MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP Centrul de Excelență în Economie și Finanțe

Catedra ,,Contabilitate și Analiză Economică”

Studiu individual nr. 1

La disciplina: Contabilitatea în Comerț
Tema: ,, Influența importului de produse alimentare asupra
comerțului cu produse din Republica Moldova”

A elaborat: IURCU Maria

Grupa: CON 1901 G
A verificat: OSOIANU Alexandru

Chișinău, 2022
 Cuprins

1. Introducere.............................................................................................................................................2

2. Comertul cu produse alimentare în Republica Moldova.......................................................................3

2.1 Dinamica dezvoltării industriei agroalimentare..........................................................................4
2.2 Comerțul pe piața Republicii Moldova cu produse autohtone...................................................5

3. Concluzie...............................................................................................................................................8

Webografie ................................................................................................................................................9

Anexa 1.....................................................................................................................................................10
1. Introducere
Comertul este una dintre cele mai importante activitati economice la nivel
international. De aceasta industrie depind domenii intregi de afaceri, precum si
economiile multor tari care sunt nevoite sa importe diferite produse pentru a asigura
un nivel de trai decent oamenilor, deoarece conditiile de dezvoltare nu le permit sa se
intretina cu productia proprie.

Importul se poate face pentru foarte multe tipuri de produse, de la alimente pana
la piese auto sau diverse piese tehnologice, si favorizeaza consolidarea unor relatii
comerciale stranse atat intre diferite companii din tari diferite, cat si direct intre tari.
Astfel, importul, pe langa impactul comercial, poate avea si un impact politic.

La ora actuala, pe piata exista multe firme de transport care fac import de

produse la nivel international. Cu toate acestea, importul reprezinta mai mult decat un
simplu serviciu de transport. Acesta presupune atat o serie de riscuri specifice, cat si
anumite beneficii.

Comerţul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat fiind
faptul că piaţa locală este relativ limitată, iar baza de materii prime şi cea de resurse
energetice interne nu sunt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor ţării. Totodată,
aşezarea geografică a Moldovei, existenţa acordurilor de comerţ liber cu Comunitatea
Statelor Independente, cu ţările din UE și cu alte țări permit extinderea pieţei de
desfacere.
Republica Moldova a semnat o serie de acorduri comerciale care facilitează
oportunitățile de colaborare cu peste 93 de țări. Principalii parteneri comerciali pentru
importul de produse agroalimentare sunt Romania, Rusia, Italia, Belarus,
Switzerland, Polonia, Turcia, Bulgaria, Germania.

În ultimii ani, impoturile agroalimentare au avut o tendință de creștere stabilă.

Ponderea exporturilor de produse agroalimentare în totalul exporturilor constituie 44
la sută, în timp ce ponderea importurilor agroalimentare în totalul importurilor a fost
de 15 la sută.
2. Comertul cu produse alimentare în Republica Moldova
În ianuarie-septembrie 2019 faţă de perioada сorespunzătoare a anului preсedent
industria alimentară, în ansamblu, a înregistrat o сreştere a volumului de produсţie сu
0,7% (сeea сe a generat сreşterea indiсelui general pe total industrie сu 0,2%).
Сreșterea volumului produсţiei în industria alimentară se datorează сreșterii
următoarelor aсtivităţi: preluсrarea şi сonservarea peştelui, сrustaсeelor şi moluştelor
– сu 62,0% (contribuind la сreşterea indiсelui general сu 0,2%); fabricarea сioсolatei
şi a produselor zaharoase – сu 9,1% (contribuind la сreşterea pe total industrie сu
0,1%); distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alсooliсe – сu 6,4% (contribuind la
сreşterea pe total industrie сu 0,1%); fabriсarea produselor laсtate – сu 5,7%
(contribuind la сreşterea pe total industrie сu 0,3%); fabriсarea pâinii; fabriсarea
prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie – сu 3,1% (contribuind la сreşterea
pe total industrie сu 0,1%). În aсelaşi timp s-au înregistrat reduсeri ale volumului de
produсţie la următoarele aсtivităţi ale industriei alimentare: produсţia de băuturi
răсoritoare nealсooliсe – сu 35,5% (contribuind la desсreşterea pe total industrie сu
0,6%); fabriсarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – сu 21,9% (contribuind
la desсreşterea pe total industrie сu 0,3%); preluсrarea şi сonservarea fruсtelor şi
legumelor – сu 13,7% (contribuind la desсreşterea pe total industrie сu 0,6%).2

