Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Matematica si informatica

Specialitatea: informatica aplicata

REFERAT
TEMA:
Criza economica in
Republica Moldova:probleme
și soluții

A efectuat: Groian Lidia

Coordonator:Ungureanu Dragos
dr.lect. sup.univ.

Chișinău 2021

Cuprins
INTRODUCERE

1 Conceptul de criză economică.

2 Cauzele și efectele crizei economice

3 Aspectele crizei economice în Republica Moldova

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. Odată cu trecerea timpului şi cu

schimbarea cerinţelor societăţii moderne economia Republicii Moldova necesită
schimbări la nivel economic. De aici reese faptul că criza economică din Republica
Moldova este o problemă ce necesită analiză ,caracterizare cât și soluționare.

Obiectul de studiu îl reprezintă criza economică studiată din punct de vedere

teoretico-metodologic și caracteristica acesteia în Republica Moldova.

Scopul lucrării îl constituie accetuarea problematicii abordărilor de „criză”

precum și a indicatorilor care permit măsurarea crizei și analiza acesteia în
Repulbica Moldova.

Pentru atingerea scopului propus în lucrare au fost elaborate următoarele sarcini:

 studierea abordărilor teoretice asupra crizei economice;

 analiza sistemului de cauze-indicataroi ai crizei;
 analiza efectelor crizei;
 conturarea aspectelor crizei în Repulbica Moldova etc.

Lucrarea dată este constituită din introducere,trei capitole,concluzii și recomandări

,bibliografie.

În conținutul lucrării se încearcă o definire și determinare a ceea ce ar însemna

criza ca atare,în contextul diferitor abordări.Se prezintă definiția termenilor ca:
criză economică; ciclu economic; depresiune; recesiune; politici anticriză.

Tot în acest capitol se vor indica câteva efecte ale crizei economice.
 1. Conceptul de criză economică

Dezvoltarea accentuată a societăţii arată că, de-a lungul trecerii timpului,

economiile statelor s-au confruntat cu perioade de declin şi de criză, care s-au
repetat la anumite intervale, medii şi lungi, fapt ce induce ideea de ciclicitate.
Efectele crizei s-au resimţit în planul investiţiilor, producţiei, al cererii agregate. În
evoluţia societăţii, crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o
instabilitate pronunţată, însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere,
contradicţii economice, politice, ideologice, militare etc. Criza economică
reprezintă o fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de
mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la
scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc. În situaţii de criză ne aflăm într-o
permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar
panică, stare de dereglare a economiei, expresie a încălcării unor corelaţii necesare
desfăşurării activităţii economice. Declanşarea ei marchează şi momentul începerii
unor schimbări calitative ale economiei pentru o nouă fază ascendentă a activităţii
economice. Până la începutul secolului XIX au fost tipice crize de subproducţie,
provocate de fenomene naturale (secetă, mari inundaţii) sau împrejurări social-
politice deosebite (epidemii, războaie). Economiilor de piaţă le sunt caracteristice
crize ciclice de supraproducţie, constând în aceea că oferta este mai mare decât
cererea, bunurile produse negăsind cumpărători solvabili, fapt care obligă pe
ofertanţi să reducă producţia. Este dificil să apreciem când o criză financiară
devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau
invers. În principiu, vorbim întotdeauna de o criză economică generată fie de cauze
financiare, fie politice sau sociale. Criza financiară este o formă de manifestare a
crizei economice care reflectă neîncredere în sistemul financiar, scăderea
semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, dereglarea mecanismelor de piaţă.
Criza financiară este o situaţie în care cererea de bani este mai mare decât oferta de
bani (disponibilul), adică lichiditatea este scăzută deoarece banii disponibili sunt
retraşi din bănci, forţând astfel băncile fie să vândă propriile active şi investiţii,
pentru a-şi acoperi necesităţile, fie să intre în colaps. Criza financiară poate duce la
o criză economică. Vorbim de o criză atunci când efectele acesteia se manifestă
asupra unui număr foarte mare de oameni/companii. Crizele pot exista însă într-o
stare latentă. Crizele nu sunt greu de previzionat (cauzele acestora fiind destul de
clare). Crizele economice nu se încadrează într-un anumit model. Teoriile
economice moderne resping ideea unei teoretizări generale a crizelor
economicofinanciare, conform cărora acestea pot fi încadrate într-un model general
valabil, considerându-se că fiecare criză financiară este unică, fiecare reprezentând
de fapt un accident istoric, generat de factori specifici, într-o anumită
conjuncturăsocial-economică şi politică. Conform acestor teorii crizele nu pot fi
anticipate, astfel încât efectele negative ale acestora să fie aduse la un nivel minim.
Cu toate acestea, istoria ne arată că, deşi crizele economico-financiare nu apar şi nu
produc efecte în parametrii identici, ele sunt strâns legate de caracterul ciclic al
proceselor economice.

