Ministerul Educației și Cercetării , R.

M Universitatea de Stat „Alecu Russo”

din Bălți.
Facultatea de Științe Reale , Economice și ale Mediului.
Catedra de științe economice

Referat
Tema: „ Locul Republicii Moldova în economia mondială ”

Elaborat: Caldare Ana - CT11R.

Verificat: asist.univ. Chiseliov L.

2022 Bălți
 Cuprins
1. Introducere................................................................................2
2. Prezentarea generală a Econnomiei R.M..................................4
3. Situația macroeconomică..........................................................6
4. Concluzii...................................................................................7

Economia Republicii Moldova

 În pofida performanței economice considerabile pe parcursul ultimilor două decenii, Moldova
rămâne a fi una din cele mai sărace țări din Europa. Chiar dacă modelul de creștere economică
determinată de consum și alimentată de remitențe a generat o creștere considerabilă și a redus
sărăcia, acesta a devenit mai puțin sustenabil.

Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și
Ucraina, dar și de economia Rusiei. În contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor
internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul
moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.

Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în

economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele,
vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte
electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic,
din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe an
(2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol

și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului
2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o

monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale
pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele
pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în
2000 și, respectiv, 6,1% în 2001.

Din cauza economiei joase și ne promiţătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece
peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din
populația aptă de muncă lucrează în străinătate. [necesită citare] Banii transferați în țară de
această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari
legal). În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de
moldovenii care lucrează în străinătate.
După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%,

exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a

cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească).

În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat amnistierea fiscală completă
pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal
contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.

Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul
major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare.

Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și
Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din
Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul
american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la
sută, în decurs de un an.

3
 Prezentarea generală a Economiei Republicii Moldova

Economia Moldovei este o economie de venit superior de mijloc. Moldova este o țară
est-europeană fără ieșire la mare, mărginită de Ucraina la est și România la vest. Fostă republică
sovietică.

Pe lângă producțiile mai mici de alte produse agricole, cum ar fi rapița (85 mii tone).
Moldova are o producție de struguri și măr între 20 și 25 ca mărime din lume și o producție de
semințe de prune și floarea-soarelui între 10 și 15 ca mărime din lume. Întrucât economia sa
depindea în mare măsură de restul fostei Uniuni Sovietice pentru energie și materii prime,
defalcarea comerțului în urma destrămării Uniunii Sovietice a avut un efect serios, exacerbat
uneori de secetă și conflictele civile. Rus devalorizarea rublei din 1998 a avut un efect dăunător
asupra economiei Moldovei, dar creșterea economică a fost constantă din anul 2000. Moldova a
făcut progrese în reforma economică de la independență. Guvernul a liberalizat majoritatea
prețurilor și a eliminat treptat subvențiile pentru majoritatea bunurilor de consum de bază. Un
program început în martie 1993 a privatizat 80% din toate unitățile locative și aproape 2.000 de
întreprinderi mici, mijlocii și mari, ceea ce a dus la o creștere a persoanelor fără adăpost și a
șomajului. Alte succese includ privatizarea a aproape toate terenurile agricole ale Moldovei de la
stat la proprietate privată, ca urmare a unui program de asistență american finalizat în 2000.

Moldova continuă tranziția către o economie de piață liberă. Țara a înregistrat cel de-al
cincilea an consecutiv de creștere pozitivă a PIB-ului în 2004, cu o creștere a PIB-ului real la
sfârșitul anului de 8%. Această creștere este impresionantă având în vedere că, înainte de 2000,
Moldova înregistrase doar un an de creștere pozitivă a PIB de la independență. Execuția bugetară
în 2004 a fost, de asemenea, impresionantă, deoarece veniturile bugetare consolidate efective au
depășit proiecțiile cu 1,4% în cea mai mare parte a anului. Rezultatele privatizării în 2004 nu au
fost semnificative: mai multe companii mai mici și o singură cramă au fost privatizate în 2004,
dar guvernul a amânat la nesfârșit privatizarea mai multor întreprinderi de stat mai mari, inclusiv
două companii de distribuție a energiei electrice. Aplicarea sporadică și ineficientă a legii,
incertitudinea economică și politică, hărțuirea și ingerința guvernului continuă să descurajeze
fluxurile de investiții străine directe. Importurile au continuat să crească mai rapid decât
exporturile în primele nouă luni ale anului 2004; Condițiile comerciale ale Moldovei s-au
înrăutățit, deoarece importurile de energie la un preț mai ridicat au depășit valoarea principalelor
exporturi ale Moldovei - produse agricole și de prelucrare agricolă. În 2002, Moldova a
reprogramat un eurobond restant, în valoare de 39,6 milioane dolari, pentru a evita o posibilă
neîndeplinire a obligațiilor.
 În mai 2004, Moldova a răscumpărat biletelor la ordin cu o valoare totală de 114,5
milioane de dolari către Gazprom rus pentru doar 50 de milioane de dolari. Moldova și-a
informat creditorii bilaterali la mijlocul anului 2003 că nu își va mai deservi datoriile. Bugetul
2004 a furnizat fonduri pentru serviciul datoriei externe (dobânzi) la aproximativ 6% din bugetul
guvernului, iar bugetul 2005 prevede serviciul datoriei externe la aproximativ 4%. Fondul
Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială reluat creditarea Moldovei în iulie 2002, și apoi
suspendată din nou de creditare în iulie 2003. Deși Moldova a adoptat o strategie de reducere a
sărăciei în 2004, trebuie încă să ajungă la un acord cu instituțiile financiare internaționale.
 5

