Strategia Europa 2020

Paralela intre anul 2010 si anul 2020

Strategia Europa 2020 a fost adoptata in cadrul Consiliului European din 17 iulie 2010, pe
fondul unei crize economice profunde si a intensificarii provocarilor pe termen lung , precum
globalizarea , presiunea asupra utilizarii resurselor si imbatranirea populatiei.
Obiective :
1. Ocuparea fortei de muncă -o rată de ocupare a fortei de muncă de 75% în rândul
populatiei cu vârsta cuprinsa intre 20 si 64 ani.
În anul 2010 populaţia activă a României era de 9965 mii persoane, din care 9240 mii persoane ocupate
şi 725 mii şomeri.

Rata de ocupare a fortei de munca a populatiei in varsta de 20-65 ani a fost de 63,3% , iar rata
somajului de 7,3%.
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000
persoane ocupate) a fost de 1321‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1666‰, faţă de
1043‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul urban (1340‰, comparativ cu 1299‰ în mediul rural). Rata
de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,6%.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,8.Acest indicator avea, valori
mai ridicate pentru bărbaţi (65,7%, faţă de 52,0% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural
(60,9%, faţă de 57,3% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,3%. Rata de
ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul
absolvenţilor învăţământului superior (82,4%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de
ocupare. Astfel, erau ocupate 62,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,0% dintre
cele cu nivel scăzut de educaţie.

Deşi în scădere faţă de anul precedent (-152 mii persoane), salariaţii deţin în continuare cea mai mare
pondere (65,6%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2010 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali
neremuneraţi reprezentau 33,0% din populaţia ocupată.

Rata şomajului BIM a fost de 7,3%

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 1,4 puncte procentuale (7,9% pentru
bărbaţi faţă de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 4,1 puncte procentuale (9,1% pentru
urban faţă de 5,0% pentru rural). Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (22,1%) în rândul
tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata
şomajului a fost de 8,3%, respectiv 6,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu

1
studii superioare (5,4%). Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,5%.
Incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total
şomeri) a fost de 34,9%. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (36,9%
faţă de 32,0% în cazul femeilor) şi în mediul urban (35,2% faţă de 34,2% în mediul rural). Pentru tineri
(15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,0%, iar incidenţa
şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 58,8%.

În anul 2020 observam ca la 10 ani dupa incercarea atingerii acestei strategii , populaţia activă este mai
scazuta decat in anul 2010 , respectiv - 8973 mii persoane , din care 8521 mii persoane ocupate şi 452
mii şomeri .

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%. Desi nu reuseste sa
atinga nivelul ratei de ocupare propus de Strategia Europa , se observa intradevar un nivel mai crescut
cu 2,3 % fata de anul 2010 (63,3% ). Acest indicator a avut valori mai mari la bărbaţi (74,4%, faţă de
56,5% la femei) şi valori mai apropiate pe cele două medii de rezidenţă (67,1%, în mediul urban şi 63,8%
în mediul rural). Erau ocupaţi 24,6% dintre tineri (15-24 ani) şi 48,5% dintre persoanele vârstnice (55-64
ani).

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul
absolvenţilor învăţământului superior (88,8%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de
ocupare. Astfel, erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre
cele cu nivel scăzut de educaţie.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,8% cu 4,2 % mai putin decat obiectivul
Strategiei Europa 2020. Obiectivul fiind astfel inca neatins . Au fost înregistrate valori mai mari pentru
populaţia de sex masculin (80,3% faţă de numai 61,0% pentru populaţia de sex feminin) şi pentru
persoanele din mediul urban (71,8% faţă de 69,4% pentru persoanele din mediul rural).

Fata de 2010 , rata şomajului a fost de 5,0%., scazand considerabil. Pe sexe, ecartul dintre cele două
rate a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la femei), iar pe medii rezidenţiale de
1,4 puncte procentuale (5,8% în mediul rural faţă de 4,4% în mediul urban).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Şomajul a afectat în
măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 5,1%,
respectiv 8,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru cei cu studii superioare (2,2%). Rata
şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,5%. Ponderea persoanelor aflate în
şomaj de un an şi peste în total şomeri a fost de 29,9%. Şomajul pe termen lung a înregistrat valori
apropiate atât pe sexe (33,0% în cazul bărbaţilor şi 25,1% în cazul femeilor), cât şi pe medii (28,6% în
mediul urban şi 31,1% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj
de şase luni şi peste) a fost de 8,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul acestora a fost de
47,2%.
2. Cercetare, dezvoltare si inovare - un nivel al investiniilor publice si private în
cercetare si dezvoltare de 3% din PIB-ul UE