2.Cauzele-indicatori și efectele crizei economice

Orice criză are efecte complexe asupra economiei unei țări,se resimte puternic pe
piața de capital,precum și pe piața muncii.În plan financiar criza se materializează
prin:

 efecte directe asupra instituțiilor financiare:falimente,restructurări de

companii și instituții financiare,preluări și fuziuni;
 efecte asupra volumului și cotațiilor bursiere:volumul tranzacțiilor bursiere
scade,însă impactul cel mai puternic îl are criza asupra riscului și asupra
randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil;
 efecte asupra comportamentului investitorilor pe piață,care se îndepărtează
tot mai mult de piața de capital și își modifică radical opțiunile
investiționale,fapt ce are impact direct asupra costului capitalului și
dobânzilor financiare;
 efecte asupra reglementărilor privind piața de capital.

Pe piața muncii asistăm la o criză a locurilor de muncă,la o scădere dramatică a

veniturilor salariale.Printre indicatorii macroeconomici ,șomajul se reflectă direct
in viața cotidiană a cetățenilor afectând nivelul de trai al acestora.În vederea
susținerii economiilor naționale ,statele apelează la contractarea de împrumuturi pe
piețele interne și externe,fapt ce conduce la explozia datoriilor publice.Creșterea
explozivă a deficitului bugetar pe fondul reducerii veniturilor fiscale presupune
atragerea unor finanţări masive din sectorul privat intern sau extern. Această
finanţare a deficitului se realizează prin împrumuturi de stat, interne sau externe,
fapt ce presupune o creştere a datoriei publice, o creştere a poverii fiscale viitoare
pentru contribuabili. Plata împrumuturilor în viitor înseamnă o reducere a
fondurilor destinate investiţiilor şi o creştere economică mai redusă. Stabilizarea
masei monetare constituie obiectul politicii monetare în condiţii de criză, iar
exercitarea acestuia nu trebuie să presupună răsplătirea ineficienţei unei instituţii
financiare sau a alteia. O anumită bancă poate intra în faliment, iar activele sale să
fie preluate de alţi acţionari, fără ca circulaţia monetară să sufere un şoc.
Stabilitatea sistemului monetar nu este, în ultimă instanţă, dependentă de soarta
niciunei companii/bănci private, iar competitivitatea unei instituţii financiare nu
trebuie să depindă de exerciţiul discreţionar al politicii monetare. Acesta trebuie să
constituie cadrul relativ neutru în care se desfăşoară relaţiile de producţie şi schimb
din economia reală. Cel mai important efect al intervenţiilor fiscale este blocarea
risipei de capital realizată în perioada premergătoare crizei. Soluţia ieşirii din criză
constă în ajustări microeconomice realizate de autorităţile guvernamentale, bazate
pe optica agregată a modelelor macroeconomice. Măsurile anticriză se
fundamentează pe:

 ƒ adevărurile formulate de ştiinţa economică;

 ƒ cunoaşterea interdependenţelor economice;
 ƒ informarea promptă şi reală asupra evoluţiei activităţii.

