Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

REFERAT
cu tema
„Analiza pieții muncii în Republica Moldova”
pentru unitatea de curs
„Marketing”

A elaborat:
studenta gr. FB21Z
Valeria FRĂSINEAC
___________________
A coordonat:
dr., lect. univ. Rodica SLUTU
___________________

Bălţi, 2023
 Cuprins:
INTRODUCERE ....................................................................................................................3

CAPITOLUL I. Abordări conceptuale privind profilul pieții muncii...............................4

1.1. Evaluarea resurselor demoeconomice din Republica Moldova……………………….4

1.2. Particularitatile pietei muncii in Republica Moldova ....................................................6

CAPITOLUL II. Aspectele șomajului în Republica Moldova ...........................................8

2.1. Nivelul şomajului şi tendinţe în Republica Moldova privind ocuparea forţei de muncă
……………………………………………………………………………………………...8

2.2. Impactul pandemiei Covid – 19 asupra pieței muncii .................................................13

2.3. Măsuri de diminuare a şomajului implementate în Republica Moldova....................15

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................................17

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .......................................................................................18

2
 INTRODUCERE

Piaţa muncii are un rol esenţial în cadrul interdependenţelor care asigură dinamismul
economiei. Dar nu trebuie absolutizată această relaţie, deoarece nu întotdeauna şi peste tot există o
corelaţie strânsă, liniară, între factorul muncă şi creşterea economică. Unele resurse de muncă nu se
manifestă pe piaţa muncii ca atare, chiar dacă ele sunt creatoare de bunuri economice. Exigenţele
juridico-sociale, ca şi cele privind ocuparea şi protecţia socială nu soluţionează automat nici
problemele pieţei şi nici pe cele cu care se confruntă dezvoltarea economiei.
Munca este un atribut numai al omului, constituind un consum de energie fizică şi
intelectuală într-un scop concretizat, de obicei, în bunuri economice. Aspectele demogarfice, de
pregătire, de educaţie determină valoarea forţei de muncă la un moment dat.
Unul din factorii de producție cruciali pentru o creștere economică durabilă este forța de
muncă. Impactul factorului muncă asupra creșterii economice este însă cu atât mai amplu și de
lungă durată, cu cât potențialul său cantitativ și calitativ este utilizat în plină măsură. Aspectul
cantitativ a forței de muncă ține de potențialul demografic de care dispune o țară și măsura în care
acest potențial demografic este utilizat direct în procesele economice. Pe de altă parte, aspectul
calitativ al factorului muncă se poate de cuantificat prin nivelul de educație atins, dar și prin
structura de ocupare, e.g. dacă nivelul de educație corespunde cu competențele cerute la locul de
muncă. La ambele capitole, cantitativ și calitativ, Republica Moldova se ciocnește cu mari
provocări.
Piata muncii in Republica Moldova este in formare. Au loc dezechilibre care se manifesta
prin cresterea somajului, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca prin descresterea
productivitatii muncii si in consecinta – reducerea salariilor reale. O mare parte a populatiei apte de
munca nu e prezenta pe piata muncii.

