ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) ) )
*1 Eectroo"tamie ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) ) )
*2 Boaa de iradiere & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
*3 Imbonaviri datorate compresiunior
si decompresiunior
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & ) ) ) )
,4 Boi in"ectioase si para+itare & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
,' Nevro+e de coordonare ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & )
,* Sindrom cerebroastenic si tuburari
de termoregare 5datorita undeor
eectromagnetice de inata
"recventa7
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & )
,, A"ectiuni psi#ice ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) & )
,- Ate consecinte
Pag. '5 / 56
ANEEA 3
SCALA DE C6TARE A GRAVITATII SI PR6CACILITATII
C6NSECINTEL6R ACTIUNII 9ACT6RIL6R DE RISC
ASUPRA 6RGANISMULUI UMAN
CLASA DE
GRAVITATE
GRAVITATEA C6NSECINTEL6R
1 NEGLIFACILE - consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila
pana la ' zile calendaristice 5vindecare fara tratament6
2 MICI 3 consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de '
= &5 zile care necesita tratament medical
3 MEDII 3 consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre
&5 = 1)% zile care necesita tratament medical si prin spitalizare
MARI 3 consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de
maxim 5%R 5invaliditate de gradul ---6
3 GRAVE 3 consecinte ireversibile cu pierdere intre 5% = 1%%R a capacitatii de
munca, dar cu posibilitatea de autoservire 5 invaliditate de gradul --6
# 96ARTE GRAVE 3 consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca si
a capacitatii de autoservire 5invaliditate de gradul -6
7 MAEIME 3 deces
CLASA DE
PR6CACILITATE
PR6CACILITATEA C6NSECINTEL6R
1 EETREM DE RARE Probabilitate de producere a consecintelor extrem de mica
P G 10
-1
-an
2 96ARTE RARE Probabilitate de producere a consecintelor foarte mica
10
-1
G P G 3
-1
-an
3 RARE Probabilitate de producere a consecintelor mica
3
-1
G P G 2
-1
-an
PUTIN 9RECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor medie
2
-1
G P G 1
-1
-an
3 9RECVENTE Probabilitate de producere a consecintelor mare
1
-1
-anG P G 1
-1
-"!na
# 96ARTE
9RECVENTE
Probabilitate de producere a consecintelor foarte mare
P H 1
-1
-"!na
Partea a 3a a scalei 5clasele de probabilitate68 adaptare dupa +,-3)1/1**5
Pag. '6 / 56
ANEEA
GRILA DE EVALUARE A RISCURIL6R
CLASE DE PR6CACILITATE
1 2 3 3 #
e
=
&
r
e
+

d
e


r
a
r
;
,
a
r
&
e

r
a
r
r
a
r
.
!
&
i
n

;
r
e
%
/
e
n
&
;
r
e
%
/
e
n
&
;
,
a
r
&
e

;
r
e
%
/
e
n
&
C
L
A
S
E

D
E

G
R
A
V
I
T
A
T
E
C6NSECINTE
P

H

1
0
-
1
-
a
n
P
H
1
0
-
1
-
a
n

P

G

3
-
1
-
a
n
P

H

3
-
1
-
a
n
P

G

2
-
1
-
a
n
P
H
2
-
1
-
a
n

P

G

1
-
1
-
a
nP

H

1
-
1
-
a
n
P

G

1
-
1
-
"
!
n
a
P

H

1
-
1
-
"
!
n
a
7 MAEI-ME DECES >701? >702? >703? >70? >703? >70#?
# 96ARTE
GRAVE
INVALIDITATE
GR. I
>#01? >#02? >#03? >#0? >#03? >#0#?
3 GRAVE INVALIDITATE
GR. II
>301? >302? >303? >30? >303? >30#?
MARI INVALIDITATE
GR. III
>01? >02? >03? >0? >03? >0#?
3 MEDII ITM 3 I 150 BILE >301? >302? >303? >30? >303? >30#?
2 MICI ITM 3 I 3 BILE >201? >202? >203? >20? >203? >20#?
1 NEGLIFACILE ITM G3 BILE >101? >102? >103? >10? >103? >10#?
ANEEA 3
SCALA DE INCADRARE A NIVELURIL6R DE RISC-SECURITATE
NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE -
PR6CACILITATE
NIVEL DE SECURITATE
1 MINIM >101? >102? >103? >10? >103? >10#? >201? 7 MAEIM
2 96ARTE MIC >202? >203? >20? >301? >302? >01? # 96ARTE MARE
3 MIC >203? >20#? >303? >30? >02? >301? >#01?
>701?
3 MARE
MEDIU >303? >30#? >03? >0? >302? >303? >#02?
>702?
MEDIU
Pag. '$ / 56
3 MARE >03? >0#? >30? >303? >#03? >703? 3 MIC
# 96ARTE MARE >30#? >#0? >#03? >70? 2 96ARTE MIC
7 MAEIM >#0#? >703? >70#? 1 MINIM
Pag. ') / 56
ANEEA #
Uni&a&ea< ......................
9i$a de e/a"!are a ",%!"!i
de +!n%a
@umar de persoane
expuse8 ...............
(urata
expunerii8 ..............................
.......
Se%&ia< ..........................
,chipa de evaluare8
..............................................
.............................
L,%!" de +!n%a<
+omponenta
sistemului de
munca
?actori de risc
identificati ?orma concreta de
manifestare a factorilor de
risc
5descriere, parametri6
+
o
n
s
e
c
i
n
t
a