Acestea vizează politica monetară, bugetară şi fiscală, bazându-se pe aplicarea

diferenţiată a acestora în cele două faze (stări) ale ciclului economic. În condiţii de
boom prelungit, politica monetară urmăreşte frânarea cererii de bunuri de consum
şi a investiţiilor prin majorarea ratei dobânzii, impunerea de restricţii la acordarea
de credite, efectuarea unui control mai riguros al masei băneşti. În faza de
recesiune se urmăreşte stimularea producţiei şi a investiţiilor prin reducerea ratei
dobânzii, sporirea volumului de credite şi creşterea masei monetare. Politica
cheltuielilor publice constă în alocarea de la buget, în faza de recesiune, a unor
fonduri necesare impulsionării producţiei, creşterii cererii globale, care să permită
ieşirea din criză. Cheltuielile publice sunt orientate spre achiziţii de stat, investiţii
cu caracter social-cultural, investiţii în întreprinderile publice. Investiţiile realizate
permit depăşirea depresiunii şi trecerea la o nouăfază ascendentă a ciclului
economic. În faza de boom cheltuielile publice (bugetare) se reduc. Cât priveşte
politica fiscală, statul reduce presiunea fiscală în faza de recesiune, stimulând
astfel consumul şi investiţiile, iar în faza de boom, majorează fiscalitatea, în
vederea constituirii de fonduri la sistemul naţional de bugete.
 3.Criza economică în Republica Moldova

