UNIVERSITATEA DE STAT „ALE

CU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI
CATEDRA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

LUCRUL INDIVIDUAL
Studiul individual la unitatea de curs: Teoria economică
(cu tema: „Analiza creșterii economice în Republica Moldova” )

A elaborat : Cucereanu Lilia

studentă în grupa BA22R

Bălți 2022

1
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3
1. Metadate.................................................................................................................................4
1.1 Definiții............................................................................................................................5
1.2 Nevoia de creștere economică..........................................................................................6
2. Date despre economie............................................................................................................7
2.1 Criza energetica................................................................................................................8
2.2 Populația ocupată.............................................................................................................9
3. Indicatorii principali.............................................................................................................10
3.1 Nivelul de trai al populației............................................................................................11
Concluzie..................................................................................................................................12
Bibliografie..............................................................................................................................14

2
 Introducere
În anul 2021 Republica Moldova a văzut cea mai înaltă rată de
creștere a PIB-ului său din ultimele trei decenii. Deși în mod clar
atestă și anumite îmbunătățiri structurale, acest episod de creștere nu
oferă motive pentru optimism exagerat. După ce în 2020 economia a
trecut prin cea mai adâncă recesiune din ultimii 25 de ani (-7,4%),
componentele de recuperare post-COVID și post-secetă au o
contribuție dominantă în creșterea economică din 2021. Mai mult,
baza înaltă atinsă în 2021 va limita aritmetic creșterea pe care o
anticipăm pentru anul 2022 (sub 3%). O ușoară accelerare a creșterii,
până mai aproape de 3,5%, este posibilă în anul 2023, dar este
condiționată de o mulțime de factori a căror perspectivă rămâne încă
incertă.

3
 1. Metadate

Combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre –

stagflație – reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de
vedere social. Un risc major este exacerbarea inegalităților cauzate
de scumpirea hranei și impactul asupra populației cu cele mai mici
venituri. Pentru păturile vulnerabile, inflația personală va fi mai mare
decât media. Incertitudinea veniturilor, combinată cu scumpirile
presante, poate declanșa turbulențe sociale cu consecințe politice. Pe
termen scurt, rămân necesare măsurile de susținere a păturilor afectate,
iar pe termen mediu – o tranziție spre o impozitare cu un caracter mai
redistributiv. Semnalele pozitive, chiar dacă încă plăpânde, în datele
privind demografia întreprinderilor din 2021 sunt de bun augur.
După ani lungi în care „sporul natural” al firmelor a fost unul
negativ, în 2021 numărul firmelor nou-create l-a depășit pe cel al
firmelor lichidate. Deocamdată, este destul de dificilă interpretarea
univocă a acestui fapt statistic – poate că este o schimbare structurală de
trend, sau poate că aceasta este una dintre consecințele pandemiei de
COVID-19 și ale crizei economice asociate, supraviețuind doar firmele
„super-eroi”. Sau poate, de ce nu, este o îmbunătățire de sentiment
economic al firmelor, mai ales pe fundalul creșterii în anul 2021 a
investițiilor finanțate din surse proprii. Este cert faptul că Guvernul
trebuie să stimuleze nu doar crearea noilor firme, dar și revenirea în
afaceri a antreprenorilor care au apetitul să-și asume noi riscuri după ce
au eșuat, maturizarea continuă a IMM-urilor, inclusiv creșterea lor ca
dimensiune economică, creșterea gradului de internaționalizare a
acestora, dezvoltarea competențelor managerilor și integrarea firmelor
locale în lanțurile valorice ale marilor investitori

4
 Criza energetica
Criza energetică a creat un context financiar-economic
extrem. Este vorba atât de impactul negativ asupra firmelor,
cât, mai ales, de impactul asupra gospodăriilor casnice
(principalul sector consumator de gaze naturale) și
administrația publică (care a trebuit să adopte decizii
costisitoare de acordare a unor compensații speciale pe durata
rece a anului). Prețurile majorate la gaz, energia electrică și
termică, dacă vor fi permanente, riscă să aplice o lovitură
dramatică bunăstării gospodăriilor casnice și să producă
modele de adaptare suboptimale din punct de vedere social,
inclusiv, acumularea arieratelor, tranziția la soluții și surse de
energie mai primitive (sobe cu lemne, eventual, tăiate ilegal,
tizic) și riscul de încurajare a emigrării. Aceasta face cu atât
mai urgentă implementarea marilor proiecte de racordare a
sistemului energetic național la cel european. Totodată,
aceasta aduce în discuție și noi subiecte de strategie, inclusiv
necesitatea de creștere substanțială a capacităților interne de
producție energetică și posibil o restructurare a consumului
printr-o tranziție mai puternică spre energia electrică. Situatia
economica din Republica Moldova este unica in felul sau
si deci nu poate fi aliniata la economia unei alte tari din
care s-ar putea prelua metodele de solutionare a

