Curs: Proiectarea sistemelor informatice

3
PROIECTAREA IEȘIRILOR SISTEMULUI

3.1. Aspecte generale ale proiectării ieşirilor sistemului informatic

Ieşirile unui sistem informaţional sunt constituite din ansamblul listelor sau rapoartelor
rezultate în urma prelucrării automate a datelor, situaţii utilizate pentru justificarea operaţiunilor
economico – financiare şi pentru suportul procesului decizional.

Proiectarea şi realizarea lor constituie unul din obiectivele cele mai importante ale
proiectării sistemului informatic, ele fiind elemente materiale care justifică utilitatea sistemului şi
chiar existenţa lui.

Atât ieşirile cât şi intrările sistemului informatic au fost identificate în etapa de analiză a
sistemului informaţional existent (analiza documentelor) şi de stabilire a cerinţelor noului sistem
proiectat. Ele sunt acte prin care se consemnează operaţiile economice desfăşurate, existente
patrimoniale şi exercitarea funcţiei lor organizatorice şi administrative a unităţii patrimoniale.

Obiectivul proiectării este de a determina formatul şi conţinutul tuturor documentelor

imprimate, a graficelor, a videoformatelor întocmite şi a structurii ieşirilor către alte sisteme.
Determinare concretă a conţinutului, formei şi circuitului informaţional al situaţiilor de ieşire sunt
realizate în funcţie de natura activităţii unităţii patrimoniale, de cerinţele informaţionale ale
sistemului decizional, de numărul utilizatorilor şi locul acestora în ierarhia unităţii, de gradul de
pătrundere a lor în cunoaşterea sistemului informaţional, domeniul de activitate din care face parte
lucrarea, obiectivele propuse, cadrul legislativ – normativ etc.

De asemenea, la proiectarea conţinutului şi formei situaţiilor de ieşire se recomandă să se

ţină seama de restricţiile datorate caracteristicilor şi performanţelor tehnice ale echipamentelor
periferice (numărul maxim de caractere pe linie, numărul maxim de linii pe o pagină, facilităţile de
redare etc.) şi să urmărească o valorificare cât mai deplină a posibilităţilor de prelucrare a acestora.

Ieşirile sistemului informatic se vor proiecta astfel încât să satisfacă cerinţele de informare şi
management atât în cadrul activităţii analizate şi proiectate cât şi în activităţile şi sectoarele
corelate, activităţi beneficiare de informaţii sau furnizoare de date pentru sistemul proiectat.

1
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

În activitatea de proiectare a ieşirilor sistemului analistul trebuie să răspundă la următoarele

întrebări:
o Cine va utiliza ieşirile sistemului ?
o Care este scopul obţinerii ieşirilor ?
o Cum se obţine conţinutul ieşirilor ?
o Când trebuie să se obţină ieşirea ?
o Unde este transmisă ieşirea ?
o Câţi utilizatori folosesc ieşirea ?

4.1.1. Conţinutul şi clasificarea ieşirilor

Pentru reflectarea clară şi precisă a operaţiunilor economice, ieşirile trebuie să conţină

anumite date cu caracter obligatoriu:
 denumirea documentului pentru reflectarea clară şi precisă a operaţiunilor
economice;
 denumirea şi sediul organizaţiei care întocmeşte documentele;
 numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
 menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economice (când este
cazul);
 datele cantitative şi valorile aferente operaţiunilor economice efectuate;
 numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efctuarea
operaţiunii respective, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi a
persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz;
 alte date menite să asigure consemnarea completă a operaţiunii respective.

