Influențele inteligentei artificiale si 

a blockchain-urile asupra profesiei contabile

Cioban Alexandra-Gabriela, Circo Daniela, Șecman Luciana-Teodora

Universitatea ,,Ștefan cel Mare”, Suceava

Abstract
Odata cu dezvoltarea internetului și a tehnologiilor în diferite domenii precum electronică, medicină, sănătate,
telefonie, aplicații digitale ș.s.m.d accelerează studiile de mecatronică în zilele noastre. Dezvoltările recente în
domeniul robotocii, inteligenței artificiale si aplicatiile acestora au început să ne remodeleze lumea, să o aduca
mai aproape de ceea ce au prezis futurologii Jules Verne si Isaac Asimov cu cateva decenii în urmă. Multe
astecte ale vieții noastre se schimba datorită inovațiilor tehnologice.
Scop: Scopul lucrării ,,Influențele inteligenței artificiale si a blockchain-urilor asupra profesiei contabile” constă
în identificarea evoluțiilor actuale in big data, machine learning, inteligență artificială și blockchain utilizate în
practica general de afaceri și de către practicienii specializați în profesia contabilă la nivel mondial. Această
lucrare explorează de asemenea si impactul evoluțiilor viitoare îâasupra profesiei contabile
Metodologie: Ceea ce ni se pare important în analiza pe care o vom face asupra a tot ce cuprinde inteligența
artificială, blockchain, machine learning, big data este impactul pe care îl au asupra contabililor, provocările si
oportunitățile pe care le prezintă aceste noi tehnologii, dar și dilema ,,inteligență artificială vs. inteligență
umană” dezbătută pe scară larga de cate academicieni si practicieni.
Obiective: Obiectivul principal al cercetării noastre este focusat pe aplicarea în contabilitate a inteligenței
artificiale, blockchain-urilor, machine learning dar și efectele acesteia asupra profesiei contabile.
Din obiectivul principal se desprind următoarele obiective secundare: Înțelegerea a ceea ce înseamna
inteligență artificiala, big data, machine learning, Avantajele și dezavantajele aplicării acestora în contabilitate, Cum
sunt aplicate acestea în cele patru mari companii(Deloitte, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young și KPMG). Și
de asemenea Educația contabilă
Cuvinte cheie: inteligență artificială, , blockchain, machine learning, big data, BigFour,, profesie contabila

Introducere
Daca mașinile iși asumă un rol mai mare, noi, academicienii și profesioniștii, unde ne
situăm? Cum ar arăta viitorul profesiei contabile cu creșterea inteligenței artificiale?
Ca ,,limbaj al afacerilor”, Contabilitatea a fost stabilită în primul rând de Luca Pacioli în
1994 (C.J. Coate, 2018). Funcțiile sale principale sunt de a măsura activitățile ecnomice ale unei
organizații și de a comunica aceste informații părților interesate conexe, precum managerilor
corporativi, creditorilor, consumatorilor și autorităților de reglementare (E.L. Hamilton, 2018).
Inteligența artificială
Domeniul contabilității are o lungă istorie a aplicațiilor de inteligență artificiala(AI) care
datează de mai bine de 25 de ani, în principal în domeniile raportării financiare și al sarcinilor de
audit.(C. Greenman, 2017).
Conceptul de mașini intelectuale poate fi urmărit încă din mitologia greacă. Miturile
grecești conțin povești despre Hephaestus, un fierar care a inventat roboți mecanici.1
Odată cu dezvoltarea computerelor cu programare stocate la mijlocul anilor 20, secolul
începe cu adevărat conceptul realiste de inteligență artificială(C. Greenman, 2017)..
Inteligența artificială în contabilitate
Descrierea postului contabilului de astăzi arată foarte diferită de cea a contabilului de
acum 20 de ani și în următorii 20 de ani, contabilii vor juca din nou un rol diferit. Rolurile
acostora se vor schimba substanțial în următorul deceniu. Se va pune mai mult accent pe
consultanță, dezvoltarea afacerilor, servicii de consiliere și gestionarea riscurilor. Contabilii vor
trebui să adopte specializarea și utilizarea tehnologiei.2
Inteligența artificială este concepută pentru a gândi, a simți și a reacționa ca o creatură
vie, care respiră. Potrivit unui studiu realizat de Deloitte, AI ar putea apărea cu o nouă clasă de
produse și servicii aplicabile în mod special în domeniile contabilității. Acestea includ: servicii
pentru clienți, cercetare și dezvoltare, logistică, vânzări, marketing și analiză informațională.
Pentru acele profesii care necesită urmărirea metodologiilor specifice, analizei informațiilor,
pregătirea rapoartelor și multe procese greoaie (de exemplu, contabilitate, codificare tranzacții
etc.), AI are potențialul de a modifica complet profesia. Potrivit unui studiu realizat de Asociația
Contabililor Autorizați.3
În viitorul foarte apropiat, AI ar putea fi complet implicată în monitorizarea și evaluarea
conformității cu reglementările, politica organizațională, evaluările angajaților și chiar angajarea
și concedierea. Evident, software-ul de contabilitate nu este nou pentru profesie.
Desigur există opinii diferite cu privire la modul în care se va schimba rolul unui
contabil. Unii sunt de părere că va exista o modificare majoră, așa cum a fost cazul în industria

