Business Intelligence

Ce este Business Intelligence (BI)?

Business Intelligence este un termen care face referire la un set de aplicatii software si
tehnologii destinate colectarii, gestionarii si analizarii informatiilor provenite din diferite sisteme
de gestiune a afacerii sau din alte baze de date. Ca si disciplina, Business Intelligence este
alcatuita din activitati precum: analiza volumelor mari de date, procesare analitica online,
interogari si raportare. Pana in prezent, companiile erau nevoite sa apeleze adeseori la
departamentul IT pentru a obtine rapoartele si analizele pe care si le doreau. Cerintele de aceasta
natura fiind insa in continua crestere, a aparut necesitatea unei independente fata de suportul
provenit din partea IT-ului. Acestui fapt i s-a adaugat si dorinta ca sistemele BI sa sustina
activitatile si deciziile zilnice ale tuturor angajatilor companiei si nu doar ale managerilor. In
acest context au aparut sistemele Business Intelligence care prezinta doua caracteristici extrem
de importante: sunt de tip self-service si operationale.

Care sunt beneficiile oferite de noua generatie de software Business Intelligence?

Un software Business Intelligence de ultima generatie tehnologica ajuta companiile sa

faca afaceri intr-un mod inteligent, pentru ca:

 Faciliteaza procesul decizional, oferind in permanenta date corecte, complete si

actualizate, indiferent de mediul de stocare din care provin: sistemul ERP, CRM sau orice
alt sistem de management al resurselor companiei
 Scade costurile aferente implementarii unui soft BI, data fiind dependenta
redusa de specialistii IT
 Creste productivitatea angajatilor, informatia putand fi accesata in orice
moment si fiind prezentata intr-o forma extrem de intuitiva
 Ajuta la dezvoltarea afacerii, pentru ca ofera acces la noi perspective asupra
activitatii. Informatii care inainte puteau fi accesate cu greu si in plus erau dificil de
inteles, acum se afla intr-o forma interactiva la doar cateva click-uri distant

De ce sistemele BI au devenit indispensabile?

Deciziile de business sunt in prezent mult mai usor de luat, pentru ca managerii pot utiliza BI-
ul pentru a vedea cum va evolua afacerea lor in viitor. Functia de previziune (Forecast) a
sistemului BI le permite ca, plecand de la datele deja cunoscute, sa obtina estimari viitoare ale
indicatorilor de interes. Mai departe, tot cu ajutorul sistemului Business Intelligence, mai exact
utilizand analizele de tip „What-if”, pot afla ce impact ar putea vedea deciziile pe care le iau
asupra afacerii.

Noul context in care orice modificare, indiferent ca provine din mediul economic, social,
politic samd, este resimtita acut de catre majoritatea companiilor, a dus la situatia in care
deciziile nu mai pot fi luate pe baza presupunerilor. Asadar, apare nevoia de a le fundamenta cu
dovezi clare, sprijinite de informatii de actualitate prezentate intr-o forma usor de interpretat.
Sistemele Business Intelligence indeplinesc aceste conditii si contribuie semnificativ la evitarea
blocajelor decizionale care pot aparea in cadrul unei organizatii.

Business Intelligence se referă la sisteme informatice de identificare, extragere și analizare a