m
a
x
i
m
a

p
r
e
v
i
z
i
b
i
l
a
+
l
a
s
a

d
e

g
r
a
v
i
t
a
t
e
+
l
a
s
a

d
e

p
r
o
b
a
b
i
l
i
t
a
t
e
@
i
v
e
l

p
a
r
3
t
i
a
l

d
e

r
i
s
c
% 1 ' & 5 6
ANEEA 7
9ISA DE MASURI PR6PUSE
Nr.
%r&.
L6C DE MUNCA-
9ACT6R DE
RISC
NIVEL DE
RISC
MASURA PR6PUSA
N,+ina"i8area
+a$!rii
C,+.e&en&e -
ra$.!nderi
Ter+ene
Pag. '* / 56
Comunicarea i cercetarea evenimentelor, nregistrarea i evidena
accidentelor de munc "i a incidentelor periculoase, semnalarea,
cercetarea, declararea "i raportarea bolilor profesionale
-./010203
,A,@-/,@78 3 accidentul care a antrenat decesul sau v;t;m;ri ale organismului, produs n timpul
procesului de munc; ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situa:ia de persoan; dat; disp;rut;
sau accidentul de traseu ori de circula:ie, n condi:iile n care au fost implicate persoane anga!ate,
incidentul periculos, precum 9i cazul susceptibil de boal; profesional; sau legat; de profesiune4
456710438.3 .9.106.127:70
0rice eveniment va fi comunicat de ndat; anga!atorului, de c;tre conduc;torul locului de munc; sau
de orice alt; persoan; care are cuno9tin:; despre producerea acestuia.
2nga!atorul are obliga:ia s; comunice evenimentele, de ndat;, dup; cum urmeaz;8
a6 inspectoratelor teritoriale de munc;, toate evenimentele
b6 asigur;torului, potrivit .egii nr. '&6/%% privind asigurarea pentru accidente de munc; 9i boli
profesionale, cu modific;rile 9i complet;rile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporar; de munc;, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora4
c6 organelor de urm;rire penal;, dup; caz.
(ac; printre victimele evenimentului se afl; 9i lucr;tori ai altor anga!atori, evenimentul va fi comunicat
9i anga!atorilor acestora de c;tre anga!atorul la care s3a produs evenimentul.
2ccidentul suferit de orice persona ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiative pentru8
salvarea unei vietii omenesti, pentru prevenirea sau inlaturarea unui pericol care ameninta avutul
public sau privat si care a avut loc n afara ntreprinderii 9i/sau unit;:ii 9i nu a avut nicio leg;tur; cu
aceasta, va fi comunicat inspectoratului teritorial de munc; pe raza c;ruia s3a produs, de c;tre orice
persoan; care are cuno9tin:; despre producerea evenimentului
/0(,.B. +0/B@-+21-- 5 2@,P2 1' = ".#. 1&5/%%66
+omunicarea va cuprinde cel putin urmatoarele date8
1. denumirea/numele anga!atorului la care s3a produs accidentul 9i, dac; este cazul,
denumirea/numele anga!atorului la care este/a fost anga!at accidentatul4
2. sediul/adresa 9i num;rul de telefon ale anga!atorului4
3. locul unde s3a produs evenimentul4
4. data 9i ora la care s3a produs evenimentul/data 9i ora la care a decedat accidentatul4
5. numele 9i prenumele victimei4
6. datele personale ale victimei8 vrsta, starea civil;, copii n ntre:inere, alte persoane n
ntre:inere, ocupa:ia, vechimea n ocupa:ie 9i la locul de munc;4
7. mpre!ur;rile care se cunosc 9i cauzele prezumtive4
8. consecin:ele accidentului4
9. numele 9i func:ia persoanei care comunic; evenimentul4
Pag. &% / 56
1%. data comunic;rii4
11. unitatea sanitar; cu paturi la care a fost internat accidentatul.
-nspectoratul teritorial de munc; pe raza c;ruia a avut loc evenimentul va comunica -nspec:iei /uncii8
1. incidentul periculos4
2. evenimentul care a avut ca urmare un deces4
3. evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv4
4. evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evident;4
5. evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate, dup; primirea deciziei de
ncadrare ntr3un grad de invaliditate.
+omunicarea c;tre -nspec:ia /uncii va cuprinde ca minim de informatii aceleasi date ca si
comunicarea primara.
CERCETAREA EVENIMENTEL6R
<+0PB.
+ercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea mpre!ur;rilor 9i a cauzelor care au condus la
producerea acestora, a reglement;rilor legale nc;lcate, a r;spunderilor 9i a m;surilor ce se impun a
fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare 9i, respectiv, pentru determinarea
caracterului accidentului.
P2<-- +,1+,721--
1. Cer%e&area $e ;a%e i+edia& d!.' %,+!ni%are de %a&re<
anga!ator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar; de munc;4
inspectoratele teritoriale de munc;, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate evident;
sau confirmat;, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor care
au produs incapacitate temporar; de munc; lucr;torilor la anga!atorii persoane fizice, precum
9i n situa:iile cu persoane date disp;rute4
-nspec:ia /uncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite,
precum avariile sau exploziile4
autorit;:ile de s;n;tate public; teritoriale, respectiv a municipiului >ucure9ti, n cazul
suspiciunilor de boal; profesional; 9i a bolilor legate de profesiune.
2. N!+irea a %,+i$iei de %er%e&are
+0@(-7--8
numirea se face prin decizie scrisa
+omisia de cercetare a evenimentului va fi compus; din cel pu:in ' persoane4 una dintre
acestea trebuie s; fie lucr;tor desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al
serviciului extern, cu preg;tire de nivel superior.
Persoanele numite de c;tre anga!ator n comisia de cercetare a evenimentului trebuie s; aib;
preg;tire tehnic; corespunz;toare 9i s; nu fie implicate n organizarea 9i conducerea locului
de munc; unde a avut loc evenimentul 9i s; nu fi avut o responsabilitate n producerea
evenimentului.
Pag. &1 / 56
2nga!atorul care 9i3a asumat atribu:iile n domeniul securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc; nu poate
face parte din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd s; apeleze la servicii
externe.
(ac; n eveniment sunt implicate victime cu anga!atori diferi:i, n comisia de cercetare numit;
de anga!atorul la care s3a produs evenimentul vor fi nominalizate 9i persoane numite prin
decizie scris; de c;tre ceilal:i anga!atori.
+0/P,7,@7,
3 s; ia declara:ii scrise,
3 s; preleveze sau s; solicite prelevarea de probe necesare cercet;rii,
