Sunteți pe pagina 1din 23

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE DIN
CHIŞINĂU
CATEDRA FINANŢE

Cheltuieli publice privind finanțarea agriculturii în


Republica Moldova.

PROIECT LA FINANȚE PUBLICE

Autor:

elevul gr. FA 1606 G,

ȚENU IGOR

____________________

Conducător ştiinţific:

Magistru în economie, gr. didactic


superior,

Claudia PLĂMĂDEALĂ

____________________

Chişinău, 2018
Cuprins:

ACRONIME SI ABREVIERI-----------------------------------------------------------------------------3

INTRODUCERE--------------------------------------------------------------------------------------------4

Capitolul I: DEFINIREA POLITICII DE FINANȚARE AGRARĂ ÎN R.M.

1.1. Sectorul agrar în Republica Moldova ------------------------------------------------------5-6


1.2. Evolutia sectorului agrar-----------------------------------------------------------------------6-7
1.3. Subvenționarea agriculturii--------------------------------------------------------------------8-9

Capitolul II: ANALIZA POLITICII AGRARE ȘI INDICATORILOR PRINCIPALI

2.1. Gradul de utilizare a resurselor disponibile----------------------------------------------10-11


2.2. Indicatorii principali în agricultură------------------------------------------------------------12
2.3. Provocările și problemele principale ale sectorului agricol.---------------------------13-14
2.3.1 Prioritățile pe termen mediu ---------------------------------------------------------------14

Capitolul III: POLITICA AGRARĂ COMUNĂ ȘI EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

3.1. Strategii de dezvoltare a agriculturii ----------------------------------------------------15-16


3.1.1 Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020---16
3.2. Finanțarea agriculturii în Republica Moldova-------------------------------------------17-18
3.3. Republica Moldova – Uniunea Europeană------------------------------------------------19-20

CONCLUZII----------------------------------------------------------------------------------------------21

BIBLIOGRAFIE-----------------------------------------------------------------------------------------22

ANEXE----------------------------------------------------------------------------------------------------23
ACRONIME SI ABREVIERI:

AEI Asociatii de Economii si Imprumut


ARA Agentia de Restructurare a Agriculturii
BNM Banca Nationala a Moldovei
CEEC Tarile Europei Centrale si de Est
CEE Comunitatea Economica Europeana
CE Consiliul Europei
CIS Comunitatea Statelor Independente
CISR Centrul pentru Investigatii Strategice si Reforme
UE Uniunea Europeana
FAO Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala
FES Fondul European Social
FEOGA Fondul European de Orientare si Garantii Agrare
PIB Produsul Intern Brut
ISPA Instrumentul pentru faza de preaderare pentru politici structurale
MAIA Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
MF Ministerul Finantelor
NLP Programul National Pamant
PAC Politica Agrara Comuna
PHARE Program de preaderare la Uniunea Europeana a tarilor candidate
SAPARD Program special de aderare pentru Dezvoltarea Agrara si Rurala a tarilor candidate
USAID Agentia Statelor Unite de Dezvoltare Internationala
TVA Taxa pe Valoarea Adaugata
OMC Organizatia Mondiala a Comertului
OCP Organizarea Comuna a Pietei
RM Republica Moldova

3
INTRODUCERE:
Această lucrare prezintă în sine o analiză structurală a situației agrare în RM , a politicilor
de subvenționare si al sistemului fiscal si concordanța lor și reflectă pe larg politicile agreare
comune cu Uniunea Europeană.
Domeniul agroalimentar în Republiсa Moldova reprezintă una dintre ramurile de bază ale
economiei naționale, cirсa jumătate din volumul exportului republiсii pe anul 2015 îl
сonstituie produsele agroalimentare. Principalele ramuri de speсializare regională sunt:
industria viniсolă, zahărului, сonservelor de fruсte şi legume, suсurilor naturale, uleiurilor
eteriсe etс. Aсest fapt se datorează сondiţiilor сlimateriсe favorabile pentru dezvoltarea
agriсulturii. Cea mai mare parte a producției agricole este de origine vegetală, constituind circa
90% din total volum de producție. Potențialul agricol al Republicii Moldova poate acoperi
integral cererea de pe piața internă. Însă declinul din sfera agricolă din ultimele decenii a cauzat
o multitudine de probleme economice precum nevalorificarea resurselor disponibile (în special a
terenurilor agricole), lipsa locurilor de muncă și a resurselor umane calificate, migrația populației
din zonele rurale, grad redus de utilizare a noilor tehnologii de creștere și procesare a producției
agricole. Toate aceste impedimente inlfuențează negativ asupra gradului de satisfacere a
cererii interne în produse agroalimentare cît și asupra penetrării pe piețele externe.
Agricultura Republicii Moldovaca şi a majorităţii ţărilor din regiune se confruntă cu mari
provocări ale Mileniului III: degradarea solurilor,diminuarea resurselor de apă şi agravarea
situaţiei cu calitatea apelor şi solurilor, aridizarea şi deşertificarea terenurilor, restrângerea
biodiverseeităţii ş.a. Creşterea populaţiei la nivel global în condiţiile folosirii excesive şi
neraţionala resurselor naturale este însoţită de manifestarea tot mai pronunţată a efectului de
încălzire globală. De aceea rolul agriculturii ca ramură strategică în asigurarea securităţii
alimentare şi siguranţei alimentelor devine incontestabilă la moment şi în viitorul apropiat.

