Tarta Gheorghe Alexandru

1536, Seria C, FABBV

Principiul universalității (aspecte diferite)

Exemplu 4 . identificați argumente pro și contra bugetizării nete

Studiu de caz: Bugetizare netă în Singapore

Singapore has a system of net budgeting, whereby expenditure budgets for services that are financed by user charges can fluctuate in line with
amounts collected as user charges. The Ministry of Finance will provide supplemental budget authority in such cases. If the revenues fall short of
what was projected, the organisation will have to make up for the shortfall from its own budget. If extra revenues exceed projections, the
organisation will keep them. This only has a material effect on a few organisations. It would appear to operate well, reflecting the soundness of
the revenue projections. (Blondal, 2006)

In realizarea planificarii bugetare trebuie sa se tina cont de principiile bugetizarii si de legislatia in vigoare pentru a se putea realiza un buget
corespunzator in raport cu evolutiile si previziunile economice dar care sa poata sa mentina si activitatea institutiilor publice continua fara
blocaje.
In contextul de fata discutam despre un sistem de bugetizare in care se observa o oarecare autonomie in ceea ce priveste bugetul unei autoritati,
dat fiind faptul ca daca veniturile colectate sunt mai mici decat veniturile estimate, acesta va trebui sa isi finanteze singur deficitul de resurse.

Dupa cum subliniaza si textul la final, un principal argument pro este faptul ca un astfel de sistem impune uniform in cadrul acestuia respectarea
cat mai riguroasa a principiilor bugetare precum cel al universalitatii, al unicitatii, dar mai ales al sinceritatii si acuratetei. Deoarece in baza unui
astfel de sistem, autoritatea trebuie sa aiba prezentat intr-un singur document atat veniturile cat si cheltuielile si inscrise cu sume astfel incat sa se
duca la o optimizare bugetara. Bugetul pe urmatorii ani (termen mediu) trebuie realizat cu multa atentie luand in calcul posibile fluctuatii ale
activitatii atat in ceea ce priveste cheltuielile dar mai ales veniturile. Astfel, pentru a nu se crea dezechilibre la nivelul bugetului si autoritatea sa
fie nevoita sa ia masuri in ceea ce priveste diminuarea cheltuielilor in raport cu scaderea veniturilor, proiectiile privind veniturile trebuie sa fie
cat mai rationale si obiective, imprimandu-se la nivelul bugetului ideea de control si eficientizare al activitatii publice.
Un aspect negativ insa ar putea fi faptul ca asupra bugetului se exercita presiuni de restrangere si de prudenta ce pot aduce la diminuarea
activitatii de altfel. In situatia in care veniturile depasesc cheltuielile atunci activitatea nu are de suferit, insa atunci cand cheltuielile depasesc
veniturile si nu exista o subventionare a acestora din partea autoritatii centrale, intr-un mod sau altul activitatea este restransa fiind necesara
echilibrarea bugetului. (Masuri de cresteri ale cotizatiilor, taxelor impuse sau de scadere a cheltuielilor operationale)

Asumptii neconsistente
Exemplu 5. Specificați când bugetizarea netă , respectiv brută este recomandată

Studiu de caz: Bugetizare netă și brută în Irlanda

The bulk of government revenues and expenditures are presented on a gross basis in budget documentation. All domestic tax revenues and
Exchequer expenditures are presented on both a net and gross basis. However, while the spending from non-tax revenues collected by central
government departments and agencies (known as “appropriations-in-aid”) is presented on a gross basis, the budget estimates do not include
appropriations-in-aid or social contributions within the revenue estimates. At 7.5 percent of GDP, or 23 percent of revenue, Ireland’s non-tax
revenues are relatively large. Recognizing the need to provide a clearer picture of the gross Exchequer revenues and expenditures, the
government now presents revenue on a gross basis in the revised estimates and in its new Alternative Presentation of the monthly Exchequer
Statement. However, this presentation has not yet been extended to the annual budget documentation, making it difficult to compare budgets and
outturn for Exchequer receipts. (IMF, 2013)

Bugetizarea bruta este necesara atunci cand la nivelul bugetelor publice, componenta veniturilor nefiscale are o pondere ridicata si atunci bugetul
net confera o imagina incetosata a sanatatii bugetare fiind luate in calcul doar veniturile fiscale. Dupa cum spune si textul in cazul bugetizarii din
Irlanda se observa faptul ca a fost necesara o descriere bruta a estimarilor veniturilor, deoarece veniturile nefiscale avea 7,5% din GDP sau 23%
din venituri ca pondere. Asadar, o bugetizare neta este potrivita atunci cand exista venituri nefiscale scazute, iar o bugetizare bruta este utilizata
cand existenta unui volum mare de venituri fiscale creeaza o imagine neclara asupra realitatii bugetare si devine strict necesara o imagine globală
a încasărilor de venituri publice și a plăților de cheltuieli publice

Exemplu 6. Identificați argumente pro și contra alocării veniturilor

Studiu de caz: alocarea veniturilor în programul US Medicare
The Medicare program consists of two major parts, each subject to a different form of fiscal control. Medicare Hospital Insurance (Part A)—
which covers hospital, skilled nursing facility, and hospice costs—is financed by earmarked payroll and income taxes. These taxes are deposited
in a trust fund from which all Part A benefits are paid. Cumulative expenditures under Part A cannot exceed cumulative earmarked taxes plus
interest earnings on bond holdings purchased when earmarked revenues exceeded outlays. Supplemental Medical Insurance (Parts B and D) is
subject to no such constraint. It is financed by a permanent appropriation from general revenues that covers all costs in excess of premiums paid
by enrollees. (Aaron, 2014)

In cazul partii A, Medicare Hospital Insurance, asistam la o finantare pe baza impozitelor pe venit. Aceste taxe sunt plasate intr-un fond din care
toate beneficiile oferite de partea A sunt platite. Cheltuielile cumulate sub partea A sunt limitate ca valoare in contextul in care veniturile alocate
au depasit cheltuielile, neputand sa treaca de valoarea cumularilor in fond si dobanzile primite din detinerile de obligatiuni.