datelor disponibile într-o companie, sisteme al căror scop este de a oferi un suport real pentru
luarea de decizii de business.
Sistemele informatice de tip Business Intelligence au fost considerate până recent ca fiind
instrumente destinate managerilor – soluții care oferă managementului unei companii
informațiile necesare pentru îmbunătățirea performanței generale a acesteia. Un sistem BI de tip
operațional își păstrează această proprietate și susține activitățile zilnice prin funcționalități
specifice: informații actualizate în timp real, acces securizat la date din orice locație, analize ușor
de realizat de către orice utilizator, fără sprijin specializat etc. Această schimbare răspunde
trecerii spre o nouă cultură organizațională, cea a unui management bazat pe obiective clare,
măsurabile, asumate de către companie și angajați la fiecare nivel execuțional. Pentru ca acest
model să funcționeze, trebuie ca angajatul să poată lua decizii informate pentru atingerea
propriului obiectiv. BI-ul operațional intervine în aceste companii, oferind acces la informație
relevantă la fiecare nivel și viteză decizională.
Gartner (evidentiaza link), liderul mondial în consultanță pe tehnologie, menționează
"democratizarea BI-ului" ca fiind principalul trend în industria de Business Intelligence pentru
anul 2011. Acest concept se traduce prin disponibilitatea informației în timp real și din orice
locație, acces la sistem pentru mai multe categorii de utilizatori și relevanță crescută.
Sistemele BI clasice se bazează în principal pe informație obținută în intervale de timp mai
mari. Acest tip de informație este foarte importantă pentru a observa trenduri, probleme, zone de
business care necesită îmbunătățiri și alți factori importanți.
Un sistem BI operațional presupune în plus depistarea trendurilor, problemelor și altor factori
imediat după ce apar, permițându-le angajaților să le rezolve imediat și nu la câteva zile, când
acestea pot lua amploare și pot avea un impact puternic nefavorabil asupra companiei.
Implementarea unui astfel de sistem presupune o cultură organizațională în care rolul angajatului
nu mai este pur execuțional, acesta devine decident.
1. Vizualizarea interactivă a datelor
Analizarea datelor generate de activitățile unei companii este o activitate solicitantă, care
implică resurse de timp și umane considerabile, în special dacă volumul de informații este foarte
mare. Însă reprezentările vizuale simplifică lucrurile, permițându-le utilizatorilor din orice nivel
al companiei să înțeleagă mai bine datele pe baza cărora trebuie să-și îndeplinească obiectivele.
Spre exemplu, un agent de vânzări dorește să afle volumul vânzărilor realizate în ultimii 2 ani pe
fiecare județ. Ca majoritatea colegilor săi, acesta folosește rapoarte statice de tip listă pentru
păstrarea și prelucrarea datelor și va încerca să obțină răspunsurile dorite din tabele cu cifre,
proces adeseori greoi și fără multe rezultate. Transpunerea acestora în reprezentări vizuale este
însă mult mai eficientă: trendurile pot fi observate și înțelese mai bine și mai repede. Acest lucru
poate fi explicat prin faptul că vederea este cel mai puternic simț al omului, fiind responsabilă
pentru aproximativ 70% din percepția mediului înconjurător. Restul de 30% se împarte între
celelalte simțuri: gust, miros, simț tactil și auz. Din acest motiv, oamenii percep mult mai repede
informațiile atunci când acestea sunt transmise vizual iar deciziile devin evidente.
Un sistem BI de tip operațional vine în ajutorul utilizatorilor non-tehnici cu modalități de
prelucrare și vizualizare a datelor foarte rapide și intuitive, permițând persoanelor din orice nivel
al companiei să pună întrebări și să primească răspunsuri în doar câteva secunde. Prin doar câțiva
pași simpli se pot obține dashboard-uri interactive ușor de înțeles de oricine:
2. Accesarea datelor
Un sistem BI de ultimă generație poate prelucra și analiza un volum imens de date, din surse
variate, aducând la un click distanță informații consolidate despre articole, parteneri, cash-flow,
profit, discounturi, mijloace fixe, stocuri etc. Indiferent de volumul de date, acestea pot fi
reprezentate și analizate printr-un număr nelimitat de vizualizări. Odată reprezentate vizual,
trendurile sau problemele pot fi mai ușor de observat, iar deciziile sunt luate mult mai simplu
când informația este prezentată clar. Analiza datelor într-un sistem BI nu se rezumă doar la
câteva grafice statice, pe intervale de timp mai mari. Acestea pot fi studiate în profunzime,
trecerea de la o imagine de ansamblu la detalii specifice făcându-se foarte ușor.
3. Explorarea, înțelegerea și descoperirea de noi informații
Când o informație este prezentată din perspectiva corectă pot fi obținute concluzii și
răspunsuri noi. Un sistem BI operațional este simplu, vizual și ușor de înțeles, oferindu-le
oamenilor libertatea de a răspunde întrebărilor imediat cum apar. Modul de vizualizare poate fi
schimbat doar printr-un click, în funcție de nevoile fiecărui utilizator. Sistemul BI poate realiza
vizualizări interactive în doar câteva secunde chiar și când se lucrează cu volume foarte mari de
informație. Acesta le permite utilizatorilor din diferite niveluri ale companiei să treacă de la
tabele de date la vizualizări interactive de date cu doar un click. Aceștia vor putea apoi să
exploreze, vizualizeze și să împărtășească informații fără suport specializat.
4. Comunicarea informațiilor
Realizarea de vizualizări interactive poate dura doar câteva minute. Acestea pot fi
”asamblate” într-un dashboard interactiv, pentru o viziune de ansamblu, care poate fi împărtășit
cu alți oameni. În funcție de facilitățile sistemului BI sau ale platformei pe care este dezvoltat,
dashboard-urile pot fi împărtășite oricui, prin Internet. Aceștia pot interacționa direct cu
dashboard-ul: pot filtra, sorta și rearanja informația. Dashboard-urile pot fi împărtășite și prin
alte metode: încorporate pe un site, pe blog, pot fi folosite în prezentări sau exportate într-un
format static, precum PDF.
 Termenul de BI (Business Intelligence) este din ce în ce mai des folosit şi în România.
Traducerea lui prin inteligenţa afacerilor sau afaceri inteligente nu reflectă semnificaţia data de
utilizarea actuala a acestui termen. Drept pentru care vom folosi în continuare denumirea din
engleza.

