Avantajele și beneficiile inteligenței artificiale

pentru organizatii

This paper intends to describe the advantages and benefits of artificial intelligence of organizations.The intention is
to emphasize the importance of artificial intelligence in the everyday life of man, its importance and the role it plays in
modern organizations.

Omenirea s-a autodenumit homo-sapiens (omul ințelept) deoarece capacitățile noastre

mentale sunt importante in viața de zi cu zi .De aceea , unul dintre motivele studierii inteligenței
artificiale este acela de a invăța despre noi inșine. Inteligența artificială caută sa rezolve o anume
enigma –cum poate un creier mic si lent sa perceapă si să inteleagă lucruri mai complicate decât el.

Trăim într-o societate a cunoașterii , în care tehnologia informației si telecomunicațiile sunt

intens utilizate in cadrul organizațiilor social economice – “o societate în care cunoașterea și capitalul
intelectual au devenit cea mai pretioasă resursă , in care organizațiile bazate pe cunoastere și
muncitorii cunoașterii vor fi în curand ceva obișnuit’’ 1. Domeniul inteligenței artificiale își propune să
înțeleagă entitățile inteligente , dar să le și construiască.
Inteligența artificială poate fi definită ca simularea inteligenței umane procesată de mașini în
special , de sisteme de computer. Acest domeniu a fost, în general, caracterizat de cercetări complexe
în laboratoare si doar destul de recent a devenit parte a tehnologiei în aplicații comerciale.
Unul dintre fondatorii cognitismului , Jean Piaget , spunea că : “Inteligența organizează lumea ,
organizându-se pe ea însași”.2 Pe când acesta se preocupa în mod deosebit de studiile asupra
cunoașterii , un alt expert în domeniul inteligenței artificiale se preocupa de capacitatea sistemelor
artificiale de rezolvare a problemelor si definea inteligența artificiala ca fiind : “Inteligența este definită
în termeni de capacitate de aproximare a unui sistem de cunoaștere.Un sistem de cunoaștere
inteligent se caracterizează prin abilitatea de a utiliza toate informațiile de care dispune pentru a-și
atinge scopurile.Dacă un sistem face acest lucru , el este inteligent.” 3
Termenul de inteligența artificială (artificial intelligence) a fost pentru prima dată utilizat in 1960
de către Minsky în articolul “Pași catre o Inteligența Artificială ”,ulterior termenul creând numeroase
controverse între analiști.In prezent ,se consideră că inteligența artificială este acel domeniu al
informaticii ce incepe acolo unde informatica clasică se oprește si este destinat problemelor pentru
care nu există un algoritm de calcul in maniera clasică 4.Termenul este astăzi întâlnit în numeroase
publicații tehnice ,medicale,militare,științiice .Inițial, obiectivele inteligenței artificiale au fost foarte
ambițioase :mașina trebuia sa rezolve diferite probleme ,să învețe din propria experientă și din
evenimentele exterioare sistemului său , să efectueze raționamente ,să conceapă noi obiecte cu
proprietăși prestabilite.
În ultimii ani au avut loc numeroase discuții privind filozofia inteligenței artificiale si rolul său în
dezvoltarea tehnologiilor.De-a lungul timpului , opinia publică a ridicat unele întrebări legate de
avansul tehnologic bazat pe inteligența artificială,și anume: în ce măsură mașinile inteligente vor face
1
‘’ Revista Informatică Economică’’ , nr. 1(29)/2004
2
“Intreprinderea secolului XXI:întreprinderea inteligentă”-Maria-Gabriela Hoza,Ed.Economica ,Bucuresti,2001,pag.80
3
“Intreprinderea secolului XXI:întreprinderea inteligentă”-Maria-Gabriela Hoza,Ed.Economica ,Bucuresti,2001,pag.83
4
Vezi “The Long Wave in Economic Life”- Kondratieff D. Nicolae,UK,1935
parte din viața oamenilor ,dacă pot fi construite mașini cu constiința ,dacă sunt capabili oamenii să
construiască mașini inteligente , dacă avem nevoie într-adevăr de mașini inteligente .
Studiul inteligenței este una dintre cele mai vechi discipline.Timp de mai bine de 2000 de ani ,
filosofii au încercat să înteleagă cum văzul, învățarea ,memoria și rațiunea ar putea sau ar trebui
făcute.Avântul computerelor la începutul anilor ’50 a dus la ideea de a lega aceste facultăți mentale de
o disciplină experimentală.Mulți au crezut că „super creierul electronic” are o inteligență potențială
nelimitată.Inteligența artificială s-a dovedit a fi mai dificilă decât și-au imaginat si din acest motiv ideile
moderne sunt mult mai bogate , mai subtile și mai interesante.
Deseori, oamenii de știință din alte domenii ajung treptat la inteligența artificială ,unde găsesc
metodele și vocabularul necesare sistematizării și automatizării sarcinilor intelectuale la care au lucrat
o viață întreagă.
În zilele noastre , inteligența artificială înseamnă noi modalități de a interconecta persoane și
calculatoare , persoane și cunoștințe, persoane și mediul fizic sau persoane între ele.Combinând un set
de tehnici mai noi cum ar fi agenții software , rețelele Bayes , rețelele neuronale ,algoritmii genetici , cu
cele clasice (de exemplu: înlănțuirea regulilor) se obține un instrumentar puternic care a făcut posibilă
dezvoltarea unor sisteme care realizează economii importante și o creștere a competitivității , analize
in comerț.
Indiferent de puterea lor de procesare ,mașinile nu vor înlocui probabil niciodată omul ,cea mai
inteligentă și puternică ființă de pe Pământ.Aceată afirmație este sprijinită de numeroase rațiuni.
Până în prezent s-au dezvoltat două metode diferite de abordare a inteligenței artificiale .Prima
metodă este cunoscută sub numele de „top-down approach”, iar cea de-a doua-„perceptron”.
Pe plan informațional, dezvoltarea modernă a întreprinderilor este legată de utilizarea rețelelor de
calculatoare , care asigură un înalt nivel de performanță activităților de transmitere și valorificare a
informațiilor.
Aplicațiile inteligente pot într-adevăr să contribuie la sporirea capacităților decizionale ale
întreprinderii ,și anume utilizarea sistemelor de suport a deciziei (DSS-Decision Support System). 5
Preocuparea pentru aceste sisteme rezultă din intersectarea aspectelor organizaționale ale
procesului de decizie cu sistemele informatice interactive.Astăzi se apreciază că evoluția sistemelor de
suport a deciziei se va face prin extinderea cercetărilor în mai multe domenii:baze de date ,
management , științe cognitive ,inteligența artificială , interacțiunea om-calculator etc.Această
orientare este rezultatul mai multor decidenți: complexitatea sistemului managerial,tehnologii clasice
depășite , pierderea entuziasmului decidenților în tehnologiile de asistare a deciziei. 6
DSS au rolul de a asista managerii la luarea de decizii eficiente.Asemenea sisteme nu generează
soluții ci doar ajută managerii în luarea deciziilor pentru soluționarea problemelor.Considerând
exercitarea conducerii unei organizații drept un demers de rezolvare de probleme , managerii apar în
ipostaza de operatori informaționali.Decizia este însăși o entitate informașională.Luarea deciziei este
procesul prin care un sistem inteligent stabilește potrivirea unei modificări a comportamentului său și
elaborează alternative posibile în acest sens.

