Economia în cifre

UnitConex&Exonomistii LTSV

Anul 2022
 3-5 PIB

6-7 RATA ȘOMAJULUI

8-11 EXPORT
12-13 IMPORT
14-15 INDICII VOLUMULUI
DE PRODUCȚIE
CUPRINS

Autorii:
Rusu Andreea
Tabarcea Andreea
üIoana Evelina
Grippo Annalisa
Alex Florin
Alex Vișan
Redactor:
Bognibov Xenia
 M A Y 2 0 2 2

PRODUS INTERN BRUT

Republic of Moldova
WRITTEN BY
RUSU ANDREEA

Biroul Național de Statistică informează că, Produsul Intern Brut (PIB),

estimat pentru trimestrul IV 2020, a însumat 56,3 miliarde lei, prețuri curente
(de piață). Comparativ cu trimestrul IV 2019 PIB a scăzut, în termeni reali, cu
3,3% pe seria brută și cu 4,4% pe seria ajustată sezonier. (vezi Tabelul 1).
În anul 2020 PIB a scăzut față de anul 2019 cu 7,0% pe seria brută (vezi
Tabelul 2).
Evoluţia PIB trimestrial în perioada 2018-2020 calculată ca serie brută şi serie
ajustată sezonier, este prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluția PIB trimestrial în anii 2018-2020

La scăderea PIB
în trimestrul IV
2020 față de
trimestrul IV
2019 au
contribuit
următoarele
activități:
agricultura, silvicultura şi
pescuitul (au contribuit cu -4,4%
la scăderea PIB), cu o pondere
de 11,7% la formarea PIB și o
reducere a VAB pe activitățile
respective cu 31,5%;
comerțul cu ridicata și cu
amănuntul; întreținerea și
repararea autovehiculelor și a
motocicletelor; transport și
depozitare; activități de cazare
și alimentație publică (au
contribuit cu -1,2% la scăderea
PIB), cu o pondere de 21,7% la
formarea PIB și o reducere a
VAB pe activitățile respective cu
5,4%;
tranzacţiile imobiliare (au
contribuit cu -0,3% la scăderea
PIB), cu o pondere de 7,0% la
formarea PIB și o reducere a
VAB pe activitățile respective cu
4,3%;
informații și comunicații (au
contribuit cu -0,3% la scăderea
PIB), cu o pondere de 4,5% la
formarea PIB și o reducere a
VAB pe activitățile respective cu
5,5%;
activități profesionale,
științifice și tehnice, activități
de servicii administrative și
activități de servicii suport (au
contribuit cu -0,3% la scăderea
PIB), cu o contribuție de 2,8% la
formarea PIB și o scădere a
VAB pe activitățile respective cu
10,2%.
Contribuții
pozitive la
evoluția PIB au
avut:
construcțiile (au contribuit cu
+0,8 la modificarea PIB), cu o
pondere de 5,8% la formarea
PIB și o creștere a VAB pe
activitățile respective cu 14,8%;
administrația publică și apărare;
asigurări sociale obligatorii;
învăţământ; sănătate şi
asistenţă socială (au contribuit
cu +0,8% la modificarea PIB) cu
o pondere de 12,5% la formarea
PIB și o crestere a VAB pe
activitățile respective cu 6,9%;
activitățile financiare și industria extractivă și industria
asigurările (au contribuit cu prelucrătoare; producția și
+0,4% la modificarea PIB), cu o furnizarea de energie electrică
pondere de 3,5% la formarea și termică, gaze, apă caldă și aer
PIB și o creștere a VAB pe condiționat; distribuția apei;
activitățile respective cu 14,5%; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de
decontaminare (au contribuit cu
+0,2% la modificarea PIB), cu o
pondere la formarea PIB de
14,1% și o crestere a VAB pe
activitățile respective cu 1,5%.
România
COMPARATIV CU TRIMESTRUL II
2020, PRODUSUL INTERN BRUT
ÎN TRIMESTRUL III 2020 A FOST,
Written by ÎN TERMENI REALI, MAI MARE
CU 5,6%1
Evelina Ioana
• Faţă de acelaşi trimestru din anul
2019, Produsul intern brut a
COMPARATIV CU TRIMESTRUL
înregistrat o scădere cu 6,0% atât
IV 2019, PRODUSUL INTERN
pe seria brută cât şi pe seria
BRUT ÎN TRIMESTRUL I 2020 A
ajustată sezonier;
FOST, ÎN TERMENI REALI, MAI
• În perioada 1.I-30.IX 2020,
MARE CU 0,3%1 .
Produsul intern brut a scăzut,
• Faţă de acelaşi trimestru din
comparativ cu perioada 1.I-30.IX
anul 2019, Produsul intern brut a
2019, cu 5,1% pe seria brută şi cu
înregistrat o creştere cu 2,4% pe
4,6% pe seria ajustată sezonier.
seria brută şi cu 2,7% pe seria
ÎN ANUL 2020, PRODUSUL
ajustată sezonier;
INTERN BRUT A SCĂZUT,
COMPARATIV CU TRIMESTRUL I
COMPARATIV CU ANUL 2019, CU
2020, PRODUSUL INTERN BRUT
3,9%
ÎN TRIMESTRUL II 2020 A FOST,
. • Produsul intern brut în
ÎN TERMENI REALI, MAI MIC CU
trimestrul IV 2020 a fost, în
12,3%1 .
termeni reali, mai mare cu 5,3%1
· Faţă de acelaşi trimestru din
comparativ cu trimestrul III 2020;
anul 2019, Produsul intern brut a
• Faţă de acelaşi trimestru din anul
înregistrat, în trimestrul II 2020, o
2019, Produsul intern brut a
scădere cu 10,5% atât pe seria
înregistrat o scădere cu 1,5% pe
brută cât şi pe seria ajustată
seria brută şi de 1,7% pe seria
sezonier;
ajustată sezonier;
· In semestrul I 2020, Produsul
intern brut a scăzut, comparativ
cu semestrul I 2019, cu 4,7%, pe
seria brută şi cu 3,9% pe seria
ajustată sezonier.
 M A Y 2 0 2 2

