EVOLUȚIA SECTORULUI VITIVINICOL DIN REPUBLICA MOLDOVA

Autor: BÎRGĂU Victoria, ASEM

Adresă: victoriabirgau@gmail.com

Agricultura ocupă un rol esențial în cadrul economiei naționale. Contribuția acestui sector
la formarea Produsului Intern Brut în anul 2020 a constituit 9,62%, depășind valoarea aceluiași
indicator în țările vecine (România – 3,83% și Ucraina – 9,26%). 1 Totuși, sectorul primar se
confruntă cu o penurie accentuată de inovații și soluții la probleme, ceea ce îngreunează
capacitatea de reziliență. Viticultura reprezintă una din puținele ramuri ale industriei
agroalimentare din Republica Moldova cu potențial competitiv pe piețele externe și rentabilitate
investițională și explică rațiunea evaluării oportunităților acesteia de dezvoltare. În anul 2018,
sectorul vitivinicol reprezenta 14% din valoarea creată de industria agroalimentară, asigurând 6%
din exportul total și 2% din PIB-ul Republicii Moldova.
Lucrarea de față are drept temei cercetarea evoluției sectorului vitivinicol din Republica
Moldova; analiza indicatorilor de referință, precum și analiza exportului de vinuri din struguri și
a veniturilor acestora; identificarea problemelor și a oportunităților; elaborarea concluziilor.
În perioada Uniunii Sovietice, fiecare a doua sticlă cu vin și fiecare a treia de spumant fie
își avea originea în Moldova, fie era produsă din materie primă moldovenească. La puțin timp
după obținerea independenței, Republica Moldova a devenit stat-membru al Organizației
Internaționale a Viei și Vinului (OIV), fiind prima dintre țările post-sovietice care a recurs la
această decizie. Doi ani mai târziu, Parlamentul adopta Legea viei și vinului, prin care se acorda
atenție deosebită procesului de producere a vinului. În 2006, a fost adoptată Legea Nr. 57 din 10
martie 2006 a viei și vinului.
Până în anul 2006, Republica Moldova se număra printre cei mai mari zece exportatori de
vin din lume. În martie 2006, ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă la importul de
vinuri, vinificatorii moldoveni au pierdut accesul la piața rusească, ponderea căreia la acel
moment constituia 80% din total. Producția de vin a scăzut cu 63 p.p. față de anul precedent,
exporturile s-au diminuat cu 41 p.p. iar companiile vinicole s-au ales cu pierderi de cel puțin 185
milioane de dolari SUA. Un nou embargou a urmat în 2013, însă cu efecte mult mai lejere decât
primul. Redresarea exporturilor a avut loc datorită efortului de identificare a noilor piețe de
desfacere și reducerea dependenței de piața rusească. Loviturile date de crizele din 2006 – 2011
au determinat abordarea unei strategii inovative de dezvoltare, bazată pe producerea vinurilor de
calitate și modernizarea industriei.
Semnarea Acordului de asociere Moldova – UE a oferit un impuls demarării comerțului
internațional cu produse moldovenești pe piața vestică, vinul fiind unul din beneficiarii accesului

1
https://data.worldbank.org/indicator/NV.AGR.TOTL.ZS?locations=MD-RO-UA
fără taxe vamale pe piața UE. În structura exporturilor totale, 42% sunt produse alimentare 2, o
valoare înaltă, dacă comparăm cu România (produse alimentare – 11%). 3
Republica Moldova are o suprafață de 112 mii ha de viță-de-vie, pe care sunt plantate
peste 50 de soiuri de struguri pentru vin. Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de
Statistică, în perioada 2010 – 2020, roada medie înregistrată la 1 ha a crescut anual în medie cu
2,6 p.p., în funcție de condițiile climaterice atestate în anul reperat. În anii 2017-2018 au fost
înregistrate cele mai înalte rezultate în ceea ce privește cantitatea de struguri totală. În anul 2018
producția totală de struguri a constituit 730,2 mii tone, fiind în creștere cu 8,2% față de anul
2017, iar recolta medie la ha de asemenea a înregistrat o creștere 4,6% față de anul 2017. 4