Şi în mediul de afaceri românesc au început să apară abordări de tip BI de succes. Chiar dacă în
presa de specialitate s-a scris şi se scrie mult despre acest concept, a insistat pe intrebari de
genul: ce inseamna? cum se poate realiza o implementare de succes? care este stadiul în
România? va rămâne un subiect de actualitate?..

Domeniul este foarte dinamic şi, deci, răspunsurile trebuie reactualizate cu o frecvenţă mare.

Ce se înţelege prin o soluţie de tip Business Intelligence?

Business Intelligence este un concept generic care grupează sub aceeaşi umbrelă instrumente
din domeniul afacerii şi al informaticii, utilizate în vederea transformării datelor în informaţii, a
informaţiilor în decizii şi a deciziilor în acţiuni.

Este definiţia pe care o consider cea mai reprezentativă. Aplicatiile informatice utilizate în
Business Intelligence sunt diverse şi se referă la sisteme suport pentru luarea deciziei, raportări şi
interogări, procesare analitică online a datelor (OLAP – On Line Analitical Processing), analize
statistice, previzionări, sortarea datelor în vederea identificării de şabloane şi relaţii (data mining)
etc.

Sunt sisteme informatice inteligente. Soluţiile actuale de tip Business Intelligence pot fi
considerate ca o etapă importantă de integrare a domeniului afacerii cu cel al informaticii.

Utilizarea tehnologiilor înalte din Tehnologia Informaţiei (de exemplu, inteligenţa artificială,
sisteme expert etc.) şi din management (Business Process Reengineering, BPM – Business
Process Management, Business Performance Management etc.) va face posibilă o simbioză între
cele două domenii.

Cert este că implementarea unei soluţii de tip Business Intelligence este o mare provocare atât
pentru specialiştii din domeniul managementului, cât şi pentru cei din domeniul informatic. Este
necesar ca ei să facă o echipă comună care trebuie să-şi propună şi sa lupte pentru finalizarea cu
succes a implementării, ceea ce nu-i uşor şi nici la indemâna oricui.

De ce este utilă / necesară pentru o companie o soluţie de tip Business Intelligence?

Este necesară pentru o companie care îşi doreşte o restructurare de fond, cu risc minim şi
eficienţă maximă, în vederea asigurării supravieţuirii sau a obţinerii de avantaje competitive într-
un mediu aflat în schimbare continuă.

Ea este utilă, necesară şi după realizarea restructurării de fond pentru a asigura îmbunătăţirea
continuă a performanţelor proprii. Este utilă şi necesară pentru a asigura obţinerea unui singur
adevăr la nivelul afacerii etc.

În concluzie, eu cred că ea este utilă şi necesară pentru toate companiile medii şi mari din
România care doresc să fie competitive şi după anul 2007.

Ce trebuie făcut pentru a realiza o implementare de succes a unei soluţii de tip Business
Intelligence?

Nu există reţete standard. Instrumentele folosite în Business Intelligence sunt în curs de

perfecţionare. Nu s-a ajuns la modele general valabile.

Pentru a uşura identificarea unui răspuns, în continuare o să enumăr câteva din obiectivele
urmărite, insistând mai mult asupra etapelor care ar trebui parcurse şi asupra a ceea ce nu trebuie
facut:

►să realizezi o nouă abordare a infrastructurii informaţionale şi funcţionale (o structură

virtuală) a unei companii – pornind de la abordarea ei ca afacere. Se începe cu definirea datelor
primare şi se pune accent pe obţinerea rapoartelor de ieşire,în funcţie de cerinţele de business.
Este o etapă clasică din informatizarea unei companii.