1
AITopics (2016)-Scurtă istorie a inteligenței artificiale http://aitopics.org/topic/brief-histories-timelines
2
McCabe, S. (2014). CPA.com măsoară pregătirea firmelor pentru viitor. Accounting Tomorrow.
http://www.accountingtoday.com/blogs/accounting-tomorrow/cpa-com-study-gauges-firms-readiness-for-the-
future73011-1.htm
3
Jariwala, B. (2015). Explorarea inteligenței artificiale și a profesiei contabile: oportunitate, amenințare, ambele,
niciuna?
taxiurilor / transporturilor când au fost introduse Uber și Lyft. Alții consideră că software-ul va
transfera pur și simplu unele dintre sarcinile mai puțin complicate către întreprinderi, dar că vor
avea în continuare nevoie de experți acreditați pentru a efectua audituri și a rezolva
reglementările extrem de complexe.4
AI în audit
Tehnologiile cognitive sporesc de fapt puterea tehnologiei informației la acele sarcini
care în mod tradițional sunt îndeplinite de oameni, permit utilizatorilor să spargă ceea ce a fost
odată un compromis între viteză, cost și calitate. Aceste tehnologii AI pot facilita auditorilor să
automatizeze acele sarcini care au fost efectuate manual de oameni de zeci de ani. Drept urmare,
auditorii pot fi eliberați pentru a se concentra pe îmbunătățirea calității prin evaluarea analizelor
avansate, petrecând timp suplimentar oferind informații și aplicând o judecată profesională mai
bună. Un domeniu special pe care AI a fost extrem de util este cel al revizuirii documentelor.
Citirea prin pagini și pagini de contracte pentru a obține termenii cheie a fost, în trecut, un proces
manual intensiv în timp. Folosind inteligența artificială, acest concept a devenit automatizat.5
BIG DATA
Big Data și Data Analytics afectează aproape toate aspectele legate de luarea deciziilor și
strategiilor de afaceri ale organizațiilor moderne. Acestea creează oportunități, provocări si
implicații pentru procedura de audit exterm.
Dezvoltarea tehnologică a generat noi standarde și noi modalități de colectare și analiză a
datelor. Interconectările prin Internet și schimbul constant de informații între diferite sisteme au
creat cantități mari de date disponibile pentru analiză. Este indicativ faptul că aceste „Big Data”
sunt în continuă creștere în volum și au nevoie de instrumente sofisticate, numite Data Analytics,
pentru a încerca să recupereze informații relevante (Horak & Boksova, 2017).
Big data în contabilitate
Raportarea financiară este sarcina principală a contabilității. Raportarea financiară se
referă la o mulțime de activități comerciale diferite care conduc la o tranzacție și scopul său
principal, care este de a înregistra tranzacția. În acest fel, sunt create măsurători de afaceri
(Vasarhelyi și colab., 2015). Apariția Big Data a schimbat natura măsurătorilor de afaceri în
sensul că activitățile financiare sunt urmărite și măsurate mai eficient și într-un moment anterior

