Universitatea “Ștefan Cel Mare” Suceava

Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri

Contabilitate și informatică de gestiune
Anul III, grupa I

Proiect la disciplina

Fiscalitate

Coordonator,

Proiect realizat de:

 Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3
Obiective.....................................................................................................................................................3
Scop.............................................................................................................................................................3
Rezumat......................................................................................................................................................4
Metotologie.................................................................................................................................................4
Concluzii......................................................................................................................................................5
Bibliografie..................................................................................................................................................5
 Modificări ale riscului fiscal împotriva dezastrelor naturale
din cauza Covid-19

Acest articol a fost publicat de catre Stefan Hochrainer-Stigler în revista Progress in Disaster
Science anul 2021.

Introducere
Pandemia de coronavirus (Covid-19) a avut deja și va avea în continuare impacturi
sociale și economice grave în întreaga lume. Prin urmare, multe guverne au implementat pachete
masive de stimulente fiscale, de exemplu, pentru a proteja sănătatea publică și pentru a stabiliza
veniturile. Cu toate acestea, scăderea semnificativă a creșterii economice, precum și nivelurile
ridicate ale cheltuielilor au condus la poziții fiscale slabe și la creșterea datoriilor în aproape
toate țările din lume . Deși se recunoaște, în general, că sprijinul fiscal este crucial în timpul și
după pandemie, există, de asemenea, o preocupare tot mai mare cu privire la modul de a face față
altor riscuri potențiale emergente, în prezent și în viitor, susținând în același timp dezvoltarea
durabilă și rezistentă.
În contextul dezastrelor naturale, opiniile diferă cu privire la modul de tratare a
pandemiei, adică dacă este tratată cel mai bine, de exemplu, în cadrul Sendai pentru reducerea
riscurilor sau ca fiind fundamental diferite în comparație cu alte hazarde naturale. Oricum ar fi,
perspectivele sunt de acord cu faptul că consecințele cauzate de pandemie vor afecta și riscul la
pericolele naturale la care suntem expuși.
Pentru a face lumină asupra acestei probleme, comparăm riscul fiscal datorat
evenimentelor de dezastre naturale pre-Covid și astăzi și indicăm amploarea schimbării riscului
respectiv. Rezultatele noastre pot fi interpretate ca un apel de avertizare adresat guvernelor să nu
neglijeze riscurile de dezastre în situația actuală, deoarece va fi mult mai dificil să le răspundem
în comparație cu epoca pre-Covid.

Obiective
Obiectivele urmărite în acest articol de fiscalitate sunt:
 impactul economico-social cauzat de pandemie
 progresul fiscal în timp
 abordarea probalistică(bazată pe risc) a schimbari fiscale și dezastrelor naturale cauzate
de Covid-19
 ipotezele scenariilor pre-Covid și Covid
 implementarea unui tip de sistem de semafor care utilizează culori pentru a indica
nivelurile de pericol, poate oferi o cale promițătoare de urmat pentru monitorizarea și
stimularea strategiilor de reducere a riscului fiscal în timp

Scop
Scopul lucrării este acela de a analiza cum pandemia Covid-19 crește semnificativ riscul
fiscal al guvernelor împotriva dezastrelor naturale. Sunt analizate diferite ipoteze ale scenariilor
posibile, cum sunt afectate tarile si ce masuri ar putea lua. Scopurile principale sunt reflectarea
diferitor scenarii la care ne-am putea aștepta, cum se vor manifesta acesta si care ar fi
soluționarea lor, analiza model CatSim care combină riscul de dezastre naturale și pierderile
corespunzătoare la care este expus un guvern și resursele financiare de care dispune finanțele și
ierarhizarea tarilor pe straturi de riscuri fiscale, fiecărui strat atribuindu-se o culoare specifica
pentru a urmări progresul în managementul riscului fiscal de-a lungul timpului într-un mod ușor
de înțeles și convingător din punct de vedere vizual.