3
 CAPITOLUL I. Abordări conceptuale privind profilul pieții muncii
1.1. Evaluarea resurselor demoeconomice din Republica Moldova
Pentru estimarea resurselor demoeconomice ocupate este necesar să se ţină cont, pe de o
parte de resursele demoeconomice totale, iar pe de altă parte de intrările datorate populaţiei casnice
atrase şi absolvenţilor de şcoală, precum şi de ieşirile datorate pensionărilor sau deceselor.
Deteriorarea volumului şi structurii populaţiei Moldovei a fost în special determinată de
perioadele de recesiune economică, în particular din sectorul industrial, ce şi-au pus amprenta
asupra nivelului de trai şi calităţii vieţii populaţiei, precum şi asupra gradului de ocupare a forţei de
muncă. Suntem de părerea că, efectele economice şi sociale ale tranziţiei la economia de piaţă au
incidenţă directă asupra costurilor pe care această tranziţie le-a generat în domeniile
demoeconomice şi ale forţei de muncă, în plan teritorial, intra- şi inter-generaţional. Una din
problemele pe care le ridică acest subcapitol este tocmai aceea a modului în care economicul s-a
repercutat asupra calităţii vieţii şi forţei de muncă, în sensul larg de capital uman, din punct de
vedere al nivelului, dinamicii şi gradului de suportabilitate a costurilor tranziţiei pe termen scurt,
mediu şi lung.
Scăderea populaţiei Republicii Moldova (fără Transnistria) de la 3657 mii locuitori în
anul 1989 a reprezentat una dintre tendinţele nefavorabile în evoluţia pieţei forţei de muncă a
Moldovei, care în principal s-a datorat reducerii drastice a activităţii economice, deteriorării calităţii
vieţii şi polarizării sociale, precum şi emigraţiei forţei de muncă. Dacă analizăm evoluţia populaţiei
MolDatele ultimului recensământ din octombrie 2010 (fără populaţia din Transnistria), pe grupe de
vârstă, rezultă nu doar că procesul de îmbătrânire demografică se desfăşoară în continuare, dar şi că,
în ultimii doi ani, s-a accentuat. Proces cu implicaţii pe termen lung asupra pieţei muncii,
îmbătrânirea demografică s-a accentuat, astfel că ponderea populaţiei vârstnice în total a trecut de la
12,6% în anul 1989 la 14,7% . Datele ultimului recensământ din Republica Moldova arată că
numărul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-60 ani era de 2 240 669 persoane (66,23% din total),
iar potrivit metodologiei internaţionale anume aceste persoane sunt încadrate în categoria resurselor
demoeconomice ale unui stat.
Bineînţeles că trebuie să se facă o distincţie între totalul resurselor demoeconomice şi cele
ocupate. Persoanele ocupate din totalul resurselor demoeconomice ale Republicii Moldova se
evaluează la cca 1,48 milioane persoane. Totuşi, metodele pentru cuantificarea, evaluarea şi analiza
resurselor umane impun necesitatea existenţei unui fond de date iniţial corect şi complet care să
reflecte întreaga complexitate a aspectelor ce caracterizează resursele umane, lucru care în
Republica Moldova este încă dificil de realizat.Deci se impune elaborarea unui fond de date iniţiale
care va putea fi de un real folos în fundamentarea ştiinţifică a unor acte de politică demoeconomică
din ţara noastră. Aşa cum în economie a intrat în obişnuinţă întocmirea de bilanţuri economice sau
4
contabile, tot aşa se simte nevoia de a elabora bilanţul uman al populaţiei Moldovei, bilanţ ce ne va
putea indica direcţiile de acţiune pentru conservarea, creşterea şi utilizarea din ce în ce mai eficientă
a acestei resurse limitate ce trebuie să acopere nevoile nelimitate ale societăţii. Pentru elaborarea
acestui „bilanţ” este foarte important să nu se uite analiza resurselor intelectuale ale naţiunii.
Acestea reprezintă o componentă a avuţiei naţionale care are o mare influenţă asupra nivelului şi
ritmului dezvoltării unei economii, deoarece se exprimă, în particular, prin gradul de instruire,
capacitatea de cercetare ştiinţifică, prin valorile ştiinţifice, cultural-artistice etc. de care dispune un
popor.
Piaţa muncii din Moldova a suferit profunde transformări generate de reformele economice,
fiind induse influenţe directe asupra calităţii factorului uman. În plus, condiţiile sociale au
determinat reducerea sporului demografic natural şi accentuarea emigraţiei, care au cauzat la rândul
lor scăderea constantă a populaţiei şi implicit a populaţiei active.
Munca la negru în primul rând scade costurile angajatorilor. Altfel spus, productivitatea
reală este mai mică decât cea calculată statistic (de BNS), prin raportarea la numărul de salariaţi. În
termeni reali, aceştia sunt mai numeroşi decât cei declaraţi oficial. Pe lângă comparaţiile statistice
defectuoase, la baza apariţiei discrepanţelor salariale (din sectorul privat şi cel de stat) stă aşa-zisa
„remuneraţie mută”. Astfel, în cele mai multe cazuri, salariaţii din sectorul privat beneficiază de
contracte a căror valoare salarială se situează sub media celor din sistemul de stat. În realitate însă,
angajaţii firmelor private au parte de câştiguri salariale mult mai mari. În plus, este dificil de estimat
influenţa în procente a muncii la negru asupra productivităţii, dar potrivit informaţiilor existente ,
fenomenul începe să scadă în amploare (probabil că şi reducerea fiscalităţii în ultimii ani a
influenţat fenomenul). De fapt, toate statele în care birocraţia este solidă, iar legislaţia insuficient de
clară, munca la negru proliferează, Republica Moldova nefiind o excepţie în acest sens.
Paradoxal este şi faptul că în Republica Moldova se produce extrem de scump în condiţiile
în care forţa de muncă este extrem de ieftină. Ce ne-am face noi dacă majoritatea întreprinderilor
moldoveneşti ar trebui să plătească salarii lunare ca în ţările care au aderat recent la UE, unde preţul
forţei de muncă nu este mai mic de 500 Euro lunar. Pe parcursul ultimilor trei ani s-a înregistrat o
creştere puternică a salariilor pentru cei care activează în construcţii, factor care explică sporirea
cererii pentru achiziţii imobiliare. Însă actuala ascensiune imobiliară loveşte extrem de dur în cei
mai săraci şi în familiile tinere care nu-şi pot permite să procure un apartament. Unica soluţie de a-i
stimula pe aceştia este susţinerea dezvoltării unei pieţe ipotecare adevărate prin politici locative mai
eficiente (funcţionarea acesteia în Moldova deocamdată nu poate fi numită ca ipotecară).1

