Schimbări demografice în Uniunea Europeană

în ultimele decenii
rolul noilor state membre în accentuarea acestor schimbări
 Uniunea Europeană (UE) și-a văzut populația crescând
substanțial – cu aproximativ un sfert în cele cinci decenii
și jumătate din 1960 – până la nivelul actual de peste 500
de milioane de oameni. Cu toate acestea, această populație
crește acum prea încet și se așteaptă să scadă pe termen
lung. Cu doar 6,9 % în prezent, UE reprezintă o proporție
în continuă scădere a populației mondiale; se estimează că
această proporție va scădea în continuare, până la doar 4,1
% până la sfârșitul acestui secol.
În timp ce UE se extinde din ce în ce mai mult, iar
prosperitatea economică a cetăţenilor săi creşte constant,
spectrul îmbătrânirii populaţiei începe să bântuie Europa.
Numărul copiilor scade din ce în ce mai mult, iar rezultatul
este periclitarea pieţei forţei de muncă şi a sistemelor de
sănătate şi de pensii. Statisticile demografice sunt
alarmante: populaţia Europei scade dramatic.
 Scăderea populației
• Potrivit unui studiu al Parlamentului European, se estimează că una din trei
regiuni va experimenta o scădere a populației în perioada 2008-2030. Potrivit
datelor Eurostat, scăderea populației poate fi observată în multe părți ale țărilor
baltice și nordice, dar și în Bulgaria, România, estul Germaniei, Portugalia,
Grecia, Spania, Italia, Croația și regiunile centrale ale Franței. Cu toate acestea,
tendințele recente de migrație care provin din țările din afara UE au modificat
echilibrul demografic în diferite regiuni ale UE (de exemplu, o creștere a
populației din anumite regiuni germane și suedeze).
• Pot fi observate contraste demografice semnificative între nucleu și periferie,
atât în ​UE, cât și în statele membre ale UE. În ansamblu, tendințele arată că
există o concentrare în creștere a populației în anumite zone urbane (în special
orașele capitale) și o depopulare concomitentă a unor zone rurale, slab populate
și că totodata zonele de coastă (în cea mai mare parte din sudul Europei) au
înregistrat și o creștere a populației.
Politica de coeziune
• Rezoluția Parlamentului din 2018 privind consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale
în Uniunea Europeană sustine că eforturile de consolidare a politicii de coeziune necesită o atenție
sporită. Acesta subliniază importanța sprijinirii zonelor rurale în toată diversitatea lor, prin
evaluarea potențialului și încurajarea investițiilor în proiecte care susțin economiile locale,
asigurând totodată o mai bună conectivitate de transport si accesibilitate . Ea insistă să asiste aceste
zone pentru a face față provocărilor cu care se confruntă, și anume deșertificarea rurală; lipsa
oportunităților de muncă, a stimulentelor antreprenoriale și a locuințelor la prețuri accesibile;
pierderea populației; distrugerea comunităților din centrul orașului; și lipsa de asistență
medicală în anumite zone. Zonele urbane combină, pe de o parte, oportunități majore de creștere,
investiții și inovare și, pe de altă parte, diverse provocări de mediu, economice și sociale. Prin
urmare, sustine că riscul de sărăcie sau excluziune socială rămâne o provocare cheie. Rezoluția
solicită ca fondurile ESI să fie utilizate pentru a aborda provocările demografice (îmbătrânire,
pierderea populației, presiunea demografică, incapacitatea de a atrage sau reține capitalul uman
adecvat)
• Tendințe demografice în regiunile UE
Parlamentul subliniază necesitatea de a promova fermele mici și mijlocii de munte și rurale. În plus,
evidențiază importanța accesului universal la servicii publice și infrastructuri de înaltă calitate și la
prețuri accesibile. Acesta scoate in evidenta rolul semnificativ al politicilor de creare și de mentinere a
familiei și sprijină rolul pe care autoritățile locale/regionale ar trebui să-l joace pentru a aborda
provocările demografice. Subliniază că politica de coeziune ar trebui să promoveze angajabilitatea și
incluziunea femeilor și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită zonelor rurale care se confruntă cu
demografia.
O populație îmbătrânită
Ponderea celor cu vârsta peste 80 de ani aproape s-a dublat între 2001 și 2020