Tabelul 1. Roada medie de struguri la 1 ha, chintale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Vii, total 23.1 44.8 40.5 62.1 51.3 53.3 62.3 79 86 68.8 49.3
Vii, soiuri
de masa 19.5 47.5 35.5 62 51.2 57.4 62.8 83.3 89.9 77.3 60.8
Vii, soiuri
tehnice 23.6 44.5 41.2 62.1 51.4 52.3 62.1 77.8 85 66.6 46

Sursa: https://statbank.statistica.md/

O pondere semnificativă în producția globală de soiuri tehnice îi revine regiunii de Sud

(Fig. 1.1 și 1.2), urmând U.T.A Găgăuzia și zona de Centru. Doar un procent infim din
suprafețele arabile din regiunea de Nord sunt plantate cu soiuri tehnice de viță-de-vie. Vița-de-
vie ocupă circa 4% din suprafața totală a țării sau 7% din pământurile agricole. O problemă
actuală o reprezintă gestionarea podgoriilor, o bună parte din plantații aflându-se în paragină.

2
https://unctadstat.unctad.org/CountryProfile/GeneralProfile/en-GB/498/index.html
3
https://unctadstat.unctad.org/CountryProfile/GeneralProfile/en-GB/642/index.html
4
IAȚIȘIN Tatiana, Evoluția și subvenționarea sectorului vitivinicol din Republica Moldova, UASM
Figura 1 Figura 2
Producția soiurilor tehnice, după regiune Producția soiurilor tehnice, după regiune
(2019) (2020)
Nord U.T.A
4% Nord, 3%
U.T.A Gagauzia,
29% Centru,
Gagauzia Centru
29%
37% 30%

Sud Sud, 39%

29%
Nord Centru Sud U.T.A Gagauzia Nord Centru Sud U.T.A Gagauzia

Sursa: https://statbank.statistica.md/

În timpul Programului de restabilire și dezvoltare a viticulturii și vinificației pentru anii

2002 – 2020 a fost creat prin Legea nr.262, din anul 2014, Oficiului Național al Viei și Vinului
(ONVV), instituție publică bazată pe parteneriat public-privat, responsabilă de implementarea
politicilor statului în domeniul vitivinicol și gestionarea Fondul Viei și Vinului (FVV). Bugetul
FVV este format din 50% contribuțiile producătorilor vitivinicoli și 50% mijloace alocate din
bugetul de stat.
În Moldova anual se recoltează circa 600 mii tone de struguri, inclusiv 100 mii tone de
soiuri de masă. La întreprinderile vinicole sunt procesate 220-280 mii tone de soiuri tehnice. 5
Începând cu data de 28 ianuarie 2016, există trei arii geografice vitivinicole pentru producerea
vinurilor cu indicație geografică protejată: Valul lui Traian, Ștefan-Vodă și Codru. Constituirea
cadrului regulatoriu privind IGP a fost finalizată în 2015. După adoptarea părții legislative și
elaborarea caietelor de sarcini, vinurile sunt omologate și înregistrate. Ulterior, producătorii sunt
luați în evidență de ONVV, fiind verificați dacă corespund rigorilor stabilite în caietul de sarcini.
Trasabilitatea calității are loc în fiecare etapă de producere, începând cu plantațiile viticole și
terminând cu vinul propriu zis. În prezent, sunt luate în evidență de către ONVV 75 de unități de
producere a vinurilor din toate cele patru asociații, dintre care 40 produc produse vitivinicole
nemijlocit, iar 35 produc doar struguri.6 Cei mai mulți vinificatori care produc vinuri cu IGP sunt
înregistrați în Regiunea IGP „Valul lui Traian” (35%).
În ultimii ani, în ciuda problemelor prezente, viticultura a înregistrat o modestă relansare.
O serie de măsuri pot fi aplicate în vederea stimulării industriei vinicole, și anume: înlocuirea
plantațiilor viticole vechi cu plantații mai rezistente și adaptate la condițiile locale și
productivității înalte la ha; înlocuirea mijloacelor fixe în industria vinului cu active noi;
diversificarea pieței de export; îmbunătățirea calității și competitivității strugurilor și a vinului;
creșterea investițiilor pentru redresarea și modernizarea sectorului; conformarea la standardele
UE și alte standarde internaționale. Principala pârghie de majorare a prețurilor la produsele
agricole și în industria de prelucrare este totuși factorul calitativ, care are o semnificație