4
Jariwala, B. (2015). Explorarea inteligenței artificiale și a profesiei contabile: oportunitate, amenințare, ambele,
niciuna?
5
Raphael, J. (2015). Modul în care inteligența artificială poate spori calitatea auditului. CFO.com
(Romero, Gal, Mock și Vasarhelyi, 2012). În acest cadru, raportarea contabilă pare să-și fi
pierdut valoarea informațională, deoarece economia este susținută de procese în timp real
(Vasarhelyi & Greenstein, 2003), în timp ce rapoartele financiare sunt emise trimestrial sau anual
(Krahel și Titera, 2015).
Big Data poate fi foarte util în practica contabilă și se pare că, în viitor, multe sarcini
referitoare la contabilitatea financiară și managerială vor fi încărcate automat în sistemele
informaționale. Documentele pe hârtie vor fi reduse la minimum în cantitate, iar datele contabile
vor fi procesate, monitorizate și auditate online, ducând chiar la scurtarea perioadei de
contabilitate și impozitare (Horak & Boksova, 2017). Sarcinile contabililor se vor schimba
deoarece nu vor fi doar responsabili pentru pregătirea situațiilor financiare, ci vor avea roluri mai
strategice și proactive (Gamage, 2016). Big Data creează oportunități și provocări pentru profesia
contabilă care se referă la integrarea finanțelor, tehnologiei și informațiilor.
O aplicație esențială a Big Data este cea a contabilității criminalistice. În ultimii ani,
contabilitatea criminalistică a apărut ca o practică contabilă vitală. Este o practică care este
utilizată pentru a investiga frauda, corupția sau mita, în timp ce este foarte legată de problemele
de securitate cibernetică (Rezaee, Larry Crumbley și Elmore, 2004). Astfel, utilizarea Big Data și
Analiza datelor semnifică instrumente esențiale pentru contabilii criminalistici, deoarece aceștia
pot obține și prelucra cantități masive de informații diverse, care vin sub formă structurată, semi-
structurată sau nestructurată (Balios și colab., 2020; Balios & Tantos, 2019)
Machine learning
Învățarea automată este un domeniu al informaticii care studiază învățarea algoritmilor
computerizați care utilizează statistici pentru determinarea tiparelor într-o cantitate imensă de
date și pentru a face predicții precise pentru evenimente viitoare necunoscute. Tehnicile de
învățare automată au fost utilizate în multe domenii diferite, cum ar fi educația, sănătatea,
biologia și finanțele (Dogan și Birant, 2021, p.1).
Învățarea automată implică atât cunoștințe generale, cât și cunoștințe de domeniu.
Cunoașterea generală nu depinde de date sau sarcină și este legată de baza învățării automate,
cum ar fi statisticile, informatica sau științele neuronale. Pe de altă parte, cunoașterea domeniului
se referă la domeniul datelor precum ingineria, finanțele, sănătatea sau chimia. Cunoașterea
domeniului are un rol esențial în învățarea automată, deoarece ajută la proiectarea unor seturi de
date mai bune (Deng și colab., 2020, p.2)
Avantaje și dezavantaje a aplicării tehnicilor de învățare a mașinilor
Avantajele și dezavantajele implementării tehnicilor de învățare automată în contabilitate și audit
sunt rezumate mai jos:
Avantaje Dezavantaje
Coerența în luarea deciziilor Probleme etice
Abilitatea de a procesa cantități uriașe de date Risc de părtinire și erori logice în proiectarea
structurate și nestructurate modelului
Scurtați ciclul de procesare a datelor Riscuri potențiale de securitate și încălcarea
reglementărilor de confidențialitate
Eficiență sporită și eficacitate Necesitatea unui set de date complet, bine
echilibrat și mare pentru a asigura precizia
predicției
Reducerea erorilor și fiabilitatea sporită a Cost ridicat de dezvoltare
informațiilor financiare

Machine learning în contabilitate

Majoritatea sarcinilor de contabilitate și audit au un caracter mecanic și repetitiv,
făcându-le potrivite pentru aplicații de învățare automată. (Zemankova, 2019, p.149) Procesele
contabile de rutină, cum ar fi gestionarea conturilor de primit și a datoriilor, pregătirea
rapoartelor de cheltuieli și evaluarea riscurilor pot fi ușor automatizate prin învățarea automată.
De exemplu, algoritmii de învățare automată pot potrivi o factură primită cu comanda de
cumpărare aferentă, pot determina contul de cheltuieli corect pentru recunoaștere și o pot plasa
într-un grup de plăți unde un lucrător uman poate examina și trimite cererea de plată la coada de
plată (Haq, Abatemarco & Hoops, 2020, p.8)
Datorită avantajelor implementării tehnicilor de învățare automată, firmele de
contabilitate Big Four au făcut investiții masive în inovații tehnologice și au dezvoltat mai multe
platforme sau instrumente care au folosit algoritmi de învățare automată și inteligență artificială
(Kokina și Davenport, 2017, p.116). În plus față de aceste platforme și instrumente dezvoltate,
există proiecte mai mici pentru servicii de externalizare a contabilității în care sunt utilizate
instrumente de învățare automată în scopuri de contabilitate sau de declarare a impozitelor
Aplicarea noilor tehnologii de către cele patru firme de contabilitate

Dacă vorbim despre aplicarea automatizată inteligentă, putem observa, pe baza studiilor
efectuate de BBC, faptul că profesia contabilă se află într-o continuă evoluție din punct de vedere
tehnologic, prin introducerea inteligenței artificiale, reprezentați de roboții financiari, în vederea
îmbunătățirii abilităților de analiză tehnică și de luare a deciziilor de afaceri6.
Pornind de la premisa că, inteligența artificială și implementarea acesteia în firmele de
contabilitate, crește nivelul de productivitate, cele 4 mari firme de contabilitate: Deloitte,
PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, Klynveld Peat Marwik Goerdeler și-au lansat proprii
roboți financiari, capabili să desfășoare eficient activitățile specifice domeniului contabil, precum
recunoașterea datelor, introducerea facturilor sau generarea de rapoarte financiare. În acest sens,
tehnologiile AI sunt special utilizate pentru combaterea situațiilor de fraudă financiară, de
primejdie finanicare, prognoză bursieră și audit7.
Dacă discutăm despre DELOITTE, această firmă a adoptat și dezvoltat două tehnologii
avansate și anume un cadru de organizare bazat pe informații (IDO) în vederea atingerii
obiectivelor strategice și o platformă de analiză vocală numită Behavior and EmotionAnalytics
Tool (BEAT), ce presupune monitorizarea și analiza interacțiunilor vocale ale clienților.
Totodată, prin inovațiile NLP, Deloitte a creat o platformă automată de revizuire a documentelor
prin tehnologii cognitive.
IDO BEAT NLP
- Încorporarea zilnică a - Monitorizarea și - Utilizarea
analizelor, datelor și analizarea interacțiunilor tehnologiilor
raționamentelor ; vocale ale clienților; cognitive de
citire și
identificare
automată a
informațiilor;
- Îmbunătățește viteza și - Identificarea - Se