In situatia Supplemental Medical Insurand (partea B si D) nu exista astfel de constrangeri bugetare. Acesta dispune de o finantare permanenta
din veniturile generale ca sa poata acoperi costurile neacoperita de primele platite de beneficiari.

Asadar prin cele 2 cazuri putem observa cateva diferenta ce apar in functie de modul de alocare a veniturilor in programul US Medicare.
Medicare Hospital Insurance are un buget ce trebuie sa fie manageriat mult mai atent si sa fie bine pus la punct, cheltuielile realizate avand un
plafon maxim . Astfel se incurajeaza o mai buna gestionare a banilor publici si o evidenta foarte clara, in timp ce Supplemental Medical
Insurance are o bugetizare mai relaxata, avand fianantare permanenta. Practic un pro pentru partea A a programul este tocmai incurajarea unei
gestionari a situatiei bugetare cat mai bine chibzuit si presupune o activitate rationala si un control al performantei permanent, un aspect negativ
este adus tocmai de constrangerea bugetara putand sa apare blocaje de finantare pe parcursul programului. In cazul Supplemental Medical
Insurance avem o finantare permanenta ce asigura intotdeauna fluxuri monetare fluide fara riscul de blocaje financiare dar un argument contra ar
fi faptul ca nu se incurajeaza o gestiune bugetara eficienta sau probabil cele doua parti B si D ale proiectului au fost necesare si drept fapt
construite chiar daca nu s-a putut gasi o sursa stabila si direct corelata de finantare, fiind nevoie de subventionarea activitatii.

Practic, de altfel se observa la nivelul statului se observa o situatie si de inechitate economica in cadrul institutilor publice si a proiectelor,
existand nevoia de facilitare a anumitor servicii de partea statului catre cetateni chiar daca acestea sunt ineficiente in raportul de inflow-uri si
outflow-uri. Astfel, exista bugete care dispun de finantare limitata proportional cu veniturile lor, in timp ce exista alte institutii, proiecte care sunt
dependente si au finantare permanenta de bugetele centraluzate.

Info: In 2005, Alabama earmarked 84 percent of its total state revenue, the largest percentage in the United States, while Rhode Island
earmarked only 4 percent of its revenue, the lowest among U.S. states. (Crowley and Hoffer, 2012)

Exemplu 7 Analizați motivele introducerii buegtizării duale

Studiu de caz: Bugetizarea duală

Dual budgeting systems, with separate recurrent and development budgets, are an obstacle to coherent planning and budgeting in many aid-
dependent countries. (...) Development budgets often originated as a way to make donor (and investment) funds visible on the budget. However,
from being part of the solution, they became part of the problem – distorting the budget and the budget process, and accentuating fragmented
planning on the government side. Negative experiences with dual budgeting demonstrate the need for coherence in planning (and therefore aid
coordination) on the government side. It helps if the same people are managing both the recurrent and the development budget for each
sector/agency. Part of the distortion of dual budgeting happens when the development budget becomes an aid budget, with aid funded recurrent
costs and technical assistance misleadingly included in what is nominally an investment budget. Donors need to be transparent in their financing
of recurrent costs, and realistic about the likely duration of such financing. (CABRI, 2007)

Bugetizarea duala poate avea efecte negative daca aceasta nu este implementata cum trebuie, de aceea este necesara o coerenta in planificare
pentru a exclude impactul complexitatii unei bugetizari duble prin fragmentarea bugetului. Asadar, exista nenumarate motive de adoptare a
bugetizarii duble insa in contextul unei implementari corespunzatoare. Un sistem dual este folositor atunci cand ambele bugete atat cel recurent
cat si cel de dezvoltare sunt administrate de aceeasi entitate. Un principal motiv pentru introducerea bugetizarii duale este folosita pentru ca
donatorii si investitiile sa fie vizibile in buget.
Exemplu 8. Identificați argumente pro și contra bugetizării anuale
Studiu de caz: Bugetizarea bianuală
Is a concept that may involve several variations. Biennial budgeting proposals may focus on enacting budgetary legislation for either a two-year
period or two succeeding one-year periods in a single measure. (Tollestrup, 2015)

Pro:
Pentru o mai buna urmarie a comportamentului bugetar si a obiectivelor, bugetul anual se poate diviza pe fractiuni mai mici de timp precum
trimestre/luni.
Perioada de timp corelata cu durata exercitiului financiar sau fiscal.
Se pot realiza redresari mult mai facile in timp in cadrul bugetelor fara interventii asupra lor, durata fiind de un an ci nu mai mare. In cadrul unui
buget pe o perioada mai indelungata poate exista o necesitate de interventie directa asupra lui mai mare.
Un buget anual este mai bine situat in contextul instabilitatii politice si schimbarii polurilor de putere,
Este mult mai usor de realizat predictii pentru o perioada mai scurta fata de realizarea unor predictii pe perioada mai indelungata luand in calcul
dinamica ciclurilor economice

Contra:
Timp mai scurt de utilizare a creditelor bugetare fata de sit. Bug. bianuale
Nu ofera un timp adecvat pentru implementarea solutiilor pe termen lung.
Posibilitatea politizarii bugetului in contextul unor alegeri sau evenimente politice
Un buget bianual poate sugera celor ce il construiesc sa aiba o viziune mai str0ategica asupra resurselor publice decat cel anual