Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4
PROIECTAREA IEȘIRILOR SISTEMULUI
Ieşirile unui sistem informaţional sunt constituite din ansamblul listelor sau rapoartelor
rezultate în urma prelucrării automate a datelor, situaţii utilizate pentru justificarea operaţiunilor
economico – financiare şi pentru suportul procesului decizional.
Proiectarea şi realizarea lor constituie unul din obiectivele cele mai importante ale
proiectării sistemului informatic, ele fiind elemente materiale care justifică utilitatea sistemului şi
chiar existenţa lui.
Atât ieşirile cât şi intrările sistemului informatic au fost identificate în etapa de analiză a
sistemului informaţional existent (analiza documentelor) şi de stabilire a cerinţelor noului sistem
proiectat. Ele sunt acte prin care se consemnează operaţiile economice desfăşurate, existente
patrimoniale şi exercitarea funcţiei lor organizatorice şi administrative a unităţii patrimoniale.
Ieşirile sistemului informatic se vor proiecta astfel încât să satisfacă cerinţele de informare şi
conducere atât în cadrul activităţii analizate şi proiectate cât şi în activităţile şi sectoarele corelate,
activităţi beneficiare de informaţii sau furnizoare de date pentru sistemul proiectat.
1
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
Ţinând seama de anumite caracteristici ale documentelor aceste se pot clasifica după mai
multe criterii, şi anume:
a) Sub aspectul modului de redare se cunosc două tipuri de ieşiri:
o ieşiri de tip listă care se obţin la imprimantă. De exemplu Balanţa de verificare,
Cartea Mare, Statul de plată al salariilor etc.;
o ieşiri de tip display sau afişate pe ecranul unui terminal. Ieşirile tip display nu sunt
specifice activităţii financiar – contabile, deoarece lipseşte suportul material
cerut conform actelor normative în vigoare (Legea contabilităţii nr. 82/1991,
Ordinul MF nr. 3512/2008). De exemplu Situaţia soldului contului de card;
2
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
d) După conţinut:
o liste/situaţii primare care reflectă o singură operaţie economică (facturi, cecuri,
bonuri de materiale etc.);
o liste/situaţii centralizatoare care cuprind date referitoare la operaţii de acelaşi fel
(centralizatorul intrărilor, respectiv al ieşirilor de materiale etc.);
3
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
4
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
Cu toate aceste avantaje, imprimantele prezintă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: pot
produce zgomot, necesită consumabile scumpe, pot apărea probleme de compatibilitate cu alte
tipuri de soft, viteza de redare relativ mică la unele modele etc.
5
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
titlul listei sau situaţiei trebuie să fie descriptiv, dar concis, şi prezentat într-o formă clară a
formularului în partea superioară a paginii, central (figura 2.2);
precizarea numărului şi/sau datei situaţiei tipărite, includerea datei întocmirii pe fiecare copie a
raportului listat. Acest lucru îi ajută pe utilizatori să estimeze valoarea raportului (figura 2.2);
fiecare pagină trebuie numerotată, astfel încât utilizatorul să aibă un punct de referinţă când
doreşte să localizeze elementele inoportune. De asemenea, dacă paginile raportului se separă
accidental, numărul de pagină este important pentru reconstituirea documentului;
toate coloanele trebuie să aibă nume (etichete) cât mai relevante (eventual să fie numerotate)
pentru a permite orientarea utilizatorului asupra conţinutului raportului). Capul de tabel trebuie
să fie scurt şi descriptiv. Este permisă folosirea abrevierilor dacă acestea sunt foarte cunoscute şi
au un înţeles pentru utilizatori (figura 2.2);
tipărirea pe fiecare pagină a capului de tabel, sau, cel puţin, scoaterea în evidenţă a coloanelor
prin tipărirea numerelor corespunzătoare;
între coloane trebuie să existe cel puţin două spaţii (figura 2.2);
6
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
folosirea unei linii cu spaţii după fiecare cinci rânduri când există prea multe coloane;
datele care sunt legate unele de altele vor trebui grupate în cadrul raportului. Aceasta facilitează
înţelegerea raportului şi, în multe cazuri, îndeplineşte aşteptările utilizatorului în ceea ce
priveşte locul unde aceste date ar trebui să apară;
sortarea într-o ordine logică, după una sau mai multe chei, ascendent sau descendent (figura
4.2);
obţinerea mai multor grade de titluri, dacă este cazul, în funcţie de anumite criterii de
clasificare;
marcarea cu anumite linii sau caractere speciale a acestor titluri pentru a fi scoase în evidenţă.
7
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
8
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
9
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
Cea mai importantă caracteristică a website-urilor în cadrul ieşirilor sistemului informatic este
interactivitatea.
10
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
pagina principală trebuie să exprime prin formă şi conţinut întregul mesaj al site-ului;
includerea unei secţiuni de tip Frequential Asked Questions (FAQ), pentru intrebarile
frecvente ale utilizatorilor;
navigarea realizată atât prin meniu cât şi prin icon-uri şi butoane adiacente.
Deşi cele mai multe site-uri web sunt tratate ca fiind ieşiri, datorită rolului acestora în
prezentare (produse, servicii), ele pot fi şi intrări ale sistemelor.
11
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ
Curs: Proiectarea sistemelor informatice economice
Extensible Markup Language1, abreviat XML, este o sintaxă universală pentru descrierea şi
structurarea datelor independent de logica unei aplicaţii informatice. XML, a fost conceput pentru a
îmbunătăţii funcţionalitatea Internet-ului prin furnizarea unei modalităţi de identificare a
informaţiilor mult mai flexibilă şi adaptabilă. Este numit extensibil deoarece nu are un format fix ca
şi HTML-ul (un limbaj de sine stătător, predefinit). XML este văzut de mulţi specialişti drept noua
generaţie de HTML, o nouă modalitate prin care se vor shimba informaţiile în medii care nu
împărtăşesc platforme comune.
De fapt, XML-ul este un „metalimbaj – un limbaj pentru descrierea altor limbaje”, care
permite crearea unor limbaje de tip markup personalizate pentru nenumărate tipuri de documente
diferite. XML-ul, poate face acest lucru deoarece este scris în SGML, care este metalimbajul
internaţional al sistemelor de tip markup
SGML (Standard Generalized Markup Language) 2 este standardul internaţional (ISO) pentru
a defini structura diferitelor de documente electronice. SGML-ul a fost folosit pentru a descrie mii
de documente diferite în multe domenii de activitate, de la traducerea vechilor texte irlandeze, la
documentaţia tehnică a bombardierelor Stealth şi de la fişele medicale ale pacienţilor, la notele
muzicale, însă este foarte mare şi complex pentru majoritatea aplicaţiilor.
HTML (Hyper Text Markup Language) este limbajul Internet-ului. Un sistem în care fiecare
document are o locaţie globală unică iar documentele se pot lega unele de altele. Este o mică
aplicaţie a SGML-ului folosită pentru Web. Ea defineşte o clasă simplă de documente rapoarte,
având secţiuni pentru titlu, paragrafe, liste, tabele şi imagini.
1
http://www.w3.org/XML/
2
http://www.w3.org/MarkUp/SGML/
12
(c) 2009, Conf. univ. dr. Claudiu BRÂNDAŞ