RATA ȘOMAJULUI

Republic of Moldova
WRITTEN BY
RUSU ANDREEA

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al

Muncii (BIM)6, a fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului
2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au
constituit 59,5% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 53,2%7.
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a
înregistrat valoarea de 3,8%, fiind mai mică față de anul 2019 (5,1%) Rata
What's inside
șomajului la bărbați a fost de 4,3%, iar la femei – de 3,2%; în mediul urban –
4,5% și în mediul rural – 3,3%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata this issue:
șomajului a constituit 10,9%, valoarea acestui indicator a înregistrat
disparități, importante pe sexe (12,3% pentru femei, 9,9% – bărbați) și medii Volleyball team goes
(14,6% pentru mediul urban, 7,0% - rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani to Europe - 3
acest indicator a avut valoarea de 6,2% (Figura 8).
România
Şomajul a afectat în măsură mai
mare absolvenţii învăţământului
scăzut şi mediu, pentru care rata
Written by şomajului a fost de 8,1%, respectiv
5,1%. Rata şomajului a fost de doar
Evelina Ioana
2,2% în cazul persoanelor cu studii
superioare. Rata şomajului de lungă
În anul 2020, durata medie
durată (în şomaj de un an şi peste)
efectivă a săptămânii de lucru
a fost de 1,5%, iar incidenţa
pentru activitatea principală a fost
şomajului de lungă durată
de 38,5 ore pe săptămână; 148 mii
(ponderea persoanelor aflate în
persoane au desfăşurat şi
şomaj de un an şi peste în total
activităţi secundare, lucrând în
şomeri) a fost de 29,9%. Pentru
medie 13,8 ore pe săptămână. Rata
tineri (15-24 ani), rata şomajului de
şomajului** a fost de 5,0%, în
lungă durată (în şomaj de şase luni
creştere față de anul precedent
şi peste) a fost de 8,2%, iar
(3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul
incidenţa şomajului de lungă durată
dintre cele două rate ale şomajului
în rândul tinerilor de 47,2%
a fost de 0,6 puncte procentuale
(5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la
femei), iar pe medii de rezidenţă de
1,4 puncte procentuale (5,8% în
rural faţă de 4,4% în urban). Rata
şomajului avea nivelul cel mai
ridicat (17,3%) în rândul tinerilor
(15-24 ani).
 M A Y 2 0 2 2