Rezumat
Pandemia de coronavirus a provocat impacturi sociale și economice grave în întreaga
lume. Guvernele au implementat masiv schimbări fiscale de stimulare și protecție la scară pentru
a contracara aceste consecințe grave care le conduc la slăbiciune de scară și datorii crescute.
Acest lucru afectează fiscul scalar la pericolele naturale la care sunt expuse guvernele. Pentru a
face lumină asupra acestei probleme, se compara fiscalitatea scalar din cauza evenimentelor de
dezastre naturale pre-Covid pentru a indica amploarea schimbării.
Acest lucru se realizează prin aplicarea așa-numitului model CatSim care combină riscul
de dezastre naturale și pierderile corespunzătoare la care este expus un guvern și resursele
financiare de care dispune finanțele.
Deși sunt doar orientative din cauza limitărilor de date, rezultatele articolului pot fi
interpretate ca un apel de avertizare pentru a nu subestima riscurile de dezastru care se pot realiza
în orice moment și care vor fi mult mai diferite în comparație cu epoca pre-Covid. În special, cei
săraci se află acum într-o poziție semnificativ mai slabă decât înainte. Sunt prezentate câteva
modalități posibile de avansare pentru a permite o perspectivă mai integrată și pentru a urmări
progresul fiscal de scală în timp.

Metotologie
Evenimentele dezastrelor naturale sunt în mod inerent aleatorii și nu pot fi prezise cu
certitudine. Cu toate acestea, ele pot fi evaluate probabilistic, de exemplu, folosind abordări de
modelare a catastrofei sau metode statistice. Dacă are loc un eveniment de dezastru natural,
acesta cauzează de obicei pierderi mari în sectorul privat (de exemplu, gospodăriile și firmele),
precum și în sectorul public (de exemplu, infrastructura). Fiecare dintre entitățile afectate are
mijloace diferite pentru a finanța aceste pierderi, de exemplu, folosind economii sau luarea de
împrumuturi. În plus, există pierderi care sunt cauzate direct de evenimentul de hazard natural în
sine, precum și așa-numitele pierderi indirecte care sunt cauzate din cauza efectelor ulterioare,
cum ar fi întreruperile activității. În această lucrare, se folosește o abordare probabilistică
(numită adesea și bazată pe risc) și limitează atenția la pierderile directe pentru care se presupune
că guvernul este responsabil financiar. Trebuie remarcat faptul că pierderile totale, care cuprind
atât pierderi directe, cât și pierderi indirecte, sunt de obicei mult mai mari; prin urmare, analiza
noastră trebuie să fie văzută ca reprezentând o limită inferioară a riscului fiscal. Mai mult,
conceptul de responsabilitate trebuie redat mai precis în contextul riscului fiscal în cadrul unui
cadru de pasiv, ceea ce se face în continuare.
Concluzii
Este evident că pandemia afectează puternic riscul fiscal din cauza dezastrelor naturale în
toate țările. Cu toate acestea, această situație nu va rămâne constantă în timp, ci se va schimba
conform conducătorilor de bază ai riscului de scală. Având în vedere această dinamică și
incertitudinile ridicate în viitor, analize precum aceasta și sistemul de semafor propus ar trebui să
fie încorporate într-un cadru iterativ. Beneficiile abordărilor iterative sunt bine documentate în
literatură, dar, cel mai important, ele permit o evaluare și o gestionare mai dinamică, proactivă și
bazată pe riscuri a provocărilor viitoare. În special, ele pot permite învățarea și eventual o
recadrare a problemei; acesta din urmă ar putea fi necesar din cauza incertitudinilor asociate cu
dinamica complexă a sistemelor socio-ecologice și interacțiunile acestora, mai ales acum în
pandemia de Covid-19..
Nu este deloc subestimat faptul că pandemia de Covid-19 crește semnificativ riscul fiscal
al guvernelor împotriva dezastrelor naturale. Cu toate acestea, nu toate țările sunt afectate de
pandemie în aceeași măsură. În special țările sărace și deja destul de vulnerabile din punct de
vedere fiscal sunt afectate mai grav, de ex. țări din America Latină, Caraibe, Africa și Asia.
Deoarece am presupus că nivelurile de împrumut corespund cu cele din epocile pre-Covid, unele
țări pot fi și mai grav afectate în viitor dacă finanțarea datoriilor sau reducerea datoriilor sunt
limitate în continuare. Acest lucru are implicații politice importante, deoarece aceste rezultate
sugerează că capacitatea de a se împrumuta este una dintre puținele opțiuni rămase pentru țările
vulnerabile climatice pentru a face față financiar dezastrelor în situația actuală.
Prin urmare, deși analiza ar trebui văzută ca fiind doar orientativă, deoarece estimările de
reziliență la nivel global sunt, prin definiție, aproximări brute și trebuie făcute mai precise prin
investigații specifice fiecărei țări, cu toate acestea, ele arată o nevoie urgentă de a aduce riscul de
dezastru. înapoi pe agenda dezvoltării viitoare durabile și rezistente în timpul și după Covid-19.

Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2590061721000363