3 s; solicite sau s; consulte orice acte ori documente ale anga!atorului, iar acesta este obligat
s; le pun; la dispozi:ie n condi:iile legii.
3. D!ra&a %er%e&arii
+ercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporar; de munc; se va ncheia n
cel mult 5 zile lucr;toare de la data producerii.
E=%e.&ii< situa:ii cum ar fi cele n care este necesar; prelevarea de probe ori efectuarea de
expertize, pentru care se poate solicita n scris, argumentat 9i n termen, la inspectoratul
teritorial de munc; pe raza c;ruia s3a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
+ercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evident;, accident
colectiv sau situa:ie de persoan; dat; disp;rut;, precum 9i cercetarea incidentelor
periculoase se vor ncheia n cel mult 1% zile lucr;toare de la data producerii acestora.
E=%e.&ii< situa:ii cum ar fi cele n care este necesar; eliberarea certificatului medico3legal,
prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de
munc; care cerceteaz; evenimentele poate solicita n scris, argumentat 9i n termen, la
-nspec:ia /uncii, prelungirea termenului de cercetare.
CABURI SPECIALE
n cazul accidentului cu incapacitate termporar de munc, !n urma cruia a intervenit invaliditate
confirmat prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munc va completa dosarul de
cercetare !ntocmit la data producerii evenimentului "i va !ntocmi un nou proces-verbal de cercetare
bazat pe dosarul astfel completat.
ntocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face !n cel mult 5 zile lucrtoare de la
data primirii de ctre inspectoratul teritorial de munc a deciziei de !ncadrare !ntr-un grad de
invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal.
. Re8!"&a&!" %er%e&arii
1ezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr3un proces3 verbal pentru care art. 1) din
@orma metodologica de aplicare a .egii nr. '1*/%%6 stabileste urmatorul continut8
a? data ncheierii procesului3verbal4
1? numele persoanelor 9i n ce calitate efectueaz; cercetarea evenimentului 5se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit
c;rora persoanele sunt ndrept;:ite s; efectueze cercetarea, precum 9i numele anga!atorului 9i ale persoanelor care au participat din
partea organelor competente la primele cercet;ri.
%? perioada de timp 9i locul n care s3a efectuat cercetarea 5se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s3a solicitat
prelungirea termenului de cercetare64
d? obiectul cercet;rii4
Pag. & / 56
e? data 9i ora producerii evenimentului 5se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul n care s3a produs un eveniment 9i
ulterior a survenit decesul victimelor implicate n acest eveniment.
;? locul producerii evenimentului4
g? datele de identificare a anga!atorului la care s3a produs evenimentul, numele reprezentantului s;u legal 5se vor indica, de
asemenea, datele de identificare ale anga!atorilor la care sunt/au fost anga!ate victimele, numele reprezentan:ilor legali ai anga!atorilor,
num;rul documentului prin care s3a certificat autorizarea de func:ionare din punct de vedere al securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc;, adresa
punctului de lucru.
:? datele de identificare a accidentatului/accidenta:ilor 5se vor indica, de asemenea, urm;toarele8 numele, prenumele, cet;:enia,
vrsta, starea civil;, num;rul de copii minori, domiciliul, locul de munc; la care este ncadrat, profesia de baz;, ocupa:ia n momentul
accident;rii, vechimea n munc;, n func:ie sau n meserie 9i la locul de munc;, data efectu;rii ultimului instructa! n domeniul securit;:ii
9i s;n;t;:ii n munc;, iar pentru persoanele care, n momentul accident;rii, desf;9urau o activitate pentru care este necesar;
autorizare, se va face referire 9i la aceasta64
i? descrierea detaliat; a locului, echipamentului de munc;, a mpre!ur;rilor 9i modului n care s3a produs evenimentul 5va con:ine
urm;toarele subcapitole8
a? descrierea detaliat; a locului producerii evenimentului4
1? descrierea detaliat; a echipamentului de munc;4
%? descrierea detaliat; a mpre!ur;rilor4
d? descrierea detaliat; a modului n care s3a produs evenimentul.
4
7? urm;rile evenimentului 9i/sau urm;rile suferite de persoanele accidentate4
@? cauza producerii evenimentului4 se va face trimitere la reglement;rile legale n vigoare nc;lcate, cu redarea integral; a textului
acestora.
"? alte cauze care au concurat la producerea evenimentului4 se va face trimitere la reglement;rile legale n vigoare nc;lcate, cu
redarea integral; a textului acestora.
+? alte constat;ri f;cute cu ocazia cercet;rii evenimentului4 se va face trimitere la reglement;rile legale n vigoare nc;lcate, cu
redarea integral; a textului acestora.
n? persoanele r;spunz;toare de nc;lcarea reglement;rilor legale, din capitolele de la lit. S6, l6 9i m64
,? sanc:iunile contraven:ionale aplicate sau LPropuneri pentru sanc:iuni administrative 9i disciplinareL
.? propuneri pentru cercetare penal;4
A? caracterul accidentului4
r? anga!atorul care nregistreaz; accidentul de munc; sau incidentul periculos4
$? m;suri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare 9i persoanele responsabile pentru realizarea acestora4
&? termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munc; privind realizarea m;surilor prev;zute la lit. s64
!? num;rul de exemplare n care s3a ncheiat procesulverbal de cercetare 9i repartizarea acestora4
/? numele 9i semn;tura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea4
J? avizul inspectorului39ef ad!unct securitate 9i s;n;tate n munc;4 numai pentru evenimentele cercetate de c;tre inspectoratul
teritorial de munc; sau -nspec:ia /uncii, conform competen:elor.
=? viza inspectorului39ef/inspectorului general de stat. numai pentru evenimentele cercetate de c;tre
inspectoratul teritorial de munc; sau -nspec:ia /uncii, conform competen:elor.
n cazul accidentelor cu 026, procesul-verbal de cercetare se va !nc(eia cu capitolul prevzut la art.
1,; lit. <), care va fi numit =9iza anga$atorului=.

