Limbajul de Modelare Unificat (UML)

Cuprins

1. Introducere in UML
2. Diagrama cazurilor de utilizare (use case diagram)
2.1Actorii
a) Definitie
b) Reprezentare
c) Identificarea actorilor
d) Relatiile dintre actori
2.2Cazurile de utilizare
a) Definitie
b) Reprezentare
c) Relatii
2.3Asocieri
a) Definitie
b) Reprezentare
3. Exemplu – modelul unui restaurant
 1. Introducere in UML

Unified Modeling Language (prescurtat UML) este un limbaj standard pentru descrierea
de modele și specificații pentru software. Limbajul a fost creat de către consorțiul Object
Management Group (OMG) care a mai produs printre altele și standardul de schimb de mesaje
intre sisteme CORBA. UML a fost la bază dezvoltat pentru reprezentarea complexității
programelor orientate pe obiect, al căror fundament este structurarea programelor pe clase, și
instanțele acestora (numite și obiecte). Cu toate acestea, datorită eficienței și clarității în
reprezentarea unor elemente abstracte, UML este utilizat dincolo de domeniul IT. Așa se face că
există aplicații ale UML-ului pentru management de proiecte, pentru business Process
Design etc.
UML este un limbaj de reprezentare vizuala ce poate fi utilizat pentru: modelarea proceselor
de afaceri, reprezentarea structurii unei aplicatii, descrierea arhitecturii unui sistem,
surprinderea comportamentului unui sistem, modelarea structurilor de date sau pentru construirea
unei specificatii detaliate a unui sistem.
Reprezentarea se face utilizand elementele standard ale UML: notatiile si diagramele.
Notatiile sunt elemente ce se regasesc in cadrul fiecarei diagrame si sunt de tipul: conectori,
simboluri, valori, etc.
Diagramele sunt reprezentari ale unui proces, ale unui sistem sau ale partilor lor
componente.

Scurt istoric
Prima versiune de UML, UML 1.0, a apărut în anul 1990 ca reacție a numeroaselor limbaje
de modelare propuse pe piață. UML îi are ca fondatori pe Grady Booch, Ivar Jacobson și James
Rumbaugh, așa numiții „cei trei Amigos”. Ei au dezvoltat limbajul bazându-se inclusiv pe
limbaje de modelare deja existente, însă incomplete ca gamă de funcționalități. Printre acestea se
numără și OOSE, RDD, OMT, OBA, OODA, SOMA, MOSES și OPEN/OML.
UML 2.X - Dezvoltarea versiunii 2 a UML a început în anul 1999 atunci când OMG a
publicat un request for information referitor la UML 2. De atunci, UML s-a aflat într-un continuu
ciclu de îmbunătățire, astăzi ajungând la varianta UML 2.4.1 (publicată în august 2011).

Tipuri de diagrame in UML

UML oferă o largă gamă de diagrame pentru modelarea diferitelor situații în cadrul unui
proiect de dezvoltare software cum ar fi:
 Diagrame de activitate - Așa cum și numele sugerează, acest tip de diagrame UML
este folosit pentru reprezentarea desfășurării unei activități în rularea programului.
  Diagrame de componente - Sunt diagrame ce se utilizează în cadrul proiectării
unei arhitecturi de sistem, atunci când diferite componente ale sistemului software
(numite și subsisteme) interacționează între ele prin intermediul unor interfețe.
 Diagrame de clase - Sunt folosite pentru reprezentarea vizuală a claselor și a
interdependențelor, taxonomiei și a relațiilor de multiplicitate dintre ele. Diagramele
de clasă sunt folosite și pentru reprezentarea concretă a unor instanțe de clasă, așadar
obiecte, și a legăturilor concrete dintre acestea.
 Diagrama package - Este folosită pentru reprezentarea interdependențelor și a
relațiilor dintre pachete ce formează un program. (Pachetele reprezintă în acest sens
containerele ce conțin clase și sunt o caracteristică a unor limbaje de programare
ca Java sau C Sharp)
 Diagrama de secventa - Este utilizată în special în timpul dezvoltării de subsisteme,
și ajută la identificarea relațiilor dintre obiecte pe parcursul efectuării unei anumite
operații (de exemplu relația dintre obiectul client Ion și obiectul comandă numărul
1234 în timpul operației de finalizare a unei comenzi).
 Diagrama use case - Datorită simplității ei este utilizată în special în discuțiile dintre
firma dezvoltatoare de software și clienți sau utilizatori. Diagramele use case
reprezintă interacțiunea dintre elementele exterioare unui sistem (numite și actori) și
sistem. În cazul acestor diagrame se prezintă acțiunea desfășurată de sistem la
interacțiunea actorului, însă modul în care sistemul desfășoare acea acțiune nu
trebuie să fie reprezentat într-o astfel de diagramă (conceptul blackBox).
 Diagrama deployment - Este folosită în cadrul proiectării arhitecturii de sistem,
având scopul reprezentării repartizării fizice a diferitelor elemente ale sistemului (de
exemplu repartizarea unui sistem ce este compus dintr-un server, routere și alte
componente exterioare, inclusiv software).