5
https://wineofmoldova.com/ro/istoria-vinului-moldovei/
6
http://dcfta.md/indicatiile-geografice-bonusul-enorm-la-competitivitate-pe-pietele-europene
primordială în formarea prețurilor.7
Sectorul vitivinicol din Republica Moldova este cel mai mare generator de locuri de
muncă în mediul rural, unde 27,5% din populație este angajată în agricultură. Comparativ cu alte
culturi agricole, cultura viței-de-vie necesită mai multă forță de muncă (aproximativ 100 zile
muncă/ha). Cumulativ, industria vinicolă, de rând cu sectoarele conexe, creează locuri de muncă
pentru 150 000 de persoane.
Din analiza comerțului exterior (cap. 22 din NCM) în ultimele trei decenii, se constată o
tendință ascendentă, cu perioade de contracție, ce corespund anilor crizelor financiare (1999 și
2009, respectiv), precum și a celor două embargouri impuse în 2006 și 2013. Comerțul exterior
cu produsele incluse în Capitolul 22 din Nomenclatorul Combinat al Mărfurilor (Băuturi, lichide
alcoolice și oțet) are efect excedentar asupra Balanței Comerciale (Fig. 3).

Figura 3
Comerțul exterior al R. Moldova (cap. 22 din NCM), mii dolari SUA
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Import 22 ..Bauturi, lichide alcoolice si otet
Export 22 ..Bauturi, lichide alcoolice si otet

Republica Moldova contribuie cu 0,4% la exportul mondial de vin. Această valoare o

plasează pe locul 21 în lume în topul exportatorilor de vin, mult înaintea României care se află pe
locul 33 (cu un volum al exporturilor de doar 35 mil. USD). În 2020, Ucraina a vândut vin în
străinătate în sumă de 13 mil. USD, iar Federația Rusă – 9,8 mil. USD. 8
COVID-19 a catalizat înghețarea comerțului exterior, care a scăzut cu 50 – 80%, în
comparație cu comerțul intern, care a înregistrat o descreștere de 20%. Cel mai mult a avut de
suferit relația producătorilor de vin cu sectorul HoReCa, însă vinificatorii au căutat soluții,

7
PORTNOV Vladimir, Evoluția dezvoltării și creșterii economice a sectorului vitivinicol din Republica Moldova;
CZU:338.43(478)
8
https://bani.md/republica-moldova-mare-putere-vinicola-suntem-inaintea-romaniei-la-exporturi-desi-franta-vinde-
de-10-miliarde-usd/
axându-se intensiv pe retail și pe magazinele online. În timpul pandemiei, unele vinării au oferit
chiar servicii de livrare la domiciliu. Alte întreprinderi din sector s-au concentrat pe dezvoltarea
facilităților turistice.9
În anul 2021, Moldova a exportat produse vinicole în valoare de 2,99 miliarde lei (168
milioane dolari), cu 9,9% mai mult decât cu un an înainte. Ponderea vinurilor îmbuteliate a
crescut de la 35,4% la 42,2%. Exporturile de vinuri în sticle au constituit 48,9 milioane de litri de
vin (+3,7%), în valoare de 1,775 miliarde lei (+17,6%). Principalii consumatori ai vinurilor
moldovenești, după volum, sunt Rusia (16,2%), România (15,7%) și Polonia.
Exporturile în vrac au scăzut cu 22,2%, însumând 66,9 milioane litri. În termeni monetari,
aceasta însemnă 706,9 milioane lei (-10,9%). Cu toate acestea, 62% din volumul de vin se
exportă încă în vrac, pe următoarele piețe: Belarus, Georgia/Abhazia și Marea Britanie.
Cât privește divinurile, alte băuturi tari și distilatele, în 2021 au fost exportate produse în valoare
de 4,4 milioane de litri de alcool absolut – în valoare de 487,6 milioane de lei. 10
Datele ONVV relevă că, în primele șapte luni ale anului 2021, importurile de produse
vitivinicole s-au majorat de 3,5 ori. Acest fapt se datorează creșterii semnificative a importului
de materie primă vitivinicolă în vrac: de 9,4 ori ca volum până la 3,23 milioane de litri și de 13,3
ori – după valoare, până la 47,11 milioane lei. Tendința s-ar putea accentua în anul curent (2022),
în condițiile în care producția globală de struguri din anul anterior a fost cu 30% mai mică față de
media ultimilor 5 ani, iar stocurile de produse vitivinicole din anul 2021 s-au diminuat. 11
În concluzie, am determinat că evoluția industriei vitivinicole s-a manifestat neuniform în
ultimele trei decenii, fiind susceptibilă fenomenelor economice. Cu toate acestea, factorii de
influență care au dus la stagnarea/stimularea industriei pot fi separați în factori conjuncturali
(criza financiară, criza pandemică) și factori artificiali (embargouri justificate politic).
Vinificatorii au învățat pe parcurs să își ajusteze răspunsul și să își dezvolte capacitatea de
reziliență, să aplice noi tehnologii în vinificație prin accesarea fondurilor, să beneficieze din
urma granturilor finanțate de USAID și BEI. Astăzi, în Republica Moldova există în jur de 200
de crame și vinării, multe dintre care sunt bine poziționate pe piața externă. Anul trecut, vinăriile
moldovenești au primit 1 200 de medalii la concursurile internaționale de profil, 1/3 dintre care
sunt din aur.