Situația macroeconomică
În ansamblu, Moldova se descurcă bine, în ciuda unei serii de șocuri consecutive, care au inclus
dublarea prețului gazului natural importat și interdicția rusă din 2006 a vinurilor moldovenești și
georgiene și o secetă severă în 2007. Creșterea este estimată la 5% în 2007 și se preconizează că
va crește la 7% în 2008. Investițiile sunt în continuă creștere și încep să înlocuiască remitențele
ca sursă principală de creștere - un semn încurajator că modelul anterior de creștere determinată
de consum se schimbă.
Moldova se confruntă din ce în ce mai mult cu provocările cu care se confruntă alte economii în
tranziție. Perspectivele îmbunătățite de creștere au venit cu presiuni puternice de apreciere din
fluxurile valutare și cu un deficit comercial în creștere. Investițiile străine directe au crescut și se
estimează că au atins 12% din PIB în 2007, comparativ cu 7% în 2006. Principala preocupare
macroeconomică este inflația, care la 13% rămâne ridicată pentru regiune. O deteriorare a
balanței comerciale de mărfuri datorată creșterii puternice a importurilor a fost compensată de
îmbunătățirea venitului net și a transferurilor, cu o mică îmbunătățire a deficitului de cont curent
la 12% din PIB.
Reluarea exporturilor de vin către Rusia în octombrie a fost o evoluție pozitivă majoră, deși este
probabil ca volumele să se recupereze încet. Politica fiscală a rămas strictă, încheind 2007 cu un
deficit modest de 0,3 la sută din PIB. Performanța puternică a veniturilor a fost determinată de
TVA solidă la importuri, în timp ce cheltuielile au fost menținute în conformitate cu bugetul. Cu
toate acestea, reducerile fiscale introduse în 2008 pot submina poziția fiscală favorabilă.
Strângerea monetară în 2007 a fost complicată de fluxul puternic de valută. Banca Națională a
Moldovei a crescut rezervele minime obligatorii 10 - 15 la sută, și a ridicat ratele dobânzilor de
politică monetară cu 2,5 puncte procentuale.
Cu toate acestea, posibilitatea unor efecte secundare din cauza secetei, presiunile de lichiditate
din remitențele în creștere și ISD și creșterea continuă puternică a creditului și a banilor largi
sugerează că riscurile ascendente pentru inflație nu sunt încă pe deplin cuprinse. În ciuda unor
condiții favorabile, Moldova rămâne cea mai săracă națiune a Europei, rezistând să continue
tipurile de reforme care au îmbunătățit considerabil economiile unora dintre vecinii săi din
Europa de Est. Parlamentul a aprobat documentul de strategie și creștere economică al
guvernului în decembrie 2004, dar instituțiile financiare internaționale și investitorii occidentali
nu vor fi mulțumiți până când guvernul nu va începe să abordeze ajustarea fiscală, restricția
salarială și plata restanțelor datoriilor.
6
 Concluzie
În concluzie pot spune că Moldova ocupă locul 85 la nivel global cu scorul global de 62,5 , o
creștere de 0,5 fața de 2020.
Republica Moldova rămâne cea mai săracă țara din Europa , pe lângă asta în primul trimestru al
anului 2022 Produsul Intern Brut s-a majorat , în termeni reali cu 1,1% pe serie brută și cu 1,0%
pe serie ajustată sezonier.
Astfel , PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2022 a însumat 56,3 miliarde lei , prețuri curente (de
piață).