Dacă ne oprim la acest nivel, rezultatul maxim obţinut va fi cel de automatizarea activităţilor
existente, şi nu este vorba de Business Intelligence.
 ►să realizezi trecerea de la o gândire orientată pe activităţi la una orientată pe procese (o
grupare de resurse şi activităţi facută cu scopul de a realiza valoare pentru client).
Managementul proceselor poate fi, în acest caz, o componentă importantă a soluţiei de tip
Business Intelligence.
►să asiguri o abordare completă (end-to-end) a proceselor unei afaceri, ceea ce facilitează
o puternică integrare pe orizontală a proceselor şi, deci, influentează decisiv rezultatele aplicării
ei. O abordare fragmentată a lor nu este o soluţie de tip Business Intelligence.
►să asiguri suportul informatic necesar pentru luarea deciziei la nivelul managementului
operaţional, prin faptul că se realizează o gestiune optimă a resurselor (financiare, materiale,
umane etc.) la nivel de proiect, cerere / comandă client, unitate organizatorică (cu statut juridic
sau fară) sau la nivel de individ. Se facilitează realizarea unei restructurări de fond a afacerii (de
tip business process reengineering).
►să asiguri suportul informatic necesar pentru luarea deciziei la nivelul managementului
strategic. Se pun la dispoziţie procese pentru: masurare şi monitorizare a performanţelor în timp
real şi on line, realizarea de scenarii „ce se întâmplă dacă?“ necesare pentru previzionare şi
perfecţionare.
►să realizezi trecerea de la masurare clasică a performanţelor bazată pe evaluarea activelor
tangibile la cele intangibile.

Această trecere este necesară, în primul rând, deoarece măsurarea numai pe criterii financiare
este una nebalansată şi, uneori, tardivă.

În al doilea rând, trebuie ţinut cont de faptul că în prezent valoarea de piaţa a unei companii
este dată în proporţie de peste 70% de activele intangibile.

Această trecere se bazează, în principiu, pe utilizarea tehnologiei OLAP şi pe noile metode de

evaluare (şi de management): BSC (Balanced Score Card), Six Sigma, EVA (Economic Value
Added) etc.

Utilizarea principiilor Six Sigma (reducerea defectelor la 3,4/ 1milion produse şi creşterea
calităţii) şi în alte domenii decât cel al proceselor, manufacturării, ca de exemplu în cel al
serviciilor, afacerilor a condus la rezultate deosebite.
 Se bazează pe combinarea de metodologii din business, statistică şi inginerie pentru a
îmbunătaţi performanţa proceselor, scăderea variaţiilor şi menţinerea unei calităţi consistente
pentru ieşirile proceselor.

Aceasta conduce la reducerea defectelor şi la îmbunătaţirea profitului, calităţii produselor şi a

satisfacţiei clienţilor.

UTILIZAREA SISTEMELOR INTELIGENTE ÎN DOMENIUL ECONOMIC

Dezvoltările recente din domeniul Inteligenţei Artificiale (redat prin acronimul AI), în general
şi a Sistemelor Expert (SE ), în particular şi-au pus amprenta asupra preocupărilor de
modernizare a funcţiei financiar – contabile cu ajutorul tehnologiilor informatice avansate.

Tranzacţiile economice reprezintă infrastructura pe baza căreia sunt construite toate

aplicaţiile de prelucrare automată a datelor.

Pentru ca un sistem să poată combina eficienţa şi posibilităţile de stocare a bazelor de date

cu flexibilitatea şi funcţionalitatea specifică aplicaţiilor Inteligenţei Artificiale (AI), trebuie ca
acesta să fie conceput pornind de la o bază de definiţii comună.

Această bază este formată din metodele de reprezentare a cunoaşterii (concept specific
inteligenţei artificiale) şi metodele de modelare semantică a datelor (concept specific bazelor de
date).

Cercetătorii europeni au fost şi sunt în continuare interesaţi de tehnologia sistemelor

inteligente de sistemele hibride şi de tehnologiile cunoaşterii, programul ESPRIT al UCEE fiind
probabil cea mai mare sursă de finanţare a proiectelor de sisteme expert de până acum, multe
companii folosind astăzi tehnologia sistemelor expert ca pe un avantaj strategic sau pentru
creşterea valorii afacerilor.
 În economie, conform precizării aceluiaşi autor, subdomeniile aplicative sunt: finanţe,
management, producţie, contabilitate–audit, marketing, comerţ electronic, afaceri internaţionale,
asigurări şi managementul resurselor umane.

Preocupările actuale sunt orientate, în principal, spre construirea de baze de cunoştinţe,

integrarea cu alte sisteme, utilizarea instrumentelor pentru achiziţia cunoaşterii, învăţarea
automată, etc.

