CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND OMC ȘI IMPACTUL

EI ASUPRA REPUBLICII MOLDOVA.....................................................................................5

1.1 Noțiuni generale despre Organizația Mondială a

Comerțului..............................................5
1.2 Republica Moldova – membru a Organizației Mondiale a Comerțului...............................6
1.3 Republica Moldova – membru a Organizației Mondiale a
Comerțului................................8

CAPITOLUL II. REGULILE INCOTERMS ȘI IMPORTANȚA

LOR.................................11
2.1 Rolul și caracteristicile
INCOTERMS..............................................................................11
2.2 Regulile Incoterms............................................................................................................15
1.3 Rzolvarea unei probleme INCOTERMS..........................................................................17

CONCLUZIE...............................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................20

ANEXE........................................................................................................................................21

Evaluarea proiectului de investigare:

Punctaj Punctaj Nota Punctaj Punctaj Nota

Criterii de evaluare Criterii de evaluare
acordat acumulat acordată acordat acumulat acordat
ă
1. Structura produsului 2 15 10 1. Structura produsului 2 15 10
2. Relevanța utilizării 3 2. Relevanța utilizării 3
conceptelor teoretice în 13-14 9 13-14 9
conceptelor teoretice în
elaborarea produsului
11-12 8 11-12 8
3. Gradul de realizare a 3 3. Gradul de realizare a 3
obiectivelor
9-10 7 9-10 7
4. Corelarea concluziilor 3 4. Corelarea concluziilor 3
cu obiectivele și utilitatea 7-8 6 7-8 6
cu obiectivele și utilitatea
recomandărilor
5. Redactarea tehnico- 1 5-6 5 5. Redactarea tehnico- 1 5-6 5
structurală (format Word)
6. Forma și corectitudinea 6. Forma și corectitudinea

2
 aplicării metodelor de 3 3
cercetare
aplicării metodelor de
Total Total
Logistica comerțului exterior Logistica transporturilor

INTRODUCERE

Importanţa temei. Organizația Mondială a Comerțului este baza sistemului comercial și

este unica organizație care analizează regulile globale ale comerțului dintre țări. Odată cu
aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului a fost supusă unor reguli
care au atât părți pozitive cât și părți negative. INCOTERMS constituie un succesiune de reguli
internaționale pentru interpretarea condițiilor comerciale cele mai frecvent folosite în comerțul
internațional, astfel simplificând procesul de încheiere a contractelor pentru vânzarea mărfurilor.

Scopul constă în analiza și studierea Republicii Moldova ca membră a Organizației

Mondiale a Comerțului, și rolul INCOTERMS în desfășurarea comerțului exterior. Elaborarea
unui studiu de caz privind organizațiile respective.

Obiectivele studiului:

- Studierea generală a Organizației Mondiale a Comerțului;

- Analiza procesului de aderare a Republicii Moldova la OMC;
- Identificarea rolului INCOTERMS;
- Realizarea unei probleme privind INCOTERMS:

Referatul a fost realizat prin diverse metodologii de cercetare, cum ar fi: metoda de
observație, deducția, selectarea informațiilor, analiza informațiilor selectate, analiza rezultatelor
și a datelor statistice.

Cuvinte cheie: Organizația Mondială a Comerțului, INCOTERMS, Camera Internațională de

Comerț, comerț internațional.

3
 LISTA ABREVIERILOR

OMC- Organizația Mondială a Comerțului;

GATT- Acordul General Pentru Tarife și comerț;

CSI- Comunitatea Statelor Independente;

UE-Uniunea Europeană;

SUA-Statele Unite ale Americii:

INCOTERMS- International Rules for the Interpretation of Trade Terms ceea ce înseamnă reguli
internaționale pentru interpretarea uzanțelor de comerț;

CIC-Comisia Internațională de Comerț.

4
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND OMC ȘI IMPACTUL EI ASUPRA
REPUBLICII MOLDOVA

1.1 Noțiuni generale despre Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului (în continuare OMC) reprezintă baza instituțional-
juridică a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizație internațională care tratează
regulile globale ale comerțului dintre tari. OMC este succesoarea „Acordului general asupra
tarifelor și comerțului“ și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului
internațional. Sediul OMC se află în Geneva, Elveția.
Ideea creării OMC a fost avansată pentru prima dată în 1990, de către Comunitățile
Europene și Canada și avea în vedere ca noua organizație să se constituie într-un mecanism
eficient și pragmatic pentru:
1. implementarea rezultatelor Rundei Uruguay;
2. încorporarea în cadrul multilateral de drepturi și obligații comerciale a rezultatelor obținute
în noile domenii de reglementare (servicii, măsuri investiționale, drepturi de proprietate
intelectuală);
3. aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.A.T.T;
4. eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existenței și funcționări GATT.
OMC este condusă de guvernele membrilor, toate deciziile fiind luate, de regulă, prin consens
(fie de către miniștri- cu ocazia Conferințelor Ministeriale, fie de către oficialii membrilor –
care se întâlnesc regulat la Geneva). Aceste decizii sunt apoi transpuse în legislațiile naționale,
prin adoptarea lor de către Parlamentele membrilor. OMC este o organizație în fiecare membru,
indiferent de mărimea sau puterea sa economică sau comercială, are o pondere egală, pe
principiul un membru- un vot.
Principiile de bază ale OMC pe care toți membrii trebuie să le aplice sunt:
 Tratament favorabil acordat tuturor membrilor ale organizației;
 Nici o țară nu poate face discriminare între produsele proprii și cele importate;
 Nici o țară nu poate aplica restricții cantitative asupra comerțului;
 Toate legile și regulile care pot afecta comerțul trebuie să fie publice;
 Regulile și angajamentele sunt obligatorii pentru membri iar eventualele dispute
comerciale dintre membri trebuie soluționate prin intermediul mecanismului de
soluționare a diferendelor.