EXPORT

Republic of Moldova
WRITTEN BY
ANDREEA TABARCEA

Biroul Naţional de Statistică informează, că exporturile de mărfuri realizate

în luna decembrie 2020 au avut o valoare de 218,3 milioane dolari SUA, cu
16,7% mai mică în raport cu luna noiembrie 2020 și similară celei înregistrate
în luna decembrie 2019 (Figurile 1 și 2).
România
Şomajul a afectat în măsură mai
mare absolvenţii învăţământului
scăzut şi mediu, pentru care rata
Written by şomajului a fost de 8,1%, respectiv
5,1%. Rata şomajului a fost de doar
Grippo Annalisa
2,2% în cazul persoanelor cu studii
superioare. Rata şomajului de lungă
În anul 2020, durata medie
durată (în şomaj de un an şi peste)
efectivă a săptămânii de lucru
a fost de 1,5%, iar incidenţa
pentru activitatea principală a fost
şomajului de lungă durată
de 38,5 ore pe săptămână; 148 mii
(ponderea persoanelor aflate în
persoane au desfăşurat şi
şomaj de un an şi peste în total
activităţi secundare, lucrând în
şomeri) a fost de 29,9%. Pentru
medie 13,8 ore pe săptămână. Rata
tineri (15-24 ani), rata şomajului de
şomajului** a fost de 5,0%, în
lungă durată (în şomaj de şase luni
creştere față de anul precedent
şi peste) a fost de 8,2%, iar
(3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul
incidenţa şomajului de lungă durată
dintre cele două rate ale şomajului
în rândul tinerilor de 47,2%
a fost de 0,6 puncte procentuale
(5,3% la bărbaţi faţă de 4,7% la
femei), iar pe medii de rezidenţă de
1,4 puncte procentuale (5,8% în
rural faţă de 4,4% în urban). Rata
şomajului avea nivelul cel mai
ridicat (17,3%) în rândul tinerilor
(15-24 ani).
 România
Written by Grippo Annalisa

Conform datelor Institutului Volumul schimburilor comerciale

Național de Statistică (INS), cu bunuri ale României, în anul
pentru comerțul cu bunuri, și ale 2020, conform INS, s-a cifrat la
Băncii Naționale ale României 142,8 miliarde euro, cu 8,1% sub
(BNR), pentru comerțul cu servicii, nivelul înregistrat în 2019, exportul
volumul total al schimburilor (-9,9%) având o contribuție mai
comerciale ale României în anul mare la această reducere, importul
2020, bunuri plus servicii, s-a (-6,6%) înregistrând, de asemenea,
ridicat la 180,0 miliarde euro, din o contracție importantă.În topul
care: 85,6 mld. euro export și 94,4 primilor 10 parteneri comerciali ai
mld. euro import. Comparativ cu țării noastre, la 30.11.2019 (date
anul 2019 s-a înregistrat o disponibile), se regăsesc: Germania
reducere cu 10,4%, din care a cu o pondere de 21,71%, Italia
exportului cu 10,9%, iar a (9,76%), Ungaria (6,30%), Franța
importului cu 9,8%.Evoluția (5,55%), Polonia (5,11%), China
comerțului exterior românesc atât (4,11%), Turcia (3,90%), Olanda
la componenta bunuri, cât și la (3,69%), Bulgaria (3,34%) şi Cehia
servicii, a fost marcată de (3,10%), care dețin cumulat o
existența și pe teritoriul țării pondere de 2/3 din comerțul
noastre a pandemiei de Covid-19, exterior al României (66,6%).
mai ales după instituirea stării de
urgență (din 16 martie a.c. și
prelungită din 15 aprilie a.c. cu
încă 30 zile) și respectiv a stării
de alertă (care a început la
14.05.2020 și a fost prelungită
succesiv pe perioade de 30 zile,
ultima dată la 11.02.2021). Măsurile
directe, precum și cele conexe
impuse în această perioadă au
afectat serios schimburile
comerciale internaționale, apărând
și elemente ale unei crize
economice care au afectat
majoritatea statelor lumii.
Anul 2020 a fost marcat de o activitate economică mai redusă, din cauza evoluției pandemiei de Covid -19 și măsurilor
luate atât în țara noastră, cât și pe plan internațional, comerțul exterior fiind inflențat negativ de reducerea producției,
inclusiv pentru export, dar și de diminuarea cererii externe.
Cu toate acestea, s-au putut observa și unele aspecte pozitive cum ar fi:
O tendință de revenire a fluxurilor comerciale externe în ultima parte a anului, în special în perioada septembrie –
noiembrie;
Reducerea exportului la finele anului mai puțin decât nivelul prognozat la finele semestrului I 2020.
Sunt evidente și unele minusuri în activitatea de comerț exterior. Fără a epuiza lista acestora, pot fi menționate:
O balanță deficitară record, recuperată numai parțial din excedentul realizat în comerțul cu servicii. Aceasta conduce
la un export net negativ, iar în consecință activitatea de comerț exterior are o influență nefavorabilă asupra creșterii
economice (evoluția PIB);
O dependență ridicată a exportului pe piața Uniunii Europene (73,6%) și în special de piețele Germaniei (21,7%) și
Italiei (9,8%), aproape o treime din expedierile de mărfuri românești peste graniță fiind destinate acestor două țări;
Un volum de importuri destul de mare, în condițiile în care importurile de combustibili (în special țiței și gaze
naturale) s-au redus, influențat de necesarul acoperirii cu produse agroalimentare în contextul unui an agricol
nefavorabil, precum și al asigurării de medicamente, echipamente și alte produse folosite în campania de limitare a
efectelor epidemiei și opririi raspândirii acesteia;
O repartizare inegală a activității de comerț exterior pe teritoriul țării, 8 județe deținând o pondere de cca 58% din
exportul și 67% din importul țării.