5
problemelor.Este imposibil de elaborat un program
perfect de tranzitie de la economia centralizata la cea de
piata.Uniunea Sovietica a fost un stat fara precedent.Deci si
problemele pe care le-a lasat URSS n-au precedent nici in
timp, nici in spatiu.Republica Moldova are propriile probleme
economice, “imbinate”mult cu cele politice. Cu o rata a
saraciei de 81%, consemnata de statisticile internationale,
Moldova a devenit cea mai saraca tara din Europa.”[1]
După destrămarea URSS şi declararea independenţei la 27
august 1991, Republica Moldova a traversat o etapă complexă
de tranziţie la economia de piaţă, înfruntînd un declin
economic de proporţii.
Criza economică a durat 10 ani (din 1990 şi până în 1999
inclusiv), perioadă în care PIB s-a redus practic de trei ori.
Începând cu anul 2000 economia a înregistrat o oarecare
stabilitate, normalizîndu-se volumul de producţie, ce a
influenţat parţial şi reducerea sărăciei. În perioada 2000–2005
PIB, în termeni reali, s-a majorat cu 43%. Ca urmare, rata
sărăciei s-a redus cu 41,3%.
Principalele sectoare economice sunt:

Agricultura - cu un accent puternic pe produsele proaspete

6
 Vinificația - cu mărci de renume internațional

Industria ușoară - în special textilă și încălțăminte

Carne și lactate

Construcții

Produse cosmetice

Automotoare

7
Cu o rata a saraciei de 81%, consemnata de statisticile
internationale, Moldova a devenit cea mai saraca tara din
Europa.”[1]

După destrămarea URSS şi declararea independenţei la 27

august 1991, Republica Moldova a traversat o etapă
complexă de tranziţie la economia de piaţă, înfruntînd un
declin economic de proporţii.

Criza economică a durat 10 ani (din 1990 şi până în 1999

inclusiv), perioadă în care PIB s-a redus practic de trei ori.
Începând cu anul 2000 economia a înregistrat o oarecare
stabilitate, normalizîndu-se volumul de producţie, ce a
influenţat parţial şi reducerea sărăciei. În perioada 2000–
2005 PIB, în termeni reali, s-a majorat cu 43%. Ca urmare,
rata sărăciei s-a redus cu 41,3%.

Republica Moldova continuă să menţină stabilitatea

macroeconomică. În 2005 inflaţia s-a redus de la 44% în
1999 până la 10%, menţinîndu-se un curs de schimb relativ
stabil al monedei naţionale, iar rezervele valutare s-au
majorat semnificativ. Investitorii și liderii de afaceri fac
parte, de asemenea, dintr-un Consiliu Economic care
consultă primul-ministrul Republicii Moldova în probleme
economice. Acest organ numără printre membrii săi 41 de
reprezentanți ai comunității de afaceri, 43 de reprezentanți
ai instituțiilor de stat și 16 reprezentanți ai științei și
cercetării. Investitorii străini sunt reprezentați de șase
grupuri operative de lucru care sunt prezidate de asociații de
afaceri. AmCham se ocupă, de exemplu, de eliminarea
constrângerilor din activitatea antreprenorială, EBA se
ocupă de facilitarea comerțului transfrontalier, iar FIA
abordează stimularea și reținerea investițiilor private.

8
Creşterea economică şi împrumuturile externe prudente au
permis reducerea ponderii datoriei publice şi datoriei
publice garantate din PIB de la 79% în 2000 până la 27% în
2005. Acest fapt s-a datorat promovării unei politici
monetar-creditare adecvate în ambianţă cu o politică fiscal-
bugetară rigidă, precum şi implementării reformelor fiscale,
avînd drept scop perfecţionarea sistemului de colectare
impozitelor.

În pofida performanței economice considerabile pe

parcursul ultimilor două decenii, Moldova rămâne a fi una
din cele mai sărace țări din Europa. Chiar dacă modelul de
creștere economică determinată de consum și alimentată de
remitențe a generat o creștere considerabilă și a redus
sărăcia, acesta a devenit mai puțin sustenabil cu mult timp
înainte de pandemia COVID-19. Declinul remitențelor în
combinare cu scăderea numărului de populație și
îmbătrânirea acesteia a rezultat într-o creștere