6
EP Stancheva-Todorova, „Cum inteligența artificială provoacă profesia contabilă”, Autobuz economic, J., vol. 12,
nr.1, pp. 126-141, septembrie 2018
7
A. Gepp, MK Linnenluecke, TJ O Neill și t Smith, Tehnici de date mari în auditul cercetării și practicii: tendințe
actuale și oportunități viitoare”, Literatura contabilă, vol. 40, pp. 102-115, iunie 2018
 calitatea procesului interacțiunilor cu risc caraterizează
decizional; ridicat prin NLP; prin eficiență,
precizie.
- Costuri reduse. - Alertarea cu privire la
interacțiunile ce pot
avea rezultate negative
(reclamații);

În ceea ce privește, PricewaterhouseCoopers (PwC), aceasta deține un portofoliu

diversificat de soluții de date și utilizează tehnologii avansate pentru desfășurarea acțiunii.
Existența propriului laborator de audit AI, presupune o îmbunătățire a calității auditului,
nivelurilor de automatizare și obținerii unei analize rapide și precise, pe baza informațiilor
colectate.
Tehnologii Scop
RPA - Colectează datele, revizuiește bilanțurile, convertește datele în
baze de impozitare, determină starea de impozitare;
Robotul GL - Verifică tranzacțiile încărcate în milisecunde, identifică
tranzacțiile suspecte;
ABAC - Extrage cantități mari de date pentru identificarea încălcărilor;
Quilll - Identifică potențialele abateri bazate pe risc și date.

Referitor la firma Ernst&Young, aceasta dezvoltă o serie de platforme tehnologice în

vederea susținerii celor șase priorități economice: servicii financiare, științe ale vieții, sănătate,
eletricitate și utilități, sectorul public și Guvernul, bunuri cu amănuntul și bunuri de larg consum.
Astfel, pe lângă tehologiice RPA și NLP, utilizate de celelalte două companii, aceasta se
diferențiază prin utilizarea dronelor pentru observarea inventarului și analiza în timp real a
datelor. Totodată, a optat pentru dezvoltarea unui motor inteligent de clasificare pentru citirea
liniilor de conturi de plată și a datelor conturilor de creanță 8. În plus, pentru îmbunătățirea

8
EY(2018), „Automatizarea inteligentă: remodelarea viitorului muncii cu roboții”
performanței profesionale, EY a adoptat tehnologia ML ce presupunea detectarea cu o rată de
precizie de 97% a situațiilor posibile de fraudă9.
De asemenea, firma Klynveld Peat Marwik Goerdeler (KPMG), se face remarcată pentru
viziunea puternică de date și analize, în ceea ce privește securitatea, confidențialitatea datelor
personale, criminalistica. Prin urmare, KPMG a înființat un departament responsabil pentru
proiectarea software-ului companiei și testarea securității rețelei și un departament de protecție a
datelor și răspunsurilor instantanee la atacurile cibernetice.
Tehnologii Scop
Echipa KPMG Ignite - oferă teste pentru dezvoltarea și inovarea prototipurilor;
- oferă estimări parțiale;
DRA - Identifică, vizualizează și analizează riscurile în funcție
de severitate, probabilitate, interconectare și viteză;
K-analyzer - Analizează datele sensibile la impozite într-un mod
rentabil;
FBT Automator - Realizează proiecte de linie și analize de date de registru;

După cum se poate constata, evoluția actuală a aplicațiilor AI în profesia contabilă este
preferată de managerii multinaționalelor din ce în ce mai mult, astfel încât acești roboți financiari
oferă managerilor cu cunoștințe limitative în domeniul contabil să ia decizii de afaceri eficiente,
înlăturând funționarii contabili de bază de pe posturi 10. În acest sens, utilizarea platformelor
tehnologice precum BG, ML și AI de către cele 4 companii subliniază două aspecte importante.
Un prim aspect, îl constituie faptul că profesia contabilă investește din ce în ce mai mult în AI și
integrarea acesteia în activitatea de bază, iar al doilea aspect susține faptul că AI constituie un
factor cheie pentru sucesul viitor în domeniul contabilității11.
Educația contabilă

Impacturile inteligenței artificiale asupra muncii

Stephen Hawking, Elon Musk și Bill Gates sunt probabil cei mai cunoscuți bărbați
distinși din zilele noastre care au adus argumente împotriva riscurilor moștenite în tehnologiile

