Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bulgaria este o ţară care şi-a depus candidatura pentru Comunitatea Europeană
din anul 1995, iar aderarea acesteia s-a produs la 1 ianuarie 2007. În Bulgaria a intrat
în vigoare în anul 1995, un număr de şase legi fiscale, menite să modernizeze sistemul
de impozitare, neschimbat de aproape 30 de ani, astfel încât acesta să corespundă
necesităţilor unei economii de piaţă. Noul sistem se caracterizează prin
neutralitate, prevăzând totuşi şi câteva stimulente fiscale inerente, precum şi măsuri împotriva
evaziunii fiscale.
Bulgaria şi-a focalizat eforturile îndeosebi pentru pregătirea unei reforme mai
pătrunzătoare a sistemelor naţionale ale taxei pe valoarea adăugată şi ale accizelor,însă
se impun în continuare eforturi substanţiale pentru definirea scopului şi locului aplicării
impozitului, precum şi definirea obiectului scutirilor, dar şi introducerea unor scheme speciale
pentru bunurile de mâna a doua.
Rapoartele Comisiei Europene prezintă atât progresele, cât şi regresele sau stagnările
înregistrate de reforma fiscală din Bulgaria.
În ciuda acestor lucruri,Bulgaria, numită si paradisul fiscal de proximitate, reprezintă o
atracţie financiară pentru investitori, deoarece
dispune de o fiscalitate mult mai relaxată comparativ cu țările est-europene, dar şi de
o birocraţie mai mică.
În ciuda poziţie sale stabile, Bulgaria se confruntă cu şoc sever al cererii, exporturile
şi importurile scăzând dramatic. Sectoarele cele mai afectate de criza economică sunt
industria de automobile şi manufacturile. Nivelul investiţiilor străine,care au fost cheia
dezvoltării economice au scăzut foarte mult. Investiţiile străine directe au scăzut cu mai mult
de 50 % de la an la an.
Efectele negative ale acestei evoluţii sunt ilustrate, mai presus de toate, de creştere constantă
a şomajului începândcu al patrulea trimestru al anului 2008. Nivelul şomajului a crescut
și în 2010, dar estede remarcat faptul ca nivelul şomajului este sub 10 %.Contextul economic
actual a produs însă şi o serie de efecte pozitive cum ar fi scăderea deficitului de cont curent
şi a inflaţiei precum şi o reţinere mai mare în creşterea nejustificată a salariilor. În concluzie
situaţia din Bulgaria este gravă, însă ţara prezintă toate premisele de revenire economică.
Bulgaria a fost una dintre puţinele state membre ale UE care a reuşit să
raporteze un excedent bugetar în anii anteriori, dar acest rezultat este puţin probabil să fie
compensat în viitorul apropiat, ca urmare a declinului venituror al taxelor şi impozitelor.
Continuarea dezvoltării economice în Bulgaria depinde în mare măsurăde deciziile de politică
guvernamentală, precum şi de cursul economiei globale şi acrizei economice, fiind imposibil
de estimat la ora actuală.
Politicile economice ale actualului guvern, care reprezintă o alianţă de partide conservatoare,
vor fi dictate de combaterea crizei printr-o reducere a cheltuielilor administrative, precum şi
de punerea în aplicare a reformelor care vor conduce ţara spre obţinerea standardelor
europene, în special în domeniul concurenţei.
Sprijin suplimentar a fost oferit și prin intermediul linilor de credit guvernamentale
deschise pentru anumite sectoare. De asemenea Bulgaria a primit în 2009 şi 2010, 30
de milioane de euro în cadrul programului European Economic Stimulus Plan. De
asemenea au fost aprobate 60 de măsuri pentru a realiza economiile necesare şi pentru a
genera venituri suplimentare. De exemplu, o taxă de lux a fost implementată, însă o creştere a
TVA-ului nu fost luată în considerare.
Bulgaria ocupă ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE, în ceea ce privește
cheltuielile sociale pe cap de lucuitor.
