Profesor: Șalaru Iurie

Realizat de Iamandi Alexandra

Inteligența artificială
În termeni simpli, inteligenţa artificială (IA) se referă la sisteme sau la maşini care imită
inteligenţa umană, pentru a efectua diverse activităţi şi care se pot îmbunătăţi iterativ pe baza
informaţiilor pe care le colectează. IA se manifestă într-o serie de forme. Iată câteva exemple:

Boţii de chat utilizează IA pentru a înţelege mai repede problemele clienţilor şi pentru a oferi
răspunsuri mai eficiente. Asistenţii inteligenţi utilizează IA pentru a analiza informaţiile esenţiale
din seturile de date mari de text, pentru a îmbunătăţi programarea. Motoarele de recomandare pot
oferi recomandări automate pentru emisiunile TV, în funcţie de obiceiurile de vizionare ale
utilizatorilor. IA se referă mai mult la procesele şi funcţionalităţile pentru gândirea şi analizele de
date extraordinare decât la un anumit format sau funcţie. Deşi IA inspiră imagini ale unor roboţi
performanţi, cu aspect uman, care vor cuceri lumea, IA nu are intenţia de a înlocui oamenii.
Scopul său este de a spori semnificativ funcţionalităţile şi contribuţiile umane. Acest lucru face
ca IA să devină un activ foarte valoros pentru afaceri.

Experţii indică un interes şi investiţii masive în IA în următorii câţiva ani:

Deloitte estimează că până în 2021 vor fi cheltuite 57,6 miliarde de dolari pentru IA şi machine
learning – de aproape cinci ori mai mult decât în 2017;

McKinsey Global Institute indică suma probabilă de 3,5 – 5,8 trilioane de dolari la care va
ajunge valoarea potenţială anuală a afacerilor derivate din IA în 19 domenii.

IA a devenit un termen generic pentru aplicaţiile care îndeplinesc activităţi complexe, care odată
au necesitat o contribuţie umană, cum ar fi comunicarea online cu clienţii sau jocul de şah.
Termenul este adesea utilizat în mod interschimbabil cu subdomeniile sale, care includ machine
learning şi învăţarea aprofundată. Cu toate acestea, există diferenţe. De exemplu, machine
learning se axează pe construcţia sistemelor care pot învăţa sau îşi pot îmbunătăţi performanţele
în funcţie de datele pe care le procesează. Este important să reţineţi că, deşi toate sistemele
machine learning sunt IA, nu toate IA sunt machine learning. Pentru a obţine întreaga valoare de
la IA, multe companii fac investiţii semnificative în echipele de ştiinţă a datelor. Știinţa datelor,
un domeniu interdisciplinar care utilizează metode ştiinţifice şi alte metode pentru extragerea
valorii din date, combină funcţionalităţile din domenii precum statistica şi informatica cu
cunoştinţele de afaceri, pentru a analiza datele colectate din mai multe surse.

Principiul central al IA este de a reproduce – şi apoi de a depăşi – modul în care oamenii percep
şi interacţionează cu lumea. Aceasta devine rapid fundamentul inovării. Susţinută de diverse
forme de machine learning care recunosc modelele din date pentru a permite predicţii, IA poate
adăuga valoare afacerii dvs. prin:

-oferirea unei înţelegeri mai cuprinzătoare a abundenţei datelor disponibile;

-bazarea pe predicţii pentru a automatiza activităţi excesiv de complexe sau de rutină.

Tehnologia IA îmbunătăţeşte performanţa şi productivitatea la nivel enterprise, prin
automatizarea proceselor sau activităţilor care necesitau odată o intervenţie umană. IA poate, de
asemenea, da semnificaţie datelor la o scară la care nici un om nu a putut vreodată. Această
funcţionalitate poate aduce beneficii substanţiale pentru afaceri. De exemplu, Netflix utilizează
machine learning pentru a oferi un nivel de personalizare care a ajutat compania să îşi dezvolte
baza de clienţi cu mai mult de 25% în 2017. Majoritatea companiilor au făcut din ştiinţa datelor
o prioritate şi investesc foarte mult în acest domeniu. În sondajul recent Gartner, peste 3.000 de
directori IT au clasat analizele şi business intelligence drept tehnologii de top pentru organizaţiile
lor. Directorii IT intervievaţi privesc aceste tehnologii ca fiind cele mai strategice pentru
companiile lor; prin urmare, ele atrag cele mai noi investiţii. IA are valoare pentru majoritatea
funcţiilor, afacerilor şi domeniilor. Acesta include aplicaţii generale şi specifice domeniului, cum
ar fi:

-Utilizarea datelor tranzacţionale şi demografice pentru a anticipa cât vor cheltui anumiţi clienţi
pe parcursul relaţiei lor cu o afacere (sau valoarea ciclului de colaborare al clientului)

-Optimizarea preţurilor pe baza comportamentului şi preferinţelor clienţilor

-Utilizarea recunoaşterii imaginilor pentru analiza imaginilor cu raze X, în vederea depistării

semnelor de cancer.

