Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de Știinţe Economice

REFERAT
cu tema
„Populația inactivă și populația ocupată, sectorul
informal,șomerii ”
pentru unitatea de curs
„Statistica social-economică”

A elaborat:
studenta gr. CT21R
Anna Negoita
___________________
A coordonat:
conf. univ. dr. hab. Oleiniuc M.
___________________

Bălţi, 2023
CUPRINS:
1.Introducere……………………………………………………………………………………..3
2.Populația ocupată…………………………………………………………………………… 3-6
3.Populația inactive…………………………………………………………………………… 6-7
4. Principalele constatări sectorul informal ………………………………………………….7- 14
5.Șomajul…………………………………………………………………………………….14-16
6.Concluzie………………………………………………………………………………………16

2
 INTRODUCERE

Analiza ocuparii forței de muncă în Republica Moldova evidențiază un peisaj complex, în

care in teracțiunea dintre foctorii demografici, economici și sociali conturează realități distingte.
Îm urma examinătrii detaliată a acestui domeniu crucial. Republica Moldova se confruntaă cu o
diversificare semnificativă o ocuparii forței de muncă, cu sectoarele precum agricultura, industria
și serviciile având o contruibuție la dezvoltare. Această diversitatea reflect oportunitățile, dar și
necesitatea adaptabilității la schimbarile economice globale.sectorul informal reprezinta o
realitate complex, oportunități de supraveghere economică cât și provocări legate de lipsa
protecției sociale și a standartelor de muncă adecvate. Soluții pentru îmbunatățirea condițiilor de
muncă în acest sector pnecesită abordări înovatoare și colaborare între secorul public și privat.
Problematicile somajului și ale migrației rămâne subiect de interes major. Dezvoltarea de
programe și politici menite să sprijinească crearea de locuri de muncă și sa diminueze presiunea
migrației poate contribui la consolidarea stabilității economice șsi sociale
1.POPULATIA OCUPATA
Forța de muncă (populaţia activă din punct de vedere economic) cuprinde toate persoanele
de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii
în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Încadrarea populaţiei pe
categorii, după participarea la forța de muncă, se face conform principiului priorităţii ocupării faţă
de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate.
Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în trimestrul I 2021, forța de muncă
(populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit
833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).
În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu
cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare
ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).
Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste(proporția forței de
muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 39,3%, fiind
în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I 2020 - 39,1%). Acest indicator
a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 44,3%, în comparație cu cea feminină –
35,0%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,9% în mediul urban și
34,5% în mediul rural.

3
 În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,3%, iar în categoria 15-
64 ani3 – 46,9%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform
legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 50,1%.
Ocuparea
Populaţia ocupată a constituit 798,1 mii persoane, fiind în ușoară scădere (cu 1,0%) față de
trimestrul I 2020 (806,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în
populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar
ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate
din mediul urban (53,2% mediul rural și, respectiv, 46,8% mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de
15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,6%, fiind practic
la nivelul anului precedent (37,5% în trimestrul I 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților
(41,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (33,9%). În distribuţia pe medii de
reşedinţă acest indicator a avut valoarea 45,1% în mediul urban și 32,9% în mediul rural. Rata de
ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați)
a fost de 47,8%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani
acest indicator a înregistrat valoarea de 25,4%.

Datele graficului în format .xlsx

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe
în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 15,7 p. p. mai mare
decât pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 17,0 p.p. mai mare
pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la
femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 6,9 p.p.) (Figura 2).
4
 Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au

activat 155,7 mii persoane sau 19,5% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul I 2020 - 153,0
mii și, respectiv, 19,0%).
În activitățile non-agricole au fost ocupate 642,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,7%
față de trimestrul I 2020 (653,4 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 15,2%
(în trimestrul I 2020 – 15,1%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,9% (indicator ODD 9.2.2 )
(în 2020 – 12,2%), iar în construcții6,1% (în 2020 - 5,3%). Numărul persoanelor ocupate în
industrie a fost de 121,2 mii, fiind practic la nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (în 2020
- 121,5 mii), iar în construcții a constituit 49,1 mii, crescând cu 14,8% față de trimestrul I 2020. În
sectorul servicii au activat 472,2 mii, sau 59,2% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora
fiind în descreștere cu 3,5% față de trimestrul I 2020 (489,1 mii, sau 60,7% din totalul persoanelor
ocupate în trimestrul I 2020) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

5
 În repartizarea după forme de proprietate, 69,5% din populația ocupată a activat în
sectorul privat și 30,5% - în sectorul public.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a
constituit 80,1% din total ocupare (638,9 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (90,6%) a
fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