Populația din UE îmbătrânește și acest lucru poate fi văzut prin :

evoluția ponderii populației în vârstă
în 2020, 21 % din populație avea 65 de ani și peste, comparativ cu 16 % în 2001.
Privind mai specific grupul de vârstă peste 80 de ani, ponderea acestora a fost de
aproape 6 % în 2020, aproape dublu fata de cea de 3,4% în 2001 : Italia (23 %),
Grecia, Finlanda Portugalia, Germania și Bulgaria (toate 22 %) au avut cele mai mari
ponderi din totalul populatiei , în timp ce Irlanda (14 %) și Luxemburg (15 %) au avut
cele mai scăzute ponderi.

Vârsta medie a populației în UE: 44 de ani

O altă modalitate de analiză a îmbătrânirii societății în UE este prin analizarea 
mediana a vârsta populației. Vârsta medie a crescut în perioada 2001-2020 :
• 38 de ani în 2001
• 41 de ani în 2010
• 44 de ani în 2020
Mai multe femei decât bărbați
• Aproape 5 % mai multe femei decât bărbați în UE
La 1 ianuarie 2020, în UE erau 219 milioane de bărbați și 229 milioane de femei. Ceea ce înseamnă că erau 4.7 %
mai multe femei decât bărbați. Au fost mai multe femei decât bărbați în toate statele membre, cu excepția Maltei,
Luxemburgului, Suediei și Sloveniei. Cele mai mari rate s-au găsit în Letonia (cu 17 % mai multe femei decât
bărbați) și Lituania (cu 14 % mai mult).
• Creșterea speranței de viață de 3,7 ani între 2002 și 2019
Populația din UE îmbătrânește și un motiv este creșterea speranței de viață - populația trăiește din ce în ce mai mult.
Speranța de viață la naștere a crescut rapid în ultimul secol din cauza mai multor factori, inclusiv reducerea
mortalității infantile, creșterea nivelului de trai , stiluri de viață îmbunătățite și o educație mai bună, precum
și progrese în sănătate și medicină. În 2002, speranța de viață la naștere în UE era de 77,6 ani, valoare care a
crescut la 81,3 în 2019.
• Femeile trăiesc în medie cu 5,5 ani mai mult decât bărbații
Femeile trăiesc mai mult decât bărbații: în UE în 2019, speranța de viață la naștere pentru femei a fost de 84,0 ani și
78,5 pentru bărbați, o diferență de 5,5 ani.
În 2020, cea mai mare speranță de viață la naștere pentru femei a fost estimată în Franța (85,3 ani) iar cea mai mică
în Bulgaria (77,5 ani), iar in România (78,4).
Mame mai în vârstă
Vârsta femeilor la nașterea primului copil crescând la 29,4 ani
Vârsta mamelor din UE, aflate la prima naștere a crescut: în 2013, a fost de 28,8 ani;
aceasta a crescut în fiecare an până la 29,4 în 2019.