Potrivit Harvard Business Review, organizaţiile utilizează în principal IA pentru a:

1. detectata şi descuraja încălcările securităţii (44%)

2. rezolva problemele tehnice ale utilizatorilor (41%)

3. reduce activitatea de gestionare a producţiei (34%)

4. evalua conformitatea internă în utilizarea comercianţilor aprobaţi (34%)

Dezvoltarea IA în toate domeniile este stimulată de trei factori:

Preţuri economice şi funcţionalităţi de calcul de înaltă performanţă disponibile imediat.

Abundenţa de putere de calcul din cloud permite accesul uşor la o putere de calcul economică şi
de înaltă performanţă. Înainte de această dezvoltare, singurele medii de calcul disponibile pentru
IA nu erau bazate pe cloud şi aveau costuri prohibitive.

Sunt disponibile volume mari de date pentru instruire. IA trebuie instruită pe un volum mare de
date pentru a face previziuni corecte. Apariţia unor instrumente diferite pentru etichetarea
datelor, uşurinţa şi accesibilitatea cu care organizaţiile pot stoca şi procesa atât date structurate,
cât şi nestructurate, permit mai multor organizaţii să construiască şi să instruiască algoritmi de
IA.

Capacităţile IA aplicate oferă un avantaj competitiv. Organizaţiile recunosc din ce în ce mai mult
avantajul competitiv al aplicării informaţiilor IA la obiectivele de afaceri şi fac din aceasta o
prioritate la nivel de companie. De exemplu, recomandările punctuale furnizate de IA pot ajuta
organizaţiile să ia mai rapid decizii mai bune. Multe dintre caracteristicile şi funcţionalităţile IA
pot duce la costuri mai reduse, riscuri reduse, timp mai rapid de lansare pe piaţă şi multe altele.
În ciuda promisiunii IA, multe companii nu realizează întregul potenţial oferit de machine
learning şi de alte funcţii ale IA. De ce? În mod ironic, se pare că problema constă, în mare
parte...în oameni. Fluxurile de lucru ineficiente pot încetini companiile în obţinerea valorii
complete a implementărilor IA.

De exemplu, experţii în date pot întâmpina dificultăţi la obţinerea resurselor şi datelor de care au
nevoie pentru a construi modele de machine learning. Ar putea avea probleme privind
colaborarea cu colegii de echipă. Și au multe instrumente open source diferite pentru gestionare,
în timp ce dezvoltatorii de aplicaţii trebuie uneori să codeze din nou în întregime modele pe care
experţii în date le dezvoltă, înainte ca aceştia să le poată încorpora în aplicaţiile lor.

Cu o listă crescândă de instrumente open source IA, sectorul IT sfârşeşte prin a petrece mai mult
timp sprijinind echipele de ştiinţă a datelor, actualizând continuu mediile acestora de lucru.
Această problemă este amplificată de o standardizare limitată în ceea ce priveşte modul în care
echipele de ştiinţă a datelor doresc să lucreze.

În cele din urmă, este posibil ca directorii executivi să nu aibă imaginea de ansamblu asupra
întregului potenţial deţinut de investiţiile în IA ale companiei. În consecinţă, acestea nu oferă
suficiente garanţii şi resurse pentru crearea unui ecosistem interactiv şi integrat, necesar pentru
ca IA să aibă succes.

Obţinerea rezultatelor maxime din IA – şi evitarea problemelor care încetinesc

implementările reuşite – presupun implementarea unei culturi de echipă, care să sprijine
pe deplin ecosistemul IA. În acest tip de mediu:

1. Analiştii de afaceri lucrează cu experţii în date pentru a defini problemele şi obiectivele

2. Inginerii de date gestionează datele şi platforma de date de bază, astfel încât acestea să fie pe
deplin operaţionale pentru analize

3. Experţii în date pregătesc, explorează, vizualizează şi modelează date pe o platformă de

ştiinţă a datelor

4. Arhitecţii IT gestionează infrastructura de bază necesară pentru susţinerea ştiinţei datelor la

scară, fie on-premises, fie în cloud

5. Dezvoltatorii de aplicaţii implementează modele în aplicaţii pentru a construi produse

orientate pe date.

