Management financiar şi bugetar: analiză comparată

INDICATORI MACROECONOMICI AI CONSTRUCȚIEI

BUGETARE

=BUGET 2023=
 BUGETUL ANULUI 2022.

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

Bugetul pentru anul 2022 este un instrument care reflectă alocări de sume pentru
diverse sectoare și politici ce trebuie valorizate și folosite cu chibzuială, pentru interesul
comun al societății, pentru a avea o țară mai bună, a căror utilizare eficientă și responsabilă
conferă viabilitate modelului economic și continuitate în rezultatele așteptate.
România trebuie să trimită un mesaj de încredere și responsabilitate, să demonstreze o
viziune politică puternică și față de proiectul european, ca toate statele membre să acționeze
pentru o Uniune prosperă și sigură.
Planificarea bugetară pentru anul 2022 a avut în vedere și realizările veniturilor
bugetare la nivelul anului 2021.
 Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de
3,9% prevăzută pentru anul 2022 și un ritm mediu anual de 2,9% pe întreg orizontul
2021-2023, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la
nivelul țărilor UE.
 Creșterea veniturilor populației începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 2.550 lei lunar; începând cu 1 ianuarie
2022, salariile de bază, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de
încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de
functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul
2023 şi cel/cea din luna decembrie 2022;
 Investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției
fondurilor europene, investițiile se majorează gradual, ajungând la aprox. 3,9 % din
PIB în anul 2024, și respectă regula de aur a finanțelor publice, fiind mai mare ca
deficitul bugetar, estimat la 1,8% din PIB in termeni ESA in 2024.
 Susținerea mediului de afaceri; Scheme de ajutor de stat pentru diverse programme :
Programul investeste in tine Programul Junior IMM invest România Programul start –
up nation Programul statiuni balneare Programul gROwth ,,investim în copii, investim
în viitor ” Fondul de Dezvoltare si investitii.

1
  Evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilor: • munca
suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se
va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din
domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special; • în
perioada 2022-2024, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din
cadrul acestora premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice,
studentilor, elevilor şi profesorilor; • În perioada 2022-2024 nu se acordă ajutoarele
sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de
serviciu ori la trecerea în rezervă; • În perioada 2022-2024 instituțiile și autoritatile
publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă
reglementate de Legea 165/2018.
 Tinta de deficit ESA pe orizontul de referinta este situată sub 3% din PIB, deci se
respectă regula din Tratatul de la Maastricht. Ajustarea bugetară începe din anul
2022,urmând ca deficitul ESA sa ajungă la 1,8 %din PIB in anul 2024, respectiv o
ajustare de 0,77 puncte procentuale fata de anul 2022. Nivelul estimat al datoriei
guvernamentale brute pe orizontul de referință se va situa sub 40,0% din PIB

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

INDICATORI ANUL 2021 ANUL 2022
PIB – milioane lei 946.000 1.022.500
Creștere economică % 6,3 4,2
Inflație medie anuală % 4,1 5,3
Șomeri 3,31 3,2
Câștig salariu mediu brut (lei) 4.502 5.163
Câștig salariu mediu net (lei) 2.685 3.085

Număr mediu de salariați 6.525 6.655

(mii persoane)

În anul 2022 deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul
ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB,
potrivit Tratatului de la Maastricht.

2
 Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2022 sunt estimate la 341,4
miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la
contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit
2,3 % din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2022 sunt estimate la 367,5
miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

Principalele obiective ale bugetului pe anul 2022 sunt:

Susținerea investițiilor publice – prin alocarea a 46,8 miliarde lei, reprezentând
aproximativ 4,57% din PIB.

Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2022 vizează:

 Programul Național de Dezvoltare Locală : 2,5 miliarde lei;

 Programul de interes public și social derulat de Compania Națională de Investitii : 1,1
miliarde lei
 investiții ale operatorilor din industria de apărare 0,2 miliarde lei;
 investiții în infrastructura de transport : 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei
aferente proiectelor finanțate din fonduri europene
 investiții în domeniul apelor : 0,4 milioane lei.
Sanătatea - suma alocată acestui domeniu, a fost majorată cu cca. 5 miliarde față de
2021, ceea ce înseamnă o creștere de 12% (exclusiv subvenția de echilibrare), atât în bugetul
Ministerului Sănătății cât si cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiții și echipamente în spitale, în special
pentru achițizia de incubatoare și ecografe și 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de
BIRD achiziției de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie.
Educație – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2021, cca.
9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creșterilor salariale,
pentru investiții (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri
europene în vederea modernizării procesului de predare-învă-are cu ajutorul tehnologiilor
informa-iilor si comunicării, prin dotarea scolilor cu table interactive.
De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program
prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învătâmăntul preuniversitar.

În bugetul pentru anul 2022 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru aparare,
conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.

3
 Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu
luna septembrie 2022 - ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului
asigurărilor sociale de stat.
În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate
privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.
S-au alocat în bugetele instituțiilor publice suma de 318,8 milioane de lei pentru
finanțarea acțiunilor aferente Presedinției Consiliului UE.

VENITURI
Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2022-2025 s-a realizat
pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a
reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării
economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală.
Astfel, în anul 2022 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 216,5
miliarde lei (33,51% din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință,
ajungând în anul 2023 la 244,9 miliarde lei (32,23 % din PIB), și la 273,0 miliarde lei în anul
2024, respectiv o creștere nominală de 29,1 miliarde lei față de anul 2022.
Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare le înregistrează contribuțiile de
asigurări sociale (34,2%) , TVA ( 20,3 %), sume primite de UE (9,8% din total ),accize (9,1%
din total) venituri nefiscale (8,3 %) impozit pe venit și salarii ( 6,9 %).

4
 CHELTUIELI
Cheltuielile bugetare pentru anul 2022 sunt în sumă de 301,8 miliarde lei, în creștere
cu 24,3 miliarde lei față de anul 2021, în anul 2025 acestea ajung la aprox. 346,1 miliarde lei
respectiv 34,72% din PIB, înregistrând o tendință de creștere ca pondere în PIB pe orizontul
de referință. Cea mai mare creștere ca pondere in PIB pe orizontul de referință o înregistrează
cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie.

Cele mai mari ponderi în PIB le au:

 Cheltuielile cu asistența socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din
PIB (se mențin la aceeași pondere ca si în anul 2021);
 Cheltuielile de personal – în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul
aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe
orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în
PIB;

 Cheltuielile cu bunuri și servicii - estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în
crestere cu 1,8 miliarde lei fa-ă de cele efectuate în anul 2018; din această creștere 1,5
miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate;
 Cheltuielile cu investițiile - preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57 % din PIB), în
creștere cu 12,5 miliarde lei față de 2018.
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice - estimate la 13,5 miliarde lei, au o
pondere mai redusă în PIB de 1,3% în anul 2023 față de 1,4% în anul 2022.

Principalele obiective ale politicii fiscale avute în vedere pe termen mediu vizează în
principal următoarele aspecte:

o Continuarea implementării măsurilor cuprinse în Programul de guvernare 20-2024,

pe măsură ce spațiul fiscal-bugetar va permite;
o Continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare
cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor
adoptate la nivel european;
o Îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul
de afaceri;

5
o Perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea
contracarării acestora.