5
se utilizează calculatorul în producerea de informații pentru ameliorarea consistenței,calității și timpului de luare a unei
decizii
6
Vezi “Intreprinderea secolului XXI:întreprinderea inteligentă”-Maria-Gabriela Hoza,Ed.Economica ,Bucuresti,2001,pag. 83-
84.
 Managerii reprezintă o categorie de beneficiari ai asistării cu calculatorul , extrem de influentă și de
de exigentă.Pentru ei sunt considerate atractive sistemele informatice care îi pot ajuta să identifice și
să înțeleagă problemele de decizie și apoi să le rezolve .
Pentru a depăși dificultățile generate de problemele manageriale,se utilizează mai multe
alternative de soluții bazate pe inteligență artificială.Aplicațiile inteligenței artificiale se concretizează
în elaborarea și utilizarea de sisteme bazate pe cunoștințe, care imită procesul de raționament din
emisfera stângă a creierului uman;de asemenea, începând din anul 1990 , au devenit tot mai atractive
rețelele neurale artificiale ,care funcționeaza similar emisferei drepte a creierului și la care se poate
recurge în ultimă instanță, atunci când celelalte metode sunt inaplicabile.
Din cauza volumelor mari de date întreprinderile au nevoie de sisteme informatice complexe și cu
un grad mare de integrare.Sistemele informatice pentru management (Management Information
Systems) au drept scop reunirea și selectarea datelor din fișiere și din bazele de date ale sistemelor
informatice din întreprindere.Aceste sisteme vin în întâmpinarea metodelor moderne de management.
Când problemele de soluționat devin multiple și mult mai complexe , sistemele informatice pentru
management devin neadecvate (mai ales când managerul este fără experiență).
Afirmarea informaticii manageriale ca domeniu distinct de preocupări pentru utilizatori și
informaticieni s-a concretizat în crearea de instrumente specifice asistării decizionale.Această asistare
poate îmbrăca o diversitate de forme.7
Există un număr mare de sectoare ale întreprinderii în care inteligența artificială poate juca un rol
important.Sistemele inteligente joacă un rol important în politicile cunoașterii referitoare la:
competitivitatea firmei ,calitatea totală ,rapiditatea reacției față de competitori ,reducerea costurilor
,coerență și dinamism în comportament.
Specialiștii insistă în prezent asupra managementului cunoașterii și asupra conceptului de memorie
a întreprinderii.De aceea, în modelarea întreprinderii sunt utilizate următoarele ipoteze:ipoteza
sistemică , ipoteza cognitivistă și ipoteza conexionistă. 8
Inteligența artificială are multe aspecte pozitive.Unul dintre acestea constă în faptul că poate
rezolva probleme complexe.Unele probleme nerezolvabile sunt soluționate acum.Beneficiile posibile
sunt : creșterea productivității,achiziția expertizei și medii de lucru mai sigure pentru utilizatori.
Inteligența artificială are un impact major asupra tehnologiei informaționale.Calculatoarele
inteligente devin sisteme cu o productivitate superioară calculatoarelor electronice actuale dacă
acestea sunt introduse în întreprinderi.
Față de inteligența naturală , cea artificială este mai ieftină (sarcinile întocmite de calculator sunt
mai ieftine decât cele întocmite de un expert uman),mai consistentă și mai temeinică , poate fi
documentată prin „trasele” activității sistemului inteligent .Dar și inteligența naturală are avantaje
asupra inteligenței artificiale ,și anume: cea naturală este creativă ,permite oamenilor să beneficieze de
experiența senzorială directă , iar cea artificială necesită construcții complicate pentru creativitate
,utilizează intrări simbolice .
Caculatoarele se pot utiliza pentru colectarea și prelucrarea informațiilor mai eficient decât o pot
face oamenii. Caculatoarele trebuie să devină mai inteligente dar să și înțeleagă și să facă asocieri între
calitățile obictelor și proceselor.