5
Ca funcții de bază ale OMC pot fi enumerate:
 facilitarea punerii în aplicare, administrare și funcționare deplină a cadrului legislativ al
OMC;
 favorizarea realizării obiectivelor fiecărui acord al OMC ce vizează probleme specifice
ale comerțului;
Pornind de la aceste atribuții, OMC poate fi considerată o structură de vocație internațională
care, pentru statele membre, reprezintă:
 forum pentru negocieri privind relațiile comerciale și aspectele încorporate în tratatele
multilaterale internaționale;
 forum pentru viitoarele negocieri internaționale, reprezentarea intereselor fiecărui
membru în parte;
 cadru juridic și instituțional pentru punerea în aplicare a rezultatelor negocierilor între
state;
 cadru de aplicare a regulilor și procedurilor de reglementare a disputelor între state;
 cadru de aplicare a mecanismului de examinare și asigurare a transparenței politicilor
comerciale.
Avantajele Sistemului Mondial al Comerțului:
 Un comerț liber reduce cheltuielile de trai. Sistemul OMC are ca scop reducerea
barierelor comerciale prin intermediul regulilor de joc convenite de comun acord și se
bazează pe principiul nediscriminării. Rezultatul constituie reducerea costului de
producere și reducerea prețurilor la mărfurile finite și la servicii, iar, în cele din urmă, și
viața devine mai puțin costisitoare.
 Sistemul mondial al comerțului oferă un sortiment mult mai mare de cele mai variate
produse. Importul face posibilă o mai mare alegere de bunuri și de servicii de diversă
calitate. Chiar și calitatea bunurilor autohtone se poate îmbunătăți în condițiile unei
concurențe generate de import. Mărfurile importate nu sunt doar folosite ca produs finit,
ele mai sunt folosite ca materiale, componente și utilaje la fabricarea producției
autohtone. Aceasta le permite producătorilor noștri să lărgească gama de produse,
servicii și tehnologii utilizate, ceea ce, la rândul său, contribuie la creșterea exporturilor
noastre.
 Comerțul stimulează creșterea economică, ceea ce înseamnă, printre altele, și crearea a
noi locuri de muncă. E adevărat că unele locuri de muncă se pierd chiar în cazul
extinderii activității comerciale. Cam același lucru se poate spune și despre progresul

6
 tehnologic: implementarea noilor tehnologii creează noi locuri de muncă, dar, totodată,
reduce locurile de muncă unde se folosesc brațe de muncă necalificate.
 Sistemul OMC permite sporirea eficienței și reducerea cheltuielilor datorită principiilor
importante puse la baza sistemului. Aceste principii sunt nediscriminarea, transparența
regulilor și a regulamentelor, angajamentele de reducere a barierelor comerciale și
mărirea accesului pe piețele altor țări, facilitarea comerțului prin simplificarea și
uniformizarea procedurilor vamale și altele.
 Sistemul mondial al comerțului contribuie la consolidarea păcii. Pacea este rezultatul
celor două principii de bază ale OMC și, anume, asigurarea unui comerț neîntrerupt și
acordarea posibilității constructive și echitabile de soluționare a disputelor comerciale.
Un exemplu elocvent este războiul comercial din 1930, când țările se întreceau în
ridicarea barierelor comerciale pentru protejarea producătorilor autohtoni. Acest fapt a
adâncit Marea criză și a jucat un anumit rol în declanșarea celui de al doilea război
mondial.
1.2 Republica Moldova – membru a Organizației Mondiale a Comerțului
Republica Moldova devine membru cu drepturi depline la OMC în luna iulie 2001.
Obținerea calității de membru al OMC este doar o parte din procesul de integrare în sistemul
mondial al comerțului. În contextul relațiilor cu statele CSI, calitatea de membru al OMC, în
primul rând, este un semnal că țara are intenții serioase de a stabili relații comerciale cu țările
terțe și că este gata să le acorde un tratament echitabil și nediscriminatoriu.
O dată cu obținerea calității de membru al OMC, economia Republicii Moldova a fost
calificată ca economie de piață.
Respectarea regulilor internaționale privind cerințele obligatorii fată de produse și
plasarea lor pe piață în conformitate strictă cu cerințele standardelor și reglementărilor tehnice
aplicate pe teritoriul Republicii Moldova cu condiția armonizării lor cu practicile internaționale,
orientarea
acestora spre normele internaționale și aplicarea lor în practică vor spori exporturile și
credibilitatea consumatorului.
Avantajele Republicii Moldova ca membru la OMC sunt:
 Contribuie la dezvoltarea întregii economii naționale fiind un element cheie în
promovarea politicilor naționale de dezvoltare;
 Este permis accesul larg al produselor moldovenești pe piețele țărilor membre ale OMC
și implică tratarea nediscriminatorie a mărfurilor noastre pe piețele externe ;
 Respectarea prevederilor OMC califică economia tării ca economie de piață;