1
[1] https://ru.scribd.com/upload

5
 1.2. Particularitatile pietei muncii in Republica Moldova
Piata muncii in Republica Moldova este in formare.Au loc dezechilibre care se manifesta
prin cresterea somajului, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca prin descresterea
productivitatii muncii si in consecinta reducerea salariilor reale. O mare parte a populatiei apte de
munca nu e prezenta pe piata muncii.Cele mai recente date indica ca rata somajului in Moldova
(raportul intre numarul somerilor si populatiaactiva) a constituit in primul trimestru 7, 9 la suta.
Potrivit datelor Biroului International al Muncii, numarul somerilor in Moldova a constituit peste
117 mii persoane. La populatia economica activa a RM se refera 1 mil. 474 mii persoane. Printre
someri 9,6 la suta constituie barbati, 6,4 la suta – femei. Se mentine un decalaj considerabil intre
rata somajului in orasele republicii (12,2 la suta) si localitatea rurala (4,5 la suta). Doar fiecare al
19-a somer inregistrat in Moldova primeste indemnizatie de somer, a carei valoare medie constituie
393 lei (33,3 dolari). Pentru un loc vacant anuntat de intreprinderile in Moldova pretind in medie 6
someri.
Problemele principale cu care se confrunta actualmente piata fortei de munca sunt:
1.Lipsa unei analize profunde a proceselor pe piata muncii, care ar sta la baza elaborarii
politicilor de formare profesionala si ocupare a fortei de munca.
2.Numarul mic de locuri de munca libere in economia nationala.
3.Salariile mici disponibile si cerintele mari inaintate de catre agentii economici pentru
ocuparea locurilor de muncă.
4.Nivelul de calificare al persoanelor aflate in somaj nu corespunde cererii pe piata fortei de
munca.
5.Posibilitatile reduse de angajare in campul muncii pentru femei, tineret, absolventi ai
institutiilor de invatamant.
6.Sporirea numarului persoanelor ocupate in sectorul neformal si exploatarea fortei de
munca de catreagentii economici. Fiind angajate neoficial, persoanele mai ales cele tinere, lucreaza
o luna sau doua,dupa care sunt concediate fara a fi remunerate. Odata cu crearea de la 01.01.2002 a
InspectieiMuncii, care deja si-a inceput activitatea, acest fenomen negativ tinde sa dispara.
7.Rolul scazut al patronatului si sindicatelor in realizarea politicilor pe piata fortei de munca.
8.Tendinta de reducere a fortei de munca. Scaderea numarului populatiei economic active si
a populatiei ocupate in economie este un fenomen relativ normal in conditiile substituirii unui
sistemeconomic cu altul.
9.Utilizarea insuficienta a potentialului uman in perioada actuala este conditionata de
scaderea cereriide forta de munca de calificare inalta, motivata de schimbari structurale in economie,
de nivelulscazut al salariilor, lipsa locurilor de munca s.a.Actualmente nu se poate estima numarul
persoanelor aflate peste hotare in scopul muncii la ora actuala ,datorita caracterului clandestin al
6
multora aflati peste hotare la ora actuala. Studiile existente la ora actuala neofera o informatie foarte
diferentiata si controversata. Oficial – 340,000. Neoficial – 500,000- 600,000. Cifrele de 1 milion
este eronata.
Principalele cauze a plecarii lor sint: lipsa de oportunitati de angajre la munci bine
remunerate, somajul,anumite sectoare desi ofera posturi de munca, cetatenii nu le accepta din cauza
salariilor mici, or prestindaceleasi munci peste hotare, acestia pot obtine venituri mult mai mari.
Conform studiului realizat de catre Alinata Microfinantare realizat prin suportul Fundației
SOROS si a OIM pe un eșantion de circa 10.000 migranti aproape o treime din migranti nu aveau
inainte de plecare o ocupatiestabila aducatoare de venituri. Altii 32 erau angajati in sectorul bugetar
in calitate de medici, invatatori,functionari ai institutiilor publice , jumatate avind studii superioare.
Aproape un sfert din totalul migrantilorerau angajati nebugetari. 26 % din migranti au avut resurse
personale pentru acoperirea costurilor legate deemigrare. Altii 26% au imprumutat bani de la
camatari sau din alte surse , platind dobinzile corespunzatoare.
Cea mai mare parte din cei care au avut in Moldova locuri de munca in sectorul bugetar
(preponderent in sistemul educational, medicina sau administratie publica) peste hotare, indeplinesc
munci necalificate, cum ar fi menajul casnic si ingrijirea sociala (50,7%), sau la constructii si