4
Capitolul I: DEFINIREA POLITICII DE FINANȚARE AGRARĂ ÎN R.M.

1.1. Sectorul agrar în Republica Moldova

Ponderea sectorului agrar în PIB-ul Republicii Moldova constituie 10-12 %, având o scădere
de aproximativ 15 % în ultimii ani comparativ cu anul 2000. Concomitent a scăzut şi ponderea
agriculturii în ocuparea forţei de muncă – de la 50 % până la 27-28 %, ceea ce este cu mult mai
mult decât în ţările vecine. Migraţia populaţiei a creat un deficit real de braţe de muncă la sate.
Ponderea populaţiei rurale în totalul populaţiei Republicii Moldova a rămas la nivelul 50-57 %
în ultimii ani, fiind de 50 % în anul 2015. Sectorul agrar dispune de cele mai mici venituri medii
lunare comparativ cu alte ramuri a economiei .
Republica Moldova dispune de unul din cele mai înalte nivele de folosire a terenurilor agricole.
Ponderea terenurilor arabile în totalul terenurilor agricole constituie 70‐72 %. Productivitatea
culturilor agricole este relativ mică comparativ cu ţările UE, inclusiv ţările noi membre a UE.
Republica Moldova este unica ţară în lume cu aproximativ 80 % din teritoriul său ocupat de
soluri cernoziomice.
Gradul de saturare a terenurilor însămânţate cu culturi prăşitoare este destul de înalt,
constituind 66,5 % (971,5 mii ha) în anul 2015. Menţionăm în special suprafeţele exagerate de
porumb la boabe 28,5 % (415,9 mii ha), floarea soarelui 17,3 % (252,4 mii ha). Concomitent
suprafeţele ocupate de culturile furajere s‐au redus de la 32,1 % (538,2 mii ha) în 1990 până la
5,2 % (75,3 mii ha) în anul 2015. În mod special, este alarmantă reducerea suprafeţelor sub
ierburile perene – 0,3 % (5 mii ha) în 2015 comparativ cu 11,5 % (192,1 mii ha) în 1990.
Cu regret suprasaturarea structurii suprafeţelor de însămânţare cu culturi prăşitoare este
însoţită de reducerea considerabilă a cantităţii de îngrăşăminte organice şi minerale folosite.
Astfel, dacă în 1990 la 1 ha de semănături agricole se foloseau 5,6 tone gunoi de grajd şi 136 kg
s.a. NPK, apoi în 2016 cantitatea folosită a constituit 0,02 tone şi 24 kg s.a. NPK/ha,
corespunzător. Să ţinem cont că ponderea suprafeţelor însămânțate sub care se practică arătura
este destul de înaltă. Ca rezultat, în perioada din 1990 încoace au fost create toate premizele
pentru intensificarea proceselor de degradare a solurilor arabile. Sistemul de agricultură
dominant în Republica Moldova nu este adaptat la condiţiile de stepă cu insuficienţă de apă din
precipitaţii atmosferice.
Mai mult ca atât, sistemul de agricultură existent la moment contribuie la intensificarea
proceselor de încălzire globală prin emisii sporite de CO2 şi oxizi de azot. De aceea
redresarea situaţiei nu poate fi realizată fără schimbarea sistemului de agricultură în R.
Moldova. 5
Folosirea raţională a terenurilor agricole se complică în condiţiile fragmentării excesive ca
rezultat al reformei funciare. Ponderea sectorului agrar în totalul investiţiilor în mijloace
fixe rămâne destul de mic pe parcursul ultimilor 10 ani – 5‐10 %. Deficitul de finanţe pentru
acoperirea necesarului de finanţare în agricultura Moldovei rămâne destul de înalt (60-70 %).
Sursa majoră de apă disponibilă pentru irigare este apa din rîurile Nistru (57 %) şi Prut (10 %).
Restul în părţi echivalente (33 %) reprezintă rîuri şi lacuri interne utilizabile şi neutilizabile
pentru irigare. Folosirea apei irigaţionale este limitată atât de cheltuielile mari, cât şi de calitatea
ei nesatisfăcătoare. Irigarea cernoziomurilor ba chiar cu apă de calitate bună are consecinţe
negative în timp asupra proprietăţilor agrofizice a solului.

1.2. Evolutia sectorului agrar.

Sectorul agrar, considerându-se sector de bază al economiei Republicii Moldova, constituie un


domeniu de activitate deosebit de amplu, al cărui complexitate este determinată de rolul
sectorului agrar în dezvoltarea economică a țării și particularitățile socio-economice ale
acestuia.