Ţinând seama de anumite caracteristici ale documentelor aceste se pot clasifica după mai
multe criterii, şi anume:
a) Sub aspectul modului de redare se cunosc două tipuri de ieşiri:
o ieşiri de tip listă care se obţin la imprimantă. De exemplu Balanţa de verificare,
Cartea Mare, Statul de plată al salariilor etc.;
o ieşiri de tip display sau afişate pe ecranul unui terminal. Ieşirile tip display nu sunt
specifice activităţii financiar – contabile, deoarece lipseşte suportul material
cerut conform actelor normative în vigoare (Legea contabilităţii nr. 82/1991,
Ordinul MF nr. 3512/2008). De exemplu Situaţia soldului contului de card;

b) După natura operaţiunilor economice pe care le consemnează:

o liste/situaţii privind imobilizările corporale. De exemplu Fişa mijlocului fix, Planul
de amortizare, Balanţa mijloacelor fixe etc.;
o liste/situaţii privind imobilizările necorporale şi financiare;
o liste/situaţii privind valorile materiale. De exemplu Fişa de magazie, Registrul
stocurilor, Balanţa materialelor;
o liste/situaţii privind munca efectuată. De exemplu Foaia colectivă de prezenţă;
o liste/situaţii privind calcularea costurilor. De exemplu Situaţia cheltuielilor directe
pentru produs, Situaţia amortizării pe secţie, Centralizator consumuri pe produs,
Centralizator manoperă pe secţie şi produs etc.

2
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

c) După funcţia pe care o îndeplinesc:

o liste/situaţii de dispoziţie conţinând ordinul de efectuare a unei operaţii
economice precum şi indicaţiile necesare executării ei, nefăcând dovada
efectuării acesteia. De exemplu Dispoziţie de plată/încasare, Ordin de plată etc.;
o liste/situaţii justificative sau de excepţie care cuprind date privind dispoziţia de a
executa o operaţie economică cât şi executarea efectivă a ei. Astfel bonul de
consum de materiale este iniţial un document de dispoziţie prin care se dispune
eliberarea materialelor din depozit, iar când este completat cu menţiunile privind
eliberarea şi ieşirea materialelor devine document justificativ;
o liste/situaţii contabile care servesc pentru înregistrarea operaţiilor în
contabilitate. De exemplu Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, Lista de
inventariere, Extrasul de cont etc.;

d) După conţinut:
o liste/situaţii primare care reflectă o singură operaţie economică (facturi, cecuri,
bonuri de materiale etc.);
o liste/situaţii centralizatoare care cuprind date referitoare la operaţii de acelaşi fel
(centralizatorul intrărilor, respectiv al ieşirilor de materiale etc.);

e) Din punct de vedere al timpului de obţinere:

o liste/situaţii operative sau la cerere (rapoarte ad-hoc). Sunt elaborate ca răspuns
la întrebările managerilor şi au rolul de a sesiza în timp util anumite perturbaţii în
desfăşurarea activităţilor şi de a permite efectuarea unei intervenţii prompte
pentru remedierea acestora;
o liste/situaţii periodice. În această categorie se înscriu acele liste, situaţii care se
obţin la o anumită perioadă (decadă, lună, trimestru, an) şi conţin rezultatele
unei perioade mai complexe caracterizând evoluţia unui fenomen sau proces
economic (balanţa analitică a materiilor, balanţa de verificare, bilantul contabil
etc.);

f) După destinaţia situaţiei de ieşire, proiectele se împart în:

o liste/situaţii pentru beneficiari externi. De exemplu Oferta de produse, Bilanţul,
Contul de profit şi pierderi, Situaţia fluxului de numerar etc.;
o liste/situaţii pentru nevoile interne ale unităţii. De exemplu Raportul de
producţie, Situaţia producţiei neterminate, Centralizatorul comenzilor interne de
producţie etc.

4.1.2. Rolul prototipizării în proiectarea ieşirilor sistemului

Prototipizarea este o tehnică destul de utilizată în proiectarea ieşirilor sistemului datorită

faptului că oferă o imagine cât mai fidelă a ieşirii, în timp real. Astfel, utilizatorul final observă în
orice moment al proiectării ieşirii forma şi conţinutul acesteia aşa cum va fi implementat şi utilizat.

Instrumentele utilizate pentru proiectarea ieşirilor diferă de la instrumente din cadrul

aplicaţiilor CASE (Visible Analyst, IBM Rational System Architect, Axure etc.) până la instrumente din

3
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

cadrul mediilor de programare (MS Visual Studio .NET, Eclipse – Java, Yii Framework, Android
Studio, Vaadin etc.) sau sistemelor de gestiune a bazelor de date (Report Designer – Access, MS
SQL Server Reporting Services, Reports Builder – Oracle etc.).