7
  Oferă o siguranță suplimentară investitorilor străini în ceea ce privește cadrul legal și
regimul comercial al țării;
 Permite soluționarea mai constructivă a oricărui tip de problemă, fie economică, politică
sau socială prin prisma aspectelor economico-comerciale reglementate de OMC.
 Facilitează implementarea planului de acțiuni între UE: inclusiv facilitează avansarea
negocierilor privind semnarea acordului preferențial cu UE în domeniul comerțului cu
bunuri și servicii.
 Stimulează creșterea nivelului de pregătire și coordonarea activităților instituțiilor
guvernamentale.
1.3 Procesul de aderarea la Organizația Mondială a Comerțului

Aderarea, efectuată în condiții echilibrate, trebuie să fie recunoscută ca un proces foarte

dificil şi complicat, care poate fi tărăgănat şi care cere un nivel înalt de pregătire şi coordonare a
instituţiilor guvernamentale, precum şi un consens politic pentru a promova eficient interesele
naţionale.

Ţările în proces de aderare trebuie să examineze şi să adere în mod obligatoriu la toate acordurile
multilaterale şi, în mod opţional, la cele două acorduri plurilaterale.

Încă în 1993 Guvernul Republicii Moldova a înaintat cererea de aderare la GATT care,
ulterior, după crearea OMC în ianuarie 1995, a fost repetată. Scopul aderării la OMC constituia
urgentarea procesului de integrare în economia mondială, ceea ce permite crearea unei societăţi
democratice cu o economie bazată pe principiile de piaţă.

Aderarea Republicii Moldova la OMC a fost determinată de avantajele pe care le oferă cadrul
juridic al comerţului internaţional şi de motivele pentru care e mai bine să fii în cadrul OMC,
decât în afara acestei organizaţii.

Negocierile de aderare au coincis cu programul structural şi sistematic de reforme şi cu

procesul de formulare a politicii economice, inclusiv comerciale, a ţării. Însă sistemul
administrativ subdezvoltat, lipsa resurselor umane şi financiare au afectat direct capacităţile
tehnice pentru a conduce acest proces complex de aderare în mod eficient şi în termen scurt.

Pe lângă faptul că a fost necesară adoptarea conceptului de promovare a unui regim comercial în
conformitate cu disciplinele multilaterale ale OMC, Moldovei, ca şi oricărui stat aderent, i s-au
solicitat concesii privind accesul pe piaţa bunurilor şi consolidarea tarifelor vamale, angajamente
în domeniul sprijinului intern în agricultură şi angajamente speciale privind comerţul cu servicii.
Este de menţionat şi faptul că în perioada aderării noastre atitudinea principalilor

8
parteneri comerciali faţă de ţările aderente a devenit mai dură în comparație cu perioada de
aderare la GATT, au crescut considerabil „standardele“ aderării. Unii membri ai OMC au
promovat o poziţie fermă cerînd ca ţările aderente să accepte un nivel de obligaţii mai înalt decît
cel acceptat de către membrii iniţiali, incorporînd deja eventualele rezultate ale următoarelor
runde de negocieri multilaterale. În practică aceasta înseamnă că Republica Moldova a fost
nevoită să accepte un nivel de consolidare a tarifelor şi unele angajamente în domeniul
serviciilor comparabile cu nivelul celor mai avansate ţări. Totodată, Republica Moldova nu a
avut posibilitatea să beneficieze de anumite prevederi stipulate de acordurile OMC, care oferă un
regim special şi preferenţial ţărilor în curs de dezvoltare. Statutul de ţară în curs de dezvoltare nu
a fost acordat nici unui stat aderent cu economie în tranziţie în perioada de iniţiere a negocierilor
de aderare la OMC, ceea ce a condus la
faptul că aceste negocieri au fost mult mai dure pentru noi decît pentru alţi candidaţi, aflaţi pe
listele ONU cu statut de ţară în curs de dezvoltare.