Fig. 1.2.1. Ponderea sectorului agrar în PIB-ul Republicii Moldova, anii 2000-2015
Sursa 1: (http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp)

În anul 2015, contribuția sectorului agrar în formarea produsului intern brut a constituit 11,7%,
comparativ cu 13,9% cu 10 ani în urmă, iar în anul 2000 a constituit 25,4% (figura 1.2.1.).
Această scădere a fost condiționată de apariția rapidă a sectorului de servicii, ponderea căruia, în
prezent, constituie circa două treimi din PIB. Tendința înregistrată corespunde modelului
observat în țările în curs de dezvoltare, unde sectorul de servicii joacă un rol important, în timp
ce contribuția în economie a sectorului agrar este neesențială.
6
Fig. 1.2.2. Valoarea adăugată brută în sectorul agrar ca pondere în PIB
în țările Europei de Est și în țările-membre noi ale Uniunii Europene
Sursa 2- baza datelor Băncii Mondiale (anul 2015).

În Republica Moldova, mediul macroeconomic este similar cu cel al țărilor din Europa de Est,
dar este diferit de țările-membre noi ale Uniunii Europene și țările care au aderat la UE înainte de
anul 2004. În anul 2014, contribuția sectorului agrar la formarea PIB în țările Europei de Est a
constituit 10%, în țările-membre noi ale UE – 4%, în UE-15 – doar 2% (figura 1.2.2.).

Fig. 1.2.3.. Ponderea sectoarelor economice în ocuparea populației


și în volumul total al forței de muncă în Republica Moldova, anii 2000-2015
Sursa 3: (http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/MUN01.asp)

Nivelul ocupării forței de muncă în sectorul agrar al Republicii Moldova este încă înalt, deși
continuă să scadă atât în termeni absoluți (de la 766 mii de persoane, în anul 2000, până la 382
mii de persoane, în anul 2015), cât și în termeni relativi. Astfel, sectorul agrar a asigurat 50%
din locurile de muncă în anul 2000, iar în 2015 – doar 31,7% (figura 1.2.3.).
7
1.3. Subvenționarea agriculturii.

În sectorul agrar, politica statului se bazează pe reducerea nemijlocită a gradului de participare


a sprijinului agriculturii şi reorientarea activităţii spre dezvoltarea infrastructurii de piaţă,
stimularea dezvoltării creditului agricol comercial, crearea condițiilor favorabile pentru
investiții în toate sectoarele de producere agroindustrială, precum și consolidarea situației
macroeconomice și creșterea cererii solvabile a populației, necesare pentru îmbunătățirea
condițiilor producătorilor agrari. Pentru crearea posibilităților de realizare a reproducerii
extinse este necesară formarea unui sistem eficient al suportului de stat pentru sectorul agrar.

Fig.1.3.1. Nivelul subvenționării sectorului agrar al Republicii Moldova


Sursa 4: (http://www.maia.gov.md/ro/categorii/subventionarea-producatorilor-agricoli)

În perioada anilor 2000-2015, a fost atestată o sporire a subvenționării și creditării de stat a


producătorilor agrari (prin intermedierea băncilor comerciale cu instituțiile financiare).
Situația sectorului agrar depinde, în mare măsură, de starea economică a țării în ansamblu. În
condițiile economice actuale, o garanție a dezvoltării durabile a sectorului agrar constă în
asigurarea financiară optimă a acestuia.
Sectorul agrar, ca ramură prioritară a economiei naționale (circa 31,7% din populația ocupată a
țării activează în sfera agrară, iar contribuția ei la formarea PIB, în anul 2015, a constituit
11,7%), din punctul de vedere al dezvoltării durabile nu poate fi caracterizat fără suportul
financiar al statului.
8
În ultimii 10 ani, majorarea finanțării sectorului nu a contribuit la creșterea
durabilă a lui, iar volumul producerii producției animaliere și a culturilor, practic, nu s-a majorat
în termeni reali (figura 1.3.1.). Principalul motiv al acestei stagnări este gestionarea ineficientă a
resurselor financiare. Accentul finanțării a fost pus pe alocarea subvențiilor și adaptarea la
standardele de calitate ale UE. Necesitatea unei reforme rapide și complexe a sectorului agrar
este condiționată de factorii tradiționali de sporire a productivității muncii și integrare în zona de
comerț liber cu UE, care a fost creată în conformitate cu Acordul privind Asocierea UE –
Republica Moldova.