3. Cer%e&area e/enimentelor se va finaliza cu ntocmirea unui dosar, care va cuprinde8
1. opisul actelor aflate n dosar4
2. procesul3verbal de cercetare4
Pag. &' / 56
3. nota de constatare la fa:a locului, ncheiat; imediat dup; producerea evenimentului de c;tre
inspectorul de munc;, n cazul evenimentelor care se cerceteaz; de c;tre inspectoratul
teritorial de munc;/-nspec:ia /uncii, conform competen:elor, sau de c;tre lucr;torul
desemnat/serviciile de prevenire 9i protec:ie, n cazul evenimentelor a c;ror cercetare intr; n
competen:a anga!atorului, 9i semnat; de c;tre anga!ator/reprezentantul s;u legal, care va
cuprinde preciz;ri cum ar fi pozi:ia victimei, existen:a sau inexisten:a echipamentului individual
de protec:ie, starea echipamentelor de munc;, modul n care func:ionau dispozitivele de
protec:ie, nchiderea fi9ei individuale de instructa! prin barare 9i semn;tur;, ridicarea de
documente sau prelevarea de probe4
4. schi:e 9i fotografii referitoare la eveniment4
5. declara:iile accidenta:ilor, n cazul evenimentului urmat de incapacitate temporar; de munc;
sau de invaliditate4
6. declara:iile martorilor 9i ale oric;ror persoane care pot contribui la elucidarea mpre!ur;rilor 9i a
cauzelor reale ale producerii evenimentului4
7. copii ale actelor 9i documentelor necesare pentru elucidarea mpre!ur;rilor 9i a cauzelor reale
ale evenimentului4
8. copii ale certificatului constatator sau oric;ror alte autoriza:ii n baza c;rora anga!atorul 9i
desf;9oar; activitatea4
9. copii ale fi9ei de expunere la riscuri profesionale 9i ale fi9ei de aptitudine, ntocmite conform legii4
10. copii ale contractelor individuale de munc; ale victimelor4
11. copii ale fi9elor de instruire individual; n domeniul securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munc; ale
victimelor4 n caz de deces aceste fi9e se vor anexa n original4
12. concluziile raportului de constatare medico3legal;, n cazul accidentului mortal4
13. copie a hot;rrii !udec;tore9ti prin care se declar; decesul, n cazul persoanelor date
disp;rute4
14. copie a certificatelor de concediu medical, n cazul accidentului urmat de incapacitate
temporar; de munc;4
15. copie a deciziei de ncadrare ntr3un grad de invaliditate, n cazul accidentului urmat de
invaliditate4
16. actul emis de unitatea sanitar; care a acordat asisten:a medical; de urgen:;, din care s;
rezulte data, ora cnd accidentatul s3a prezentat pentru consulta:ie 9i diagnosticul, n cazul
accidentelor de traseu4
17. copie a procesului3verbal de cercetare la fa:a locului, ncheiat de serviciile poli:iei rutiere, n
cazul accidentelor de circula:ie pe drumurile publice.
(osarul va mai cuprinde, dup; caz, orice alte acte 9i documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi8
1. copie a autoriza:iei, n cazul n care victima desf;9ura o activitate care necesita autorizare4
2. copie a diplomei, adeverin:ei sau certificatului de calificare a victimei4
3. acte de expertiz; tehnic;, ntocmite cu ocazia cercet;rii evenimentului4
4. acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care s; se poat; stabili locul, data 9i ora
producerii evenimentului sau s; se poat; !ustifica prezen:a victimei la locul, ora 9i data
producerii evenimentului4
5. documente din care s; rezulte c; accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu4
6. coresponden:a cu alte institu:ii/unit;:i n vederea ob:inerii actelor solicitate4
7. adresele de prelungire a termenelor de cercetare, n conformitate cu art. 1% alin. 56 9i 5&64
8. actul medical emis de unitatea sanitar; care a acordat asisten:; medical; de urgen:;, din care
s; rezulte diagnosticul la internare 9i/sau externare4
9. procesul3verbal ncheiat dup; producerea evenimentului, n condi:iile prev;zute la art. 1114
Pag. && / 56
10. formularul pentru nregistrarea accidentului de munc;, denumit n continuare ?-2/, aprobat
prin ordin al ministrului muncii, solidarit;:ii sociale 9i familiei.
D,$ar!" de %er%e&are a e/eni+en&!"!i &re1!ie $' *nde."inea$%' !r+'&,are"e %,ndi(ii8
1. filele dosarului s; fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de
membrii comisiei de cercetare, numit; de anga!ator, 9i 9tampilate cu 9tampila inspectoratului
sau a anga!atorului4
2. num;rul total de file con:inut de dosarul de cercetare 9i num;rul de file pentru fiecare
document anexat la dosar s; fie men:ionate n opis4
3. fiecare document, cu excep:ia procesului3verbal de cercetare, s; fie identificat n dosarul de
cercetare ca anex;4
4. paginile 9i spa:iile albe s; fie barate4
5. schi:ele referitoare la eveniment, anexate la dosar, s; fie nso:ite de explica:ii4
6. fotografiile referitoare la eveniment s; fie clare 9i nso:ite de explica:ii4
7. formularul pentru declara:ie s; fie conform modelului prev;zut n anexa nr. 1&4
8. declara:iile aflate la dosar s; fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate
scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul 9i semnate de c;tre inspectorul care a
efectuat cercetarea sau de c;tre unul dintre membrii comisiei de cercetare.
(osarul de cercetare, ntocmit de comisia numita de c;tre anga!ator, se nainteaz; pentru verificare 9i
avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza c;ruia s3a produs evenimentul, n termen de 5 zile
lucr;toare de la finalizarea cercet;rii.
-nspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza 9i va restitui dosarul n cel mult $ zile
lucr;toare de la data primirii.
(osarul va fi nso:it de avizul inspectoratului teritorial de munca.
Dn cazul n care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuat;
corespunz;tor, poate dispune completarea dosarului 9i/sau refacerea procesului3verbal de cercetare,
dup; caz.
+omisia de cercetare va completa dosarul 9i va ntocmi procesul3verbal de cercetare n termen de 5
zile lucr;toare de la data primirii dosarului.
Dn cazul evenimentelor care nu au fost comunicate 9i cercetate, dar persoana v;t;mat; prezint; un
certificat medical cu cod Laccident de muncaL, anga!atorul care 9i3a asumat atribu:iile n domeniul
securit;:ii 9i s;n;t;:ii n munca/lucr;torul desemnat/serviciul intern de prevenire 9i protec:ie/serviciul
extern de prevenire 9i protec:ie va solicita acesteia o declara:ie scris; privind modul 9i mpre!ur;rile n
care s3a produs evenimentul
E/iden&a a%%iden&e",r de +!n%a )i a in%iden&e",r .eri%!",a$e
Dn baza procesului3verbal de cercetare ntocmit de persoanele mputernicite prin lege, anga!atorul la
care se nregistreaz; accidentul va completa ?-2/.
?-2/ se completeaz; pentru fiecare persoana accidentata n cte & exemplare care se nainteaz;
spre avizare dup; cum urmeaz;8
a6 inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare ntocmit de comisia
anga!atorului, n termen de ' zile lucr;toare de la primirea avizului4
b6 inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, n termen de ' zile lucr;toare de la
primirea procesului3verbal de cercetare.
2nga!atorul va tine evidenta evenimentelor n urmatoarele registre8
a6 1egistrul unic de evidenta a accidentatilor n munca4
b6 1egistrul unic de evidenta a incidentelor periculoase4
c6 1egistrul unic de evidenta a accidentelor u9oare4
Pag. &5 / 56
d6 1egistrul unic de evidenta a accidentatilor n munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai
mare de ' zile de lucru.
1egistrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
-ndicatori specifici de securitate
2ctivitatea de protec:ie a muncii are un sistem de indicatori specifici n baza c;rora se poate
aprecia eficien:a activit;:ii precum 9i gradul de periculozitate a muncii.