2
 Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare alocate de România în perioada 2008-2018 au atins
maximum 0,5% din PIB, fiind, procentual, cele mai mici din UE, şi aceasta în condiţiile în care obiectivul
nostru era să alocăm 3 % din PIB, conform unui audit realizat de Curtea de Conturi Europene privind
realizările obţinute în cadrul programului Strategia Europa 2020. Singurele ţări care au reuşit să atingă în
avans ţinta de 3% din PIB propusă de strategia europeană pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării sunt
Austria, Danemarca şi Germania, în timp ce Franţa şi Belgia au ajuns să aloce peste 2%. La sfârşitul lui
2018, media UE ajunsese la 2,12%, iar obiectivul de a aloca 3% din PIB pentru acest domeniu, cel mai
probabil nu va fi atins, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, arată raportul Curţii.

3. Schimbări climatice si energie - reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră (sau chiar cu 30%, în conditii favorabile) fată de nivelurile înregistrate în 1990 ,
cresterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% , cresterea cu 20% a
eficientei energetice

Majorarea la 24 % a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie este
înscrisă şi ea în Strategia Europa 2020, iar atingerea procentului, cel mai probabil, se va realiza. Ponderea
energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în Uniunea Europeană a crescut în 2018
până la 18%, de la un nivel de 17,5% în 2017, fiind la un nivel mai mult decât dublu faţă de ponderea de
8,5% înregistrată în anul 2004. În România s-a înregistrat o tendinţa inversă faţă de trendul europen, în
condiţiile în care ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a fost în
scădere constantă în ultimii ani, coborând de la 25% în anul 2016 până la 24,5% în 2017, pentru ca în
anul 2018 să ajungă la 23,9%.

Se estimează că emisiile UE în 2020 au fost cu 31% mai scăzute decât în 1990,ceea ce reprezintă o
depășire a obiectivului cu 11 procente.Date verificate arată că emisiile au scăzut până în 2019 cu 24%
față de nivelul din 1990.A existat o scădere importantă în emisiile de gaze cu efect de seră între 2019 și
2020,strâns legată de pandemia Covid-19.

4. Educatie- > reducerea abandonului scolar la sub 10%

->cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare în rândul
populatiei în vârstă de 30-34 de ani

Populația cu studii superioare,este un indicator care a rămas oarecum constant.Degradarea s-a produs
însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții,unde aveam 3,1 puncte în 2010,raportat la UE.În 2017
avem 0 puncte în comparația cu UE 2010,la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.

Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită în România ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între
18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai
urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională1. În ultimii zece ani, rata de PTȘ în
România a scăzut constant și România și-a propus să atingă ținta de 11,3% în 2020. Totuși, rata PTȘ a
crescut, fapt ce a coincis cu criza financiară globală din 2008-2009, anulând progresul anilor anteriori.
Rata PTȘ a fost de 17,3% în 2013, plasând România în urma a numai patru țări cu rate ale PTȘ mai mari:
Italia, Portugalia, Spania și Malta.

3
 În contextul declinului demografic, amploarea fenomenului PTȘ în România relevă faptul că mulți tineri
din rândul populației școlare părăsesc sistemul de învățământ fără a deține abilitățile și formarea
solicitate pe piața muncii. O dată aflați în incapacitatea de a se angaja, mulți tineri abandonează piața
muncii, ceea ce determină scăderea contribuției acestora la creșterea economică a țării.

Potrivit Ministerului, rata abandonului şcolar a depăşit 15.5 procente în anul 2020 şi s-a intensificat în
timpul pandemiei. Este de aproape 8 ori mai mare decât în alte state europene. În Croaţia, de exemplu,
se înregistrează o incidenţă a abandonului şcolar de 2,2%, în timp ce în Grecia aceasta ajunge la 3.8%. 

„Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferența procentuală

dintre efectivele de la început și cele de la sfârșit de an universitar), care reprezintă 9,6% în 2018/2019 și
are valori similare în învățământul de stat și în cel particular. Valoarea indicatorului crește pe parcursul
perioadei analizate (de la 8,5% la 9,6%). Valorile cele mai mari se înregistrează în cadrul învățământului
la distanță”, potrivit raportului oficial.
5.  Sărăcie si excluziune socială- reducerea cu cel putin 20 de milioane a numărului
persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei si a excluziunii
sociale

România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune
socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

De la adoptarea Strategiei Europa 2020 în iunie 2010, numărul total de persoane care sunt supuse
riscului sărăciei şi riscului de excluziune socială în UE a crescut. În România numărul celor săraci sau
excluşi din punct de vedere social a scăzut vertiginos înainte de izbucnirea crizei economice din 2008, dar
a rămas destul de stabil până în prezent, la 8,9 milioane de persoane.