Criza economică mondială este o realitate tangibilă. Republica Moldova este

afectată de criză, caracterizată prin creştere a şomajului şi creştere a inflaţiei.
Vorbind de criza mondială am în vedere două tipuri de crize: financiară şi
economică. Criza financiară este funcţionarea băncilor, accesul la credite,
recreditări. iar criza economică ţine de stagnarea sau scăderea producţiei
industriale, a serviciilor, exporturilor. În lipsa accesului la credite şi investiţii
străine, criza financiară s-a transformat în criza economică, industria, serviciile,
exporturile, importurile au început să scadă în majoritatea statelor europene. În
acest context, Republica Moldova, a fost afectată direct, mai întâi de criza
financiară, după aceasta de criza economică mondială. Odată cu investiţiile străine,
în Republica Molodova s-au schimbat lucrurile. Pentru a putea descrie şi explica
maniera în care Republica Moldova este afectată de criza economică mondială, mi-
am propus sa analizez nivelul profitului şi a cheltuielilor cetăţenilor. Criza
economică şi-a atins apogeul în 1999 . De atunci Republica Moldova, a avut o
perioadă lentă de refacere economică. Deşi această ţară a fost şi continuă să fie ţara
cu cel mai mic PIB din Europa. Efectele crizei economice sunt vizibile, pentru că
mulţi din cetăteni pleacă spre vest la muncă. Actualmente, Republica Moldova
tinde spre alinierea cu practicile UE, în frunte cu partidele de guvernare.Acesta
este un factor important pentru Republica Moldova şi este susţinută moral şi
financiar de Uniunea Europeană.. Odată cu intrarea României în Uniunea
Europeană,Republica Moldova a devenit vecinul Uniunii Europene şi desigur
beneficiază de politica de vecinătate cu Uniunea Europeană. Aceste susţineri din
partea UE pentru Republica Moldova, are ca iniţiativă introducerea ca să
pregătească Republica Moldova în practică a cerinţelor UE, şi desigur integrarea
acesteia în spaţiul Uniunii Europene. În acest context, este de apreciat faptul că
investiţiile în bugetul de stat pentru dezvoltarea economică a ţării ajung, şi UE este
interesată de practicile politice şi economice ale Republicii Moldova. La nivelul
teoretico- normativ putem observa faptul că deşi investiţiile din partea ţărilor
europene sunt prezente, totuşi mulţi cetăteni pleacă spre occident, pentru ocuparea
unui loc de muncă mai favorabil, şi mai bine plătit. Guvernul a întîmpinat mari
dificultăţi la plata salariilor şi altor obligaţiuni sociale, din care motiv a recurs la
împrumuturi de pe piaţa internă. În consecinţă, a crescut datoria internă a ţării, însă
toate obligaţiunile sociale au fost plătite fără întîrziere. Criza a determinat
majoritatea agenţilor economici să devină insolvabili, recurgînd prin urmare la
concedieri ale angajaţilor. Respectiv, economia naţională a înregistrat o creştere
continuă a şomajului. În pofida tuturor consecinţelor reflectate de criza
mondială,este îmbucurător faptul (dar şi surprinzător la prima vedere) că salariul
mediu lunar a crescut. Produsul intern brut în 9 luni ale anului 2019 a însumat
45,2 mild. lei, micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 cu 7,8% (în
preţuri comparabile). Descreştere semnificativă a fost înregistrată în construcţii –
cu 30,8%, industrie – cu 23,3%, transport şi comunicaţii – cu 14,8% şi agricultură
- cu 10,6%. Diminuarea PIB-ului a fost condiţionată, în general, de reducerea
cererii externe la bunurile industriale produse în Moldova, micşorarea volumului
remitenţelor de peste hotarele ţării şi aşteptările negative privind perspectivele
dezvoltării economice a ţării. Conform calculelor Ministerului Economiei, în total
pe anul 2019 se estimează reducerea PIB cu 8% şi o valoare nominală de 59,2
mild. lei. Aşteptările privind deprecierea leului moldovenesc, determinate de unele
declaraţii în mass-media, au provocat creşterea cererii la valuta străină în primele
patru luni ale anului 2019. În scopul neadmiterii deprecierii esenţiale a leului
moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei în ianuarie-aprilie 2019 a efectuat
vînzări de valută străină în sumă de 513,7 mil. dolari. Iar în perioada mai-
decembrie 2019 a procurat valută străină în valoare de 315,4 mil. dolari. În
rezultat, stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la
sfîrşitul anului 2019 a constituit 1480,3 mil. dolari, micşorîndu-se cu 11,5% faţă de
nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018. Evoluţia comerţului exterior în anul
2019 a fost semnificativ influenţată de scăderea cererii externe şi interne de
mărfuri, ca urmare a recesiunii economice pe plan mondial, inclusiv din ţările ce
sînt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Comerţul exterior a fost
caracterizat de diminuarea nominală atât a exporturilor - cu 18,4%, cît şi a
importurilor - cu 33,1%. Exporturile de mărfuri s-au cifrat la 1297,7 mil. dolari
SUA, mai puţin cu 293,5 mil. dolari comparativ cu anul 2018, iar importurile au
însumat 3278,3 mil. dolari, mai puţin cu 1620,5 mil. dolari, respectiv. La bugetul
public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei în anul trecut,
în scădere cu 8,9% faţă de anul 2018, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3
mild. lei, în creştere cu 4,6%. Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-
a majorat de circa 7 ori, respectiv. A crescut semnificativ datoria de stat. Suma
totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 2019 a
constituit circa 14,6 mil. lei, mai mult cu 26% faţă de anul 2018. Majorarea
datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea cu 45,4% a datoriei de
stat interne, cauzată de necesitatea finanţării deficitului bugetar. Sectorul industrial
a înregistrat scădere semnificativă. Volumul producţiei industriale în anul 2019 a
înregistrat o descreştere de 22,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2018 şi o
valoare nominală de 23,3 mild. lei. Aportul principal în procesul de fabricare a
producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare,
volumul producţiei căreia a atins suma de 14421,7 mil. lei şi o descreştere de
24,3% faţă de 2018, contribuind, astfel, negativ cu 21,4% asupra indicelui general
de producţie industrială.Cea mai mare pondere în volumul total de producţie
industrială o deţine industria alimentară şi a băuturilor (41,4%), care în anul 2019 a
obţinut producţie cu 20,4% mai puţin decît în anul 2018, şi, astfel, a influenţat
negativ cu 8,2% asupra indicelui general de producţie în industrie.Factorul
principal în diminuarea producţiei industriale este vizat de reducerea exportului
producţiei unor ramuri industriale autohtone, precum şi reducerea cererii interne la
unele produse industriale.Rezultatele sectorului agricol au fost negative. Volumul
producţiei agricole în toate categoriile de gospodării, în 2019, a constituit 90,1%
(în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în 2018. Micşorarea producţiei
agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 17,4%. Producţia
animală însă a crescut cu 11,8%. În pofida acestei creşteri, în perioada vizată s-a
obţinut doar 89,4% din volumul producţiei animale înregistrat în perioada similară
a anului 2016.Aşteptările negative ale producătorilor faţă de tendinţele dezvoltării
economiei naţionale, precum şi a sectorului financiar a contribuit la diminuarea
posibilităţilor de creditare şi, prin urmare, la contractarea semnificativă a
investiţiilor în capital fix. În anul 2019 activitatea investiţională a consemnat o
descreştere de 34,9% faţă de anul 2018 a fluxului de investiţii, volumul cărora a
constituit 10818,9 mil. lei. Este de remarcat că sursele principale de finanţare a
activităţii investiţionale au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi
populaţiei, care au format 57,9% din totalul investiţiilor în capital fix, diminuându-
se cu 26,7%. Investiţiile în capital fix finanţate din contul mijloacelor unităţilor
administrativ-teritoriale s-au micşorat cu 20,2%, iar mijloacele investitorilor străini
şi altor surse s-au micşorat cu 39,5% şi 48%, respectiv.S-a micşorat drastic
volumul mărfurilor transportate. În anul 2019 întreprinderile de transport au
transportat 7,9 mil. tone de mărfuri sau de circa 2,1 ori mai puţin faţă de anul 2018,
ca urmare a diminuării volumului comerţului exterior, producţiei industriale,
investiţiilor, precum şi micşorării volumului de mărfuri transportate tranzit prin
teritoriul ţării. Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în
2019 a constituit 2748,4 lei şi s-a majorat cu 8,7% atît în termeni nominali, cît şi în
termeni reali faţă de perioada similară a anului 2018. Criza financiară care s-a
declanşat în anul 2018 a avut influenţă asupra economiei Republicii Moldova în
aşa măsură, încît PIB-ul în anul 2019 s-a diminuat cu circa 8% (conform
estimărilor Ministerului Economiei). Pentru anii urmatori s-a prognozat o creştere
a PIB cu 3-5% anual. La baza acestei creşteri stau următoarele premise:

 dezvoltarea şi susţinerea întreprindelor din sectorul privat (prin simplificarea

iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor
neargumentate pentru comerţ etc.), ceea ce va determina ulterior oferirea de
noi locuri de muncă celor care le-au pierdut odată cu declanşarea crizei
economice;
 accelerarea reformelor structurale;
 relansarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor
străine directe în economia naţională;
 promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor
menite să reducă cheltuielile publice ineficiente;
 protejarea sectorului financiar, printr-o reglementare mai prudentă a acestuia
şi menţinerea stabilităţii pe piaţa valutară;
 optimizarea structurii importurilor prin substituirea unor tipuri de mărfuri de
import cu producţie de origine autohtonă;
 creşterea reală a nivelului de trai al populaţiei etc.
 Indicatorii Unitatea 2017 2018 2019
de
măsură

Produsul intern brut

nominal mild. lei 37,7 104,8 103

faţă de anul Tabelul 3.1

precedent în preţuri 107, Prognoza indicatorilor
comparabile % 5
macroeconomici pentru anii 2017-
2019
Indicele preţurilor de
consum 112,7 112,3
* estimările Ministerului Economiei
111,
mediu anual % 9 114,1 113,1 ** estimările Ministerului Economiei
coordonate cu Banca Naţională a Moldovei
la sfîrşitul anului % 110

