FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI

ADMINISTRATIVE “ANDREI ȘAGUNA”

Profesor:
LECT.UNIV. DR PAUN OANA

Student:
Gheorghe Carmen Alexandra
Cuprins
1. Evolutii cifrice ale somajului si ale gradului de
ocuparefortei de munca
2. Evolutii cifrice ale inflatiei in tarile U.E
3. Evolutii cifrice ale indicatorilor macroeconomici
4. Politici europene specifice pietei muncii
5. Politica monetara si politica fiscala U.E
6. Studiu privind Bugetul Uniunii Europene
Evolutia indicatorilor macroeconomici in Uniunea Europeana

PIB-ul la nivelul UE-27 a crescut în 2019, pentru al șaselea an consecutiv; creșterea

înregistrată în zona euro a fost, de asemenea, cea de a șasea creștere consecutivă.
Evoluțiile PIB-ului în UE-27: creștere din 2014 până în present
Criza financiară și economică globală a avut ca rezultat o recesiune severă în UE-27 în 2009
(a se vedea figura 1), urmată de o redresare în 2010. Criza a început mai devreme înJaponia și
Statele Unite ale Americii, cu rate anuale negative de variație a PIB-ului (în termeni reali)
deja înregistrate în 2008, și s-a adâncit în 2009, înainte de a se redresa în 2010. În schimb,
producția economică a Chinei (inclusiv a Hong Kong-ului) a continuat să crească într-un ritm
rapid în timpul crizei (aproape 10 % în fiecare an), încetinind oarecum în anii următori, dar
rămânând considerabil mai ridicată decât oricare dintre celelalte economii prezentate în
figura 1.
Criza era deja vizibilă în UE-27 în 2008, pe fondul unei reduceri considerabile a ratei de
creștere a PIB-ului, aceasta fiind urmată de o scădere a PIB-ului real de 4,3 % în 2009.
Redresarea la nivelul UE-27 a însemnat o creștere a indicelui PIB-ului (pe baza volumelor
înlănțuite) de 2,2 % în 2010, existând o nouă creștere de 1,8 % în 2011. Ulterior, PIB-ul a
scăzut cu 0,7 % în 2012, iar în 2013 variația a fost neglijabilă, înaintesă se înregistreze o
rată pozitivă în 2014 (1,6 %). Între 2015 și 2018, creșterea a fost relativ stabilă, între 2,0 % și
2,8 % în fiecare an. În 2019, creșterea a încetinit, UE-27 înregistrând o creștere reală a PIB-
ului de 1,5 %.
În UE, creșterea PIB-ului real a cunoscut variații considerabile atât în timp, cât și între statele
membre ale UE (a se vedea tabelul 1). După o reducere observată în 2009 în toate statele
membre ale UE, cu excepția Poloniei, creșterea economică s-a reluat în 2010 în 23 de state
membre, iar în 2011, s-a înregistrat de asemenea o creștere în 23 de state membre.Cu toate
acestea, în 2012 această evoluție s-a modificat, mai mult de jumătate (14) dintre statele
membre raportând o creștere economică, în timp ce în celelalte state membre producția a
scăzut. Ulterior, marea majoritate a statelor membre au înregistrat din nou o creștere, numărul
țărilor care au înregistrat o rată pozitivă de variație ajungând la 16 în 2013 și crescând la 23 în
2014 și la 26 în 2015 și 2016. Toate cele 27 de state membre au înregistrat o rată pozitivă de
variație în 2017 (pentru prima dată din 2007), precum și în 2018 și 2019. Singurul stat
membru cu o rată negativă de variație în 2015 și 2016 a fost Grecia, care a înregistrat scăderi
de 0,4 % și 0,2 % după o creștere de 0,7 % în 2014 și cinci reduceri succesive ale producției
economice în perioada 2009-2013.
