Universitatea „Dimitrie Cantemir”din Târgu Mureş

BUGET ŞI TREZORERIE

ADMINISTRAREA BUGETULUI DE STAT

PUNCTE FORTE ŞI PUNCTE SLABE

Îndrumător: Miron ( Curticăpean) Camelia Florina

0
Lect. Univ. dr. Solovăstru Alina Finanţe Bănci, Anul
Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor anexate la acestea se elaborează de
către Guvern, prin Ministerul Finanţelor, pe baza programelor întocmite de către ordonatorii
principali de credite (OPC) în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le
sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă. Programele sunt însoţite
de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile,
costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori,
măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată.
Bugetul României era lipsit de credibilitate ceea ce submina disciplina macro-fiscală.
Execuţia bugetară diferă în mod considerabil de bugetul original atât în ceea ce priveşte
agregatele fiscale cât şi compoziţia bugetului. Cauzele devierilor sunt estimările nerealiste ale
veniturilor, bugete suplimentare substanţiale şi majorări ale cheltuielilor pe parcursul anului.
Construcția bugetară pentru anul 2021 și perspectiva 2022-2023 a avut la bază măsurile
de relaxare fiscală începute în perioada anterioară izbucnirii pandemiei dar și măsurile fiscal-
bugetare luate pe parcursul anului 2020 pentru înlăturarea efectelor crizei Covid 19, care vor
influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2022-2023.
Punctele forte ale bugetului:
 Alocarea semnificativă de 5.5% din PIB pentru investiții în anul 2021 este
importantă, nu doar prin dimensiunea ei, dar și pentru că arată o schimbare de optică
după ce mulți ani la rând execuțiile bugetelor de investiții au fost nesatisfăcătoare;
 Investițiile semnificative ar trebui să ducă economia înapoi spre o creștere economică
considerabilă în anii următori, chiar și după ce se va fi recuperat decalajul produs de
pandemie;

 A crescut alocarea pentru cofinanțări din fonduri UE la 2.9% cu un punct procentual

peste nivelul anului trecut. Acesta este fără doar și poate un semn bun;

 Modul de construcție al bugetului arată că există voință politică pentru reducerea

deficitului bugetar;

1
  Apreciem faptul că s-a alocat jumătate de miliard de lei pentru bursele elevilor, o
dublare a sumelor alocate în anul anterior, un pas spre înlăturarea inechităților
existente și pentru a seta un cuantum minim pentru bursele școlare;

 Alocarea mare pe zona de transporturi – 10% mai mult decât anul trecut, când a fost
oricum la un nivel ridicat- ne face optimiști să credem că în curând românii vor putea
utiliza curând proiectele de infrastructură atât de mult așteptate;

 Dublarea alocărilor pentru susținerea IMM-urilor cât și a sumelor alocate pentru

schemele de ajutor de stat este salutară și va contribui la revenirea economiei post-
pandemie.

Punctele slabe sau care necesită atenție sporită:

 Cheltuielile de natură salarială și cu asistența socială ajunse la aproape 95% din

veniturile fiscale sunt lipsite de sustenabilitate chiar și pe termen scurt;

 Deși valorile nominale alocate sunt mai mari decât anul trecut, învățământul și
sănătatea rămân subfinanțate, având în vedere necesarul imens de investiții;

 Este necesară creșterea gradului de colectare din PIB și închiderea acelor portițe care
permit anumitor categorii de contribuabili să plătească impozite sau contribuții
sociale altele decât cele stabilite în spiritul legii;

 În funcție de evoluția pandemiei, alocarea de 1.4 miliarde de lei pentru bugetul de

șomaj (față de 3 miliarde de lei anul trecut) este posibil să fie insuficientă;

Concluzii

Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor decât a veniturilor publice, bugetele se

încheie tot mai frecvent cu deficit. Deficitul bugetar este cauzat de creşterea accelerată a

2
cheltuielilor publice, de încetinirea ritmului de creştere a veniturilor sau de fenomene
conjuncturale ce îşi transmit influenţa prin intermediul cursului de schimb şi a ratei dobânzii.