Fig. 1.3.2. Dinamica creditelor acordate sectorului agrar al Republicii Moldova


Sursa 5:Rapoartele Anuale ale BNM (www.bnm.md)
Deși, în ultimii ani, finanțarea sectorului agrar a fost majorată semnificativ, Republica Moldova
este necompetitivă în comparație cu țările Uniunii Europene. Greutatea specifică a
subvențiilor în volumul global al producției agricole, în medie pe UE, constituie circa 37%, în
Republica Moldova – 4,3%. În anul 2015, suma totală a subvențiilor în Moldova era 610 mil. lei,
majorându-se cu 110 mil. lei în comparație cu anul 2014.
Pentru sporirea eficienței sectorului agrar se folosesc creditele agricole, oferite de către băncile
comerciale ale Republicii Moldova. Creditele se acordă producătorilor agrari pentru susținerea
dezvoltării sectorului agrar. Scopul acordării creditelor pentru sectorul agrar constă în
investirea pe termen lung în echipamentele performante, instalațiile de irigare, construirea
obiectelor corespunzătoare pentru sectorul zootehnic, întreținerea plantațiilor, aprovizionarea
cu alimente etc., toate fiind destinate sporirii producerii. Analiza datelor Băncii Naționale a
Moldovei (figura 1.3.2) a relatat că, în anul 2015, valoarea creditelor în sectorul agrar a crescut
cu 1156,8 mil. lei (64,7%) în comparație cu anul 2010. Deși ratele procentuale la creditele oferite
de băncile comerciale și valoarea gajului solicitat sunt mari, producătorii agrari sunt nevoiți să ia
credite pentru achiziționarea utilajului agricol și dezvoltarea producerii sale. Cele mai active
bănci în creditarea acestei ramuri sunt: Moldova Agroindbank (30,93%), ProCreditBank
(23,89%) și Victoriabank (19,17%). 9
Capitolul II: ANALIZA POLITICII AGRARE ȘI IMPOZITELOR ÎN
AGRICULTURĂ

2.1. Gradul de utilizare a resurselor disponibile

Republica Moldova deține resurse importante de teren arabil, este o țară preponderant rurală,
unde 58% din populație locuiește în mediul rural, iar în sectorul agricol sunt angajați aproape
32% din totalul forței de muncă. În anul 2015 în domeniul agricol au fost încadrați 381,9 mii
persoane, în alte domenii adiacente agriculturii precum industria de prelucrare a produselor
alimentare 20626 angajați și fabricarea băuturilor 7074 angajați.
Tabelul 2.1.1. Numărul persoanelor angajate în sectorul
agroalimentar în 2015 comparativ cu 2010(sursa 6)

Evoluția pozitivă a numărului


Sectorul Mii % Mii %
angajărilor în domeneniu agricol
agricol persoane 2010 persoane 2015
se datorează în cea mai mare
Sectorul 127,4 40,5 107,1 28,0
parte creșterii ocupării
formal
informale și măririi numărului
Sectorul 82,3 26,2 117,9 30,9
gospodăriilor casnice care
informal
produc pentru consum propriu.
Gospodăriile 105 33,4 156,9 41,1
În 2010 în sectorul agricol au
casnice
fost angajate formal
127,4 mii persoane iar în 2015 107,1 mii, în descreștere cu mai mult de 20 mii persoane sau
16%. Pe cînd populația ocupată în sectorul informal în domeniul agriculturii crește de la 82,3
mii persoane la 117 mii .

Figura 2.1.1. Veniturile din sectorul agricol pe anii 2010 - 2014, milioane lei.(sursa 6)
În ceea ce privește resursele disponibile, comform BNS la 1 ianuarie 2016, întreaga
suprafață a terenurilor cu destinație agricolă reprezintă 2499.6 mii ha, constituind 73,8 % din
suprafață totală a țării. 10
Cea mai mare pondere a terenurilor agricole o dețin cele arabile 53,9 %, plantațiile multianuale
(livezile și viile) - 8,5 %, pășunile și fînețile - 10,3%, pîrloagă - 1,2%. Din 2011 pînă în
2016 s-a înregistrat o creștere a suprafaței terenurilor arabile cu 0,3 % și o reducere a suprafaței
terenurilor cu plantații multianuale cu 0,4 %. Pe terenurile arabile sunt cultivate în proporție de
63% culturi cereliariere, care nu generează venituri foarte mari, deoarece produsele cultivate în
mare parte sunt vîndute ca materie primă.

Figura 5. Fondul funciar total al Republicii Moldova după modul de folosință(%)


Sursa 6 :wwwstatistica.md

În același timp, ponderea produselor cu valoare adăugată mai mare precum creșterea
strugurilor, fructelor sau a pomușoarelor este încă destul de mică, ceea ce reduce oportunitățile
de încasare unor venituri mai mari.
Suprafața totală însămânțată cu culturi agricole în 2015 reprezintă 1502,2 mii ha 53,9% din total
teren cu destinație agricolă. Cele mai mari suprafețe sunt însămânțate cu grîu 345,5 mii ha,
porumb pentru boabe 492,8 mii ha și floarea soarelui 330,3 mii ha. Din figura 5 vedem că
suprafața terenurilor pe care sunt cultivate culturile cerealiere și cele tehnice, este într-o creștere
lentă, scăzând însă suprafața terenurilor cultivate cu legume și cele pe care sunt cultivate plantele
pentru nutrețuri.