Conform procedurii de aderare, inițial a fost prezentat Memorandumul regimului

comerţului exterior. Ulterior, a fost creat Grupul de Lucru pentru aderarea Republicii Moldova,
format din 24 de membri ai OMC (Uniunea Europeană participând în calitatea unui membru),
după care au urmat runde de întrebări şi răspunsuri. S-au purtat multiple negocieri bilaterale şi
plurilaterale privind accesul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, acordarea subvenţiilor în agricultură
şi ajustarea legislaţiei naţionale la regulile OMC. Cele mai extinse în timp şi mai consistente ca
substanţă au fost negocierile cu UE, SUA, Australia, Canada, India şi Bulgaria.

Din momentul prezentării Memorandumului privind regimul comerţului extern, şi ulterior, a

răspunsurilor la întrebările membrilor Grupului de Lucru pentru elaborarea Raportului Grupului
de Lucru şi a Protocolului de aderare, Moldova a fost nevoită să prezinte un număr substanţial de
informaţii din diferite domenii legate de politicile comerciale, fapt ce a condiţionat cheltuieli
semnificative. Cu cît mai mult timp s-a tărăgănat acest proces, cu atît mai multă informaţie a fost
solicitată.
În contextul aderării Republicii Moldova s-au solicitat informaţii în următoarele domenii:
practici şi regulamente ale preţurilor, sistemul de taxare, subvenţiile în agricultură, regimul
investiţiilor străine, tariful vamal, inclusiv tarifele preferenţiale, plăţile pentru procedurile
vamale, scutirile de taxe vamale, licenţierea importurilor, regulile de export, întreprinderile
comerciale de stat, standardizarea şi evaluarea conformităţii mărfurilor importate, standardele
sanitare şi fitosanitare, operaţiunile schimburilor valutare, sistemul de protecţie a drepturilor
proprietăţii intelectuale etc, iar prezentarea acestor informaţii era obligatorie sau inevitabilă.

9
 Procesul de negocieri a durat destul de mult timp din cauza influenţei negative a mai
multor factori.

 Un factor important a fost lipsa unui cadru instituţional adecvat şi a mecanismelor de

formare a politicilor necesare pentru funcţionarea unei economii de piaţă la începutul
procesului de negocieri, care trebuia să asigure desfăşurarea acestora în termeni mai
restrînşi.
 Altul ar fi faptul că schimbările frecvente ale administraţiei superioare influenţează
negativ și tărăgănează considerabil promovarea procesului de aderare.
Dacă vorbim despre schimbarea politicii ţării după aderarea la OMC, trebuie să accentuăm faptul
că nu se vor schimba politicile economice, spre exemplu, cea agrară, comercială, bancară, fiscală
sau altele, însă măsurile luate pot avea impact direct asupra elementelor legate de comerţ în
domeniile respective.
Drept exemplu pot servi modificările inevitabile ale cadrului legal în domeniul aplicării
măsurilor sanitare şi fitosanitare, al excluderii barierelor din calea comerţului, modificările
procedurilor vamale şi ale prevederilor legate de protecţia drepturilor proprietăţii intelectuale.
Procesul de aderare a atins majoritatea sectoarelor activităţii economice şi este firesc ca, ulterior,
aceste domenii să resimtă efectele şi impactul aderării.

În prezent Republica Moldova are încheiate o serie de acorduri bilaterale şi regionale cu ţările
CSI cu impact direct asupra relaţiilor comercial-economice. În perioada 1999–2000 au fost
semnate 29 de acorduri, dintre care 7 – în domeniul vamal şi comercial-economic, 4 – în
transporturi şi comunicaţii, 4 – în construcţii şi standardizare, 2 – în protecţia proprietăţii
intelectuale, 11 – în alte domenii.

În final, aderarea la OMC asigură într-o anumită măsură liberalizarea comerţului şi

contribui la dezvoltarea întregii economii naţionale.

10
 CAPITOLUL II. REGULILE INCOTERMS ȘI IMPORTANȚA LOR
2.1 Rolul și caracteristicile INCOTERMS

În orice contract de comerţ exterior se pune problema stabilirii modalităţilor de livrare, a

locului şi momentului în care, odată cu trecerea mărfii de la vânzător la cumpărător are loc
transferul riscurilor şi repartizarea între vânzător şi cumpărător a cheltuielilor aferente
transportului mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii, contravaloarea transportului etc).
Este mai dificil de a se rezolva aceste probleme de fiecare dată prin inserarea în contract a
clauzelor detaliate cuprinzând reglementarea tuturor acestor aspecte. De aceea s-a creat un set de
reguli pentru a scurta drumul până la încheierea contractului, recurgând la termeni comerciali
ce ilustrează într-o formă cât mai simplificată posibil, situațiile cele mai uzuale. Aceste reguli
sunt cunoscute sub numele de INCOTERMS (International Rules for the Interpretation of Trade
Terms ceea ce înseamnă reguli internaţionale pentru interpretarea uzanţelor de comerţ.).