9
EY(2017), „Punerea în funcțiune a inteligenței artificiale (AI)
10
L. Bullock, „BIG 4 Firm UPS Utilizarea roboților în diviza de audit”
11
Y Zang și colab: Impactul AI și Blockchain asupra profesiei contabile
inteligenței artificiale. Cu greu putem depăși avertismentele lor despre sfârșitul umanității. Ei
susțin că amenințarea existențială este reală și că este posibil ca oamenii să fie înlocuiți de roboți
în viitorul apropiat. Vor lua decizii mai bune, mai rapide și fără prejudecăți. Se pare că
„singularitatea”, momentul în care inteligența artificială se va potrivi cu inteligența umană,
reprezintă momentul în care va începe sfârșitul sumbru al omenirii (Kontzer 2015).
Stimatul fizician teoretic britanic Stephen Hawking ne-a avertizat într-un interviu că
„Dezvoltarea inteligenței artificiale completă ar putea însemna sfârșitul rasei umane”. Mesajul
său că „Oamenii, care sunt limitați de evoluția biologică lentă, nu ar putea concura și ar fi
înlocuiți” sună ca profeție și ecouri în multe argumente și discuții ulterioare (Cellan-Jones 2014).
Punctul de bază în apelul lui Hawking este de fapt impactul mare al inteligenței artificiale asupra
șomajului. De aceeași părere sunt si Bill Gates, dar si Elon Musk care afirmă, la Summitul
Guvernului Mondial de la Dubai, că „Oamenii au început deja să-și piardă slujba în fața
mașinilor” (Sulleyman 2017) și noi roluri pentru acei oameni ar trebui să fie descoperite. În
opinia sa, adevărata problemă este că procesul de deplasare a muncii este foarte rapid și
perturbator.
Economistul Joe Stiglitz, câștigător al premiului Nobel (2014) a susținut că inovațiile
introduc de fapt un paradox economic. Oamenii care și-au pierdut locurile de muncă sau au
suferit o reducere a salariilor din cauza inovațiilor tehnologice nu pot economisi bani și își reduc
cheltuielile pentru bunuri, ceea ce provoacă deflația. Dilema este de fapt cauzată de următoarea
interdependență - cu cât scade mai mult partea cererii, cu atât este necesară o mai mare eficiență
din partea ofertei pentru a compensa efectele negative ale primei (Dirican 2015; Hirst 2014).
Paradoxul economic atât de dezbătut nu este o idee teoretică care a izbucnit dintr-o minte
academică frumoasă. Inovațiile și inteligența artificială în special, schimbă modelele economice
și bunăstarea societății. Și aceste efecte au fost deja observate și investigate de cercetători.

Cum va afecta inteligența artificială piața munci?

Makridakis (2017) a pus o întrebare critică pentru rolul pe care îl vor juca oamenii în
viitorul apropiat, după ce inteligența artificială va înlocui, completa și/sau amplifica sarcinile pe
care oamenii le îndeplinesc în prezent la locurile lor de muncă. El susține că viitorul ar putea fi
capturat de patru scenarii care prezintă patru percepții diferite despre impactul inteligenței
artificiale asupra vieților umane, mediului social și modelelor de muncă (tabelul1).
 Tabel 1. Cele patru scenarii ale inteligenței artificiale

Scenarii Implicații generale Impactul inteligenței artificiale asupra

ocupării forței de muncă

-o eră a nanotehnologiei, geneticii și roboticii;

-oamenii folosesc cât mai mult posibil
capacitățile computerelor;
-genetica permite schimbarea genelor umane
Optimist
pentru a evita bolile și a prelungi viața
oamenilor.
-roboții înlocuiesc pe deplin munca oamenilor;
-oamenii își petrec timpul liber făcând activități
de agrement și lucrează ceea ce își doresc de
fapt.

-mașinile preiau controlul asupra celor mai -oamenii sunt înlocuiți de computere;
importante decizii; -oamenii nu sunt motivați să lucreze și lasă toate
Pesimist -oamenii devin o specie pe cale de dispariție; deciziile importante în seama computerelor.
-apar probleme sociale complexe.

-controlul asupra tehnologiilor inteligenței -oamenii exploatează puterea computerelor și își

artificiale și a reglementării lor stricte și sporesc abilitățile de luare a deciziilor.
eficiente;
Pragmatic
-oamenii reușesc să rămână cu un pas înaintea
inteligenței artificiale.

-inteligența artificială nu devine niciodată -în toate sarcinile care necesită creativitate,
amenințare pentru umanitate; oamenii păstrează o prioritate clară asupra
Îndoieli
-computerele nu ating niciodată capacitatea computerelor.
umană de a fi creativi.
Sursa: Makridakis 2017, pp. 50 - 52.

