PROIECT

Tema: Forța de muncă

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Contabilitate și informatică de gestiune

Cuprins :
1
Cap I : Forța de muncă – aspecte teoretice............................................................................................3
I.1 Noțiuni introductive......................................................................................................................3
I.2 Ocuparea......................................................................................................................................4
I.3 Piața muncii...................................................................................................................................4
I.4 Îmbătrânire demografică...............................................................................................................5
Cap II : Studiu de caz..............................................................................................................................6
CONCLUZII..............................................................................................................................................9

2
 Cap I : Forța de muncă – aspecte teoretice
I.1 Noțiuni introductive.
,,Piața muncii sau piața forței de muncă poate fi definită ca spațiul economic în care se
întâlnesc, se confruntă și se negociază în mod liber pe de o parte cererea de forță de muncă de
către deținătorul de capital în calitate de cumpărător și ofertantul reprezentat prin posesorii de
forță de muncă.”1
Premisa generală a factorului de muncă este populația , ca o condiție indispensabilă a
existenței societății însăși, și al cărei rol economic se concretizează în aceea că este suport al
factorului primordial de producție, că reprezintă destinatarul și consumatorul virtual al
rezultatelor oricărei activități economice.
Populația în vârstă de muncă include toate persoanele aflate în limitele legale de
vârstă, indiferent dacă participă sau nu la vreo activitate economică. În România limitele
actuale sunt între 16-60 de ani, în cazul femeilor și 16-65 de ani în cel al bărbaților.
Populația activă “cuprinde totalitatea persoanelor ocupate în procesul muncii în
diferite activități profesionale, inclusiv, persoanele care satisfac stagiul militar , elevii,
studenții, precum și cele aflate în perioada de schimbare a locului de muncă. Acestă categorie
de populație prezintă cea mai mare importanță deoarece evidențiază resursele de muncă ale
unei națiuni la un moment dat. “ 2
Populația aptă de muncă „cuprinde persoanele cu vârstă legală de muncă și care pot
participa la activități economice. „3
Populația ocupată „include persoanele care au un loc de muncă și care păstrează
efectiv o activitate. Această categorie de populație este mai restrânsă decât populația activă
deoarece nu cuprinde militarii în termen, elevii și studenții sau persoanele care se află în
procesul de schimbare a locului de muncă și nu include categoria de șomeri.”4
Dinamica populației ocupate și ponderea ei în totalul populației active sunt influențate de
câțiva factori importanți :
1) Capacitatea economiei naționale de a crea noi locuri de muncă;

2) Raportul dintre cererea și oferta de muncă;

3) Motivația participării la procesul muncii etc.

Între toate aceste categorii de populație se stabilesc corelații pe baza cărora se realizează
statistici privind petențialul de resurse de muncă pe zone geografice dar și pe ansamblul
economiei , iar relația dintre aceste categorii prezentate este evidențiată mai jos :

1
Carmen NĂSTASE,– Macroeconomie și Politici Macroeconomice , Editura Universității
Suceava
2
Carmen NĂSTASE , Carmen BOGHEAN , Mihai POPESCU, Adrian Liviu SCUTARIU –
Microeconomie : Concepte Fundamentale , Editura Didactică și Pedagogică București, 2009
3
Carmen NĂSTASE , Carmen BOGHEAN , Mihai POPESCU, Adrian Liviu SCUTARIU –
Microeconomie : Concepte Fundamentale , Editura Didactică și Pedagogică București, 2009
4
Carmen NĂSTASE , Carmen BOGHEAN , Mihai POPESCU, Adrian Liviu SCUTARIU –
Microeconomie : Concepte Fundamentale , Editura Didactică și Pedagogică București, 2009
3
 POPULAȚIA TOTALĂ

POPULAȚIA ÎN VARSTĂ DE MUNCĂ

Persoane

POPULAȚIA APTĂ DE MUNCĂ invalide

POPULAȚIA ACTIVĂ
Elevi,studenți, Resurse de muncă Persoane care

militari în Își schimbă locul

termen disponibile de muncă

POPULAȚIA OCUPATĂ Șomeri

I.2 Ocuparea
Ocuparea forței de muncă în activitățile economico-sociale și șomajul reflect
modul cum funcționează piața muncii, într-o economie de piață , la un moment dat.
Raportul dintre cerere și oferta de forță de muncă determină cele două stări opuse ale
pieței muncii – ocuparea forței de muncă și șomajul.
În afara persoanelor care au un loc de muncă și au lucrat în cursul saptamânii
de referință, indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate și cele
care fac parte din următoarele categorii :
 persoane care în cursul săptămânii de referință au desfășurat o muncă oarecare,
plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire școlară
obligatorie, erau la pensie,erau înscrise la Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă ( ANOFM), primind sau nu indemnizație de șomaj;
 ucenicii și stagiarii remunerați, care lucrează cu program de lucru complet sau
parțial;
 membrii forțelor armate.