-ndicatorii specifici activit;:ii de protec:ie a muncii se pot grupa n dou; categorii8
1. indicatori exprima:i n m;rimi absolute
a6 num;rul total de victime nregistrat n perioada de raportare4
b6 num;rul total de accidenta:i care au ncheiat perioada de incapacitate n perioada analizat;,
indiferent dac; evenimentul s3a produs n aceea9i perioad; sau n perioade anterioare. /odul prin
care accidenta:ii pot ncheia perioada de incapacitate8
prin reluarea activit;:ii4
prin deces, dup; ce au cumulat un anumit num;r de zile de incapacitate4
prin transformarea -7/, n incapacitate permanent;, respectiv prin ncadrarea ntr3un grad de
invaliditate.
c6 num;rul total de zile de incapacitate temporar; de munc;, aferent persoanelor pentru care
urm;rile accidentelor s3au terminat n perioada de raportare4
d6 num;rul mediu de salaria:i.
indicatori exprima:i n m;rimi relative
a6 indicele de frecven:;4
1000
salariati de mediu numarul
i accidentat de total numarul
IF =
4
1000000
salariati de lucrate ore de total numarul
i accidentat de total numarul
IF =
b6 indicele de gravitate4
1000
salariati de mediu numarul
te incapacita de tice calendaris zile de total numarul
I =
4
1000000
salariati de lucrate ore de total numarul
te incapacita de tice calendaris zile de total numarul
I =
4
c6 indicele durat; medie4
raportare de perioada in tea incapacita terminat au care i accidentat de total numarul
te incapacita de tice calendaris zile de total numarul
I!"=
.
Pri+!" A7!&,r
/otto8 G(ac; nu po:i a!uta un accidentat s; tr;iasc;, m;car nu3l a!uta s; moar;F
Pri+!" a7!&,r I ACC I !" re$!$%i&arii
Primul a!utor acordat uneori chiar de nespecialisti reprezinta o metoda eficienta de salvare a vietii in
Pag. &6 / 56
situatii neprevazute 5accidente, traumatisme, stop cardio3respirator, coma6.
E&a.e a"e .ri+!"!i a7!&,r8
3 incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita/cu victima 5prin intrebari de genul8 ce s3a
intamplat cu dumneavoastraT, ma auzitiT cum va numitiT, ce va doareT6. <unt si situatii in care
victima nu poate vorbi din cauza traumelor provocate de accident, dar daca reactioneaza si raspunde
prin gesturi la intrebarile noastre, la atingeri sau la altfel de stimuli externi inseamna ca este
constienta.
3daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri inseamna ca nu
este constienta si atunci trebuie verificate imediat cele doua functii vitale8 respiratia 5daca victima
respira spontan6 si circulatia 5daca inima functioneaza = controlul pulsului8 la nivelul gatului 3 artera
carotida, la nivelul incheieturii mainii = artera radiala6.
+ea mai importanta metoda pentru a a!uta la salvarea vietii unui om este re$!$%i&area %ardi,-
re$.ira&,rie. 2ceasta este o tehnica de mare eficacitate, aplicabila si de persoanele care nu au studii
medicale. (e preferat 3 pentru realizarea corecta a tehnicii de resuscitare 3 ar fi ca in scoli, facultati,
institutii sa existe periodic scurte stagii de instruire pentru acordarea primului a!utor.
,ste bine sa se cunoasca faptul ca in caz de oprire a inimii, cel care acorda primul a!utor dispune
doar de ' = & minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. (upa & minute se considera ca hipoxia
cerebrala 5lipsa de oxigen la nivelul creierului6 duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul,
eventual salvat, intr3o fiinta pur vegetativa.
ACC-!" re$!$%i&arii<
1espectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale8
3 2. 2irUaH = ,liberarea cailor aeriene8 mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia
aerului ntre organism si mediul ncon!urator.
3 >. >reathing = 1espiratia8 procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de
carbon n aerul atmosferic.
3 +. +irculation. 3 +irculatia8 circulatia sngelui prin organism.
A. AirJaK. = ,liberarea cailor aeriene
,liberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una
dintre mini pe fruntea pacientului 5astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a
putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.6 Dn acelasi timp cu doua degete de
la mna cealalta ridicati barbia victimei. Dn cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa3i cada n
spate spre faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare.
?acnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene.
,liberati gtul de eventualele haine strnse. Dndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura.
2ceasta poate fi8 dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. @u pierdeti timpul cautnd
obstructii ascunse.
C. Crea&:ing = 1espiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Aa
aplecati asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele
respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati
miscarile pieptului
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei 2<+B.727-, <-/7-7- <- A,(,7- timp de
minimum 531% secunde.
C. Cir%!"a&i,n 3 +irculatia
+irculatia este realizata de cord. ,valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se
poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii
gtului si marul lui 2dam. (egetele aratator si mi!lociu localizeaza marul lui 2dam si vor aluneca
Pag. &$ / 56
lateral pe gt pna se simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale
gtului, dar niciodata n acelasi timp. 2ceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea
respiratiei, de asemenea timp de 531% secunde. Dn urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem
confrunta cu una din situatiile descrise in continuare8
Vi%&i+a n! re$.ira $i n! are .!"$<
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la *61 solicitnd a!utorul echipei
medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio3
pulmonara. (aca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi a!utor
profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. ,le se executa succesiv.
Dn cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masa! cardiac trebuie sa fie de 815,
acest lucru repetndu3se timp de un minut
Dn cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 185. <e executa 1% cicluri
dupa care se face reevaluarea pacientului.
?iecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.
2e(nica ventilatiei artificiale
Dngenuncheati lnga pacient. +u capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa
cu o mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. -nspirati profund aer,
aseaza3ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 3' secunde. Dn acelasi timp se verifica
daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .
?iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. 7ineti capul n
hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului
sa revina. Aolumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.
2e(nica masa$ului cardiac e'tern
+u victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea
inferioara a sternului. (egetul inelar merge de3a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid
5locul de ntlnire a coastelor6. .a acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv
degetul mi!lociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua
degete plasate pe piept, aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile toracice.
Dngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar,
pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid 5locul de ntlnire a
coastelor6. 2!ungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid,asezati degetul mi!lociu si aratator lnga el,
apoi asezati podul palmei celeilalte mini,acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.