2.1 Dinamica dezvoltării industriei agroalimentare.

Domeniul fructelor și legumelor. În anul 2019 sunt recoltare mai mult de 6 milioane
tone de produse agricole. Сonform datelor statistice valoarea produselor agriсole
exportate сrește în ultimii 5 ani сu aproximativ 60%, însă aсest fapt nu aсoperă
valoarea importurilor de produse proсesate. Legumele și fructele proaspete crescute în
țară nu acoperă necesitățile pieței interne, fiind importate legume de câmp în proporție
de 55,3 mii tone, dintre care numai tomate constituie 17,5 mii tone, fructe, pomușoare
și nuci sunt importate în proporție de 54,2 mii tone, cartofi 44,8 mii tone, carne 25,3
tone, lapte, unt 79,3 mii tone. Totodată, cu produse autohtone în proporție de 100%
sunt satisfăcute necesitățile interne la: grîu – nivelul de aprovizioanare 133%, floarea
soarelui 217 %, fructe, struguri de masă 185% (Vezi Anexa 1).

Figura 2.1
 Export/Import/Blanța comercială anii 2014-2019, mii USD

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: www.statistica.md
Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor a determinat
acumularea în ianuarieoctombrie 2016 a unui deficit al balanței comerciale în valoare
de 1 642,6 mil. dolari SUA, cu 20,8 mil. dolari SUA (-1,2%) mai mic față de cel
înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2015. Cu țările Uniunii Europene
(UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 578,9 mil. dolari SUA (în
ianuarie-octombrie 2015 – 619,7 mil. dolari SUA), iar cu țările CSI - de 484,6 mil.
dolari SUA (în ianuarieoctombrie 2015 – 408,4 mil. dolari SUA). Gradul de acoperire
a importurilor cu exporturi în ianuarieoctombrie 2016 a fost de 49,9%, față de 49,6%
înregistrat în aceeași perioadă din anul 2015. Din punct de vedere al structurii
produselor exportate și importate, se atestă dominația produselor neprocesate la
capitolul exporturi și a celor procesate la capitolul importuri. Această structură este
una nedorită din prisma creșterii și dezvoltării economice a industriei agroalimentare,
deoarece contribuie la o specializare pe creșterea materiei prime, la asumarea unor
riscuri mai mari și obținerea de beneficii mai reduse.
2.2 Comerțul pe piața Republicii Moldova cu produse autohtone
Republica Moldova fiind o țară cu profit agricol, permite furnizarea a stocului de
produse alimentare de la producători autohtoni.
Cabinetul de Miniștri a aprobat o hotărâre ce stabilște lista a 129 produse
alimentare din lanțul alimentar scurt, ce urmează a fi achizionate de la producători
autohtoni. Lista aprobată inlude legume în stare proaspătă, fructe în stare proaspătă,
legume și fructe conservate, crupe, zahăr, făină, ulei, paste, produse de brutărie,
patiserie, etc.
Oferirea accesului produselor autohtone pe rafturile unităților de comerț va stimula
valorificarea acestora cu înregistrarea veniturilor, ce presupune majorarea surselor de
venit atât la bugetele locale, cât și la cel național. Aprobarea acestui proiect nu va
limita alegerea consumatorului la categoriile de produs alimentare, produsele de
import fiind la fel prezente pe rafturile unităților comerciale, iar comerciantul are
posibilitatea de a selecta furnizorul de produse autohntone, prin stabilirea unor relații
contractuale, care presupune drepturi și obligații din partea ambelor părți.
 Fructe și legume
Producția anuală totală de fructe în 2020 a fost de aproximativ 1 156 mii tone.
Merele și strugurii au fost cele mai importante culture – cu o pondere cumuativă de
peste 80% (480 mii tone producția de mere și 462 mii tone producția de struguri).
Prunele ocupă și ele o pondere considerabilă – peste 103 mii tone, urmate de pepene
verzi și galbeni și pomușoare.
Producția anuală totală de legume este de aproximativ 226,8 mii tone, cu excepția
cartofilor, care reprezintă alte 171,9 mii tone. Principalele culturi de legume produse
în câmpuri deschise sunt roșiile, varza, castraveții, ceapa, ardeiul, dovlecii și alte
legume. În sere, producția totală este de aproximativ 2 mii tone de legume.
Figura 2.2
Producția anuală de fructe în 2020 (mii tone) Producția anuală de legume în 2020 (mii
tone)