9
https://unimedia.info/ro/news/4b94341377d418d0/rezistenti-la-pandemie-cum-au-facut-fata-si-cum-s-au-dezvoltat-
vinificatorii-moldoveni-in-perioada-crizei-provocate-de-covid-19.html
10
http://www.infotag.md/finances-ro/297150/
11
https://www.mold-street.com/?go=news&n=12595
 BIBLIOGRAFIE

1. World Bank; Agriculture, forestry, and fishing, value added (% of GDP) – Moldova,
Romania, Ukraine [2020]; Disponibil:
https://data.worldbank.org/indicator/NV.AGR.TOTL.ZS?locations=MD-RO-UA
2. GENERAL PROFILE: MOLDOVA, REPUBLIC OF, [2020];
https://unctadstat.unctad.org/CountryProfile/GeneralProfile/en-GB/498/index.html
3. GENERAL PROFILE: ROMANIA, [2020]; Disponibil:
https://unctadstat.unctad.org/CountryProfile/GeneralProfile/en-GB/642/index.html
4. IAȚIȘIN Tatiana, Evoluția și subvenționarea sectorului vitivinicol din Republica
Moldova, UASM
5. Istoria vinului Moldovei; Disponibil: https://wineofmoldova.com/ro/istoria-vinului-
moldovei/
6. Indicațiile geografice, bonusul enorm la competitivitate pe piețele europene, [citat
21.06.2019]; Disponibil: http://dcfta.md/indicatiile-geografice-bonusul-enorm-la-
competitivitate-pe-pietele-europene
7. PORTNOV Vladimir, Evoluția dezvoltării și creșterii economice a sectorului vitivinicol
din Republica Moldova; CZU:338.43(478)
8. Republica Moldova, mare putere vinicolă. Suntem înaintea României la exporturi, deși
Franța vinde de 10 miliarde USD [citat 28.01.2022]; https://bani.md/republica-moldova-
mare-putere-vinicola-suntem-inaintea-romaniei-la-exporturi-desi-franta-vinde-de-10-
miliarde-usd/
9. Rezistenți la pandemie: Cum au făcut față și cum s-au dezvoltat vinificatorii moldoveni
în perioada crizei provocate de Covid-19, [citat 21.08.2020]; Disponibil:
https://unimedia.info/ro/news/4b94341377d418d0/rezistenti-la-pandemie-cum-au-facut-
fata-si-cum-s-au-dezvoltat-vinificatorii-moldoveni-in-perioada-crizei-provocate-de-
covid-19.html
10. Moldova a livrat peste hotare produse vinicole în valoare de aproape 3 miliarde lei în
2021, [citat 07.02.2022]; Disponibil: http://www.infotag.md/finances-ro/297150/
11. Noua tendință pe piața vinurilor din Moldova: Importurile de vin în vrac au crescut de
nouă ori, [citat 25.08.2021]; Disponibil: https://www.mold-
street.com/?go=news&n=12595