INCOTERMS constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile și

obligațiile părților în contractul de vânzare internațională și alegerea unei reguli de interpretare a
termenilor comerciali.
Pentru a pune la dispoziția comercianților un set de reguli internaționale pentru
interpretarea condițiilor comerciale cel mai frecvent folosite în comerțul internațional și
pentru a contribui astfel la simplificarea operațiunilor de negociere a vânzării mărfurilor și
de încheiere a contractului comercial, încă din 1928 au fost elaborate de către Camera
Internațională de Comerț de la Paris un număr de șase condiții de livrare sau termeni
comerciali, destinați să pună bazele unor reguli de interpretare a principiilor din domeniul
vânzării internaționale, mai ales în ceea ce acestea aveau un caracter mai nesigur și
contradictoriu.
Ideea principală – aceea a interpretării în mod uniform de către parteneri a
obligațiilor ce decurg din contractul de vânzare internațională – a fost îmbrățișată favorabil de
marea majoritate a comercianților, ceea ce a stimulat inițiativa Camerei Internaționale de
Comerț de la Paris, experții acesteia reușind să sistematizeze și să interpreteze uniform
principalele uzanțe practicate în comerțul internațional. Rezultatul muncii acestora s-a
materializat în 1936 prin publicarea de către Camera Internațională de Comerț de la
Paris (CIC-Paris) a primelor „Reguli INCOTERMS” cuprinzând 11 termeni comerciali
internaționali, cunoscuți și sub numele de „clauze de livrare”. Studiile necesare eliberării
11
acestor prime „Reguli INCOTERMS” au fost conduse de „Comisia de lucru pentru practici
comerciale” din cadrul Camera Internațională de Comerț de la Paris, care și în
continuare, pe măsura dezvoltării comerțului mondial, a modificărilor ce au intervenit de
realizare a transportului internațional și a modernizărilor ce au caracterizat procesul
evolutiv al vieții economice internaționale, a revizuit, completat și sistematizat în mai multe
rânduri și anume in 1967, 1978, 1980, 1990 si ediția INCOTERMS-2010 au adus modificări
importante ale termenilor atât sub aspectul denumirii, cât și al conținutului lor, creând-se o noua
varianta de baza a regulilor.
Scopul INCOTERMS este acela de a oferi un set de reguli internaționale pentru
interpretarea celor mai utilizați termeni comerciali ce sunt incorporați în mod regulat in
contractele de vânzare in întreaga lume și au devenit parte din limbajul cotidian al comerțului.
Pentru a tine pasul cu dezvoltarea rapida a comerțului internațional și cu globalizarea,
regulile INCOTERMS sunt revizuite o data la 10 ani, respectiv clauzele INCOTERMS 2010
sunt:

1. Clauze aplicabile tuturor modalitatilor de transport

Tabel 1. Clauzele INCOTERMS aplicate tuturor modalităților de transport.
EXW- Ex Works Marfa e pusa la dispoziția cumpărătorului la sediul
vânzătorului
FCA - Free Carrier Vânzătorul preda bunurile primului cărăuș numit de
cumpărător într-un loc prestabilit.
CPT - Carriage Paid To Transport plătit pana la
CIP - Carriage and Transport și asigurare plătite
Insurance Paid
DAT - Delivered At Terminal Livrat la terminal
DAP - Delivered At Place Livrat la locul convenit
DDP - Delivered Duty Paid Livrat cu taxele plătite
Sursa: https://dreptmd.wordpress.com
Aceasta grupa include șapte reguli INCOTERMS care pot fi utilizate indiferent de modul
de transport selectat si indiferent daca unul sau mai mult de un mod de transport este angajat. Ele
pot fi folosite chiar si atunci când nu exista niciun transport maritim.

2. Clauze ce se aplică doar transportului maritim și celui efectuat pe apele interioare

navigabile
Tabel 2. . Clauzele INCOTERMS aplicate doar transportului maritim.
FAS - Free Alongside Ship Liber lângă vas
FOB -Free On Board Liber la bord

CFR - Cost and Freight Cost și transport

12
CIF - Cost, Insurance and Freight Cost, asigurare și transport
 Sursa: https://dreptmd.wordpress.com
In aceasta grupa punctul de livrare, precum si locul in care mărfurile sunt transportate
către cumpărător sunt ambele porturi, prin urmare regulile de etichetare „mare și pe căi
navigabile interioare” FAS, FOB, CFR, CIF sunt incluse în aceasta clasă.
In plus față de cele 11 reguli, INCOTERMS 2010 mai cuprinde: note explicative care să-i
ajute pe utilizatori să aleagă regula potrivita pentru fiecare tranzacție, clasificări noi care sa ajute
la alegerea celei mai potrivite reguli pentru categoria de transport avuta in vedere, sfaturi pentru
folosirea procedurilor electronice, informații despre regulile de securitate privind autorizația de
plecare a unei nave, sfaturi privind aplicarea INCOTERM 2010 comerțului intern.
Modificările INCOTERMS 2010
În comparație cu Incoterms 2000 - Incoterms 2010 a suferit schimbări majore atât de
formă cât și de conținut.
1. Schimbări structurale

Grupa D rămâne
cu 3 clase din 5.
Ajustarea
termenilor de
Reducerea clauzelor comerţ la
de la 13 la 11. progresului
tehnologic.