Cele mai ridicate rate anuale de creștere a PIB-ului real în 2019 au fost înregistrate în Irlanda
(5,6 %), Ungaria (4,9 %) și Malta (4,7 %), iar cele mai scăzute rate de variație au fost
înregistrate în Germania (0,6 %) și Italia (0,3 %).
Creștere medie anuală a PIB-ului de 1,6 % în ultimul deceniu în UE- 27 și 1,4 % în zona
euro
Polonia a înregistrat în mod constant rate pozitive de variație pe toată perioada arătată în
tabelul 1, aceeași situație înregistrându-se și în Albania, Kosovo* (date din 2009 până în
2018) și China (date din 2009 până în 2018), dintre țările terțe prezentate în tabel. Belgia,
Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Lituania, Malta și Slovacia au
înregistrat cea de a zecea rată anuală pozitivă consecutivă de variație în 2019; aceeași situație
s-a înregistrat și în Regatul Unit, Norvegia, Elveția și Statele Unite ale Americii, în timp ce
Turcia a înregistrat cea de a noua rată anuala pozitiva consecutiva de variatiein 2018.
Efectele crizei economice și financiare globale au dus la scăderea performanței generale a
economiilor statelor membre ale UE, pe baza analizei evoluțiilor din ultimii zece ani. Ratele
anuale medii de creștere pentru UE-27 și pentru zona euro (ZE-19) în perioada 2009-2019 au
fost de 1,6 %, respectiv de 1,4 % (a se vedea tabelul 1). Cele mai mari rate de creștere în
rândul statelor membre, conform acestei măsuri, au fost înregistrate în Irlanda (creștere
anuală medie de 6,0 %, care include o creștere excepțională în 2015 ce reflectă activitățile
întreprinderilor multinaționale), urmată de Malta (5,7 %), Estonia(3,7 %), Polonia (3,6 %) și
Lituania (3,5 %; a se reține că există o întrerupere a seriilor). În schimb, creșterea anuală
medie a fost sub 1,0 % în Portugalia și Italia, iar evoluția generală a PIB-ului real a fost
negativă în perioada 2009-2019 în Grecia.
Se efectuează de multe ori comparații între țări folosindu-se standarde ale puterii de
cumpărare (SPC) care reprezintă valori ajustate pentru a reflecta diferențele la nivelul
prețurilor între țări. Este de reținut faptul că datele prezentate în figurile 2 și 3 și în tabelul 2
sunt în prețuri actuale și nu ar trebui să fie utilizate pentru calcularea ratelor de variație din
cauza fluctuațiilor de la nivelul inflației și al ratei de schimb.
În 2019, PIB-ul din UE-27 a atins 13,9 trilioane SPC (13 900 de miliarde SPC) – a se reține
că pentru UE-27 un SPC este egal cu un euro. Ca atare, PIB-ul UE-27 în SPC a rămas în
urma celui înregistrat în Statele Unite în fiecare an din perioada 2009-2019 (după cum arată
figura 2; de remarcat, totuși, faptul că valorile SPC sunt destinatecomparațiilor între țări, iar
nu comparațiilor temporale, întrucât nu pot fi considerate serii cronologice pentru motive
metodologice). Este interesant de remarcat faptul că, în mod istoric, China a cunoscut un
nivel de producție mai scăzut decât UE-27 sau Statele Unite, însă această situație s-a
schimbat odată cu transformarea rapidă și expansiunea continuă aeconomiei Chinei. PIB-ul
Chinei în SPC a atins un nivel în 2013 care a fost - pentru prima dată - mai mare decât cel
înregistrat în UE-27. În 2016, PIB-ul Chinei în SPC afost mai mare decât nivelul înregistrat
în Statele Unite, iar în 2017 l-a depășit (o situație pe care China a menținut-o până în
prezent).