 Produse procesate
Fabricarea vinului ocupă cea mai mare pondere în volumul total al industriei
alimentare – 7,5%, echivalentul a 1,6 miliarde de lei, urmată de fabricarea produselor
lactate – 5% (1,03 miliarde lei), producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a
produselor din carne -4,4% (979,5 milioane de lei) și prelucrarea şi conservarea
fructelor şi legumelor – 3,6% (610,3 milioane lei).
Anual, aproximativ 20 la sută din toate legumele și 55 la sută din toate fructele sunt
procesate. Volumul total de fructe și legume procesate este de aproximativ 300 - 350
de mii de tone pe an. Opt companii (Orhei-Vit, Alfa-Nistru, Ecovit, Natur Bravo,
Fortuna Plus, Covali & Co, VM PlumCom și Monsterax-GSG) comercializează pe
piața autohtonă o gamă variată de produse, inclusiv suc de mere (clarificat și cu
pulpă), nectare de fructe , băuturi din fructe și fructe și legume conservate. Conserve
de fructe și legume au cele mai semnificative volume de export, inclusiv mazăre,
porumb și roșii întregi. Produse prelucrate suplimentar sunt pastele și ketchupurile de
roșii, piureurile pentru bebeluși, gemurile, conservele și articolele de specialitate, în
timp ce peste 90% din producție este destinată exportului.
 Cereale
Principalele culturi cultivate în Moldova includ grâu, orz și porumb. Majoritatea
produselor produse în acest subsector sunt furnizate pentru piața internă.
În ultimii ani, Republica Moldova cunoaște o creștere continuă a ponderii produselor
ecologice, astfel încât produsele cerealiere ocupă cea mai mare suprafață de culturi
organice - aproximativ 11 271 ha.
Drept urmare, Republica Moldova devine din ce în ce mai vizibilă pe piața produselor
ecologice a UE, ocupând locul 6 în topul comercianților de grâu ecologic și pe locul
4 în lista comercianților de semințe oleaginoase (cu excepția boabelor de soia) după
volumul livrat, care constituie cca 10% din totalul importurilor europene.

3. Concluzie
Analiza realizată a sectorului agroalimentar și studiile efectuate ne-au permis să
evidențiem următoarele concluzii cheie:
 Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde ponderea agriculturii la
formarea PIB este destul de mare, în comparație cu alte țări europene, constituind
11.7% în anul 2019, dar în descreștere semnificativă de la 30% în anul 2000;
 Industria agroalimentară reprezintă un domeniu strategic din punct de vedere al
asigurării securității alimentare a oricărei țări inclusiv și al Republicii Moldova;
 Sectorul agroalimentar rămâne a fi unul cu un grad sporit de riscuri și
impedimente de dezvoltare pentru întreprinzătorii din domeniu, care necesită
existența multiplelor forme și instrumente de suport atât din partea statului cât și
din partea partenerilor de dezvoltare;
 Importul produselor agroalimentare care suplinesc stocul cu produse alimentare
permite consumatorilor o gamă mai diversă de produse ceea ce defavorizează
comercianții și producătorii autohtoni;
 Republica Moldova dispune de un pontențial major de aprovizonare și furnizarea
pe rafturile centrelor comerciale cu produse autohtone însă acest sector are nevoie
de investiții și strategii de dezvoltare durabile.

Webografie :
1. statistica.gov.md
2. www.mold-street.com
3. invest.gov.md
4. www.odimm.md
 Anexa 1
Balanța resurselor agroalimentare și utilizării lor pentru anul 2019
Sursă: statistica.md