Schimbări
structurale
INCOTERMS
2010

Figura 1. Schimbări structurale INCOTERMS 2010

Sursa: Elaborat de autor.
a) Prima schimbare structurală pe care o aduce Incoterms 2010 în comparație cu Incoterms
2000 constă în reducerea clauzelor de la 13 (Incoterms 2000), la 11 (Incoterms 2010)
b) O altă schimbare structurală are loc în cadrul grupei D, care a suferit cele mai mari
schimbări. Inlocuindu-se clauzele DAF, DES, DEQ, DDU, cu DAP (Delivered At Place)
și DAT (Delivered at Terminal).

13
 c) O altă schimbare care e la intersecția noțiunilor de structură și concept constă în
ajustarea termenilor de comerț la realitățile progresului tehnologic. Astfel conform noilor
reguli invoice-urile electronice sau semnăturile electronice sunt recunoscute și pot servi
drept dovezi în reglementarea disputelor, mai mult chiar însăși limbajul Incoterms 2010
urmărește gradul de utilizare a interfețelor electronice în comerțul internațional.

2. Schimbări conceptuale

Garantarea
Formarea a 2
securități mărfei
grupe la nivel
pe durata
conceptual.
transportului.

Clauze de comerț Simplificarea

domestic. clauzelor.
Schimbări
conceptuale
INCOTERMS
2010

Figura 2. Schimbări conceptuale INCOTERMS 2010

Sursa: Elaborat de autor.
a) Prima schimbare conceptuală este înscrisă chiar pe coperta îndrumarului Incoterms 2010
editat de Camera Internațională de Comerț. Astfel Incoterms nu mai sunt clauze de
comerț internațional ci și de comerț „domestic” și asta pentru a se adapta la noile realități
când diferite țări din cadrul UE tranzacționează în interiorul aceleiași zone de comerț
liber.
b) Altă schimbare structurală o constituie și împărțirea pe grupe a clauzelor Incoterms.
Astfel în conformitate cu Incoterms 2000 clauzele erau împărțite pe 4 grupe: Grupa E,
grupa F, grupa C, și grupa D. În Incoterms 2010 împărțirea pe aceste clase la nivel de
formă se păstrează, însă la nivel conceptual se formează doar 2 grupe: grupa clauzelor
care se pot aplica pentru toate modalitățile de transport (ExW; FCA; CPT; CIP; DAP;
DAT; DDP) și grupa clauzelor ce se pot aplica doar pentru transportul maritim și fluvial
(FAS; FOB; CIF; CFR).

14
 c) Altă schimbare conceptuală care planează asupra tuturor clauzelor Incoterms 2010 constă
în obligația vânzătorilor și/sau a cumpărătorilor de a garanta securitatea mărfurilor
transportate.
d) Ultima modificare conceptuală constă în tendința evidentă de simplificare a termenilor
de comerț astfel încât sa se preteze unei interpretări ușoare fără neclarități și să ușureze
înțelegerea acestor termeni pentru comercianți.
2.2 Regulile Incoterms

Regula EXW- se introduce locul de livrare, poate fi utilizată indiferent de modul de

transport selectat şi poate fi utilizată în cazul în care mai mult de un mod de transport este
angajat.

„Ex Works” (Marfa e pusa la dispoziția cumpărătorului la sediul vânzătorului) 

înseamnă că vânzătorul livrează atunci când plasează mărfurile la dispoziția cumpărătorului la
sediul vânzătorului sau în alt loc numit (de exemplu: lucrări, fabrica, depozit etc).

EXW reprezintă obligaţia minimă pentru vânzător, regulă ce ar trebui folosită cu grijă
deoarece:

a) vânzătorul nu are nicio obligaţie faţă de cumpărător pentru a încărca mărfuri, chiar dacă,
în practică, vânzătorul poate fi într-o poziţie mai bună să facă acest lucru.
b) un cumpărător care cumpără de la un vânzător pe o bază EXW pentru export trebuie să
fie conştient de faptul că vânzătorul are obligaţia de a furniza asistenţă dacă cumpărătorul
solicită efectuarea în acest export; vânzătorul nu este obligat să organizeze avizul de
export
c) cumpărătorul a limitat obligaţiile de furnizare de către vânzător şi orice informaţie cu
privire la exportul de mărfuri.

Regula FCA18- se introduce locul de livrare, poate fi utilizată indiferent de modul de

transport selectat şi poate fi, de asemenea, utilizată în cazul în care mai mult de un tip de
transport este angajat.