I.3 Piața muncii

Piața muncii în procesul de dezvoltare și funcționare a economiei naționale
îndeplinește, în esență, urmatoarele funcții de ordin economic, social-economic și
educativ:
1) Piața muncii cuprinde alocarea eficientă a resurselor de muncă pe sectoare, ramuri ,
profesii, teritoriu de valoare și structura cererii de forță de muncă.
2) Piața muncii este locul de unire și combinare a forței de muncă cu mijloacele de producție.
3) Piața muncii are o influență puternică asupra formării și repartizării veniturilor.
4) Piața muncii contribuie la formarea și orientarea climatului de muncă și de pritecție
scoială.
5) Piața muncii furnizează informații pentru procesul de orientare perofesională , recalificare
și reintegrare a forței de muncă.

4
I.4 Îmbătrânire demografică
Îmbatrânirea demografică a devenit o problem mondială care necesită atenția
factorilor cu putere de decizie la diferite niveluri de organizare a societății umane.
Populația tânără este mult mai avantajoasă decât cea îmbătrânită ,atât din punct
de vedere demografic, cât și social-economic, ea asigurând premisele unei reproduceri
lărgite a populației totale și a forței de muncă. In același timp, populația tânără are în
medie un nivel mai ridicat de educație și este mai receptivă la tehnica nouă și la
schimbările rapide ale economiei și societății, mai ales în perioadele de tranziție.
Structura pe categorii de vârstă a populației județului Suceava reflectă un
proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de scăderea natalității care a
determinat reducerea populației în vârstă de 0-14 ani și creșterea numărului și a
ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).
În concluzie, schimbările demografice au modificat dimensiunea și structura
populației apte de muncă, în sensul că rezerva disponibilă de forță de muncă se va
reduce, dacă nu în viitorul apropiat, cu siguranță , pe termen mediu.
Pe termen mediu și lung, declinul populației active și îmbătrânirea forței de
muncă sunt tendințele majore care vor caracteriza evoluțiile demografice din România,
cauzând probleme economice și sociale. Reducerea populației în vârstă de muncă
poate avea drept consecințe probleme structurale pe piața muncii. Tranziția
demografică va reduce progresiv disponibiltatea resurselor umane pe piața muncii.
O atenție specială trebuie acordată politicii de educație, resurselor umane și
politicii de ocupare a tinerilor, promovării mobilității geografice și competențelor.

5
 Cap II : Studiu de caz
Studiul de caz îl vom realiza comparând evoluția forței de muncă dintre totalul din
regiunea de NORD-EST si orașul Suceava.
(Tabel nr.1)
Populația activă civilă pe sexe,      
macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si județe
Sexe Ani    
  Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
  UM: Mii persoane
 
  Mii persoane Mii persoane Mii persoane
Total 1194.30 1190.60 1192.40
Regiune N-E
SUCEAVA 231.90 229.50 231.60
Masculin 655.20 653.50 647.20
Regiune N-E
SUCEAVA 127.60 126.30 126.40
Feminin 539.10 537.10 545.20
Regiune N-E
SUCEAVA 104.30 103.20 105.20
(Sursa: Anuarul Statistic)

Sexe
Modificare
 
2018-2017 2018-2016
   UM: Mii persoane (Tabel nr.2)

Total regiune N-E

1.80 -1.90
SUCEAVA După cum
2.10 -0.30
Masculin regiune N-E putem
-6.30 -8.00 observa,
SUCEAVA populația
0.10 -1.20
activă din
Feminin regiune N-E
8.10 6.10 Regiunea de
N-E SUCEAVA și Suceava în
2.00 0.90 2018 a
crescut cu 180
de mii de
persoane
resprectiv cu 210 mii de persoane față de populația activă din 2017. Însă , a scăzut cu 190 de
mii, respectiv 30 de mii de persoane față de 2016.
Daca e să privim situația pe sexe, putem observa că populația masculină în regiunea de
N-E din anul 2018 este mai mică decât cea din 2017 și 2016, pe când cea feminină a avut o
creștere față de cei doi ani.