În condiţiile utilizării instrumentelor CASE, proiectarea ieşirilor sistemului poate fi realizată

interactiv. De exemplu în figura 3.1 este prezentat prototipul unei ieşiri de tip raport.

Fig. 3.1. Prototipul unei ieşiri.

3.2. Aspecte tehnice ale proiectării ieşirilor

Normele metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind

activitatea financiară şi contabilă şi metodele acestora, elaborate de Ministerul Finanţelor,
precizează criteriile minimale pe care trebuie să le îndeplinească aplicaţiile informatice utilizate în
domeniul financiar-contabil. (OMFP 3512/2008)

4
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

3.2.1. Alegerea tehnologiei pentru obţinerea ieşirilor sistemului informaţional

Producerea diferitelor tipuri de ieşiri necesită diferite tehnologii: imprimante, monitoare,

difuzoare(boxe), camere speciale şi microfilme, camere video, CD-ROM, DVD-ROM etc.

Imprimanta a fost şi rămâne principalul echipament preferat pentru producerea

ieşirilor. Imprimanta prezintă o serie de caracteristici care o fac agreată atât de
utilizatorii, cât şi de analiştii de sistem, şi anume:

 este accesibilă pentru toate unităţile patrimoniale;

 este flexibilă în ceea ce priveşte tipul de obţinere a ieşirii respective;
 prezintă încredere atunci când este vorba de tipărirea unei cantităţi mari de situaţii care
trebuie realizate la anumite termene (mai ales în domeniul financiar-contabil);
 este relativ ieftină;
 anumite imprimante pot realiza sarcini specifice (tipărirea de etichete, tipărirea de coduri
bară etc.).

Cu toate aceste avantaje, imprimantele prezintă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: pot
produce zgomot, necesită consumabile scumpe, pot apărea probleme de compatibilitate cu alte
tipuri de soft, viteza de redare relativ mică la unele modele etc.

Monitorul reprezintă o tehnologie din ce în ce mai folosită pentru afişarea

rezultatelor care suntnecesare numai o singură dată şi care nu necesită stocare.
Acest fapt permite utilizatorului să renunţe la obţinerea unor listinguri inutile,
contribuind prin aceasta la reducerea cheltuielilor cu funcţionarea sistemului
informaţional. Monitorul prezintă o serie de avantaje în comparaţie cu
imprimantele datorită silenţiozităţii şi potenţialului pentru folosirea interactivă
de către utilizatori.

CD-ROM-urile sunt dispozitive multimedia folosite pentru a stoca orice

informaţie care este voluminoasă şi stabilă în conţinut. Accesarea informaţiei de
pe CD-ROM este mai rapidă decât prin alte metode, cum ar fi accesarea unei
hârtii sau a unei microforme.

DVD-ul va înlocui în curând CD-ROM-ul pentru că are o capacitate mai mare

decât acesta, poate citi şi CD-ROM, şi poate fi folosit pentru memorare, ca în
cazul DVD-RAM.

5
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

Documentele electronice sunt tipuri de ieşiri, transmise de la un calculator la altul

prin e-mail, reţeaua intranet etc., fără a fi necesară tipărirea fizică.

Poşta electronică (e-mail) este un schimb de mesaje între calculatoare, care se

realizează în interiorul organizaţiei prin intranet, sau prin internet. Prin crearea şi
implementarea e-mail-ului se facilitează comunicarea în cadrul unităţii, se reduce
folosirea de hârtie, se realizează schimbul de informaţie între utilizatorii care au posibilitatea
actualizării acestor informaţii foarte rapid.
Dezavantajele gestionării ieşirilor prin e-mail includ dificultatea în controlul formatării,
posibilitatea de a abuza de sistem, posibilitatea accesării unor mesaje şi de alte persoane
neabilitate, dificultăţi în elaborarea protocoalelor utile pentru gestionarea mesajelor nesolicitate
etc.