2.POPULATIA INACTIVĂ
Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2021, a constituit 1286,6
mii persoane sau 60,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere
cu 1,8% față de trimestrul I 2020 (1310,3 mii și, respectiv, 60,9% din total populație). În cadrul
populației inactive cea mai mare pondere, 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt
urmați de grupaelevilor și studenților (13,1%)și grupapersoanelor care îngrijesc de
familie (persoanele casnice) (13,0%) . În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele
care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste
hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (9,9%, comparativ cu 10,9% în trimestrul I 2020).
Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru
sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,4% sau 81,9 mii), numărul celor
din urmă fiind în descreștere cu 31,9% față de trimestrul I 2020 (respectiv 120,2 mii). Restul este
format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă
peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau
în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,3% și, respectiv, 11,3% la bărbați față de
5,0% și, respectiv, 2,6% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice
femeilor (22,1% comparativ cu 0,9% pentru bărbați) (Figura 8).

Datele graficului în format .xlsx

6
 În trimestrul I 2021, ponderea tinerilor NEET a constituit 18,3% din numărul total de tineri
cu vârsta de 15-24 ani, 29,0% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 33,2% în rândul celor
de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori
mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 9).

Datele graficului în format .xlsx

Impactul pandemiei COVID-19 asupra situației pe piața muncii

3.Principalele constatări sectorul informal.

În trimestrul I 2021 circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația
epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul
acestora, majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% - persoane
care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.
Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de
muncă datorită COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată
(comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020) (Figura 10).

Datele graficului în format .xlsx

7
 COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 4,0%, în comparație
cu cea masculină – 2,3% și, respectiv, populația din mediul urban - 4,5%, în comparație cu cea din
mediul rural - 1,8% (în trimestrul I 2020, pentru femei – 4,6%, față de bărbați – 3,7% și în mediul
urban – 4,5%, față de mediul rural – 3,8%) (Figura 11).

Datele graficului în format .xlsx

În structura pe sexe a persoanelor care au fost afectate de pandemie, în trimestrul I 2021 au

predominat femeile, cu o pondere de 61,3%, față de 38,7% pentru bărbați, în timp ce în total
ocupare în trimestrul I 2021, femeile au alcătuit 47,8% și bărbații, respectiv, 52,2% (comparativ
cu trimestrul I 2020, pentru femei – 53,7%, față de 46,3% pentru bărbați). În distribuția pe medii
de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban - 68,4%, față de mediul rural
- 31,6% (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 46,8% și a mediului rural, respectiv,
de 53,2% și comparativ cu trimestrul I 2020 în mediul urban – 50,5%, față de mediul rural – 49,5%)
(Figura 12).

Datele graficului în format .xlsx

8
 În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de
35-44 ani (29,0%), urmate de persoanele în vârstă de 25-34 ani (27,4%) și cele de 45-54 ani
(26,0%) (comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% - 35-44 ani, 19,5% - 45-54 ani în trimestrul
I 2020) (Figura 13).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare
economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (69,1% din total persoane ocupate
afectate), urmat de sectorul industrie (16,8%) și construcții (9,8%). Cel mai puțin au fost afectate
persoanele din sectorul agricultură (4,3% din total persoane ocupate afectate). În trimestrul I 2020
situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul serviciiau avut cea mai mare pondere
(72,3%), urmate de persoanele din sectorul industrie(19,1%), și sectorul construcții(7,8%) (Figura
14).

Datele graficului în format .xlsx

9
 În trimestrul I 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează:
două persoane din cinci fie că au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, fie că au lucrat
mai puține ore pe săptămână (38,9%, și respectiv, 38,3%), fiecare a treia persoană afectată (33,9%)
nu a lucrat deloc / activitate întreruptă și una din șase persoane afectate a fost transferată la program
de lucru parțial (15,8%) (în trimestrul I 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc / activitate
întreruptă a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,6%, urmate de persoanele care au prestat
munca la domiciliu / la distanță și persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână (28,4%,
și respectiv, 25,5%) (Figura 15).

Datele graficului în format .xlsx

Sistarea/întreruperea activității în trimestrul I 2021 a avut un impact mai mare asupra

bărbaților, înregistrând 41,4% din totalul bărbaților afectați, în comparație cu 29,1% la femei. În
rândul femeilor a fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță
(49,1% pentru femei, și respectiv, 22,6% - bărbați). Mai puține ore lucrate au fost raportate atât de
femei, cât și de bărbați (37,5% pentru femei, și respectiv, 38,8% - bărbați). Ponderea bărbaților
transferați la program parțial de lucru a depășit-o pe cea a femeilor (19,9% pentru bărbați, și
respectiv, 13,3% - femei) (în trimestrul I 2020 situația a fost aceiași, femeile au deținut ponderi
mai superioare bărbaților în munca prestată la domiciliu / la distantă (39,7% pentru femei, și
respectiv, 15,2% - bărbați), iar bărbații în activitatea întreruptă / sistată (69,7% pentru bărbați, și
respectiv, 52,7% - femei) (Figura 16).