11
2.2. Indicatorii principali în agricultură

Pe parcursul perioadei 2001-2015 se observă o tendinţă de majorare atât a exporturilor, cât


şi a importurilor. Astfel, exporturile s-au majorat cu 11%, iar importurile cu 13%, balanţa
comercială a Republicii Moldova fiind negativă.
Produsele agroalimentare sunt principalele mărfuri de export, având o pondere de 45% în
volumul total al exporturilor. Ponderea acestora s-a diminuat în perioada examinată cu 18%, ceea
ce a influenţat şi balanţa comercială a produselor agroalimentare. Deşi aceasta din urmă
este pozitivă, volumul importurilor agroalimentare s-a majorat în ritmuri mai accelerate
comparativ cu exporturile, ceea ceinfluenţează cifra de afaceri a comerţului exterior. Rata
creşterii anuale pentru exporturile produselor agroalimentare a fost de 9%,a importurilor de 13%.
Analizând evoluţia fluxurilor comerţului cu produse agroalimentare, se observă o tendinţă de
majorarea exporturilor agroalimentare de la 356857 mii dolari SUA în 2001 la 914488 mii dolari
SUA în 2015 (anexa 1). Perioada anilor 2006-2007 este caracterizată printr-o descreştere
uşoară în exporturile agroalimentare ca rezultat al embargoului asupra vinurilor moldoveneşti,
impus de Federaţia Rusă, unul din principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova.
Pe parcursul perioadei 2001-2015 au intervenit modificări majore şi în distribuţia geografică
(tab. 2.2.1).Până în anul 2006 majoritatea exporturilor agroalimentare erau orientate spre
ţările CSI. În 2007 ponderea exporturilor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele CSI se
diminuează cu 30%. Această micşorare denotă diminuarea dependenţei de pieţele ţărilor CSI şi
apropierea treptată spre alte pieţe, inclusiv cea a UE. Un factor determinant a fost aderarea
României şi Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, România fiind un partener comercial
important al Republicii Moldova.La fel, în această perioadă Republica Moldova a beneficiat de
diverse facilităţi comerciale din partea UE prin Sistemul General de Preferinţe (GSP+) în
2006 şi Preferinţe Comerciale Autonome (ATP) în 2008, pentru băuturi alcoolice, zahăr şi
unele produse agricole.

Tabelul 2.2.1 Distribuţia geografică a produselor agroalimentare din Republica Moldova, mii
dolari SUA, 2001-2015 12
2.3. Provocările și problemele principale ale sectorului agricol

Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă și foarte vulnerabilă la riscuri, fiind
susceptibilă la astfel de factori naturali precum înghețurile, inundațiile, secetele, eroziunile și
căderile de grindină. Reducerea dependenței de astfel de fenomene este o provocare majoră a
sectorului pe termen mediu și lung.

Alte provocări, inclusiv pe termen mediu, sunt:

 Evidența eficientă a culturilor agricole și populației de animale.


 Susținerea eficientă și bine canalizată a producătorilor agricoli prin sistemul de alocare a
subsidiilor bazat pe informații complete despre culturi și populația animalilor.
 Asigurarea securității și inofensivității alimentare.
 Promovarea producției ecologice.
 Extinderea agriculturii irigate ca măsura de control a riscurilor în agricultură.
 Revitalizarea sectorului viti-vinicol
 Siguranţa produselor alimentare
 Crearea infrastructurii de vânzări
 Reformarea ştiinţei şi învățământului agricol, consolidarea sistemului de consultanţă
 Dezvoltarea agriculturii conservative
 Valorificarea potenţialului biomasei
 Restabilirea sectorului zootehnic

Soluționarea acestor provocări vor asigura trecerea la o agricultura modernă, concomitent


făcând posibilă și stoparea trendului de descreștere a exporturilor producției agricole. Printre
alte probleme critice ale sectorului ce trebuie să fie abordate pe termen mediu pot fi
menționate:

 Lipsa alocaţiilor bugetare, în special pentru renovarea bazei tehnico–materiale precum şi


lipsa investiţiilor capitale pentru renovarea patrimoniului
 Acoperirea financiară insuficientă a Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli
 Lipsa infrastructurii de vânzări atât la nivel naţional cât şi local
 Dezvoltarea nesemnificativă a segmentelor lanţului valoric a produselor agricole cu
valoare adăugată înaltă
 Asigurarea insuficientă a siguranţei produselor agroalimentare
 Insuficienţa măsurilor de sporire a securităţii alimentare
 Insuficienţa specialiştilor în domeniu
 Starea avariată a barajelor lacurilor de acumulare
 Lipsa unei platforme moderne de comerţ creează dificultăţi în vânzarea produselor
agroindustriale.
 Fragmentarea excesivă a terenurilor agricole contribuie la scăderea randamentului
producţiei prin nerespectarea tehnologiilor de cultivare şi degradarea solului;
 Lacunele structurale din cadrul industriei vitivinicole nu permit identificarea unor soluţii
pe termen mediu şi lung de îmbunătăţire a calităţii producţiei vitivinicole;
13
 Lipsă unei abordări integrate şi comprehensive cu privire la utilizarea eficientă a
potenţialului deşeurilor agricole;
 Siguranţa insuficientă a producţiei agroindustriale autohtone;
 Dezvoltarea insuficientă a segmentelor lanţului valoric a produselor agricole cu valoare
adăugată înaltă;
 Gradul insuficient de dezvoltare a pieţei de asigurări agricole;
 Protecţia insuficientă a terenurilor agricole de influenţa riscurilor naturale.