2. Diagrama cazurilor de utilizare (use case

diagram)

Un use case este o reprezentare la nivel conceptual a unei interactiuni dintre un actor si un
sistem si a activitatilor care se produc si pe care sistemul le face.

Un caz de utilizare este o secventa a tranzactiilor realizate de sistem ca raspuns la

evenimentele declansate de un actor sistemului.

Un caz de utilizare contine toate evenimentele care pot surveni in cadrul perechii actor - caz
de utilizare, nu neaparat unul ce va apare in orice scenariu particular.
 Un caz de utilizare poate de asemenea descrie comportamentul unui set de obiecte, ca de
exemplu o organizatie.

O diagrama use case este folosita în general pentru a indica sau caracteriza functionalitatile
si comportamentul sistemului ce interactioneaza cu unul sau mai multi actori. Un actor poate fi
un utilizator sau orice sistem ce poate interactiona cu sistemul modelat.

Atât timp ce actorii reprezinta utilizatorii, ei ajuta la construirea unei imagini clare a ceea ce
se asteapta a se întâmpla în sistem. Cazurile de utilizare sunt construite pe baza nevoilor pe care
le au actorii (utilizatorii). Aceasta asigura faptul ca sistemul va produce ceea ce s-a dorit.

Între actori şi use case-uri pot să existe relaţii de generalizare / specializare atunci când un
actor sau un use case poate fi asimilat unei clase de actori, respectiv de use case-uri.

O generalizare intre doua cazuri de utilizare indica faptul ca cazul de utilizare poate
impartasi comportamentul definit in unul sau mai multe cazuri de utilizare.

O diagrama a cazurilor de utilizare (use case diagram) prezinta o colectie de cazuri de

utilizare si actori care:

• ofera o descriere generala a modului in care va fi utilizat sistemul

• furnizeaza o privire de ansamblu a functionalitatilor ce se doresc a fi oferite de system

• arata cum interactioneaza sistemului cu unul sau mai multi actori

• asigura faptul ca sistemul va produce ceea ce s-a dorit.

2.1 Actorii

a) Definitie

Un actor este un stereotip al unei clase. Actorii sunt reprezentati de utilizatori sau entitati
care pot interactiona cu sistemul. Ei nu fac parte din sistem si definesc multimi de roluri in
comunicarea cu acesta.

b) Reprezentarea

Un actor se reprezinta sub forma unui ”omulet” sub care se trece numele acestuia:
 c) Identificarea actorilor

Identificarea actorilor se face raspunzand la urmatoarele intrebari:

• Cine doreste sau este interesat de informatiile aflate in sistem?

• Cine modifica date?

• Cine interactioneaza cu sistemul?

d) Relatiile dintre actori

Intre actori poate exista relatia de generalizare. Daca un actor mosteneste un alt actor, atunci
el poate sa comunice cu aceleasi cazuri de utilizare ale sistemului ca si parintele sau. Notatia
UML este o sageata cu linie continua, avand la capat un triunghi gol, care indica spre actorul
parinte.

2.2 Cazurile de utilizare

a) Definitie

Un caz de utilizare reprezinta o colectie de scenarii posibile, referitoare la comunicarea intre

sistem si actorii externi, caracterizate de anumite scopuri. Aceste scenarii sunt definite ca
secvente de pasi carora le pot corespunde cazuri de utilizare de nivel inferior.

Cazurile de utilizare arata ce trebuie sa faca sistemul si nu cum.

 b) Reprezentare

Un caz de utilizare se reprezinta sub forma unui oval in care se trece numele acestuia.

c) Relatii

Intre cazurile de utilizare pot exista urmatoarele relatii:

• incluziune: un caz de utilizare include comportamentul altui caz de utilizare

• extindere: arata ca un caz de utilizare este inserat intr-un altul, dar numai in anumite
conditii

• generalizare: un caz de utilizare mosteneste comportamentul altui caz si il rafineaza

2.3 Asocieri

a) Definitie

O asociere reprezinta o conexiune semantica intre cazurile de utilizare si actori.

b) Reprezentare

Asocierile se reprezinta printr-o linie plasata intre entitatile de asociate:

3. Exemplu – modelul unui restaurant

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_Language
2. http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/Referat-Inginerie-Software-UML45.php
3. http://documents.tips/documents/referat-proiectarea-orientata-pe-obiecte-folosind-
uml.html
4. https://www.tutorialspoint.com/uml/uml_use_case_diagram.htm
5. http://www.ase.ro/upcpr/profesori/813/Diagrame%20in%20UML.ppt