10
 Datele graficului în format .xlsx

Întreruperea temporară a activității

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă / activitate întreruptă /

sistată din cauza pandemiei au fost următoarele: staționarea activității unității (38,4%), șomajul
tehnic (29,8%), concediile fără plată (16,4%) și concediile de boală (15,3%). În distribuția pe sexe
rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate la femei – staționare/ sistare activitate (49,0%), iar
la bărbați - șomaj tehnic (31,1%) și concedii fără plată (24,7%) (comparativ cu trimestrul I 2020,
ponderi mai mari la femei - concedii de odihnă (37,2%), iar la bărbați – staționare / sistare
activitate (41,1%) (Figura 17).

Datele graficului în format .xlsx

11
 Repartizarea cazurilor de absențe de la locul de muncă după activități economice în
trimestrul I anul 2021, relevă faptul că, în agricultură absențele au fost în totalitate din
cauza concediilor fără plată; în industrie au predominat staționarea activității(53,4%) și șomajul
tehnic (25,7%); în construcții - șomajul tehnic (63,4%) și staționarea activității (26,0%); în comerț
și activități de cazare și alimentație publică - staționarea activității(72,3%) șiconcediile de
boală (27,7%); în transporturi, informații și comunicații - șomajul tehnic (53,3%) și staționarea
activității (39,1%); în administrația publică, învățământ și sănătate - concediile de boală(54,0%)
(Figura 18).

Datele graficului în format .xlsx

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu din cauza Covid-19, în trimestrul
I 2021, a constituit 9,5 mii persoane, fiind practic la nivelul anului trecut (comparativ cu 9,4 mii
persoane în trimestrul I 2020).
În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 77,5% o formează femeile și
22,5% bărbații (comparativ cu 75,2% și, respectiv, 24,8% în trimestrul I 2020), iar pe medii de
reședință acest indicator a avut valoarea 80,4% în mediul urban și 19,6% în mediul rural (51,4%
și, respectiv, 48,6% în trimestrul I 2020).
În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupele persoanelor de 35-44 ani și 25-34 ani
(37,7% și, respectiv 27,0%), urmate de grupa persoanelor de 45-54 ani (24,2%).
În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea o formează
lucrătorii din învățământ (21,3%) și informații și comunicații (19,2%), urmați de lucrătorii din alte
12
activități de servicii (13,3%) și cele din activități profesionale, științifice și tehnice(10,3%)
(comparativ cu 54,7% - învățământ, 18,1% - activități profesionale, științifice și tehnice, 12,0% -
comerț în trimestrul I 2020).
Orele de lucru
În rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită
pandemiei, 70,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat defel
(comparativ cu 86,1% în trimestrul I 2020).
Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat
aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității
unității.
Din analiza pe sexe rezultă, că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au
lucrat deloc a fost de 78,9% în total bărbați afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a
constituit 64,5% (90,1% și respectiv, 82,7% în trimestrul I 2020).
În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de
25-34 ani cu o pondere de 36,2%, persoanele de 35-44 ani, respectiv 32,3% și persoanele de 45-
54 ani, respectiv 21,5% (persoanele de 35-44 ani - 29,0%, 45-54 ani - 25,7% și 55-64 ani - 18,2%
în trimestrul I 2020).
În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din
învățământ (30,4%), alte activități de servicii (22,1%) și din industria prelucrătoare (8,4%)
(comparativ cu trimestrul I 2020 - 43,7% în învățământ, 15,9% comerț și 14,0% industria
prelucrătoare).
Din numărul total de 33,5 mii de persoane subocupate în trimestrul I 2021, 19,2% sau 6,4
mii persoane au declarat că s-au aflat în această situație din cauza pandemiei.
Program de lucru parțial
Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2021, a constituit
42,8 mii sau 6,0% din total ocupare (51,1 mii și, respectiv, 6,3% în trimestrul I 2020). Din rândul
acestora, 8,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei
(comparativ cu 5,2% - trimestrul I 2020), motivul principal fiind lipsa clienților sau a comenzilor
(43,0%).
În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei nu au fost
înregistrate discrepanțe semnificative pe sexe: ponderea bărbaților a fost de 48,5% și a femeilor,
respectiv, de 51,5% (comparativ cu 41,0% și, respectiv, 59,0% în trimestrul I 2020). Totodată,
mediului urban i-au revenit 47,0% și mediului rural, respectiv, 53,0% (35,6% și, respectiv, 64,4%
în trimestrul I 2020).