Nr. Grupa de produse Export (mld euro) Pondere în total export (%) în % față de 2019

1 Mașini și echipamente pentru transport 30,2 48,6 -7,5

Mărfuri manufacturate clasificate în

2 10,0 16,0 -10,4
principal după materia primă

3 Articole manufacturate diverse 8,9 14,3 -16,6

4 Alimente și animale vii 4,3 6,9 -9,3

5 Produse chimice și produse derivate 3,1 5,0 -1,7

Materiale crude, necomestibile, exclusiv

6 2,3 3,7 -5,9
combustibili

Combustibili minerali, lubrefianți și

7 1,6 2,6 -43,5
materiale derivate

8 Băuturi și tutun 1,5 2,5 +38,1

Uleiuri, grăsimi și ceruri de origină

9 0,2 0,3 -12,9
animală și vegetală

10 Alte bunuri necuprinse în altă secțiune 0,1 0,1 -5,2

TOTAL 62,2 100,0 -9,9
 M A Y 2 0 2 2

IMPORT

Republic of Moldova
WRITTEN BY
ANDREEA TABARCEA

Volumul exportului moldovenesc în ianuarie-septembrie 2020 s-a ridicat la

aproximativ 1,8 miliarde de dolari, cu 13,4% mai puțin comparativ cu
aceeași perioadă a anului trecut. Iar importul de bunuri a scăzut cu 10,3% –
până la 3,8 miliarde de dolari. Astfel, importul în acest timp a depășit
exportul cu peste două ori.
România
Written by
Grippo Annalisa
România a exportat în primele opt
luni bunuri şi servicii de 38,7
miliarde de euro, în timp ce
importurile s-au ridicat la 50,2
miliarde de euro, ceea ce
reprezintă un deficit comercial de
11,5 miliarde de euro, arată datele
publicate luni de Institutul
Naţional de Statistică (INS).
ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Liber la
cheltuieli şi în 2021. UE aprobă
depăşirea deficitului
bugeta... În perioada 1 ianuarie - 31
august 2020, exporturile au scăzut
cu 15,3%, iar
importurile au scăzut cu 11,2%,
comparativ cu perioada similară
din 2019. Mai precis,
exporturile au însumat 38,739
miliarde de euro, iar importurile
au însumat 50,255 miliarde de
euro.
Aşadar, deficitul balanţei
comerciale a fost de 11,516 miliarde
de euro, în primele opt
luni, mai mare cu 642 milioane de
euro decât cel înregistrat în
perioada 1 ianuarie – 31
august 2019. În luna august 2020,
exporturile au însumat 4,598
miliarde de euro, iar
importurile au însumat 6,112
miliarde euro, rezultând un deficit
de 1,513 miliarde de euro.
Faţă de luna august 2019,
exporturile din luna august 2020 au
scăzut cu 8,0%, iar importurile
au scăzut cu 3,9%. În perioada 1
ianuarie – 31 august 2020, ponderi
importante în structura
exporturilor şi importurilor sunt
deţinute de grupele de produse:
maşini şi echipamente de
transport (47,1% la export şi 36,0%
la import) şi alte produse
manufacturate1) (30,9% la
export şi respectiv 30,2% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27
de bunuri în perioada
1.I-31.VIII 2020 a fost de 28279,1
milioane euro la expedieri şi de
36779,8 milioane euro la
introduceri, reprezentând 73,0% din
total exporturi şi 73,2% din total
importuri. Valoarea
schimburilor extra-UE27 de bunuri
în perioada 1.I-31.VIII 2020 a fost
de 10460,1 milioane
euro la exporturi şi de 13475,7
milioane euro la importuri,
reprezentând 27,0% din total
exporturi şi 26,8% din total
importuri.