Unele idei din spatele acestor patru scenarii sunt destul de provocatoare și probabil
rezultatul temerilor și imaginației noastre. Cu greu putem evalua probabilitatea apariției lor și le
putem testa obiectivitatea. Principala noastră preocupare este existența sau inexistența unei
amenințări reale pentru deplasarea forței de muncă umane.
Stewart, De & Cole (2015) prezintă o perspectivă optimistă în lucrarea lor „Tehnologie și
oameni: marea mașină care creează locuri de muncă”, publicată de Deloitte LLP. Economiștii au
identificat patru mecanisme prin care inovațiile tehnologice afectează ocuparea forței de muncă,
prezentate în figura 1. Aceștia s-au concentrat asupra efectelor de creare de locuri de muncă, nu
de distrugere a locurilor de muncă, întrucât dezbaterea tehnologică este înclinată spre distrugere.

Figura 1.Patru mecanisme prin care tehnologia afectează ocuparea forței de muncă
Efecte directe

2. Sectoarele care
1. Înlocuitor de tehnologie reprezintă
muncă, creștere sursa tehnologică
productivitate și scădere inovația se extind rapid,
preturi cerând sporit
muncă

3.Tehnologia 4. Cost mai mic de

indirecte

completează munca, producție și prețuri

ducând la îmbunătățirea permite consumatorilor să
rezultatelor în sectoare care transfere
se extind ulterior și cheltuielile la mai multe
bunuri și
Efecte

generează o nouă cerere de

muncă servicii, generând noi
cereri de muncă

Sursa: Stewart, De & Cole 2015, p. 1.

Stewart, De & Cole sunt destul de optimiști în ceea ce privește viitorul ocupării forței de
muncă, în ciuda creșterii mai rapide a îmbunătățirilor tehnologice și a înlocuirilor forței de
muncă. Ei au prezis că abilitățile de lucru necesare vor cuprinde „o pondere mai mare de
interacțiune socială și empatie, gândire, creativitate” în viitor (Stewart, De & Cole 2015). O
provocare politică importantă este descoperită, deoarece schimbările rapide ale tehnologiei vor
necesita educație la nivel înalt și recalificare continuă, iar aceste probleme vor deveni un punct
focal pentru eforturile factorilor de decizie politică.
Instituția McKinsey Global (2017) publică un raport intitulat „Un viitor care
funcționează: automatizare, ocupare și productivitate” în care arată impactul automatizării
asupra forței de muncă. Acest raport a fost produs ca parte a unei cercetări, iar analiza efectuată
se axează mai degrabă pe activități de muncă decât pe ocupații întregi, ceea ce o deosebește de
celelalte studii revizuite și, în opinia noastră, face concluziile sale despre viitorul muncii umane
mai exacte. Fiecare ocupație cuprinde un set de activități, fiecare având un potențial diferit de
automatizare.
Conform acestei cercetări Instituția McKinsey Global, fiecare activitate distinctă necesită
o combinație de 18 capabilități de performanță, grupate în cinci categorii: percepție senzorială,
capacități cognitive, procesare a limbajului natural, capacități sociale și emoționale și capacități
fizice

Tabel 2. Tehnologii de automatizare și efectele lor potențiale

Efecte Descriere
Capacități Roboții și computerele își măresc capacitățile de realizare a activităților, inclusiv capacități
cognitive cognitive, precum judecăți tacite, simțirea emoțiilor și conducerea.

Creșterea -la nivel microeconomic: reduceri ale costului forței de muncă, creșterea capacității de
productivității producție, calitate superioară și scăderea timpilor de nefuncționare;
-la nivel macroeconimic: o creștere anuală între 0,8 și 1,4%.

Automatizarea -doar puține ocupații ar putea fi complet automatizate pe baza tehnologiilor demonstrate în
potențialului prezent;
-aproximativ jumătate din activitățile plătite ale forței de muncă din lume ar putea fi
automatizate prin adaptarea inovațiilor tehnologice existente.

Ritm, automatizare -ar varia în funcție de diferite activități, ocupații și niveluri de salarizare și calificare;
și impact asupra -efectele disproporției asupra lucrătorilor cu calificare mică, medie și înaltă cauzate de
muncitorilor automatizare ar putea fi reduse.

Efecte peste țări și -o gamă largă de efecte în funcție de stadiul de dezvoltare al țării;
sectoare -mixul sectorial și amestecul de activități din cadrul sectorului sunt factorii cheie pentru
dezvăluirea potențialului de automatizare.

Factori cheie care -fezabilitatea tehnică;

influențează ritmul -costul dezvoltării și implementării soluțiilor de automatizare;
și extinderea -dinamica pieței muncii;
automatizării -beneficii economice;
-acceptarea reglementară și socială.
 Efecte asupra -schimbări în natura muncii;
angajării -munca umană va deveni complementară muncii mașinii;
-modificări ale organizării companiilor, modelelor de concurență ale industriilor și
modelelor de afaceri.

Probleme pentru -încurajarea investiților pentru a stimula progresul tehnologic și inovațiile printr-o politică
factorii de decizie adecvată;
politică -elaborați politici care să ajute lucrătorii și instituțiile să se adapteze la impactul
automatizării asupra ocupării forței de muncă.