13
 În funcție de vârstă, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele
de vârsta de 25-34 ani (48,9%), 35-44 ani (26,0%) și 45-54 ani (13,0%) (comparativ cu 39,8%
pentru grupa de vârstă - 25-34 ani, 30,9% - 35-44 ani și 19,0% - 15-24 ani în trimestrul I 2020).
4.SOMAJUL
Numărul șomerilor, estimatconform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a
fost de 35,8 mii, fiind în ușoară creștere față de nivelul trimestrului I 2020 (34,2 mii). Şomajul a
afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 66,1% din total șomeri şi persoanele
din mediul rural – 57,4%6.
Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 4,3%, fiind mai mare față de trimestrul I 2020 (4,1%) (indicator ODD ). Rata şomajului
la bărbaţi a fost de 5,4%, iar la femei – de 3,1%; în mediul urban – 3,9% și în mediul rural – 4,6%.
În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,4%, valoarea acestui indicator a
înregistrat disparități importante pe sexe (14,8% pentru bărbați și 11,0% – femei), iar în categoria
de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,1% (9,6% pentru bărbați și 3,8% – femei).
Subutilizarea forței de muncă
În trimestrul I 2021 forța de muncă subutilizată7 a constituit 81,4 mii persoane, fiind în
creștere cu 2,6% față de trimestrul I 2020 și alcătuind 9,6% din forța de muncă extinsă (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul I 2021 în comparație cu
trimestrul respectiv al anului trecut scoate în evidență următoarele: numărul șomerilor și forța de
muncă potențială9 au fost în creștere, în timp ce subocuparea în descreștere (Figura 5).

14
 Datele graficului în format .xlsx

Aceleași tendințe sunt înregistrate și în raport cu structura forței de muncă subutilizate după
componente. Astfel, ponderea șomajului și a forței de muncă potențiale în totalul forței de muncă
subutilizate în trimestrul I 2021 au înregistrat valori în ușoară creștere față de perioada respectivă
a anului trecut (șomajul - 44,0% față de 43,1% și, forța de muncă potențială, respectiv, 14,9% față
de 12,9%), totodată cota parte a subocupării a fost în scădere (41,1% în 2021 față de 44,0% în
2021) (Figura 6).

Datele graficului în format .xlsx

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele
între oferta de muncă şi cererea de muncă, estimați în conformitate cu definițiile BIM10 (LU1- rata
șomajului, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata
15
compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al
forței de muncă), se prezintă după cum urmează (Figura 7).

Datele graficului în format .xlsx

CONCLUZIE:
În concluzie, Republica Moldova se află intr-o etapă critică în evoluția sa social-
economică. Prin abordarea unei viziuni corepunzătaore și anunor politici adaptate la cerintele reale
ale forșei de muncă, țara poate promova o creștere sustenabilă și imbunătășirea calității vieții
pentru toți cetățenii săi. Ocuparea și somajul reprezintă două componente de bază ale pieții muncii
care se bucură de o mare atenție în plan national, în fiecare țarăprecum și la scară
internaționalăcercetările și analizele efectuate duc la concluzia că ocuparea forței de muncă scade,
iar șomajul a cunoscut în aceeași perioadă o tendință opusă, de creștere. Tinerii dețin ponderea cea
mai mare in cadrul șomajului. Datele oficiale arată că rata șomajului în ultimii ani în Republica
Moldova este în creștere. Aceasta tendință se datorează fluctuației în masă a populației peste
hotarele țării. Deși existența a 13000 de locuri vacante înregistrate anual doar în municipiu
Chișinău demonstrează existența pieței muncii, șomerii refuză aceste oferte. De altă parte tendința
spre standardele europene marginalizează angajatorii, care la rândul lor măresc creițele față de
potențialii angajați. Din cauza salariului necompetitiv tinerii refuză să se angajeze în
întreprinderile din Republica Moldova, preferând munca la negru peste hotare. O alta cauză ar fi
faptul că angajatorii solicită personal cu experiență și mai puțin tineri absolvenți ai instituțiilor de
învățământ

16
 BIBLIOGRAFIE:
1. Ignat I., Pohoaţă I., Luţac G., Pascariu G., Economie politică, Editura economică,
București, 2003
2. Anghelescu C. ş. a. Economie, Editura economică, București, 2003
3. Dobrotă N., Aceianu M.I., Ocuparea forțelor de muncă în România, Editura
Economică, a. 2007
4. Ciornîi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane, Chișinău, 2002
5. Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul
salarial/AFM - Ocupare și șomaj
6. Metadate de referinţă/Ocupare și șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
7. Metadate/Concepte şi definiţii/Forța de muncă
8. Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023
9. https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs
10. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=EU_labour_market_-_quarterly_statistics
11. https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-in-republica-moldova-ocuparea-si-
somajul-9430_60441.html
12. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/61-70_13.pdf

17