3.2.2. Recomandări generale de formatare a ieşirilor

Pentru definitivarea formei şi a formatului de editare a situaţiilor de ieşire, analiştii de sistem

au în vedere o serie de considerente practice (funcţionale, stilistice sau estetice), astfel încât
utilizatorii situaţiilor sau rapoartelor să obţină informaţiile necesare într-un format cât mai accesibil.
Acestea sunt:

 titlul listei sau situaţiei trebuie să fie descriptiv, dar concis, şi prezentat într-o formă clară a
formularului în partea superioară a paginii, central (figura 3.2);

 precizarea numărului şi/sau datei situaţiei tipărite, includerea datei întocmirii pe fiecare copie a
raportului listat. Acest lucru îi ajută pe utilizatori să estimeze valoarea raportului (figura 3.2);

 fiecare pagină trebuie numerotată, astfel încât utilizatorul să aibă un punct de referinţă când
doreşte să localizeze elementele inoportune. De asemenea, dacă paginile raportului se separă
accidental, numărul de pagină este important pentru reconstituirea documentului;

 toate coloanele trebuie să aibă nume (etichete) cât mai relevante (eventual să fie numerotate)
pentru a permite orientarea utilizatorului asupra conţinutului raportului). Capul de tabel trebuie
să fie scurt şi descriptiv. Este permisă folosirea abrevierilor dacă acestea sunt foarte cunoscute şi
au un înţeles pentru utilizatori (figura 3.2);

 tipărirea pe fiecare pagină a capului de tabel, sau, cel puţin, scoaterea în evidenţă a coloanelor
prin tipărirea numerelor corespunzătoare;

 între coloane trebuie să existe cel puţin două spaţii (figura 3.2);

 numerotarea liniilor de la primul până la ultimul rând (figura 3.2);

 folosirea unei linii cu spaţii după fiecare cinci rânduri când există prea multe coloane;

6
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

 datele care sunt legate unele de altele vor trebui grupate în cadrul raportului. Aceasta facilitează
înţelegerea raportului şi, în multe cazuri, îndeplineşte aşteptările utilizatorului în ceea ce
priveşte locul unde aceste date ar trebui să apară;

 sortarea într-o ordine logică, după una sau mai multe chei, ascendent sau descendent (figura
3.2);

 obţinerea mai multor grade de titluri, dacă este cazul, în funcţie de anumite criterii de
clasificare;

 marcarea cu anumite linii sau caractere speciale a acestor titluri pentru a fi scoase în evidenţă.

Fig. 3.2. Situaţia de ieşire – Registrul Stocurilor

7
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

3.2.3. Recomandări generale de formatare a graficelor

În activitatea economică cele mai utilizate grafice sunt:

 graficul de tip bară:

 graficul de tip linie:

8
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

 graficul de tip pie:

 graficul de tip XY:

9
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

 graficul de tip stivă:

 graficul de tip spider:

Recomandări generale pentru construirea graficelor:

 fiecărui grafic i se atribuie un număr şi un titlu, înaintea numărului de regulă se specifică

cuvinte ca figura sau graficul;
 sub grafic se specifică sursa graficului;
 fiecare grafic este însoţit de o legendă, aceasta conţine explicaţia reprezentărilor serilor
de date din grafic;
 la selecţia graficului trebuie să se ţină seama de posibilităţile grafice ale dispozitivului de
ieşire;
 publicarea descrierilor seriilor pe axa sau în interiorul graficului.

10
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

3.3. Proiectarea ieşirilor pentru site-urile WEB

Website-ul reprezintă o colecţie de obiecte structurate sub o formă ierarhică pentru

reprezentarea unei ieşiri complexe de date şi informare.
Obiectele utilizate într-un website sunt:
o documentele de tip: html,xml,pdf,php,jsp etc;
o imgini: png, wmf, jpg, gif;
o sunet: wave, mp3 etc.;
o obiecte de tip ActiveX.