2.3.1. Prioritățile pe termen mediu

 Modernizarea sectorului agricol şi diminuarea dependenţei acestuia de factorii climaterici


adverşi
 Armonizarea reglementărilor în domeniul alimentar cu cele ale UE în asigurarea
inofensivităţii alimentare
 Eficientizarea sistemului de subvenţionare a agriculturii şi promovarea programelor
multianuale
 Repunerea activelor din sectorul agricol în circuitul economic şi asigurarea accesului
investitorilor la aceste active
 Creşterea calităţii capitalului uman în agricultură prin stimularea instituţiilor de
extensiune agricolă
 Stoparea degradării resurselor funciare prin modernizarea şi extinderea sistemului de
îmbunătăţiri funciare.

14
Capitolul III: POLITICA AGRARĂ COMUNĂ ȘI EXTINDEREA UNIUNII
EUROPENE

3.1. Strategii de dezvoltare a agriculturii

Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 (aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 409 din 4 iunie 2014) reprezintă o bază pentru dezvoltarea viitoare
durabilă a sectorului agricol și asigurarea unui nivel de trai atractiv în mediul rural. În
scopul implementării Strategiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat -
Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală
pentru anii 2014-2020 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 742 din 21 octombrie 2015).

Regulamentul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2017 este de


asemenea unul inovator, deoarece se referă la o perioadă de 5 ani și a fost elaborat în
baza unui dialog intens cu sectorul și a unor analize financiar-economice pe fiecare domeniu și
sub-domeniu efectuat de direcțiile de ramură ale Ministerului în colaborare cu reprezentanții
asociațiilor producătorilor agricoli. În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru 2016
(Legea nr. 154 din 1 iulie 2016), cu modificările ulterioare, pentru finanțarea măsurilor de
subvenționare a producătorilor agricoli, au fost alocate circa 700 mil. lei, din care inclusiv
346 milioane MDL au constituit suportul bugetar din partea Uniunii Europene (17 milioane
Euro) prin prisma Programului ENPARD. Astfel, din aceste surse, MAIA a inițiat un proces
amplu de revizuire a programelor de ramură, fiind astfel în proces de elaborare câteva din
acestea, cum ar fi:

- Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2016-2020 care a fost elaborat și


urmează a fi îmbunătățit cu suportul Programului “Livada Moldovei”, finanțat de Banca
Europeană de Investiții (BEI);

- Proiectul Programului pentru dezvoltarea agriculturii conservative 2016-2020 a fost


elaborat și este în proces de actualizare;

- Proiectul Programului de dezvoltare a sectorului de producere a cărnii este în proces de


elaborare. Urmează a fi identificate surse financiare externe pentru acoperirea costurilor;

- Proiectul Programului de dezvoltare a sectorului de producere a laptelui a fost elaborat.


Pentru perfecționarea acestui Programul a fost solicitată asistența Unității Consolidate
pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Agricultură, finanțate de Banca
Mondială (UCIMPA), cu suportul căreia a fost identificat un expert care va definitiva
Programul;

- Programul pentru dezvoltarea sectorului apicol urmează a fi elaborat cu suportul


UCIMPA, fiind identificat un expert care va definitiva un prim proiect al Programului până la
sfârșitul lunii iunie 2017.

15
3.3.1 Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020

Strategia este divizată în 3 obiective generale. O reprezentare succintă a parcursului, care


urmează a fi realizat în scopul îndeplinirii celor 3 obiective generale și obiectivelor specifice
aferente, arată în felul următor:

Obiectivul general I. Creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin


restructurarea și modernizarea pieței:

- lanț agroalimentar competitiv (conform standardelor UE)

- accesul fermierilor la piețele de capital, inputuri și outputuri

- sistem reformat de învățământ, cercetări științifice și servicii de extensiune

Obiectivul general II. Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură:

- practici durabile pentru gestionarea terenurilor agricole și resurselor de apă

- tehnologii de producție prietenoase mediului

- producție agricolă adaptată schimbărilor climatice

Obiectivul general III. Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural:

- investiții pentru infrastructura fizică și serviciile din mediul rural

- sporirea veniturilor în mediul rural

- implicarea comunității locale în dezvoltarea rurală

Strategia pune un accent deosebit pe creșterea competitivității sectorului agroalimentar, ceea


ce este clar reflectat, de asemenea, în necesitățile de investiții prevăzute pentru implementarea
SNDAR - 50% din buget fiind alocate activităților legate de restructurarea și modernizarea
sectorului agroalimentar. 30% din necesitățile de investiții prevăzute sunt alocate asigurării
gestionării durabile a resurselor naturale, iar restul 20% - îmbunătățirii nivelului de trai în
zonele rurale.