Se ştie din teoria sistemelor că un sistem descompus într-un număr mic de subsisteme, are
o relevanţă mare şi o precizie mică, iar cu cât descompunerea avansează, relevanţa scade şi
precizia creşte. Prelucrarea algoritmică se caracterizează printr-o precizie mare iar SE printr-o
relevanţă mare, pe care o ia din practica rezolvării problemelor, ceea ce face ca aceasta să fie un
mijloc important pentru dominarea complexităţii.

Sistemele Expert de asistare a deciziei pot oferi soluţii mai productive decât programele
algoritmice în situaţiile în care cerinţele informaţiile sunt preponderent calitative.

Ele permit extinderea ariei informaticii spre domenii greu de algoritmizat, în care
informaţiile sunt preponderent calitative.

Sistemele expert pot fi folosite de sine stătător sau pot fi integrate în alte sisteme
informatice în funcţie de necesităţi.

O clasă specială de sisteme informatice, în care sistemele expert pot fi integrate mai uşor
din punct de vedere funcţional sunt sistemele interactive de asistare a deciziilor (SIAD).

Din punct de vedere operaţional, un sistem informatic de asistare a deciziei(SIAD) poate fi

definit ca un sistem interactiv şi flexibil care are drept obiectiv asistarea managerului în
adoptarea unei hotărâri atunci când reprezentarea unei probleme organizaţionale nu poate fi
complet formalizată prin algoritmi.
 Avantajele programelor Business Intelligence

Posibilitatea de a prelua date din diverse sisteme informatice si de a realiza o analiza amanuntita
a acestora in vederea suportului decizional

 Identificarea si ajustarea proceselor deficitare chiar modificarea logicii desfasurarii

anumitor activitati astfel incat sa corespunda cerintelor de eficienta din cadrul companiei
 Dezvoltarea de module special create pentru fiecare cerinta in parte
 Comunicare permanenta cu toate centrele pentru o raportare corecta la zi si usor de
urmarit
 Posibilitatea dezvoltarii de solutii de tip Data Warehouse care sustin cerintele cele mai
exigente de raportare sau de analiza cross-enterprise
 Actualizare in timp real a datelor tranzactionate pe baza carora sa se poata construi un
sistem de suport decizional
 Un sistem BI operational este simplu, vizual si usor de înteles, oferindu-le oamenilor
libertatea de a raspunde întrebarilor imediat cum apar
 Posibilitatea realizarii de vizualizari interactive în doar cateva secunde chiar si cand se
lucrează cu volume foarte mari de informatie

Functionalitatile programelor Business Intelligence

 dezvaluie valorile “ascunse” ale informatiilor deţinute de companie, extragand din

volumul mare de date existente acele aspecte-cheie care sunt relevante si utile
pentru controlul afacerii si procesul decizional;
 furnizeaza companiilor abilitatea de a identifica rapid tendinte, de a maximiza
oportunitatile de business si de a imbunatati performanta de ansamblu si rezultatele;
 ofera o tehnologie simpla, inteligenta si puternica ce poate fi accesata cu orice browser
web si fara asistenta tehnica;
 include numeroase tipuri de analize grafice si dinamice: indicatori de performanta (KPIs),
scorecards, tablouri de bord (dashboards);
 ofera posibilitatea de a implementa in cadrul strategiilor corporative un management al
exceptiilor, bazat pe modele comparative si analize filtrate dupa anumite criterii;
 creste rentabilitatea, eficienta si productivitatea, concomitent cu scaderea costurilor, prin
utilizarea mai atenta a resurselor si concentrarea lor in ariile de profitabilitate;
 permite integrarea si consolidarea datelor din toate sistemele utilizate intern pentru a
putea planifica si monitoriza intregul segment operational;
 ofera o reactie rapida la schimbarile dinamice ale pietei, prin ajustarea strategiilor de
business;
 include instrumente de identicare a functiilor analitice utile, inclusiv afisarea
diferentiata a excepţiilor de la regulile prestabilite (“bubble-up exceptions”) si analize de
tipul “what if…?”;
 permite setarea drepturilor de acces astfel incat utilizatorul potrivit primeste informatia
potrivita, in momentul oportun, prin intermediul instrumentelor pe care le utilizeaza
zilnic;
 este complet integrata cu instrumente web, Intranet, Internet si posibilitatea optimizarii
unor interfete cu alte aplicatii.

Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Business_intelligence
2. http://www.seniorsoftware.ro/business-intelligence/ce-este-business-intelligence-bi
3. http://www.referat.ro/referate_despre/business_intelligence_referat.html
4. http://www.preferatele.com/docs/informatica/noi/referat-informatica-913820319.php