7
vezi “Sistemul informațional managerial al organizației”-Ovidiu Nicolescu,Ed. Economică, 2001,pag.239-240
8
vezi “Sisteme inteligente în management,contabilitate,finanțt-bănci și contabilitate”-Ioan Andone,Alexandru Țugui,Editura
Economică,București,1999 ,pag.23-24
 În economie se întrevăd multiple beneficii și avantaje ale inteligenței artificiale ;dintre cele care se
referă la componenta umană a organizației putem enumera:
 în domeniul producției și în cel al distribuției , organizațiile utilizează sisteme de operare pentru
emiterea de comenzi la furnizori ,organizarea gestiunilor pe sortimente , prelucrarea ordinelor
de livrare de la clienți , facturarea bunurilor livrate.Informatizarea completă a acestor activități
înseamnă costuri scăzute ,economie de timp, servicii de calitate.
 băncile de date sunt organizate și exploatate individual și în comun
 distribuția/promovarea/reclama prin calculatoare și sisteme video
 vânzarea prin comerțul electronic
 schimbul electronic de date financiare
 dezvoltarea pieței bancare,a asigurărilor,valorilor imobiliare
 facilitarea muncii specifice managerilor
Printre avantajele aplicării tehnologiei în organizații care se referă la componenta materială a
firmei ,putem menționa: sistemele de roboți , controlul proceselor tehnologice ,automatizarea ,
proiectarea/testarea asistată.
Cu alte cuvinte ,avantajele majore oferite de inteligența artificială, de calculator în special
sunt:rapiditatea ,oferă imaginea și o tipărește ,procesează orice fel de date și informații,nu obosește
niciodată ,poate depozita cantități enorme de informații ,preia o bună parte din activitățile de rutină.
În ultimul deceniu rețelele de calculatoare s-au extins în domeniul activității manageriale.Această
evoluție se explică prin avantajele oferite de către rețele în rezolvarea problemelor.Printre avantajele
acestora se pot enumera:accesul la programe la distanță , accesul la baze de date la distanță,
comunicarea prin poșta electronică,întâlnirile virtuale .
În prezent este dificilă prezicerea cu exactitate a inteligenței artificiale .Ceea ce se poate spune
totuși este că inteligența artificială va fi înglobată în aplicații din ce în ce mai sofisticate.Clișeul “let’s put
our minds together on this problem” va deveni realitate . permițând oamenilor și mașinilor să-și
combine capacitățile pentru a rezolva probleme în domenii diverse , de la teoria fizicii ,la cercetări în
medicină , explorarea spațiului cosmic etc.

În viitor , computerele vor dispune de inteligență artificială, dar, în mod sigur , diferită de cea
umană. În numeroase situații , oamenii sunt influențați de emoții;în cazul inteligenței artificiale ,
motivațiile vor fi total diferite.
 BIBLIOGRAFIE

1. „ Sisteme inteligente în management , contabilitate,finanțe-bănci și marketing”-Ioan Andone ,

Editura Economică , București ,1999 , I.S.B.N. 973-590-198-6

2. “Întreprinderea secolului XXI:întreprinderea intelectuală”-Maria-Gabriela Hoza , Editura

Economică ,București ,2001 , I.S.B.N. 973-590-344-X

3. “Inteligența artificială”-Alecsandru P. Tacu , Romul Vancea , Ștefan Holban ,Aurel Burciu ,

Editura Economică ,București , 1998 , I.S.B.N. 973-590-083-1

4. “Sistemul informațional managerial al organizației”- Ovidiu Nicolescu , Editura Economică ,

București , 2001 ,I.S.B.N. 973-590-524-8

5. “Revista Informatica Economică”