reparatii (20,1%). Ei isi gasesc locuri de munca preponderent in Europa de Vest, cca 63,7% din ei
aflandu-se in acele tari. In acelasi timp, doar 12,9% dintre persoanele ce cauta castig in CSI au
studii superioare si doar 21,6% au avut acasa loc de munca ineducatie, medicina sau administratie
publica.Din cele constatate , putem afirma ca nu cei mai saraci pleaca la munci peste hotare,
probabil lumea decide sa plece de frica de deveni saraci, decat de saracie, macar din simplul motiv
ca plecare peste hotare la ora actuala inseamna sume enorme de bani platite intermediarilor pentru
obtinerea de vize sau pentru facilitarea intrarii in tara de destinatie in conditii ilegale.
In cele mai multe cazuri decizia de a pleca peste hotare este legata de un eveniment care
trebuie sa se produca in familie si care necesita cheltuieli suplimentare financiare de care
majoritatea persoanelor nu sunt pregatite: studiile copiilor, nuntile, reparatiile la case, conditii de
trai pentru tinerele familii etc. Faptul ca cetatenii au unele necesitati financiare pana la plecare sunt
confirmate si de felul in care cheltuiesc banii. Intr-un viitor nu foarte apropiat este forte posibil in
mare parte datorita faptului ca nu sunt elaborate politici de motivare pentru cetatenii plecati sa
revina si sa investeasca in economia nationala. Toate studiile dovedesc urmatorul lucru, ca daca pe
parcursul a trei ani migrantul nu revine acasa, sansele acestuia de a reveni si a se integra scad
simtitor. Ori cea ce remarcam mai recent , este ca foarte multe familii tinere plecate citiva ani in
urma, dupa legalizare , isi iau si membrii familiilor.Inca un fapt ce trebuie luat in considerare este si
sporul negativ al populatiei, care va duce la descresterea numerica a fortei de munca care va intra pe
piata fortei de munca.
7
 Migratia este un fenomen secular si in foarte multe situatii este chiar benefic pentru
anumite societati, fapt pe care l-am explicat foarte detaliat in cadrul altor raspunsuri.Ceea ce trebuie
promovat este gestionarea corecta a procesului migratiei fortei de munca, adica cei care doresc sa
plece sa o poate face pe cai legale.Este cea mai provocatoare intrebare la ora actuala pentru
gestiunea corecta a migratiei fortei de munca: trebuie sau nu trebuie sa stopam emigrarea
cetatenilor?Ca sa raspundem la acesta intrebare va trebui sa luam in calcul factorii obiectivi
economici si sociali din regiune, despre care am vorbit foarte detaliat mai sunt , in alte intrebari,
precum ar fi: globalizarea,imbatrinirea Europei, deficitul de forta de munca din tarile Europene,
existenta sectoarelor neformale pe pietele muncii de peste hotare precum si factorii interni care vor
stimula in continuare migartia: dreptul constitutional al cetatenilor la libera deplasare si la alegerea
locului de munca si de trai precum si a ocupatiei profesionale, presiunea cererii si ofertei, lipsa unor
politici de pronosticare a tendintelor pietei muncii in Moldova, surplusul continuu al unor categorii
de specialisti, politici salariale inadecvate, imperfectiunea politicilor locative, dat fiind ca probleme
locativa este unul din cele mai importante imbolduri pentru care
tinerele familii pleaca peste hotare Aceste si multe altele trebuie sa ne duca la gandul ca
migratia nu poate fi stopata, dar cea ce trebuie facut si imediat, este instituirea mecanisleor
institutionale si legislative de reglementare a proceselor migrationiste.In foarte multe state care se
confrunta cu exodul masiv al cetatenilor, statul este cel care intervine pentru a-si proteja cetatenii, in
vederea plasarii legale la munca peste hotare. Astfel masurile intreprinse de catre stat sunt multiple,
dar deocamdata ineficiente. Piata muncii nationala este buna in proces de formare si nu asigura
garantii suficiente, politicile salariale sunt unele care nu mai corespund de multi ani incoace noilor
necesitati economice, si multe alte probleme despre care am vorbit mai jos, caracterizand piata
muncii in Moldova.Pe de lata parte nici eforturile Departamentului Migratiune nu sunt unele
sesizabile deocamdata, desi se depun eforturi pentru a incheia acorduri privind migratia fortei de
munca, se monitorizeaza agentiile private de angajare in cimpul muncii, ofertele de plecare legala
peste hotare la munci deocamdata sunt foarte modeste.2