"Free Carrier" înseamnă că vânzătorul livrează bunurile către transportator sau către o altă
persoană nominalizată de către cumpărător la sediul vânzătorului sau în alt loc numit.

În cazul în care părţile intenţionează să livreze marfa la sediul vânzătorului, ei trebuie să

identifice adresa acestor premise ca locul de livrare.

15
 Regula CPT şi CIP- se introduce locul de destinaţie. Această regulă poate fi utilizată
indiferent de modul de transport selectat şi poate fi, de asemenea, utilizată în cazul în care mai
mult de un tip de transport este angajat.

„Transport plătit până la” (CPT) înseamnă că vânzătorul livrează bunurile către
transportator sau altă persoană nominalizată de către vânzător într-un loc convenit

„Transport şi asigurare plătit pentru” (CIP) înseamnă că vânzătorul livrează bunurile

către transportator sau o altă persoană nominalizată de către vânzător într-un loc convenit şi că
vânzătorul trebuie să contracteze pentru orice plată a cheltuielilor de transport necesare pentru a
aduce bunurile la locul de destinaţie numit.

Regula DAT(Terminal Livrat la terminal) se introduce numele terminalului la port sau

locul de destinaţie- Această regulă poate fi utilizată indiferent de tipul de transport selectat şi
poate fi, de asemenea, utilizată în cazul în care mai mult de un tip de transport este angajat.

„Livrată la terminal” înseamnă că atunci când vânzătorul livrează mărfurile, odată

descărcate din mijloacele de transport ce au sosit, sunt puse la dispoziţia cumpărătorului la
terminalul numit, la portul sau la locul de destinaţie.

„Terminal” include orice loc, indiferent dacă este acoperit sau nu, cum ar fi un depozit,
container de curte sau rutier, feroviar sau terminal aerian de marfă. Vânzătorul suportă toate
riscurile implicate în aducerea bunurilor şi descărcarea acestora la terminalul de la portul sau
locul de destinaţie.

Regula DAP (Livrat la locul convenit) și regula DDP (Livrat cu taxele platite) Aceasta
regula poate fi utilizata indiferent de modul de transport selectat si poate fi, de asemenea,
utilizata in cazul in care mai mult de un mod de transport este angajat.

“Livrat la locul convenit” inseamna ca vanzatorul livreaza in cazul in care bunurile sunt
puse la dispozitia cumparatorului cu privire la mijloacele de transport care sosesc gata pentru
descarcare la locul de destinatie numit. Vanzatorul suporta toate riscurile implicate in aducerea
bunurilor la locul numit.

„Livrat cu taxe platite” inseamna ca vanzatorul livreaza marfuri atunci cand bunurile
sunt puse la dispozitia cumparatorului, vamuite pentru import la sosirea mijloaceor de transport
pregatite pentru descarcare la locul de destinatie numit. Vanzatorul suporta toate riscurile
implicate in aducerea bunurilor la locul de destinatie numit si are obligatia de vamuire a

16
marfurilor nu numai pentru export, dar si pentru import, sa plateasca orice taxa atat pentru
export, cat si pentru import, si sa efectueze toate formalitatile vamale.

Regula FAS- se introduce numele portului de expediere, necesită ca vânzătorul să

vămuiască mărfurile pentru export acolo unde este posibil.

„Liber alături de navă” înseamnă că vânzătorul livrează atunci când mărfurile sunt
plasate alături de navă pe un loc nominalizat de către cumpărător la portul de expediere.

Regula FOB se introduce numele locului de destinaţie, este folosită în trasportul pe mare
şi în transportul naval intern.

„Liber la încărcare” înseamnă că vânzătorul livrează mărfurile la bordul navei

desemnate de către cumpărător în portul de expediere sau achiziţionează bunurile deja livrate.

Regula CFR se introduce numele portului de destinaţie

„Cost de marfă” înseamnă că vânzătorul livrează mărfurile la bordul navei sau

achiziţionează bunurile livrate deja, astfel riscul de pierdere sau deteriorare a bunurilor este
ridicat atunci când bunurile sunt la bordul navei.

Regula CIF se introduce numele portului de destinaţie

„Cost, asigurare şi transport” înseamnă că vânzătorul livrează mărfurile la bordul navei

sau achiziţionează bunurile astfel livrate deja. Riscul de pierdere sau deteriorare a bunurilor trece
atunci când mărfurile sunt la bordul navei.

2.3 Rezolvarea unei probleme INCOTERMS

Problemă :

Enuntul problemci:

O companie urmează să livreze utilizând transportul aerian O un lot de marfa unui importator in
condiția de livrare CIP (aeroport de destinație)

Să se calculeze:

 valoarea lotului de marfă livrat in cadrul tranzacții comerciale internaționale conform

INCOTERM-ului CIP (aeroport de destinație) utilizând pentru transportul aerian regula
”payant pour” pentru a beneficia de degresivitatea tarifului aerian;
 care este limita de greutate pentru care nu mai este eficient să se aplice regula ”payant
pour”?

