Sunteți pe pagina 1din 4

Evoluția deficitului bugetar în

ultimii 5 ani în Republica


Moldova
A elaborat: Vodean Virginia
Bugetul de stat reprezintă principala verigă a sistemului financiar. Orice țară
tinde spre echilibrarea bugetului de stat, dar, cu toate acestea, în prezent,
majoritatea statelor înregistrează deficit bugetar. Actualmente, cunoaşterea
deficitului bugetar şi preocupările pentru diminuarea lui continuă, prezintă o mare
însemnătate pentru Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se
confruntă cu dificultăţi în evoluţia economiei.
Situaţia cea mai frecvent întâlnită în practica economică internațională o
constituie deficitul bugetar, care reprezintă depăşirea cheltuielilor bugetare peste
veniturile bugetare. În acest context, una din problemele esenţiale ale economiei de
piaţă, în general, şi ale economiei în curs de dezvoltare, în special, o constituie
găsirea modalităţilor optime de finanţare a deficitelor bugetare, în condițiile în care
se știe că datoria publică reprezintă o povară, iar finanțarea deficitelor are o serie de
implicații asupra ratei dobânzii și creșterii economice. Deficitele bugetare
constituie un barometru al situației macroeconomice, al cărui indice se află sub un
permanent control.
Existența deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, dintre care pot fi
enumerate urmatoarele:
1. scăderea producerii de bunuri și servicii în economie, pe ansamblu
2. creșterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale
3. creșterea activității sectorului obscur al economiei
4. creșterea cheltuielilor marginale ale producției sociale
5. emisiunea monetară în exces și care sa nu justifice o creștere economică

Deficit bugetar al republicii Moldova, miliarde lei


16 15.1
14.6
14

12

10

8 7.4

6 5.7
4.7
4

0
2018 2019 2020 2021 2022

Deficit bugetar
Din datele prezentate mai sus obervăm o continuă creștere a deficitului bugetar al
Moldovei, din anul 2018 până în anul 2022.
În ultimii ani, Republica Moldova a avut un deficit bugetar relativ ridicat în
comparație cu alte țări din regiunea sa. În 2020, deficitul bugetar al Republicii
Moldova a fost de aproximativ 6,5% din PIB, o creștere semnificativă față de anul
precedent, când a fost de aproximativ 2,9% din PIB.
Această cauză semnificativă a fost cauzată în mare parte de cheltuielile necesare
pentru a face față pandemiei de COVID-19, precum și a scăderii semnificative a
veniturilor fiscale din cauza impactului pandemiei asupra economiei.
Înainte de pandemie, Republica Moldova a reușit să reducă deficitul bugetar de la
3,7% din PIB în 2018 la 2,9% din PIB în 2019. Cu toate acestea, pandemia a
provocat o creștere semnificativă a deficitului bugetar în 2020, iar estimările pentru
2021 arată că deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 4,2% din PIB.
Guvernul Republicii și-a propus să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în
2024. Pentru a realiza acest lucru, este posibil să fie necesare de austeritate sau
creșteri de venituri fiscale, cum ar fi obiectivul de creștere a taxelor sau a crea
colectării impozitelor.

2018 2019 2020 2021 2022


Deficit 4,7 5,7 7,4 14,6 15,1
bugetar
Față de 1 2,7 9,9 10,4
anul de
referință
Față de 1 1,7 7,2 0,5
anul
precedent

În urma analizării datelor din tabel, observăm că ce mai mare cifră a deficitului
bugetar este în anul 2022, aceasta majorându-se cu cca 10,4 milarde lei față de anul
de referință 2018, și cu 0,5 miliarde lei față de anul precedent. Analizând dinamica
creșterii deficitului bugetar în anii 2018-2022, observăm ca în anul 2021 deficitul
bugetar a avut o crestere considerabilă, cu 9,9 miliarde lei față de anul 2018, și cu
7,2 miliarde lei față de anul precedent.
În concluzie pot spune că creșterea deficitului bugetar, înregistrat în ultimii
ani, în Republica Moldova, a adus politica bugetar-fiscală în prim-planul
dezbaterilor naționale. Consider că, în programul măsurilor de diminuare a
deficitului bugetar al Republicii Moldova, trebuie incluse şi realizate măsuri, care,
pe de o parte, ar stimula fluxul disponibilităţilor băneşti în fondul bugetar al ţării,
iar pe de altă parte, ar contribui la reorientarea cheltuielilor din domeniul social
spre obiective economice, în particular, spre investiţii publice, care ar putea crea
premise pentru îmbunătăţirea calităţii creşterii economice, ceea ce ar contribui la
creşterea veniturilor populaţiei.
Prioritatea economică pentru dezvоltarea Republicii Moldova constă în
refоrmarea instituţiilor publice, reducerea evaziunii fiscale, creşterea capacităţii de
absorbţie a fondurilor europene şi eficientizarea profundă a unui sector public mult
prea mare în termeni de costuri fixe şi mult prea ineficient în termeni de rezultate
pe anumite compоnente şi în ansamblul său. În același timp, în scоpul оbţinerii
stabilizării macroecоnomice, este neсesară о роlitiсă rezоnabilă rigidă şi соntrоlul
asuрra сheltuielilоr рubliсe. Aсeasta înseamnă întărirea disсiрlinei finanсiare
оbţinute рe baza unui соnsens în sосietate, în baza сăruia se află сrearea unui сâmр
legal stabil, сare asigură соmbinarea орtimă a intereselоr сetăţenilоr atât în calitate
de соntribuabili fisсali, сât şi de соnsumatоri ai bunurilоr рubliсe оferite de сătre
stat рrin intermediul bugetului de stat.

S-ar putea să vă placă și