2sezati cealalta mna 5cea cu care am reperat apendicele xifoid6, peste mna situata pe stern
fara ca degetele sa se spri!ine pe torace.
+u coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de
aproximativ &35 cm 5numarnd cu voce tare, si 1 si si ' si & si 5VV6. ?recventa compresiunilor externe
trebuie sa fie de )%31%%/min.
Vi%&i+a n! re$.ira dar are .!"$<
Dn acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 1% ventilatii artificiale
Pag. &) / 56
dupa care vom anunta *61 solicitnd a!utor medical calificat. @e rentoarcem, reevaluam starea
pacientului si vom actiona n functie de ceea ce vom constata. Dn cazul n care situatia va fi
nemodificata vom continua ventilatia pacientului verificnd periodic pulsul pacientului.
Vi%&i+a re$.ira $i are .!"$<
(aca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de
siguranta. -ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea
barbiei. . 2sezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar
antebratul se ndoaie n sus. Aom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe
obrazul victimei.
<e ridica genunchiul 5 cel opus fata de salvator6 victimei, tragndu3l n sus si mentinnd piciorul
pe pamnt. +u o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul
pacientului. Dl vom ntoarce lateral spre salvator4 ne asiguram ca se spri!ina pe genunchi si pe cot,
rearan!am capul n hiperextensie si deschidem gura.
2nuntam la *61 solicitnd a!utor medical calificat. @e rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia
si supraveghem pacientul pna la sosirea echipa!ului medical.
Primul a!utor este asisten:a medical; de urgen:; aplicat; la locul accidentului. Primul a!utor este
necesar pentru a mic9ora riscurile accidentatului 5a evita agravarea st;rii lui6 9i a face posibil
transportul acestuia. Dn general primul a!utor este simptomatic, adic; trateaz; simptomele
accidentatului 5dureri, stare de incon9tien:;, snger;ri, absen:a pulsului etc.6 9i nu cauzele lor
5tratament etiologic6. <copul s;u este de a asigura supravie:uirea, a evita complica:iile 9i de a scurta
timpul de vindecare.
<alvatorul trebuie s; nu 9i dep;9easc; niciodat; nivelul cuno9tin:elor, deoarece poate agrava starea
accidentatului. 0bliga:ia primar; a salvatorului este s; stabilizeze starea accidentatului, astfel nct
acesta s; poat; fi transportat cu riscuri minime c;tre punctul cel mai apropiat unde poate primi
asisten:; medical; de specialitate. 0rice alt; ac:iune se afl; n plan secundar. /oralul accidentatului
trebuie sus:inut pe tot parcursul ac:iunii de salvare. @u avem voie n nici o situa:ie s; repro9;m unui
accidentat c; a fost necesar s; l salv;m. Pe durata transportului starea accidentatului trebuie
supravegheat; n permanen:;4 pn; n momentul n care acesta este preluat de medicii speciali9ti
responsabilitatea apar:ine salvatorului. 2cesta din urm; trebuie s; fie capabil de autocontrol 9i s;
aib; capacit;:i organizatorice.
E&a.e"e .ri+!"!i a7!&,r $!n&<
-. S%,a&erea a%%iden&a&!"!i din +edi!" *n %are $-a .r,d!$ a%%iden&!" 2cest lucru nu este
ntotdeauna posibil.
--. Lnde.'r&area %!ri,)i",r trebuie avut; n vedere pe toat; durata ac:iunii. -deal ar fi s; avem cel
pu:in un colaborator care s; fac; acest lucru..
---. E=a+inarea a%%iden&a&!"!i se face cu foarte mult; blnde:e, pe ct posibil f;r; a3l mi9ca.
<e controleaz;8 pulsul 5la ncheietura minii, la carotid; sau artera femural;6
Pag. &* / 56
re$.ira(ia 5de obicei se aude sau se simte n ureche4
eventual se poate folosi o oglind; rece, care se abure9te6
re;"e=!" .!.i"ar
(ac; nu se constat; semne vitale se ncerc;, n cazul n care exist; 9anse de reu9it; 5a trecut foarte
pu:in timp 3 de ordinul minutelor 3 de la ncetarea activit;:ii cardiace6, re$!$%i&area 5masa! cardiac 9i
respira:ie artificial;6. Dn caz de insucces sau inutilitate evident; accidentatul trebuie l;sat exact a9a
cum l3am g;sit, pentru ca procuratura s; poat; eventual ntocmi actele de deces.
(ac; accidentatul are puls 9i respira:ie, se verific; $&area de %,n)&ien(' 5numele, data de azi etc.6.
Dn caz afirmativ, se stabilesc condi:iile accidentului 5ce a p;:itT unde l doareT6, pentru a stabili
leziunile posibile.
Dn continuare se stabilesc leziunile existente8
:e+,ragii"e externe sunt vizibile. +ele interne pot apare n
craniu, torace sau abdomen 9i sunt de obicei nso:ite de
v;n;t;i sau pl;gi. .ocul respectiv se durific; din cauza
sngelui care curge n interior. Dn cazul hemoragiilor interne
craniene, deosebit de periculoase, accidentatul devine palid
9i 9i poate pierde cuno9tin:a
;ra%&!ri"e se pot identifica prin palparea cu blnde:e
5aten:ieN6 a ntregului corp. (ac; accidentatul este c;zut pe
spate, este desc;l:at 9i se trece un ac peste talp;. (ac; nu
simte nimic, avem de a face cu o fractur; de coloan;.
-A. A%,rdarea .ri+!"!i a7!&,r va fi aprofundat; pentru fiecare caz n parte n continuare
A. An!n(area !n!i .,$& +edi%a" de nivel ct mai nalt. 7oate spitalele, autosanitarele, echipele
de salvamont, salvamar etc. folosesc o frecven:; radio Gde salvareF
A-. 6rgani8area )i e;e%&!area &ran$.,r&!"!i c;tre postul medical
A--. S!.ra/eg:erea .er+anen&' a%%iden&a&!"!i, care trebuie transportat pe targ; cu capul
nainte, pentru ca salvatorul care st; n spate s; poat; observa orice modificare ap;rut;
P"'gi"e pot fi cauzate de factori mecanici 5mu9c;turi, t;ieturi, ros;turi6, termici 5arsuri 9i deger;turi6
sau c(imici 5pl;gi produse de baze 9i acizi6. Dn toate cazurile se execut; &,a"e&a ."'gii, care const;
n8
Dega7area ."'gii de (aine 5ra:ional; 3 nu se taie haine acolo unde nu este neap;rat
necesar6 sau pr 5prin t;iere n smocuri care vor fi apucate individual, pentru a nu c;dea
fire n plag;, dinspre plag; c;tre exterior6. Bmezirea p;rului a!ut; foarte mult.
De8in;e%&area in$&r!+en&ar!"!i se poate face prin cltire cu dezinfectant foarte
puternic 5alcool6, fierbere minimum '% de minute sau flambare
De8in;e%&area +4ini",r $a"/a&,r!"!i se face prin sp;lare cu ap; 9i s;pun de 3' ori,
f;r; a 9terge minile pe prosop 5este o surs; de infec:ie6, apoi minile se cl;tesc cu
Pag. 5% / 56
alcool 9i se usuc; prin scuturare. (in acest moment salvatorul va atinge numai obiecte
sterilizate.
C!r'(area ."'gii se face n ' etape8
se cur;:; pielea din !urul pl;gii cu un tampon de tifon nmuiat n ap; cu s;pun
se cur;t; plaga cu un tampon de tifon 5niciodat; vat; 3 poate l;sa scame n plag;6
nmuiat n dezinfectant slab 5ap; oxigenat;, rivanol6. <p;larea se face din interior spre
exterior
extragerea corpurilor str;ine. +orpurile mari 5pietricele, ace6 se scot cu o penset;, cele
mici sau sf;rmicioase 5scame, p;mnt6 cu a!utorul lichidelor 5ap; oxigenat; din
abunden:;, !et de ap; cu o sering;, dintr3o pung; de plastic g;urit; etc.6. ,xist; pastile
5Perogen6 care se dizolv; n ap;, rezultnd ap; oxigenat;
De8in;e%&area ."'gii se face cu un tampon de tifon mbibat n dezinfectant. /ai nti se
dezinfecteaz; pielea din !urul pl;gii cu un dezinfectant tare 5alcool, iod6, apoi plaga cu
un dezinfectant slab 5rivanol, ap; oxigenat;, mentol6. Plaga se dezinfecteaz; prin
turnare, n cel mai r;u caz prin tamponare. 2ten:ie 3 niciodat; nu se aduce plaga n
contact cu dezinfectan:i tari, ace9tia provocnd necroza 5GardereaF6 :esuturilorN
A%,.erirea ."'gii se face cu buc;:i de pansament steril. (ac; dimensiunile
compreselor nu sunt suficiente pentru a acoperi ntreaga plag;, se pun mai multe
comprese, dar nu al;turate, ci suprapuse pe 1/&31/' din suprafa:;. (ac; hemoragia
str;bate stratul de pansament, se mai adaug; straturi. (up; &35 straturi se poate pune
un strat gros de vat; care s; absoarb; sngele.