Toby Walsh

Treizeci de ani de acum încolo, inteligența artificială va transforma fiecare aspect al vieții
cotidiene, susține profesorul Toby Walsh din cadrul Universitații din New South Wales,
Australia. Walsh este expert în inteligența artificială și unul dintre inițiatorii scrisorii prin care
mai multe personalități din industrie avertizează Națiunile Unite cu privire la "roboții ucigași".
Cu sau fără arme capabile să ia singure decizii, noile tehnologii vor schimba radical lumea până
în 2050, scrie australianul în noua sa carte, "It's Alive!: Artificial Intelligence from the Logic
Piano to Killer Robots", potrivit ABC. Acestea sunt câteva dintre cele mai interesante previziuni
ale lui Walsh despre impactul inteligenței artificiale asupra societății.
Niciun om în spatele volanului - Oamenii nu vor mai cumpara mașini și vor uita treptat cum să
conducă, având non-stop la dispoziție vehicule conectate. Mașinile autonome vor apărea pe
străzi în 15-20 de ani. Drumurile vor fi mult sigure fără oameni la volan și mai puțin aglomerate,
transportul va fi mai ieftin, iar categorii, precum persoanele în vârstă sau cele cu dizabilități vor
beneficia de o mai mare mobilitate.

"Medic" personal 24/7 - Medicii viitorului vor fi mașinării prevăzute cu inteligență artificială
care vor ști totul despre starea de sănătate a pacientului, monitorizând constant tensiunea
arterială, nivelul zahărului din sânge sau somnul acestuia. Se vor conecta chiar și la vasul de
toaletă, pentru analize instant. Oamenii își vor face selfie-uri pentru indentificarea unui posibil
melanom sau a unor eventuale afecțiuni oculare și își vor înregistra vocea pentru depistarea unor
afecțiuni ca demența sau accidentul vascular cerebral.

Cariera lui Marylin Monroe va fi resuscitată - Staruri de mult plecate dintre noi ar putea fi
readuse la viață sub forma unor holograme foarte realiste și, prin intermediul tehnologiei,
oamenii vor putea juca în propriile filme. Astfel de lumi virtuale ar putea crea însă un nou tip de
dependență, existând riscul ca unii să le prefere în detrimentul lumii reale.

Un computer va angaja și va concedia oameni - Sistemele de inteligență artificială vor

organzia modul în care lucrează oamenii, programând activitățile, aprobând concediile,
monitorizând munca și acordând bonusuri. Vor fi, de asemenea, capabile să ia decizii cu privire
la angajări și concedieri, însă Walsh avertizează că acest lucru nu ar trebui lăsat pe seama lor.
"Va trebui să învățăm când să le spunem computerelor: 'Îmi pare rău, nu te pot lăsa să faci asta'.
Sunt decizii pe care pur și simpu nu ar trebui să le permitem mașinăriilor să le ia", insistă
profesorul.

Oamenii vor vorbi cu casele lor - Și nu doar pentru a activa sistemul de iluminat, ci vor intra
într-o cameră și vor întreba cine a câștigat meciul de fotbal, iar unul dintre numeroasele
dispozitive de inteligență artificială din locuință va recunoaște vocea proprietarului și îl va
cunoaște suficient de bine pentru a ști la ce meci se referă. Puțini vor rezista tentației de a avea
toate lucurile din jur conectate, ceea ce va avea un impact serios asupra vieții private.

Roboții vor putea jefui banci - Inteligența artificială se va pricepe mai bine la atacuri
cibernetice decât hackerii umani, iar singura apărare va fi un alt program de inteligență atificială.
Băncile, precum și alte companii și guvernele, vor trebui să investească din ce în ce mai mult în
sisteme sofisticate de protecție.

Analiștii vor avea unele dintre cele mai mari salarii din fotbal - Inteligența artificială va
schimba fotbalul și multe alte sporturi. Antrenorii și jucătorii vor folosi tehnologia pentru a
îmbunătăți jocul, iar cei care se ocupă de analiza datelor vor fi unii dintre cei mai bine plătiți
membri ai cluburilor sportive.

Nave, avioane și trenuri autonome vor traversa globul - Pe pământ, pe apă sau pe calea
aerului, astfel de vehicule vor transporta mărfuri fără niciun om la bord, cu avantaje pe partea de
siguranță și eficiență. Avioanele de pasageri vor continua sa fie pilotate de oameni, spune Walsh,
cel puțin pentru o vreme.
Buletinele de știri vor fi create de roboți - Computerele scriu deja știri simple din domeniul
financiar și sportiv, însă, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește, inteligența artificială va
putea să scrie materiale mai complexe. În loc de prezentantori, vor exista avatare și chatboți
filmați de camere robotice, iar știrile vor fi personalizate pentru fiecare telespectator în parte.

Viața după moarte - Va deveni o obișnuință ca oamenii să lase în urmă un chatbot care să știe
povestea vieții lor și care să vorbească exact ca ei, aducând alinare familiei după moartea lor.