9
productivității și un număr semnificativ de persoane cu
venituri mici care au devenit dependente de pensii și
asistență socială.
Pandemia, criza energetică și criza refugiaților a
expus vulnerabilitățile modelului de creștere către șocuri. 
Moldova pare a fi o țară dintre cele mai afectate de conflict
nu doar din cauza faptului că este situată aproape de zona
războiului, ci, de asemenea, din cauza vulnerabilităților sale
inerente, în calitate de o economie mică și izolată cu
legături strânse atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă.
Afluxul de refugiați în Moldova a fost și rămâne a fi
substanțial,  numărul total al  acestora fiind egal cu
aproximativ 15% din populația Moldovei care a trecut
frontiera de la începutul războiului. Deși peste 75% din
refugiați au plecat în Uniunea Europeană, afluxul
refugiaților rămași, probabil, va provoca costuri fiscale
adiționale, sufocând resursele pentru prioritățile de
10
dezvoltare pe termen lung.  De asemenea, valul mare de
refugiați poate crea un mediu socioeconomic provocator pe
termen mediu, în special în cazul în care mulți migranți
rămân în Moldova, dar nu reușesc să-și găsească
oportunități de angajare.
O dependență puternică de importuri pentru a
satisface necesitatea de alimente și energie a făcut Moldova
vulnerabilă față de perturbări în aprovizionarea cu alimente
și energie, precum și în importurile mărfurilor din Ucraina
și Rusia. Pe lângă aceasta, Moldova depinde critic de gazele
naturale importate din Rusia, inclusiv pentru furnizarea
energiei electrice necesare. Se preconizează că perturbările
în import vor genera o presiune asupra prețurilor, aceasta, la
rândul său, erodând competitivitatea firmelor și veniturilor
din gospodării, în special, pentru cei săraci.
Activitatea economică este în scădere din motivul
șocurilor războiului și impactului continuu al pandemiei
COVID-19;  prin urmare, Guvernul, ce are un mandat
puternic, este susținut de Parlament și își recâștigă
încrederea în rândurile cetățenilor și ale partenerilor
internaționali, trebuie să găsească modalități de a ameliora
impactul economic, în același timp menținând ritmul
agendei pe termen lung.  La stadiul economic de moment,
este extrem de important ca măsurile de redresare pe termen
scurt să fie susținute de reforme  pe termen lung care vor
contribui la menținerea economiei departe de  modelul
economic curent.
Ultima actualizare: 19 aprilie 2022

11
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Reieşind din analiza principiilor elaborate şi
promovate de ştiinţe economice şi a teoriilor economice
moderne în soluţionarea problemelor depăşirii crizei
economice, din datele statisticii oficiale, precum şi de
prognoze efectuate de autor, pot fi formulate
următoarele concluzii: 1. Politicile economice naţionale
adoptate și implementate pînă în prezent nu au ținut
cont de principiile economice elaborate şi analizate de
curentele ştiinţifice economice. 2. A apărut necesitatea
elaborării de politici noi de renovare urmare recesiunii
economice mondiale şi necesității de prevenire a
acestora la nivel global și național. 3. Economia
Republicii Moldova se impune a fi restructurată în
conformitate cu reperele teoriilor economice precum și a
căilor moderne de creștere economică durabilă. 4. Lipsa
unei planificări strategice a politicilor economice în
Republica Moldova a condus la aprofundarea
instabilităţii şi a dezechilibrelor în economia naţională,
la creşterea nivelului de vulnerabilitate şi constrângere
de ordin social. 5. Prognoza indicatorilor
macroeconomici demonstrează necesitatea
implementării politicilor economice de stabilizare și
creștere economică luînd drept referință conceptele și
ideile teoriei echilibrului economic. Rezultatele analizei,

12
precum şi concluziile ce reies din aceasta, impun
formularea următoarelor propuneri şi recomandări
pentru ameliorarea situaţiei social-economice şi
stimularea activităţii economice prin prizma adoptării
actelor legislative și normative precum şi a principiilor
economice elaborate de către teoriile economice
moderne: 1. Se constată necesitatea elaborării şi
adoptării unei Strategii de supravegere a dezechilibrelor
și de dezvoltare social-economică pe termen mediu și
lung, care ar servi drept un program de depăşire a
perioadei de instabilitate economică. Instituția
responsabilă trebuie să fie Ministerul Economiei de
comun cu ministerele de resort. 2. Reformarea structurii
și funcțiilor statului accentul principal punând pe
implimentarea Strategiei pe termen mediu și lung, prin
crearea Comitetului pentru supraveghere economică și
financiară cu responsabilități de control și evaluare a sistemului
bancar, a transparenței tranzacțiilor economice și financiare și nu în
ultimul rînd monitorizarea evoluției macroeconomice. Comitetul
urmează să fie creat drept instituție independentă cu drepturi similare
Curții Constituționale. 3. Trecerea definitivă la un sistem economic
mixt de piață al cărui rol este de a crea climatul necesar pentru
defuzia prin acționare și dezvoltare a proprietăţii private şi a
activităţilor conexe. Stabilirea cadrului regulatoriu ce va facilita
procedurile de licenţiere, creare şi faliment a întreprinderilor -
responsabil Guvernul și Ministerul Economiei; 146 4. Crearea unui
mediu macroeconomic stabil prin redefinirea

13
 Bibliografie
1. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Disponibil:[statistica.md].
Accesat [18.11.2022].
2. 1. Dăianu D. Echilibrul economic și moneda: keynesism si monetarism, Ed.
Humanitas, București, 1993 p. 143. 2. Popescu Gh. Evoluția gandirii economice,
Editia a treia, Editura Academiei Romane, Editura Cartimpex, 2004, p. 123

14