Capitolul II. Aspectele șomajului în Republica Moldova

2.1.Nivelul şomajului şi tendinţe în Republica Moldova privind ocuparea forţei de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă , în trimestrul I 2021, forța de muncă (populația
activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 833,9 mii
persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).

2
[2] studiu_piata_muncii_md_.pdf
8
 În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a
femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca
ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).
Populaţia ocupată a constituit 798,1 mii persoane, fiind în ușoară scădere (cu 1,0%) față de
trimestrul I 2020 (806,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în
populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar ponderea
persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul
urban (53,2% mediul rural și, respectiv, 46,8% mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15
ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,6%, fiind practic la
nivelul anului precedent (37,5% în trimestrul I 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (41,9%)
a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (33,9%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest
indicator a avut valoarea 45,1% în mediul urban și 32,9% în mediul rural. Rata de ocupare a populației
în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 47,8%, a
populației în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a
înregistrat valoarea de 25,4%.
Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în
funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 15,7 p. p. mai mare decât
pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 17,0 p.p. mai mare pentru
persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de
bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani. [2]
Figura 1:
Rata de ocupare pe grupe de vârstă și în funcție de sexe, trimestrul II 2021:

Sursă: Biroul Național de Statistică

9
 Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au
activat 155,7 mii persoane sau 19,5% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul I 2020 - 153,0 mii
și, respectiv, 19,0%).
În activitățile non-agricole au fost ocupate 642,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,7% față
de trimestrul I 2020 (653,4 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 15,2% (în
trimestrul I 2020 – 15,1%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,9% (în 2020 – 12,2%), iar în
construcții6,1% (în 2020 - 5,3%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,2 mii, fiind
practic la nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (în 2020 - 121,5 mii), iar în construcții a
constituit 49,1 mii, crescând cu 14,8% față de trimestrul I 2020. În sectorul servicii au activat 472,2
mii, sau 59,2% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 3,5% față de
trimestrul I 2020 (489,1 mii, sau 60,7% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul I 2020)
Figura 2 :
Ditribuția populației ocupate după activități economice în trimestrul II, anii 2020 și 2021