16
3.2. Finanțarea agriculturii în Republica Moldova

Finanțarea programelor din domeniul agriculturii, gospodăriei silvice și gospodăriei apelor a


înregistrat o creștere substanțială în anii 2002-2007, urmată de o scurtă stagnare în 2008 și o
scădere a finanțării în perioada 2009-2010. Se observă un nivel înalt (-0,94) de corelație între
dinamica finanțării sectorului și ponderea sectorului în PIB. Astfel, odată cu creșterea finanțării
sectorului se atestă o scădere a ponderii acestuia în PIB.

Finanțarea din partea bugetelor locale s-a redus semnificativ în ultimii ani, majoritatea
cheltuielilor fiind suportate de bugetul de stat, inclusiv prin proiecte investiționale finanțate de
donatori. La situaţia anului 2011 în Republica Moldova activau 18 proiecte investiţionale în
sectorul agroindustrial, finanţate de către Banca Mondială, Fondul Internaţional pentru
Dezvoltarea Agricolă (IFAD), FAO, Guvernele Japoniei, Suediei, României, GIZ, USAID și
PNUD. Maximul finanțării programelor din domeniu a fost atins în anul 2008

17
Alocaţiile sectorului sunt îndreptate în special pentru subvenţionarea producătorilor agricolii,
implementarea unor programe de menţinere a fondului genetic, precum şi activitatea
instituţiilor publice ce activează în domeniu. Din lipsa acoperirii financiare nu au fost începute
acţiuni noi, fiind identificate mijloace bugetare doar pentru implementarea acțiunilor strategice
şi prioritare din acest sector precum:

• Dezvoltarea unei reţele durabile, consolidate şi fortificate de extensiune rurală, capabilă


să asigure populaţia rurală cu servicii calificate şi complexe prin crearea unei ONG care
va gestiona acest domeniu;
• Majorarea salariilor;
• Dezvoltarea agriculturii competitive.

În cadrul sectorului agriculturii, gospodăriei silvice şi gospodăriei apelor cea mai mare parte a
finanțării revine programului I "Dezvoltarea agriculturii" cu cca. 691 mil lei sau 77 la sută din
finanțarea sectorului în anul 2012. Acest program conține patru subprograme: 01. "Elaborare a
politicii şi management în domeniul agriculturii", 02 "Dezvoltarea durabilă a sectoarelor de
fitotehnie și, horticultură”, 03. "Reproducere, creştere şi sănătate a animalelor" și 04
”Dezvoltarea durabilă a viticulturii”. Ponderea acestor subprograme în cadrul programului I
"Dezvoltarea agriculturii" este de 2,9%, 52,0%, 5,7% și 4,7% respectiv din total finanțare în anul
2012. Al doilea program după volumul de finanțare este IV ”Gospodăria apelor” cu 176,6 mil. lei
sau 17,7% din total finanțarea sectorului în 2012. Celelalte programe se finanțează după cum
urmează: Programul II "Securitatea alimentară" – 156,5 mil lei (15,7%) și Programul III
"Dezvoltarea sectorului forestier național” 12,1 mil. lei sau 1,2% din total finanțarea sectorului
în anul 2012.

18
3.3. Republica Moldova – Uniunea Europeană

Susținerea de către stat a producerii, orientată spre export, aproape în toate țările a devenit o
prioritate strategică pentru dezvoltarea durabilă a economiei. La nivel mondial an de an
cresc veniturile din export, se perfecționează instrumentele de stimulare de către stat a
exportului, și în primul rînd a producției industriei prelucrătoare, care generează cele mai
mari cifre a VAB.
Prin semnarea Acordul de Asociere cu UE – Republica Moldova pe 27 iunie 2014, Republiсa
Moldova a obținut posibilitatea de a își îmbunătăți activitatea economică prin facilitarea
dezvoltării unor domenii cu potențial înalt de dezvoltare și export. Сea mai mare parte de
prevederi este aсoperită de сomponenta eсonomiсă. Acordul de Asociere prevede oferirea unor
condiții comerciale favorabile care permit accesul preferenţial pe pieţele UE la un număr și
volum prestabilit de produse. Este prevăzută reducerea tarifelor vamale, iar pentru anumite
produse excluderea totală a acestora. Domeniile pe care le prevede prezentul AA sunt foarte
vaste, fapt ce ar însemna că Republica Moldova, în aproximativ 10-15 ani, va trebui să-și
modernizeze practic toate sferele, racordîndu-se la standardele UE.
În primul an după semnarea Acordului ZLSAC, exportul produselor agroalimentare către UE
a crescut cu 10,8%, cele mai semnificative creșteri înregistrându-se la exportul de semințe de
floarea soarelui, soia, miere, fructe uscate, struguri, ulei, alcool. Din momentul aplicării ZLSAC,
Republica Moldova a exportat pe piața comunitară produse și mărfuri în valoare de peste 2,2
miliarde USD. Pe parcursul primelor 3 trimestre a anului 2016 au fost exportate produse în
valoare de 915 mil USD, atestând o creștere a exporturilor către UE cu 1,7%, față de anul
precedent, în 2015 62,1% din exportul a Republicii Moldova era direcționat către piețele UE, în
2016 63,8%, ponderea exportului spre UE marindu-se fața de anul 2014 cu aproape 15%.
Sistemul Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) a permis extinderea genurilor de produse
care pot fi exportate fără taxe pe piața UE pînă la 2102 poziții tarifare. În anul 2014 a fost
neutilizată majoritatea cotelor de export stabilite de AA. Doar în cazul grîului, strugurilor și
porumbului aceste cote au fost pe deplin atinse. După doi ani de la implementarea ZLSAC,
gradul de acoperire a cotelor de export la unele produse a fost depășit, și chiar dublat pe unele
poziții de produse.
Spre exemplu, în 2016 în primul semestru au fost exportate: grâu - 178 220 t. (237% din totalul
cotei stabilite - 75 000 t.), cereale prelucrate - 10507 t. (420% din totalul de 2 500 t.), zahar - 38
898 t. (104% din totalul de 37 400 t.) etc.