Mai puține nașteri

Nașterile scad…
De-a lungul anilor, numărul nașterilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant.
Din 2001, unde s-au înregistrat 4,4 milioane, au urmat reduceri anuale până în 2020
(4,0 milioane de nașteri). Portugalia și Italia au înregistrat între 2001 și 2020 scăderi
de 25 % în numărul de nașteri, în timp ce pe de altă parte s-au putut observa creșteri
de 20 % în Suedia, Cehia și Cipru.
 și numărul deceselor în creștere
În aceeași perioadă, numărul deceselor a crescut: au existat 4,2 milioane de decese în
UE în 2001 și 5,2 milioane în 2020, acesta din urmă reflectând impactul pandemiei
COVID-19 și reprezentând cel mai mare număr observat în ultimele cinci decade.
Malta, Spania, Italia, Cipru și Polonia au înregistrat creșteri ale numărului de decese
cu peste 30 % între 2001 și 2020, în timp ce, pe de altă parte, Estonia și Letonia au
înregistrat scăderi de 13 % și, respectiv, 15 %.
Impactul Covid asupra demografiei UE
• Populația Uniunii Europene a scăzut în anul 2020 cu 312 mii locuitori. S-ar putea
spune că nu este un numar prea important pentru o populație care la începutul anului
era de 447,3 milioane locuitori. Ceea ce este important nu poate fi însă subestimat :
declinul natural a depășit  1  milion de locuitori și numai migrația externă pozitivă de
827 mii persoane a contribuit la compensare și la acel declin total de numai 312 mii
locuitori.
• În contextul pandemiei, al închiderii frontierelor  și al marilor restricții de circulație,
ca și al crizei economice,  migrația externă pozitivă a fost în anul 2020 cu 40 la sută
mai mică. În cea mai severă perioadă a primului val, de la mijlocul lunii martie până
la jumătatea lunii mai 2020 s-au înregistrat peste 175 000 de decese. În 2021, rata
medie a mortalității a scăzut în primele două luni și a crescut din nou în următoarele
săptămâni din martie și aprilie 2021. Tendințele naționale au fost destul de variate în
întreaga UE.
• În pofida efectelor predominant negative ale pandemiei asupra mortalității, natalității
și migrației externe,  numărul populației a continuat să crească și în anul 2020 în  cele
mai multe dintre Statele Membre, în 8 dintre acestea a existat atât o creștere naturală a
populației, cât  și o migrație netă pozitivă:   Cipru, Danemarca, Franța, Irlanda,
Luxemburg, Malta, Olanda și Suedia. În alte 10, a existat o scădere naturală a
populației dar migrația externă netă pozitivă a depășit-o ca dimensiune și a asigurat un
progres al numărului  populației:  Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania,
Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania.
Tendințe demografice
Ponderea populației Europei
în lume este în scădere. Se
estimează că în 2070 va fi
de puțin sub 4 % din
populația lumii.
La nivelul UE, componența
familiilor este în schimbare:
doi părinți cu copii, persoane
care trăiesc singure, părinți
singuri sau cupluri fără copii.
Până în 2070, se estimează
că 30,3 % din populație va
avea 65 de ani sau mai
mult (față de 20,3 % în
2019) și 13,2 % va avea 80
de ani sau mai mult (față
de 5,8 % în 2019).
Impactul schimbărilor demografice
1. Populația în vârstă de muncă din Europa este în scădere și trebuie să găsim modalități de
sprijinire a creșterii economice, prin atragerea cetățenilor pe piața muncii și prin sporirea
productivității.
2. Pentru a face față fenomenului de îmbătrânire a societății europene, sistemele noastre de
sănătate și de îngrijire vor trebui să se adapteze în continuare, iar noi va trebuie să găsim
modalități de finanțare a cheltuielilor publice, acestea fiind mai ridicate pe fondul îmbătrânirii
populației.
3. Schimbările demografice pot avea impact și asupra poziției Europei în lume. Procentul pe
care aceasta îl va deține în populația și PIB-ul global va fi comparativ mai mic. Prin
urmare, este cu atât mai important ca Europa să fie unită, mai puternică și mai strategică.

Uniunea Europeană, statele membre și regiunile au interesul comun de a găsi un răspuns la

schimbările demografice. Schimbările demografice vor afecta întreaga lume și trebuie să fie un
factor care să contribuie la orientarea redresării Europei în urma crizei și care să ne ofere o
perspectivă asupra unei Uniuni mai reziliente, mai sustenabile și mai echitabile.