Sursa: Instituția McKinsey Global 2017

Unele perspective viitoare spre profesia contabilă

Este într-adevăr un fapt îngrijorător faptul că profesia contabilă a fost estimată ca având o
mare probabilitate de automatizare în rândul academicienilor și al practicilor de studii empirice.
Dar trebuie să neglijăm astfel de profeții întunecate, deoarece profesia este departe de sfârșitul ei
glorios. AI ar trebui considerat ca un început al reînnoirii sale și își va dovedi încă o dată
potențialul de a se adapta la schimbările recente din mediul de afaceri și la schimbarea cerințelor
de management (figura 2). De fapt, contabilii pot beneficia de sistemele inteligente întrucât,
folosindu-și capacitățile, vor putea rezolva trei probleme generale (ICAEW 2017,):
• susține procesul decizional prin furnizarea de date mai bune și mai ieftine;
• să ofere o analiză mai profundă a datelor și să ofere noi informații despre afaceri;
• concentrați-vă pe sarcini mai valoroase după eliberarea timpului de lucru datorită
aplicațiilor inteligența artificială.
 Figura 2.Domeniile de impact ale AI asupra profesiei contabile

Abilități
noi

Contabilitate
Sarcini noi
și raportare
și roluri
financiare

Profesia
contabilă

Prognoza Educație
veniturilor și instruire

Prevenirea
și
detectarea
fraudei

Care sunt noile abilități necesare contabililor pentru a beneficia de implementarea

tehnologiilor AI și pentru a crea mai multă valoare întreprinderilor?
Analiza deplasării în sarcina de serviciu trebuie să fie însoțită de un studiu corespunzător
al provocărilor practice cu care se confruntă profesia contabilă și, mai precis, noile competențe
necesare pentru desfășurarea activităților în mediul în schimbare rapidă, alimentat de tehnologia
digitală și creșterea puterii de procesare a informațiilor (Chan 2013). Astfel, noile abilități
necesare contabililor sunt:
 Expertiză tehnică în învățarea automată;
 Abilități analitice de date mari;
 Abilități de comunicare și gândire critică;
 Abilități de conducere.

5.Sunt educatorii de contabilitate pregătiți pentru provocarea inteligenței artificiale?

Educatorii de contabilitate sunt, de asemenea, provocați inteligența artificială. Ei se
confruntă cu o presiune ridicată din partea organismelor internaționale profesionale de
contabilitate și acreditare pentru a îmbunătăți conținutul tehnologic al cursurilor de contabilitate,
inclusiv, dar fără a se limita la învățarea automată, big data și analitice (Gamage 2016). Au fost
ridicate întrebările provocatoare cu privire la modul de adaptare a programelor la cerințele
actuale ale pieței muncii și așteptările angajatorilor de la absolvenți și la modul de dezvoltare a
noilor competențe stabilite pentru locurile de muncă din viitor. Asociația pentru școlile avansate
de afaceri colegiale (AACSB) afirmă următoarele în standardul său de acreditare contabilă:
„Natura dinamică a dezvoltărilor IT legate de crearea, gestionarea și procesarea datelor,
partajarea datelor, analiza datelor, extragerea datelor, raportarea datelor, securitatea datelor și
stocarea în cadrul și între organizații este esențială pentru dezvoltarea contabililor profesioniști
emergenți. Experiențele de învățare care stau la baza pentru absolvenții de contabilitate necesită
o abordare interdisciplinară care atrage contribuția profesioniștilor și a cadrelor universitare cu
expertiză în sisteme informaționale, statistici, informatică și inginerie, probleme etice legate de
IT și „date mari” etc. numai pentru „sistemele de informații contabile”, dar pentru stocarea,
gestionarea și analiza informațiilor pentru absolvenții de contabilitate. ” (AACSB 2014)
Decalajul existent între universități și practica contabilă trebuie depășit în era
tehnologiilor inteligente. Colaborarea și parteneriatul dintre educatorii contabili și industrie sunt
condiții prealabile pentru cariera de contabilitate de succes a absolvenților.