Pan$area se face cu fa9; steril;, fiecare zon; a corpului n mod diferit. 7otu9i ma!oritatea acestor
zone pot fi aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele conice exist; elemente comune de
pansare
a. rola de fa9; se apuc; cu mna dreapt;, cap;tul fa9ei cu mna stng;
b. rola se :ine sub planul fa9ei
Pansarea ncepe n zona sub:ire a trunchiului de con, sub plag;, cu '3& ture de fixare, mai strnse
516. 2poi se merge pe diagonal; n sus 56, iar deasupra pl;gii se nf;9oar; din nou '3& ture de fixare
5'6. Dn continuare se coboar; din nou c;tre partea de sub plag;, tot pe diagonal; 5&6. Kos se mai
nf;9oar; 3' ture de fixare 556, apoi se fixeaz; pansamentul fie cu leucoplast sau un ac de siguran:;,
fie despicnd fa9a 9i f;cnd un nod 5aten:ie, nici prea strns, nici prea larg, n nici un caz pe plag;N6
Pag. 51 / 56

In;e%(ia
<e consider; c; orice plag; este infectat;. (ac; dezinfectarea nu se face sau se face incorect, apare
infec:ia. 2ceasta poate apare 9i n cazul n care pansarea a fost f;cut; corect, dar pansamentul nu a
fost schimbat un timp ndelungat. (in acest motiv pansamentul trebuie schimbat cel pu:it o dat; pe zi,
n cazuri extreme la dou; zile.
Dn cel mult & de ore de la declan9area infec:iei, zona afectat; se nro9e9te, devine mai cald;, pot
apare dureri atenuate sau n:ep;turi. Dn acest stadiu pericolul nu este mare, dar trebuie ac:ionat ct
mai rapid pentru ca starea accidentatului s; nu se agraveze.
Dntr3o prim; etap; se reface pansamentul 9i toaleta pl;gii, cur;:nd puroiul ca pe un corp str;in. <e
aplic; un unguent antibiotic sau dezinfectan:i slabi 5infuziile de p;tlagin;, mu9e:el sau ment; sunt
foarte buneN6. (ac; nu se observ; o stagnare a infec:iei, se mai deschide pu:in plaga pentru a
p;trunde mai adnc 9i se repet; procedura. Dn cazul unei st;ri febrile, situa:ie n care accidentatul se
afl; de!a n pericol 5este primul pas spre septicemie 3 infec:ia se generalizeaz;6, se administreaz;
antibiotice 5penicilin;, tetraciclin;6 pastile apoi cte una la 6 ore. (ac; dup; 1 ore nu apare
stagnarea se administreaz; o pastil; la & ore 9i se organizeaz; transportul de urgen:; c;tre cel mai
apropiat spital.
<e recomand; aplicarea de comprese reci n zona infec:iei, procesul de infectare fiind astfel ncetinit.
2e+,ragii"e
a. :e+,ragii"e in&erne se manifest; prin dureri n zona pl;gii, paloare 5fa:a 9i/sau extremit;:ile
membrelor sunt palide 9i reci6, ame:eli. 2ten:ie ns;, acelea9i simptome pot apare 9i din cauza
hipotensiunii sau lipsei de calciu. <e aplic; comprese reci pe locul hemoragiei 9i se
organizeaz; transportul ct mai urgent, ntr3o pozi:ie care s; mic9oreze aportul de snge c;tre
zona lezat;.
b. :e+,ragii"e in&erne %! +ani;e$&'ri e=&erne sunt cauzate de leziuni interne, dar sngele iese
n afara corpului prin orificii naturale 5nas, gur; etc.6. <e ac:ioneaz; ca 9i n cazul hemoragiilor
interne. Dn cazul snger;rilor pe gur; se poate nghi:i ap; rece sau ghea:;, iar n cazul
hemoragiilor nazale se pot aplica tampoane n n;ri.
c. :e+,ragii"e e=&erne pot fi arteriale 5sngele provine dintr3o arter;, este ro9u aprins, :9ne9te
cu presiune sau pulsnd6 sau venoase 5sngele provine dintr3o ven;, este ro9u nchis 9i curge
continuu6. 7ratamentul const; n oprirea hemoragiei 9i eventual administrarea de analgezice
6.rirea :e+,ragiei se poate face prin compresie digital; 5pentru scurt; durat;6, pansament
compresiv 5legat strns6 sau garou. 2cesta din urm; poate fi un tub de cauciuc, un 9nur, o curea etc.
Pag. 5 / 56
#aroul se aplic; deasupra pl;gii n cazul hemoragiilor arteriale 9i sub
plag; n cazul celor venoase, astfel nct s; mpiedice a!ungerea sngelui
la plag;. .a fiecare 153% de minute garoul trebuie sl;bit obligatoriu pentru
cteva minute, pentru a permite irigarea zonei respective cu snge, n caz contrar ap;rnd necroza
5:esuturile, lipsite de oxigen, mor6. #aroul trebuie scos definitiv dup; & ore, n cel mai r;u caz 6 ore.
Pentru ca to:i salvatorii s; poat; :ine cont de acest lucru, pe obrazul accidentatului se scrie cu past;
ora 9i minutul aplic;rii garoului.
Dn cazul unor vase de snge importante se poate aplica un garou compresiv 3 n punctul de compresie
se aplic; un corp dur, de dimensiunile unui dop, nvelit n mai multe straturi de fa9;, care s; preseze
vasul, iar peste el un pansament legat strns.
"emoragiile foarte puternice, cu pierderi masive de snge, pot duce la starea de com;, deoarece
creierul nu mai este irigat suficient. Dn acest caz, ca o ultim; solu:ie, se poate aplica a!&,&ran$;!8ia.
2ccidentatul este culcat cu picioarele mai sus dect capul 9i cu minile ridicate, astfel nct sngele
s; curg; c;tre creier.
Le8i!ni"e &er+i%e
1. Deger'&!ri"e sunt provocate de expunerea local; a :esuturilor la temperaturi negative 9i
favorizate de stn!enirea circula:iei sngelui, umezeal; 5haine ude6 9i contactul cu suprafe:e
metalice 5inele, cercei, br;:;ri etc.6. ,xist; ' grade de gravitate a deger;turilor8
-. Por:iunea afectat; devine alb;, u9or inflamat;, se pierde mobilitatea articula:iilor,
sensibilitatea local;. <egmentul respectiv trebuie izolat de frig 5cu m;nu9i, fular, c;ciul;,
ciorap de ln; etc.6, dup; care trebuie nc;lzit lent la temperatura camerei. Pe durata
renc;lzirii apar dureri 9i mnc;rimi. +u ct nc;lzirea este mai lent;, cu att durerile
sunt mai mici. <e poate masa locul cu un corp foarte moale, n nici un caz cu z;pad;N
--. <unt afectate straturi mai profunde ale :esuturilor, culoarea este u9or alb;struie. .a
renc;lzire durerile sunt foarte mari, por:iunea se nro9e9te, apoi se nvine:e9te. <e
aplic; acela9i tratament.
---. ?orm; foarte grav;, sunt afectate zone mari ale :esuturilor, care sunt lipsite de oxigen 9i
materie nutritiv; un timp ndelungat. Cona afectat; se nnegre9te 9i apare cangrena. Dn
acest caz membrul afectat trebuie amputat
. Ar$!ri"e sunt provocate de expunerea la temperaturi nalte. Primul pas const; n ndep;rtarea
hainelor 9i obiectelor care conserv; c;ldura. 2poi peste zona afectat; se toarn; ap; rece timp
de cel pu:in zece minute, pn; cnd durerea nu mai reapare atunci cnd nu se mai toarn; ap;.
Plaga nu se trateaz; n nici un fel, doar se panseaz; steril. >;9icile nu trebuie sparte niciodat;.
Dn cazul arsurilor produse de lichide sau gaze fierbin:i se va bea ap; rece cu nghi:ituri mici.
Ar$!ri"e %:i+i%e se vor cl;ti cu mult; ap;. @u ncerca:i niciodat; s; neutraliza:i substan:a care a
produs arsura cu alte substan:e. <e procedeaz; apoi ca 9i n cazul arsurilor termice.
2i.,&er+ia este un fenomen care apare n cazul expunerii corpului uman la temperaturi sc;zute 5nu
neap;rat negativeN6. 0rganismul, ncerc;nd s; prote!eze organele vitale de temperatura sc;zut;,
reduce circula:ia sngelui n zonele periferice ale corpului. <imptomele sunt ame&eal, somnolen&,
lips de energie "i voin&, incoeren&. Dn ultimele momente controlul reflex asupra circula:iei se pierde,
capilarele se redeschid 9i apare o senza:ie de c;ldur;, avnd loc a9a3numita moarte alb.
Pag. 5' / 56
2ccidentatul trebuie izolat termic ct mai bine, nvelit n haine groase, p;turi, saci de dormit etc. 5nu