Sursă: Biroul Național de Statistică

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de
35,8 mii, fiind în ușoară creștere față de nivelul trimestrului I 2020 (34,2 mii). Şomajul a afectat într-o
proporţie mai mare bărbații, care au constituit 66,1% din total șomeri şi persoanele din mediul rural –
57,4%.
Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 4,3%, fiind mai mare față de trimestrul I 2020 (4,1%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de
5,4%, iar la femei – de 3,1%; în mediul urban – 3,9% și în mediul rural – 4,6%. În rândul persoanelor
de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,4%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități

10
importante pe sexe (14,8% pentru bărbați și 11,0% – femei), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest
indicator a avut valoarea de 7,1% (9,6% pentru bărbați și 3,8% – femei).
Subutilizarea forței de muncă
În trimestrul I 2021 forța de muncă subutilizată a constituit 81,4 mii persoane, fiind în creștere
cu 2,6% față de trimestrul I 2020 și alcătuind 9,6% din forța de muncă extinsă.
Figura 3 :
Evoluția forței de muncă subutilizate pe trimestre 2019-2021

Sursă: Biroul Național de Statistică

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul I 2021 în comparație cu
trimestrul respectiv al anului trecut scoate în evidență următoarele: numărul șomerilor și forța de
muncă potențială9 au fost în creștere, în timp ce subocuparea în descreștere.
Figura 4:
Forța de muncă subutilizată pe componente în trimeste, 2019-2021:

11
 Sursă: Biroul Național de Statistică
Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2021, a constituit 1286,6
mii persoane sau 60,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 1,8%
față de trimestrul I 2020 (1310,3 mii și, respectiv, 60,9% din total populație). În cadrul populației
inactive cea mai mare pondere, 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de
grupaelevilor și studenților (13,1%) și grupapersoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice)
(13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un
loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze
peste hotare (9,9%, comparativ cu 10,9% în trimestrul I 2020). Un alt grup îl formează persoanele
(declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă
mai mică de un an (6,4% sau 81,9 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 31,9% față de
trimestrul I 2020 (respectiv 120,2 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței
de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și
persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,3%
și, respectiv, 11,3% la bărbați față de 5,0% și, respectiv, 2,6% la femei), iar activitățile de îngrijire a
familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (22,1% comparativ cu 0,9% pentru bărbați)
Figura 5:
Populația în afara forței de muncă:

Sursă: Biroul Național de Statistică

În trimestrul I 2021, ponderea tinerilor NEET a constituit 18,3% din numărul total de tineri cu
vârsta de 15-24 ani, 29,0% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 33,2% în rândul celor de 15-
34 ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în
comparație cu bărbații.
Figura 6:
12
 Ponderea tinerilor NEET pe grupe de vârstă și sexe, trimestrul II anul 2021:

Sursă: Biroul Național de Statistică

În trimestrul I 2021 circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația
epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora,
majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% - persoane care au devenit
inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.
Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă
datorită COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată (comparativ cu
33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020).3
Figura 7:

Sursă: Biroul Național de Statistică

2.2. Impactul pandemiei Covid – 19 asupra pieței muncii

COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 4,0%, în comparație cu
cea masculină – 2,3% și, respectiv, populația din mediul urban - 4,5%, în comparație cu cea din
mediul rural - 1,8% (în trimestrul I 2020, pentru femei – 4,6%, față de bărbați – 3,7% și în mediul
urban – 4,5%, față de mediul rural – 3,8%)
Figura 9:

3
[3] https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2021.pdf
13
 Ponderea persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă pe trimestrele anilor
2020-2021 după sexe și mediul de trai:

Sursă: Biroul Național de Statistică

În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 35-44
ani (29,0%), urmate de persoanele în vârstă de 25-34 ani (27,4%) și cele de 45-54 ani (26,0%)
(comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% - 35-44 ani, 19,5% - 45-54 ani în trimestrul I 2020).
Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare
economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (69,1% din total persoane ocupate
afectate), urmat de sectorul industrie (16,8%) și construcții (9,8%). Cel mai puțin au fost afectate
persoanele din sectorul agricultură (4,3% din total persoane ocupate afectate). În trimestrul I 2020
situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul serviciiau avut cea mai mare pondere (72,3%),
urmate de persoanele din sectorul industrie(19,1%), și sectorul construcții(7,8%).
În trimestrul I 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează: două
persoane din cinci fie că au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, fie că au lucrat mai puține
ore pe săptămână (38,9%, și respectiv, 38,3%), fiecare a treia persoană afectată (33,9%) nu a lucrat
deloc / activitate întreruptă și una din șase persoane afectate a fost transferată la program de lucru
parțial (15,8%) (în trimestrul I 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc / activitate întreruptă a fost
înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,6%, urmate de persoanele care au prestat munca la domiciliu /
la distanță și persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână (28,4%, și respectiv, 25,5%).
Figura : 10
Persoane cărora le-a fost afectată situația la locul de muncă după categorii pe trimestre,
2020-2021, % din totalul persoanelor afectate

14
 Sursă: Biroul Național de Statistică
Sistarea/întreruperea activității în trimestrul I 2021 a avut un impact mai mare asupra bărbaților,
înregistrând 41,4% din totalul bărbaților afectați, în comparație cu 29,1% la femei. În rândul femeilor a
fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță (49,1% pentru femei, și
respectiv, 22,6% - bărbați). Mai puține ore lucrate au fost raportate atât de femei, cât și de bărbați (37,5%
pentru femei, și respectiv, 38,8% - bărbați). Ponderea bărbaților transferați la program parțial de lucru
a depășit-o pe cea a femeilor (19,9% pentru bărbați, și respectiv, 13,3% - femei) (în trimestrul I 2020
situația a fost aceiași, femeile au deținut ponderi mai superioare bărbaților în munca prestată la
domiciliu / la distantă (39,7% pentru femei, și respectiv, 15,2% - bărbați), iar bărbații în activitatea
întreruptă / sistată (69,7% pentru bărbați, și respectiv, 52,7% - femei).
Figura 11 :
Persoane cărora le-a fost afectată situația la locul de muncă după categorii și sexe,
trimestrul II 2021, % din totalul persoanelor afectate:

Sursă: Biroul Național de Statistică

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă / activitate întreruptă /
sistată din cauza pandemiei au fost următoarele: staționarea activității unității (38,4%), șomajul
tehnic (29,8%), concediile fără plată (16,4%) și concediile de boală (15,3%). În distribuția pe sexe
rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate la femei – staționare/ sistare activitate (49,0%), iar
la bărbați - șomaj tehnic (31,1%) și concedii fără plată (24,7%) (comparativ cu trimestrul I 2020,
ponderi mai mari la femei - concedii de odihnă (37,2%), iar la bărbați – staționare / sistare activitate
(41,1%).4

2.3. Măsuri de diminuare a şomajului implementate în Republica Moldova

4
[4] : https://moldova.un.org/ro/14130-guvernul-republicii-moldova-aprobat-noile-masuri-pentru-promovarea-
ocuparii-fortei-de-munca
15
 Guvernul Republicii Moldova a aprobat noile măsuri pentru promovarea ocupării forței de
muncă. Un nou proiect de lege cu măsuri de îmbunătățire a situației pe piața muncii a țării,
prevenirea și reducerea șomajului, a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Noul proiect
promovează prevenirea și reducerea șomajului, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și
formarea profesională a șomerilor în conformitate cu cerințele pieței muncii. Pentru facilitarea
integrării pe piața muncii, proiectul de lege prevede un șir de măsuri, inclusiv: ghidarea în carieră,
prevederi referitoare la serviciile de pre-concediere, introducerea instruirii la locul de muncă pentru
șomerii fără calificări, stagii profesionale pentru persoanele fără experiență, în special pentru tineri.
Câteva dintre aceste măsuri sunt deja implementate în Republica Moldova prin asistența
Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum ar fi programul de instruire la locul de muncă,
pilotat cu succes anul trecut.
Proiectul de lege mai prevede subvenționarea locurilor de muncă destinate persoanelor
expuse riscului de excluziune socială. Subvențiile sunt calculate lunar, cu 30% din mărimea
salariului mediu pe economie, pe un termen de șase luni, pentru fiecare șomer angajat. De suport
vor beneficia și angajatorii care creează sau adaptează locuri de muncă destinate persoanelor cu
dizabilități.
Documentul reflectă o nouă abordare a ocupării pe piața muncii din Moldova. Aceasta este
bazată pe implicarea și participarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă împreună cu angajatorii
în implementarea acestor măsuri.
OIM și-a propus să promoveze ocuparea tinerilor și să activeze tranziția de la școală la primul
loc de muncă. Aceasta oferă asistență pentru implementarea politicilor naționale pentru ocupare, astfel
contribuind la o creștere economică continuă, incluzivă și durabilă. Organizația are ca scop asigurarea
unei munci decente pentru toți, în conformitate cu Obiectivul 8 al Agendei de Dezvoltare Durabilă
2030. Proiectul de lege a fost elaborat prin suportul OIM în conformitate cu practicile europene în
domeniul ocupării forței de muncă și va fi expediat Parlamentului spre adoptare.5