Cheltuielile pentru consum

Pe baza unei analize a evoluției componentelor PIB pe partea cheltuielilor, se poate remarca
faptul că, la nivelul UE-27, cheltuielile pentru consumul final au crescut cu 10,8 % ca volum
între 2009 și 2019 (a se vedea figura 7), în pofida unor ușoare scăderi în 2012 și în 2013.
Cheltuielile pentru consumul final aferente administrației publice au crescut într-un ritm
oarecum mai lent, până la 10,0 % între 2009 și 2019. În aceeași perioadă, formarea brută de
capital a fost relativ volatilă: aceasta a crescut între 2009 și 2011 cu 8,2 %, a scăzut cu
aproximativ aceeași valoare (8,1 %) între 2011 și 2013, ca mai apoi să continue un trend
ascendent până în 2019, înregistrând o creștere de 26,9 % între 2013 și 2019. Creșterea
exporturilor a depășit creșterea importurilor între 2009 și 2013, precum și în 2017, în timp ce
importurile au crescut într-un ritm mai accelerat peparcursul a cinci din cei șase ani între
2014 și 2019. În perioada 2009-2019, exporturile au crescut cu 61,0 % în total, iar
importurile au crescut cu 55,3 %.

După scăderea din 2009, cheltuielile pentru consum ale gospodăriilor și instituțiilor fără scop
lucrativ care deservesc gospodăriile populației (IFSLDGP) la nivelul UE-27 s-au redresat în
2010 (creștere de 0,9 % ca volum) și 2011 (0,3 %), înainte de a scădea din nouîn 2012 (în
scădere cu 0,9 %) și 2013 (în scădere cu 0,5 %); Ulterior, aceste cheltuieli au crescut pe
parcursul a cinci ani consecutivi, cu creșteri care s-au accelerat inițial de la 1,1 % la 2,2 %,
înainte de a încetini la 1,6 % în 2019.
În 2010, ritmul de creștere al cheltuielilor administrației publice în UE-27 a scăzut ca volum,
iar această rată de variație a rămas relativ stabilă (în intervalul -0,2 %-0,4 %) între2011 și
2013, înainte de revenirea la o creștere mai pronunțată ulterior (între 1,0 % și2,0 %) în
perioada 2014-2019.

Veniturile
O analiză a PIB-ului în cadrul UE-27 din perspectiva veniturilor arată că distribuția între
factorii de producție pentru venitul rezultat din procesul de producție a fost dominată de
remunerarea angajaților, care a reprezentat 47,5 % din PIB la prețurile actuale ale piețeiîn
2019. Ponderea excedentului brut de exploatare și a venitului mixt a fost de 40,6 % dinPIB,
în timp ce, pentru impozitele pe producție și importuri, minus subvențiile, aceasta a fost de
11,9 % (a se vedea figura 11). Irlanda a înregistrat cea mai scăzută cotă a remunerațiilor
pentru angajați din PIB (28,2 %), urmată de Grecia (34,7 %), în timp ce cote de peste 50,0 %
au fost înregistrate în Slovenia, Franța, Danemarca și Germania (aceasta din urmă
înregistrând cea mai mare cotă, și anume 53,6 %). În cazul Irlandei, această cotă extrem de
scăzută se datorează efectelor globalizării (în limba engleză).
 Cnsumul gospodariilor
Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au reprezentat în 2019 cel puțin jumătate dinPIB (la
prețurile actuale ale pieței) în 17 din statele membre UE-27; această cotă a înregistrat cea mai
mare valoare în Grecia (65,2 %) și Cipru (63,9 %). La polul opus, nivelul cel mai scăzut a
fost înregistrat în Luxemburg (27,8 %), care însă prezenta cel mai ridicat nivel al cheltuielilor
medii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor (23 010 SPC) – a se vedea tabelul
6 – chiar și după ajustarea aferentă diferențelor de la nivelul prețurilor dintre statele membre.
În afară de Luxemburg, cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor în
SPC au fost, de asemenea, relativ ridicate în 2019 în Austria (19 990 SPC) și Germania (19
450 SPC). La polul opus, Bulgaria a fost singurul stat membru UE-27 care a raportat faptul că
nivelul cheltuielilor medii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor a fost sub 10 000
SPC.
Conform unei analize a evoluției reale a cheltuielilor medii de consum pe cap de locuitor în
euro (pe baza unui indice de volum înlănțuit) în perioada 2014-2019, cea mai rapidă creștere
a fost înregistrată în România, Bulgaria, Ungaria și Lituania. Austria a înregistratcea mai
lentă creștere a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor, și anume o
creștere medie de 0,4 % pentru fiecare an din perioada 2014-2019, înregistrându-se de
asemenea creșteri medii anuale mai mici de 1,0 % în Luxemburg(0,5 %) și Grecia (0,8
%).
Bibliografie:

https://www.ecb.europa.eu/home/search/review/html/monetary-fiscal-
policies.ro.html
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/54/politica-de-
ocupare-a-fortei-de-mu nca