19
Cotele care au rămas neatinse cele pentru mere proaspete, în 9 luni ale anului 2015 au
fost exportate aproape 620 de tone de mere proaspete în UE, în valoare de peste 200 de
mii USD, cota prevăzută este de 40 de mii de tone.
Prune proaspete aproape 3 mii de tone în valoare de 898 de mii USD din cota de 10 mii tone.
Roșii aproape 24 de tone în valoare de circa 11 mii USD, cota prevăzută 2 mii tone. Usturoi
din cota stabilită de 220 tone nu s-a exportat deloc. Struguri de masă în stare proaspătă
s-au exportat într-o cantitate de peste 6 mii de tone, în valoare de 1,6 milioane USD, cota de
export fără taxe a strugurilor de masă este de 10 mii de tone. Cota care a nu a fost deloc acoperită
este cea a sucului de struguri, cota stabilită a fost de 500 tone de suc, dar în perioada ianuarie-
septembrie 2015 nu s-a exportat deloc.

20
Concluzie:

Analiza realizată a sectorului agroalimentar și studiile efectuate ne-au permis să evidențiem


următoarele concluzii cheie:
• Republica Moldova este percepută ca o țară agrară, unde ponderea agriculturii la formarea
PIB este destul de mare, în comparație cu alte țări europene, constituind 11.7% în anul 2015, dar
în descreștere semnificativă de la 30% în anul 1995;
• Industria agroalimentară reprezintă un domeniu strategic din punct de vedere al
asigurării securității alimentare a oricărei țări inclusiv și al Republicii Moldova;
• Disponibilitatea de resurse naturale calitative, condiții climaterice favorabile și resurse
umane cu potențial înalt de dezvoltare, reprezintă premise fundamentale pentru dezvoltarea și
extinderea sectorului agroalimentar, inclusiv industria de procesare a produselor
agroalimentare, care la moment are un aport de aproximativ 12% la formarea PIB;
• Actualmente, Republica Moldova reprezintă un furnizor important de produse agricole
pentru parteneri externi, preponderent sub forma materiei prime cu valoarea adăugată mică
pentru întreprinzători autohtoni, ceea ce nu contribuie la dezvoltarea eficientă și rapidă a
sectorului;
• Existența surselor proprii de materie primă agricolă pentru ulterioara procesare,
posibilității implementării tehnologiilor inovatoare și potențialului de atragere a ISD, poate
transforma Republica Moldova într-un actor important pe piața internațională a produselor
agroalimentare, oferind produse competitive și de calitate înaltă;
• Semnarea Acordului de Asociere și a ZLSAC oferă noi oportunități pentru exportul de
produse agricole pe piața UE nu numai ca materie primă ci și ca produse finite care au o valoare
adăugată mai mare ce pot contribui la o dezvoltare mai rapidă și mai eficientă a sectorului;
• Sectorul agroalimentar rămâne a fi unul cu un grad sporit de riscuri și impedimente
de dezvoltare pentru întreprinzătorii din domeniu, care necesită existența multiplelor forme
și instrumente de suport atât din partea statului cât și din partea partenerilor de dezvoltare.

21
Bibliografie:

Sursa 1: (http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp)
Sursa 2- baza datelor Băncii Mondiale (anul 2015).
Sursa 3: (http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/MUN01.asp)
Sursa 4: (http://www.maia.gov.md/ro/categorii/subventionarea-producatorilor-agricoli)
Sursa 5:Rapoartele Anuale ale BNM (www.bnm.md)
Sursa 6 :wwwstatistica.md
Sursa 7: Legea bugetului de stat pentru 2016 (Legea nr. 154 din 1 iulie 2016)
Sursa 8:Raport SNDAR 2016.PDF
Sursa 9:Analiza sectorului agro-industrial 2015.PDF

22
Anexe:
Anexa 1.

Valoarea şi ponderea comerţului exterior al Republicii Moldova şi fluxurile

comerciale agroalimentare, 2001-2015

23