Cea mai importantă caracteristică a website-urilor în cadrul ieşirilor sistemului informatic este
interactivitatea.
În proiectarea site-urilor trebuie să se ţină seama de:
 selecţia tehnologiei de elaborare a site-ului in funcţie de conţinut;

 selecţia unor instrumente performante de proiectare al site-lui. De exemplu Adobe

Creative Studio, Joomla, Wordpress, PrestaShop, MS FrontPage etc.;

 studiul şi analiza altor site-uri asemănătoare cu cel proiectat;

 selecţia şi analiza unor template-uri adecvate (Joomla, Wordpress);

 structura acestuia, respectiv crearea unei structuri ierarhice arborescente (structura

arborescentă trebuie să elemine redundanţa);

 pagina principală trebuie să exprime prin formă şi conţinut întregul mesaj al site-ului;

 includerea în cadrul site-ului al unui contor şi al unui motor de căutare;

 includerea unei secţiuni de tip Frequential Asked Questions (FAQ), pentru intrebarile
frecvente ale utilizatorilor;

 formatarea textului prin stiluri (CSS).

 pentru grafica site-ului se recomandă utilizarea unor fişiere de imagini mici ca

dimensiune pentru a facilita viteza de încărcare a site-ului. Se recomandă un
background destul de şters şi luminos pentru a nu afecta vizibilitatea textului;

 utilizarea imaginilor cu transparenţă;

 navigarea realizată atât prin meniu cât şi prin icon-uri şi butoane adiacente.

Deşi cele mai multe site-uri web sunt tratate ca fiind ieşiri, datorită rolului acestora în
prezentare (produse, servicii), ele pot fi şi intrări ale sistemelor.

11
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
 Curs: Proiectarea sistemelor informatice

3.4. Proiectarea ieşirilor în XML

Extensible Markup Language1, abreviat XML, este o sintaxă universală pentru descrierea şi
structurarea datelor independent de logica unei aplicaţii informatice. XML, a fost conceput pentru a
îmbunătăţii funcţionalitatea Internet-ului prin furnizarea unei modalităţi de identificare a
informaţiilor mult mai flexibilă şi adaptabilă. Este numit extensibil deoarece nu are un format fix ca
şi HTML-ul (un limbaj de sine stătător, predefinit). XML este văzut de mulţi specialişti drept noua
generaţie de HTML, o nouă modalitate prin care se vor shimba informaţiile în medii care nu
împărtăşesc platforme comune.
De fapt, XML-ul este un „metalimbaj – un limbaj pentru descrierea altor limbaje”, care
permite crearea unor limbaje de tip markup personalizate pentru nenumărate tipuri de documente
diferite. XML-ul, poate face acest lucru deoarece este scris în SGML, care este metalimbajul
internaţional al sistemelor de tip markup
SGML (Standard Generalized Markup Language) 2 este standardul internaţional (ISO) pentru
a defini structura diferitelor de documente electronice. SGML-ul a fost folosit pentru a descrie mii
de documente diferite în multe domenii de activitate, de la traducerea vechilor texte irlandeze, la
documentaţia tehnică a bombardierelor Stealth şi de la fişele medicale ale pacienţilor, la notele
muzicale, însă este foarte mare şi complex pentru majoritatea aplicaţiilor.
HTML (Hyper Text Markup Language) este limbajul Internet-ului. Un sistem în care fiecare
document are o locaţie globală unică iar documentele se pot lega unele de altele. Este o mică
aplicaţie a SGML-ului folosită pentru Web. Ea defineşte o clasă simplă de documente rapoarte,
având secţiuni pentru titlu, paragrafe, liste, tabele şi imagini.

http://www.w3.org/XML/
http://www.w3schools.com/xml/default.asp
http://codebeautify.org/xmlviewer
https://xmlnotepad.codeplex.com/

3.5. Proiectarea ieşirilor în JSON

http://json.org
http://www.w3schools.com/json/
https://www.jsoneditoronline.org/

1
http://www.w3.org/XML/
2
http://www.w3.org/MarkUp/SGML/
12
(c) 2012, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