6
 Populația masculină din orașul Suceava față de cea din Regiunea de N-E este mai
mare, iar cea feminină raportata la N-E este cu mult mai mică.
(Tabel nr.3)
Sexe
Indici (%)

(2018/2017)*100 (2018/2016)*100
  UM: Mii persoane

Total regiune N-E

100.15 99.84
SUCEAVA
100.92 99.87
Masculin regiune N-E
99.04 98.78
SUCEAVA
100.08 99.06
Feminin regiune N-E
101.51 101.13
SUCEAVA
101.94 100.86

INDICI
101.94
102.00 101.51
101.50 101.13
100.92 100.86
101.00

100.50 100.15 100.08

99.84 99.87
100.00

99.50 99.04 99.06

98.78
99.00

98.50

98.00

97.50

97.00
Total (2018/2017)*100Masculin(2018/2016)*100 Feminin
regiune N-E SUCEAVA regiune N-E SUCEAVA regiune N-E SUCEAVA

(Grafic nr.1)

Populația activă aflată în Regiunea de N-E din 2018 reprezintă 100,15% din cea din 2017 și
99,84% din 2016.
Populația activă din Suceava raportând anul 2018 la 2017 este mai mare cu 0,77% față
de cea din regiunea de N-E, pe când raportând anul 2018 la 2016 este de 0,03%.
Făcând referire la populația pe sexe putem afirma că valorile nu se diferențiază cu
mult, diferența făcând-o câteva zecimale.În Suceava populația masculină în 2017 este de
100,08% pe când cea feminină din același an este de 101,94%. Din grafic se poate observa că
populația feminină este puțin mai mare decât cea masculină.

7
 Sexe
Ritm
 
(2018/2017)*100-100 (2018/2016)*100-100
   UM: Mii persoane 
Total regiune N-E
0.15 -0.16
SUCEAVA
0.92 -0.13
Masculin regiune N-E
-0.96 -1.22
SUCEAVA
0.08 -0.94
Feminin regiune N-E
1.51 1.13
SUCEAVA
1.94 0.86
(Tabel nr.4)
Populația activă din regiunea de N-E în anul 2018 a scazut cu 0,15% față de 2017 și cu
0,16% față de 2016. Cea din Suceava cu 0,92%, respectiv cu 0,13%.
Populația masculină și cea feminină din 2018, aflate în Regiunea de N-E, au scăzut cu
0,96% față de 2017 și 1,22% de 2016, respectiv cu 1,51% față de 2017 și 1,13% de 2016.
Făcând o comparație între populația masculină și cea feminină din Suceava, din 2018,
putem afirma că cea mai mare scădere o are cea de-a doua: cu 1,94% față de 2017 și cu 0,86%
față de 2016.
Sexe
Structura
 
2016% 2017% 2018%
   UM: Mii persoane 
Total regiune N-E
100 100 100
SUCEAVA
19.42 19.28 19.42
Masculin regiune N-E
100 100 100
SUCEAVA
19.47 19.33 19.53
Feminin regiune N-E
100 100 100
SUCEAVA
19.35 19.21 19.30
(Tabel nr.5)
Privind în tabel putem afirma că populația activă din Suceava reprezintă 19,42% din
populația activă din Regiunea de N-E atât în anul 2016 cât și în 2018.
Populația masculină din Suceava în 2016 reprezintă 19,47% din populația masculină
din regiunea de N-E, iar in 2018, 19,53%. Așadar, valorile nu variază foarte mult. Aceeași
situație este și in cazul populației feminine.

8
 CONCLUZII
În urma studiului de caz, putem observa că nu exista o creștere sau o scădere
semnificativă în rândul populației active din Regiunea N-E și Suceava.
Am constat că populația activă masculină este mai mică comparativ cu populația
activă feminină.

9
Bibliografie
Carmen NĂSTASE , Carmen BOGHEAN , Mihai POPESCU, Adrian Liviu
SCUTARIU – Microeconomie : Concepte Fundamentale , Editura Didactică și
Pedagogică București, 2009
Carmen NĂSTASE – Macroeconomie și Politici Macroeconomice , Editura
Universității Suceava
Elisabeta R. ROȘCA , Carlos COSTA , Constantin MITRUȚ – STATISTICA ,
Disciplină științifică și metodă de cercetare în variate domenii , Editura Economică
http://www.insse.ro/cms/
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/

10