17
Informații din cadrul întreprinderii:
- Costul de uzina = 10000 EUR;
- Profilul întreprinderii =20%;
- Greutatea brută a lotului livrat = 185 kg;
- Extras din baremul ”Next Day” pentru tariful aerian care prevede următoarele:
Tranșa de la 101 la 200 kg = 39,0 EUR/kg;
Tranșa de la 201 la 300 kg =34,0 EUR/kg.
- Asigurarea :
 50 EUR dacă valoarea mărfei este cuprinsă între 90 EUR și 300 per kilogram;
 20% dacă valoarea mărfei este mai mare decât 300 EUR per kilogram.
Rezolvare:
Clcularea profitului întreprinderii.
10 000 EUR * 20% = 2000
1. Calcularea valorii EXW.
10 000+2000 = 13 333,33 EUR (prețul cu comisionul inclus)
1-0,1
2. Determinăm comisionul.
13 333,33 – 10 000 – 2000 = 1333,33 EUR
3. Calculam cheltuelele de transport aerian utilizând regula ”payant pour” și calculăm
cheltuelele de transport aerian pentru 201 kg în loc de 185 kg.
201*34 EUR = 6834 EUR
4. Calculăm asigurarea.
13333,33 = 66,33 EUR
201 kg
Se aplică o asigurare de 50 euro deoarece valoarea mărfei este mai de 300 kg.
5. Determinăm CIP.
13 333,33 EUR + 6834 EUR + 50 EUR = 20 217,33 EUR
Limita de greutate pentru care nu mai este efficient să se alice regula ”payont pour”
36 * X = 6834
X= 6834:39 = 175,23 – 175 kg
Dacă greutatea brută a lotului livrat ar fi mai mica de 175 nu ar fi efectuat de utilizat regula
payont pour.
Verificare = 174 kg *36= 6786 EUR
Concluzie:
Conform condițiilor problemei, CIP reprezintă 20217, 33€, cu condițiile aplicării regulii "payont
pour", unde majorăm cantitatea transportată pentru a obține un tarif depresiv.
18
 CONCLUZIE

În concluzie putem afirma că Organizația Mondială a Comerțului este o organizație care

are ca scop supravegherea și liberalizarea comerțului internațional.
OMC oferă un cadru de negociere și oficializare a acordurilor comerciale , precum și un proces
de soluționare a disputelor menit să asigure respectarea acordurilor semnate de către guvernele
statelor participante. OMC este o organizație construită pe principii de respect si
nediscriminatorii față de țările membre.
Aderarea la OMC este un proces foarte dificil , complicat si care durează mult timp si
care cere un nivel înalt de pregătire. Scopul aderării Republicii Moldova la Organizația Mondială
a Comerțului constituie integrarea în economia mondială, ceea ce permite crearea unei societăți
democratice cu o economie bazată pe principiile de piață.
Odată cu aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului a fost
supusă respectarea obligatorie a principiilor și regulilor OMC. Republica Moldova a fost nevoită
să accepte un nivel de consolidare a tarifelor și unele angajamente în domeniul serviciilor
comparabile cu nivelul celor mai avansate țâri. Aderarea RM la OMC a fost determinată de
avantajele pe care le oferă cadrul juridic al comerțului internațional , și anume exportarea
produselor moldovenești pe piețele țărilor membre OMC , dezvoltarea economiei naționale ,
atragerea investițiilor străine.
INCOTERMS constituie un set de reguli prin care se determină drepturile și obligațiile
părților în contractele de vânzări internaționale . Condițiile INCOTERMS au fost create pentru a
evita neînțelegerile între companii și reprezintă termenii comerciali internaționali ce definesc
obligațiile cumpărătorului și vânzătorului.

Clauzele aplicabile tuturor modalităților de transport pot fi utilizate indiferent de

modul de transport selectat si indiferent daca sunt utilizate unu sau mai multe mijloace de
transport. Ele pot fi folosite chiar si atunci când nu exista nici un transport maritim.

19
 BIBLIOGRAFIE

Cărți cu un autor
1. Stefan Prutianu –“Tratat de comunicare si negociere in afaceri”, Iasi, Editura Polirom, 2008
Articole, studii
1. Articol: Procesul de Aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a
Comerţului Georgeta Mincu.
2. Articol : Aprecierea poziţiei Republicii Moldova privind relaţiile comerciale internaţionale
în cadrul politicii europene şi partenerialului estic şi impactul acestora asupra economiei
naţionale Autori: Diaconu Tatiana, Covalschi Tatiana.
Surse internet
1. https://mei.gov.md/sites/default/files/document/raportul-grupului-de-lucru-pentru-aderarea-r-
m-la-o-m-c.pdf
2. https://dreptmd.wordpress.com
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/INCOTERMS
4. https://chamber.md/ru/
5. http://mei.gov.md/ro/content/transporturi

20
ANEXA 1. Clauzele INCOTERMS 2010.

21