5
[5] https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Somajul-cauze-consecinte-masur33618.php
16
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

In Republica Moldova exista un puternic dezechilibru intre cerere si oferta, piata muncii
neputind fi tratata separat de mediul economic general, fiind in fapt la randul sau un instrument
functional pentru economia de piata. Este o piata cu oferta scazuta si nu foarte diversificata si
respectiv cu o cerere mare, concentrata si ea pe citeva segmente.
Oferta forței de muncă poate fi stimulată cu politici țintite pe tineri, femei și bătrâni. Ţinând
cont de importanţa incadrarii in cimpul muncii a tinerilor,sunt formulat un şir de recomandări:
- să fie introduse discipline în programele de studii ale şcolilor medii şi ale liceelor care ar
forma
aptitudini profesionale muncitoreşti (de tractorist, lemnar, strungar, cusătoreasă etc.);
- să fie extinse prevederile ce ţin de acordarea în primii 3 ani de activitate a unei locuinţe
gratuite,plata unei indemnizaţii unice în mărime de 30 mii lei etc. asupra tuturor categoriilor de
absolvenţi(conform legislaţiei în vigoare, beneficiază doar absolvenţii instituţiilor superioare de
învăţământ finanţaţi din Bugetul de stat, medicii şi profesorii, absolvenţii din mediul rural);
- să fie modificată legislaţia privind stimularea personalului,care angajează absolvenţi ai
instituţiilor de învăţământ superior, indiferent de sursele de finanţare a studiilor;
- să fie perfecţionat mecanismul ce vizează implementarea prevederii referitoare la
acordarea
reducerilor la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, acordate
angajatorilor care încadrează tineri absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior;
- să fie sporit gradul de ocupare a forţei de muncă tinere prin atragerea investiţiilor pentru
dezvoltarea infrastructurii, în special, în localităţile rurale şi, după posibilitate, investiţii
gratuite;
- să fie elaborat un mecanism privind stimularea tinerilor plecaţi la muncă în străinătate
pentru
revenirea în ţară: de prevăzut creşterea salariilor prin perfecţionarea sistemului existent de
salarizare,aplicarea diferitor forme noi de salarizare ţinând cont de experienţa mondială, inclusiv
europeană (sistem de beneficii, aplicarea pachetelor de acordare a serviciilor sociale, inclusiv pentru
alimentaţia angajaţilor, facilităţi pentru iniţierea afacerilor, formare/reformare profesională, facilităţi
pentru familii).

17
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Particularitatile pietei muncii in Republica Moldova [online]. Disponibil:

https://ru.scribd.com/doc/223754937/205234476-Particularitatile-Pietei-Muncii-in-Republica-
Moldova-Conspecte-Md
2. Studiu despre piața muncii în republica Moldova [online]. Disponibil:
studiu_piata_muncii_md_.pdf
3. Somajul – dezechilibrul pietei muncii [online]. Disponibil :
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/SOMAJUL-DEZECHILIBRUL-PIETEI-M16.php;
4. Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj [online]. Disponibil:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2021.pdf;
5. Guvernul Republicii Moldova a aprobat noile măsuri pentru promovarea ocupării forței de
muncă [online]. Disponibil : https://moldova.un.org/ro/14130-guvernul-republicii-moldova-aprobat-
noile-masuri-pentru-promovarea-ocuparii-fortei-de-munca
6. Somajul - cauze, consecinte, masuri de diminuare [online]. Disponibil :
https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Somajul-cauze-consecinte-masur33618.php

18