Concluzii
Inteligența artificială este esențială pentru viitorul profesiilor de contabilitate și audit. AI
este un instrument vital care va oferi acestor profesioniști instrumentele necesare pentru a spori
eficiența și eficacitatea ocupațiilor lor. Sarcinile repetitive ale contabilității sau atribuțiilor bazate
pe procese sunt mai susceptibile de a fi înlocuite cu o tehnologie automată decât specialitățile cu
valoare mai mare care implică judecată profesională. Mulți cred că generația mai tânără de
contabili trebuie să înțeleagă și să fie pregătiți să lucreze alături de inteligența artificială
Pe de altă parte, Big Data și Data Analyse constituie o revoluție în modul în care afacerea
se desfășoară și este auditată în zilele noastre. Firmele și organizațiile din întreaga lume folosesc
Big Data pentru a-și dezvolta mai bine strategiile și a lua decizii. Este esențial pentru teoreticieni,
profesioniști în contabilitate și audit, precum și pentru organizații educaționale, să integreze
schimbările în profesia de contabilitate și audit. Auditorii externi trebuie să dezvolte instrumente
pentru a gestiona mai bine Big Data și să încerce să facă din abundența surselor de dovezi un
instrument critic pentru a dezvălui denaturări și fraude.
 Învățarea automata a dat naștere la diferite moduri de îndeplinire a sarcinilor, care au
afectat și profesiile de contabilitate și audit. În ciuda dezavantajelor, implementarea
instrumentelor de învățare automată are multe avantaje, cum ar fi eficiență și eficiență sporite
prin analiza mai rapidă a datelor, audit de înaltă calitate, reducerea erorilor, identificarea timpurie
a riscurilor și crearea unui avantaj competitiv.
Bibliografie
[1]. C. J. Coate și M. C. Mitschow, ,,Luca pacioli and the role of accounting and business: Early
lessons in social responsibility’’ în Research on Professional Responsibility and Ethics in
Accounting, C. Jeffrey, Ed. Bingley, U.K.: Emerald Group Publishing, 2018, pp. 1–16.
[2]. E. L. Hamilton, R. M. Hirsch, U. S. Murthy, and J. T. Rasso, ‘‘The ethicality of earnings
management: Many factors, including public perception and shareholder satisfaction, influence a
manager’s decision to participate in earnings management,’’ Strategic Finance, vol. 100, nr 5,
pp. 48–56, Nov. 2018.
[3]. Cindy Greenman, ,, Exploring the Impact of Artificial Intelligence on the Accounting Profession”
în Journal of Research in Business, Economics and Management , 16 Martie, 2017
[4]. Horak, J. și Boksova, J. Will the Big Data lead to the savings in overhead costs. The 11th
International Days of Statistics and Economics, September 14-16, Prague, Republica Cehă, 2017.
[5]. Vasarhelyi, M. A., Kogan, A., & Tuttle, B. M. Big Data în contabilitate: o prezentare generală.
Orizonturi contabile, 2015
[6]. Balios, D. Eriotis, N., Naoum, V. & Vasiliou, D. (2020). Comportament lipicios de vânzare,
costuri generale și administrative și venituri practici de management: o perspectivă comparativă
internațională. Jurnalul internațional de contabilitate managerială și financiară, 2020
[7]. Balios, D. și Tantos, S. (2019). Caracteristicile unui sistem de audit fiscal corect și eficient ca
instrument împotriva evaziunii fiscale: Cadrul teoretic. Jurnalul internațional de economie și
inginerie de management, 2019.
[8]. Romero, S., Gal, G., Mock, TJ și Vasarhelyi, MA (2012). O perspectivă a teoriei măsurării
asupra măsurării afacerii. Jurnalul tehnologiilor emergente în contabilitate, 2012, pp. 1-24.
[9]. Vasarhelyi, M. și Greenstein, M. Principiile fundamentale ale electronizării afacerilor: o agendă
de cercetare. International Journal of Accounting Information System, 2003, pp 1-25
[10]. Krahel, JP și Titera, WR. Consecințele Big Data și formalizarea asupra standardelor de
contabilitate și audit. Orizonturi contabile, 2015.
[11]. Gamage, P. Big Data: Sunt pregătiți educatorii de contabilitate. Sisteme informaționale
de contabilitate și gestionare, 2016
[12]. Rezaee, Z., Larry Crumbley, D. și Elmore, RC. Educație contabilă criminalistică: un
sondaj realizat de academicieni și practicieni. Progrese în educația contabilă, 2004.
[13]. Dogan, A. și Birant, D. (2021). Învățarea automată și extragerea datelor în fabricație.
Sisteme expert cu aplicații, 2021.
[14]. Zemankova, A. (2019). Inteligența artificială în audit și contabilitate: dezvoltare,
tendințe actuale, oportunități și amenințări - Revizuirea literaturii. 2019 Conferința
internațională de control, inteligență artificială, robotică și optimizare.
[15]. Kokina, J. & Davenport, TH . Apariția inteligenței artificiale: modul în care
automatizarea schimbă auditul, Jurnalul tehnologiilor emergente în contabilitate,2017
[16]. EP Stancheva-Todorova, „Cum inteligența artificială provoacă profesia
contabilă”, Autobuz economic, J., vol. 12, nr.1, pp. 126-141, septembrie 2018;
[17]. A. Gepp, MK Linnenluecke, TJ O Neill și t Smith, Tehnici de date mari în auditul
cercetării și practicii: tendințe actuale și oportunități viitoare”, Literatura contabilă, vol.
40, pp. 102-115, iunie 2018;
[18]. EY(2018), „Automatizarea inteligentă: remodelarea viitorului muncii cu roboții”;
[19]. EY(2017), „Punerea în funcțiune a inteligenței artificiale (AI);
[20]. L. Bullock, „BIG 4 Firm UPS Utilizarea roboților în diviza de audit”
[21]. Y Zang și colab: Impactul AI și Blockchain asupra profesiei contabile
[22].