 M A Y 2 0 2 2

INDICII VOLUMULUI DE
PRODUCȚIE

Republic of Moldova
WRITTEN BY
ALEX FLORIN

Biroul Național de Statistică informează că în luna septembrie 2020,

producția industrială (serie brută) s-a micșorat față de luna corespunzătoare a
anului precedent cu 7,9%. Reducerea producției a fost cauzată de descreșteri
în industria prelucrătoare (cu 10,5%), generând scăderea producției pe total
industrie cu 9,7%. Totodată, s-au înregistrat creșteri în industria extractivă
(+16,6%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă
caldă și aer condiționat (+24,1%), atenuând descreșterea producției pe total
industrie cu 0,4% și 1,4% respectiv.

În luna septembrie 2020, producția industrială, serie ajustată în funcție de

numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a micșorat cu 8,1% față de
luna septembrie a anului precedent, ca efect al descreșterii producției în
industria prelucrătoare (-11,1%). Totodată, s-au înregistrat creșteri în industria
extractivă (+10,6%) și la producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,1%).
 În ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent,
producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 6,8%, ca urmare a
descreșterii producției în industria prelucrătoare (-7,5%) și la producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
(-4,3%). Totodată, s-a înregistrat creștere în industria extractivă (+4,5%).

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de

sezonalitate, în ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu ianuarie-septembrie 2019,
s-a micșorat cu 7,2%, datorită descreșterii producției în industria prelucrătoare
(-7,1%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
și aer condiționat (-2,7%). Totodată, s-a înregistrat creștere în industria extractivă
(+2,2%).

România
WRITTEN BY
ALEX VIȘAN
Scăderea comenzilor noi în industria prelucrătoare, cu 4,5%, din 2020 față de
2019, a contribuit decisiv la declinul producției industriale totale cu 9,2%, și al
cifrei de afaceri din industrie cu 7%, potrivit datelor Institutului Național de
Statistică (INS), publicate vineri. Cele mai mari scăderi ale comenzilor noi din
2020 s-au înregistrat în industria bunurilor de uz curent (-11,4%), urmată de
industria bunurilor de capital (-5,4%) şi de industria bunurilor intermediare
(-3,4%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 21,5%.
Producția din industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mare scădere (-10,2%)
în 2020 față de 2019, urmată de industria extractivă (-9,9%) și de producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
(-2,7%) Scăderea din 2020 a cifrei de afaceri de 7,0% a fost rezultatul scăderii
producției industriei extractive (-11,1%) și a celei a industriei prelucrătoare(-6,9%).
Pe marile grupe industriale, scăderile cifrei de afaceri au fost:
industria energetică (-33,3%),
industria bunurilor de capital (-8,1%),
industria bunurilor de uz curent (-3,2%) şi
industria bunurilor intermediare (-2,8%).
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 4,4%