Asadar ,acest obiectiv nu a fost atins, iar în martie 2021 Comisia a inclus în Planul de acțiune al Pilonului
European al drepturilor sociale un nou obiectiv principal de reducere a numărului de persoane aflate în
situație de sărăcie cu cel puțin 15 milioane (inclusiv cel puțin 5 milioane de copii) până în 2030.Pentru că
un număr din ce în ce mai mare de persoane au fost expuse riscului de sărăcie, din cauza crizei
economice și financiare,s-au adoptat diferite initiative.

Comisia a lansat în decembrie 2010 Platforma Europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale drept
una dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020,împreună cu o listă de inițiative
importante,printre care evaluarea strategiilor de incluziune activă la nivel național și o carte albă privind
pensiile.În septembrie 2020 a fost creat Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea
riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) pentru a sprijini eforturile statelor membre de a face
față pandemiei de COVID-19 și de a menține locurile de muncă și veniturile,în special prin programe de
muncă pe termen scurt.Instrumentul poate acorda împrumuturi UE în valoare totală de până la 100
miliarde EUR statelor membre afectate pentru a răspunde la creșterile bruște ale cheltuielilor publice
necesare pentru a menține locurile de muncă.

Peste 300.000 de copii nu încheie ciclul de învățământ obligatoriu, aproape jumătate din numărul total
de elevi nu au competențe de bază de scris, citit și socotit la vârsta de 15 ani (conform testelor PISA),
aproximativ 350.000 de copii sunt lăsați în țară de către părinții migranți, rata mortalității infantile este
de două ori mai mare decât media UE, peste 60 de copii și-au pierdut viața în urma celei mai recente
epidemii de rujeolă (2016-2019), unu din zece copii este născut de o mamă adolescentă. Iar acestea sunt

4
cifrele premergătoare pandemiei de COVID-19 care, așa cum știm, a adâncit inechitățile. Copiii
vulnerabili au devenit și mai vulnerabili.

Potrivit raportului care analizează situația din 2020, aproape un sfert (24,2%) dintre copiii din UE erau
supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 21,7% dintre adulţi (18-64 de ani ) şi 20,4%
în rândul vârstnicilor (65 de ani şi mai mult).

Asadar , cu un plan bine stabilit si cu multa vointa, Romania ar putea atinge Obiectivele Strategiei 2020
in viitor, desi studiile arata ca exista inca un drum lung si anevoios, unde coruptia isi face si ea prezenta,
in indeplinirea acestora. Principalul ``motor`` care ar putea face posibila o schimbare sunt copiii, tinerii ,
in care trebuie sa investim ,prin educatie, toate celalalte solutii fiind mai apoi antrenate cu initiative de
cunoastere , incredere,munca si constientizarea efectelor negative prin care, neatingerea acestor
obiective poate avea un efect ireversibil si nebefic pentru tara noastra.

Romania are un potential urias de dezvoltare pe toate nivelurile, si primul pas care este necesar in a face
posibila o schimbare in bine, este sistemul educational, astfel rata ocuparii fortei de munca va creste ,
constientizarea importantei protejarii mediului inconjurator va creste si rata saraciei si excluziunii sociale
se va reduce semnificativ.

Bibliografie

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2020r.pdf
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategia%20privind
%20reducerea%20parasirii%20timpurii%20a%20scolii.pdf
https://www.edupedu.ro/abandonul-scolar-a-crescut-la-toate-nivelurile-de-invatamant-
din-scoala-primara-pana-la-universitate-ministerul-educatiei-se-pierde-aproape-un-
sfert-dintr-o-generatie-in-8-ani-de-scoala-in-mediu/
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/rom%C3%A2nia-nu-are-nicio-scuz
%C4%83-pentru-nu-se-angaja-%C3%AEn-lupta-%C3%AEmpotriva-s%C4%83r
%C4%83ciei-%C8%99i-excluziunii
https://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/romania/Brief-on-
poverty-mapping-in-Romania-2014-03-04a-ro.pdf