FINANŢE

COORDONATOR DISCIPLINĂ LECTOR UNIV.

HARALAMBIE GEORGE ALIN

ANALIZA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR AFERENTE BUGETULUI

GENERAL CONSOLIDAT ÎN PERIOADA 2019-2022

STUDENTA: CUCUI ( ŞEICARU ) ROXANA MIHAELA

ANUL UNIVERSITAR 2022-2023 - SEMESTRUL II
ANUL I – ID GRUPA 50690
 O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare,
selecție, prioritizare și implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor
europene, în vederea descongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.

Realizările statistice au relevat o menținere a creșterii economice în anul 2019 la un ritm

ridicat, respectiv 4,1%, după ce în 2018 PIB s-a majorat în termeni reali cu 4,4%. Față de creșterea
economică avută în vedere la construcția bugetului pentru 2019, realizările anului respectiv au
consemnat dinamici mai mici în industrie, agricultură și într-o măsură mai mică în servicii, în timp
ce rezultatele din construcții au fost superioare.
Totuși, creșterea PIB a rămas una robustă, printre cele mai ridicate din UE, România
înregistrând al nouălea an consecutiv de creștere economică. Serviciile s-au caracterizat prin
menținerea ritmului de creștere sustenabil pentru unele categorii, precum informațiile și
comunicațiile (+8,1%), activitățile culturale și recreative (+7,5%), activitățile suport și
administrative (+5,7%), în timp ce comerțul şi transporturile (+5,1%) s-au resimțit parțial ca
urmare a reducerii activității transporturilor către finalul anului.
În ceea ce privește susținerea creșterii economice, se remarcă sectorul construcțiilor şi
ramura „comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante” cu contribuții de 1 punct
procentual, respectiv 0,9 puncte procentuale, ceea ce reprezintă circa 46% din sporul produsului
intern brut.
Evoluția economiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare începând cu a doua
jumătate a lunii martie. Datele statistice au relevat o diminuare a produsului intern brut cu 3,9% in

2
anul 2020 comparativ cu 2019 pe fondul restrângerii volumului de activitate în majoritatea
sectoarelor, consecință a măsurilor administrative adoptate de Guvern pentru a limita efectele
pandemiei Sars-Cov 2. Față de creșterea economică estimată la construcția bugetului pentru
exercițiul financiar 2020, s-au înregistrat scăderi ale valorii adăugate brute în industrie, servicii și
agricultură și o evoluție pozitivă în construcții. Totuși, contracția economiei românești la nivelul
anului 2020 s-a situat atât sub media UE 27 (-6,1%), cât și cea a zonei Euro (6%), ca urmare a unui
mix de politici guvernamentale de stimulare a investițiilor publice și de diminuare a impactului
negativ în consumul privat.
Condițiile climaterice nefavorabile au constituit un alt factor care a contribuit la reducerea
PIB, prin diminuarea semnificativă a producțiilor din sectorul vegetal. Astfel, VAB din agricultură
s-a redus cu 16,2% comparativ cu anul anterior, cu o participare negativă la dinamica reală a PIB
de 0,7 puncte procentuale.
Execuția bugetului general consolidat pe anul 2021 s-a încheiat cu un deficit de 80,0 mld
lei (6,72% din PIB) în scădere față de deficitul de 101,8 mld lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul
2020. Evoluția deficitului bugetar în 2021 a fost determinată de:
- creșterea veniturilor bugetare cu 1,4 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată
preponderent de dinamica încasărilor din TVA și impozit pe profit;
- reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,5 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal
ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială. Totodată,
în perioada ianuarie-decembrie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,1 mld lei mai mari față
de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia
COVID-19 au fost de 14,76 mld lei.
Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un
deficit de 23,51 mld lei în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă
a anului 2021 . Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o
scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a
anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni
nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din
Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu
0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50%
din PIB.
Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru
copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau
până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această
sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat
pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care
urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu
handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu
de împlinirea vârstei de 26 de ani.

3
 Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de
stat pentru compensarea facturilor pentru energie electrică și gaze naturale, respectiv până
la finele lunii iunie 2022, au fost în sumă de 1,13 mld.lei.

Bibliografie:

1. https://www.mfinante.gov.ro/documents/35673/78782/Raportbuget2019.pdf
2. https://mfinante.gov.ro/ro/domenii/bugetul-de-stat/buget-2020
3. https://mfinante.gov.ro/ro/buget-2021
4. https://mfinante.gov.ro/ro/buget-2022
5. https://mfinante.gov.ro/ro/web/site