acoperitN6, mi9cndu3l ct mai lent. /i9c;rile bru9te pot antrena circula:ia sangvin;, sngele rece de la
periferie a!ungnd astfel la organele interne 9i producnd moartea. (in acela9i motiv accidentatul nu
trebuie n nici un caz masatN 2cesta trebuie transportat ntr3o nc;pere cu temperatur; normal; 5%3
'%W+6 9i nc;lzit treptat din interior spre exterior prin administrarea de b;uturi calde 9i dulci,
nealcoolizate. "ipotermia este favorizat; de disipatorii de c;ldur; 5haine ude, ap;6.
9ra%&!ri"e pot fi !nc(ise sau desc(ise. Dn al doilea caz osul rupt a rupt :esuturile ncon!ur;toare 9i a
ie9it n afara corpului, complicnd astfel situa:ia, deoarece pot fi lezate vase sangvine importante sau
nervi. ?racturile, dac; nu sunt deschise 9i, deci, vizibile, se pot identifica prin palparea u9oar; a
corpului accidentatului, n special n locurile n care acesta simte dureri puternice. <e administreaz;
analgezice 5calmante6 9i se imobilizeaz. Dn cazul fracturilor deschise se efectueaz; mai nti
(emostaza 5oprirea snger;rii6 9i toaleta pl;gii.
Bneori poate apare doar ;i$!rarea osului n urma lovirii sau solicit;rii anormale. (urerea este foarte
localizat; iar membrul afectat nu poate fi folosit. <e intervine ca 9i n cazul fracturilor.
ATEN!E" @iciodat; nu trebuie ncercat; n cadrul primului a!utor reducerea fracturii 5rea9ezarea
oaselor n pozi:ia natural;6, deoarece un nespecialist poate astfel produce leziuni suplimentareN
I+,1i"i8area ;ra%&!ri",r
Pentru imobilizare se folosesc obiecte de o construc:ie special;, numite atele, care pot fi ns;
improvizate 5scnduri, crengi, tabl; etc.6. <e imobilizeaz; ambele capete ale osului rupt. ,xtremit;:ile
membrului imobilizat trebuie l;sate libere pentru a putea observa orice schimbare 5umflare, paloare6
care ar putea indica o imobilizare incorect;, care stn!ene9te circula:ia sngelui 5vezi gar,!6.
+apetele osului, ca 9i atelele, trebuire nvelite n materiale moi 5vat;, prosop etc.6. -mobilizarea este
specific; pentru fiecare tip de fractur; n parte 9i trebuie nv;:at; prin exerci:ii practice. Dn general se
folosesc cte dou; atele, pe ambele p;r:i ale membrului afectat. Dn cazuri extreme un picior se poate
imobiliza legndu3l de cel;lalt iar un bra: prin legarea de corp.
A"&e a;e%(i!ni a"e a.ara&!"!i ",%,-+,&,r
C4r%eii sunt ni9te contrac:ii involuntare, dureroase, ale mu9chilor, cauzate de lipsa de calciu 9i
favorizate de frig, umezeal; 9i efort. <e relaxeaz; membrul n cauz;, se administreaz; calciu
gluconic, se maseaz; u9or locul 9i se fere9te de frig 9i umezeal;.
Ln&inderi"e de mu9chi, ligamente sau tendoane sunt produse de solicitarea anormal; a elementului
respectiv 9i favorizate de lipsa de calciu, de antrenament sau o nc;lzire necorespunz;toare. 2par
dureri surde n locul afectat. <e administreaz; vasodilatatoare, antiinflamatoare, se aplic; comprese
reci 9i se imobilizeaz;. .a solicit;ri mari poate apare chiar r!.&!ra elementului n cauz;, identificabil;
prin palpare 9i caracterizat; de o durere puternic;. Dn acest caz membrul afectat trebuie :inut n
repaos.
En&,r$e"e apar la solicitarea anormal; a unei ncheieturi, care se umfl; 9i devine dureroas;. <e
administreaz; analgezice 9i antiinflamatorii, se aplic; comprese 9i se imobilizeaz;. Bneori, la solicit;ri
mai puternice, poate apare "!=a(ia, oasele deplasndu3se unul fa:; de cel;lalt 9i ie9ind din articula:ie.
-nterven:ia este identic;.
Pag. 5& / 56
PRIMUL AFUT6R IN CAB DE ELECTR6CUTARE
2ccidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin
corpul uman sau datorita producerii unui arc electric.
7esuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera
principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta
o rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda.
C,n$e%in&e"e a%%iden&e",r e"e%&ri%e .,& ;i /aria&e<
sindroame cardio3vasculare 5tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc6. (e exemplu este
suficienta o descarcare cu intensitatea de 1% amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac4
sindroame respiratorii 5insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax64
sindroame neurologice 5convulsii, paralizii, tulburari de comportament64
arsuri 5la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.6
Bneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi nsotite
si de patologie asociata de obicei traumatica 5fracturi, plagi6.
Pri+!" a7!&,r *n %a8 de e"e%&r,%!&are
+onduita de urmat n cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori8
Arsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate4 de exemplu, copiii au rezistenta la
nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele n vrsta care au
afectiuni cardiace sunt mult mai expuse n cazul unui accident4
7impul scurs pna cnd persoana a primit asistenta medicala4 reanimarea trebuie ntreprinsa
ct mai rapid posibil 5n primele 5 minute64
7ensiunea si intensitatea curentului electric4 un curent de intensitate mare produs de tensiuni
nalte poate carboniza tesuturile n locurile unde rezistenta este cea mai mare4
#radul de umiditate n mediul incon!urator, acesta fiind un bun conducator de electricitate.
,ste obligatoriu ca orice manevra de prim a!utor sa fie precedata de ntreruperea sursei de curent,
nerespectarea acestei cerinte prezentnd risc vital pentru salvator. +nd acest lucru este imposibil,
victima trebuie ndepartata cu a!utorul unui lemn, avnd gri!a sa punem sub propriile picioare un
obiect uscat.
(upa aceea se urmeaza una dintre variante8
- Da%a .a%ien&!" e$&e %,n$&ien&< se pozitioneaza pe o parte, se nveleste cu o patura sau cu
folia termoizolanta din trusa de prim3a!utor, se panseaza steril arsurile cutanate si se
imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca
pentru evaluare si continuarea terapiei4
- Da%a .a%ien&!" e$&e in%,n$&ien& $i .re8in&a "i.$a re$.ira&iei $.,n&ane $i a .!"$!"!i "a
%ar,&ide se ncepe resuscitarea cardio3respiratorie8 masa! cardiac extern si respiratie gura la
gura 55 compresii pe torace alternativ cu respiratii gura la gura6, care nu se va ntrerupe pna
la sosirea unui echipa! dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale
5ambulanta de reanimare6.
- Da%a .a%ien&!" .re8in&a re$.ira&ie $.,n&ana $i .!"$, se pozitioneaza pe o parte sau n
Pag. 55 / 56
pozitia laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot
timpul activitatea respiratorie si cardiaca.
I+.,r&an& de re&in!&
In genera" &en$i!ni"e +ari .r,d!% ar$!ri iar in&en$i&a&i"e +ari .r,d!% &!"1!rari
%ardia%e-ne!r,",gi%eM
2rsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice4
#ravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu
prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea 5risc de moarte fetala64
2rsurile interne urmeaza n general traiectele vasculo3nervoase si nu pot fi evaluate ca si
consecinte imediat4
7rasnetul asociaza ntotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism
5LarsuraL retinei prin intensitate luminoasa foarte mare64
,ste o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul accidentului sau lasat sa plece la
domiciliu fara o evaluare completa intr3o unitate spitaliceasca.
Pag. 56 / 56