Cursul de schimb al
leului 13,13 12,14

mediu anual lei/USD 12,6 12,91 11,32 CONCLUZII ȘI

12,8 RECOMANDĂRI
la sfîrşitul anului lei/USD 3 1052 1342
Fiind mereu în căutarea soluţiilor
în vederea diminuării efectelor
Export mil.USD 1091 96,4 127,6 crizei, statele au conceput
programe anticiclice denumite
faţă de anul 110,
precedent % 8 2693 3690 „mix policy”, bazate pe
promovarea diferenţiată de măsuri
monetare (care vizează dinamica
Import mil.USD 2292 117,5 137 preţurilor şi a inflaţiei) şi bugetare
faţă de anul 129, (care urmăresc volumul activităţii
precedent % 6 -1641 -2348 economice şi acoperirea deficitului
bugetar prin credite şi nu prin
emisiune de monedă). Deaceea,
Soldul balanţei ţinând cont de conjunctura
comerciale mil.USD -1201 22,4 26,2
economică prin intermediul
politicii bugetare, monetare şi
Producţia industrială fiscale se acţionează în sensul
în preţuri curente mild. lei 20,8 95,2 98,7 stimulării sau frânării cererii şi
ofertei agregate. Politicile
faţă de anul
precedent în preţuri economice anticiclice asigură o
comparabile % 107 13,7 12,8 stabilitate proceselor economice,

Producţia agricolă în
preţuri curente mild. lei 12,7 98,9 76,9
precum şi reducerea efectelor negative ale evoluţiilor ciclice inevitabile, fiind
bazate în principal pe influenţarea cererii şi ofertei agregate. Creşterea economică
globală nu va atinge nivelul din ultimii ani prea curând, fiind necesare reechilibrări
masive ale balanţei de plăţi. Totodată, condiţiile de creditare rămân restrictive în
ciuda îmbunătăţirii lichidităţii pe pieţele monetare şi a emiterii masive de bonduri.
Asprirea condiţiilor financiare afectează creşterea economică, iar activitatea
economică slabă a condus la creşterea numărului de falimente. Consecinţe negative
extrem de severe are criza în special asupra economiilor orientate pe export. Multe
economii emergente au fost total nepregătite să absoarbă şocul structural al
cererilor scăzute pentru export. În prezent majoritatea statelor lumii se confruntă cu
o criză de mare anvergură, care respectă canoanele ciclicităţii. Referitor la
Republica Moldova ,am observat faptul că deşi criza economică este vizibilă în
Republica Moldova, cetăţenii cheltuie sume de bani mai mari decât venitul
propriu. Aceasta se datoreaza faptului că fie există şi alte surse de venit, decăt cel
din serviciul său, fie se face prin bază de împrumut. Pentru amortizarea efectelor
economice, Republica Moldova este susţinuta financiar de ţarile UE ca Romania,
Polonia, Marea Britanie, chiar de SUA. În concluzie, este de apreciat faptul că
criza economică a fost prezentă mereu în Republica Moldova, fapt vizibil prin
veniturile pe cap de locuitor.

BIBLIOGRAFIE

 George Haralambie.(2011).Economie teoretică și aplicată, Volumul

XVIII,Ploiești
 Socol, C., Angelescu, Coralia, Socol, Aura Gabriela (2009). Politici
economice, Editura Economică, Bucureşti
 Anghel, F. (2010). Economie mondială, Editura Universitară, Bucureşti
 www.statistica.md
 http://www.mec.gov.md/
 www.bnm.md
 Fota, D., Băcescu, M. (2009). Criza economică din România anului 2009 –
Cauze, efecte, soluţii, Editura Universitară, Bucureşti