Doar 591 de Euro au fost cheltuite pentru fiecare cetățean bulgar în 2009 sau 15 % din
PIB. Luxemburg, țara cu cel mai mare nivel al cheltuielilor sociale pe cap de locuitor a
întrecut de aproape 25 de ori această sumă( 20,4% din PIB).
Aceasta a fost dezvoltată pe baza economiei și matematicii rusești, precum și pe baza teoriei
anglo-saxone asupra capitalului.
Inițiatorii acestui mode au considerat ca fiind o alternativă la sistemul fiscal și
contabil din Vest. Ca argument principal a fost evidețiată gradul foarte ridicat al datorilor
între companiile din Bulgaria. Caracterisctica principală a acestui sistem era contabilitate de
optimizare pentru active și pasive.
Necesitatea de dezvoltare a științei moderne de fiscalitate și contabilitate în Bulgaria a
crescut drastic în anii economiei de tranziție. În acest sens au fost reevaluate tradiții,
metodologii și oportunități de anchetă. Scopul principal era să unifice cele mai bune trăsături,
caracteristici și baze teoretico-economice de finanțe și contabilitate din Europa de Est și de
Vest.
În cazul impozitelor directe raportul venituri fiscale-PIB, nivelul este de 21%din totalul
impozitelor, cu 11,3% sub media UE-27 și cea mai mică valoare din cadrul Uniunii. Cota
redusă de impozitare a veniturilor este cauza principală a acestui nivelscăzut de venituri care
este cu aproape 60% sub media europeană.
Contribuțiile cu asigurările sociale au fost reduse în mod semnificativ în ultimiii șapte ani,
astfel în2006 acestea reprezintă doar 25,5 % din impozitarea totală (UE 27 29,8%).
Nivelul taxelor de consumație din Bulgaria sa ridicat la 18,9 % din PIB în2006, cea mai
mare valoare din Uniunea Europeană. Aceasta este principala cauză pentru ponderea
ridicată a consumului în PIB, 72,8 % în 2006, al doilea ca mărimedin Uniunea Europeană. Rata
de impozitare contribuie mai puțin la realizarea acestuinivel, după cum arată și nivul
rambursărilor de taxe de consumație , 25,9 %-a șasea ca mărime din Uniunea Europeană.
Această valoare pare mare în sine, însă cota de impozitare standard este de 20%.
În 2006, veniturile din impozitarea forței de muncă s-au ridicat la numai 10% din PIB, cea
mai mică valoare din Uniune și cu 7.3 puncte procentuale sub mudia
UE. Printre factorii care contribuie la această situație nefavorabilă se află șinivelul scăzut al
remunerației angajaților (32,2% din PIB). Raportul venituri dinimpozitarea forței de muncă
PIB a scăzut cu aproape patru puncte procentuale în 2006, în mare măsură și ca urmare a
reducerii contribuției angajatorilor cu 6%.
Veniturile din impozitele pe capital se ridică la 6.3 % din PIB în 2006, cu
1,5% sub media UE-27.
Cu o cotă de 3.1% din PIB se află veniturile din taxele de mediu care sunt cu mult peste
media Uniunii Europene (2.7 %). Acest lucru se datorează în mare parte
veniturilor din impozitele pe energie, (2.7 %) acestea fiind cele mai ridicate din UE, în
timp ce taxele din taxele din transport sunt de o importanță mai mică (0.3% din PIB).
Din 1998 politica fiscală a fost orientată spre reducerea poverii deimpozitare directă și
creșterea dependenței de impozitarea indirectă. Alte obiective importante sunt egalitatea de
tratament și simplificarea procedurilor. Toate acestea combinate cu controale fiscale mai
stricte și măsuri specifice anti-fraudă au scos unnumăr mare de întreprinderi din zona gri a
economiei, lărgind astfel baza de impozitare. Rata impozitului pe venitul corporativ a fost
redus cu trei sferturi din anul 1997. Mai mult certificate preferențiale de amortizare au fost
introduse, în special pentru investiția inițială și echipamente IT.
Burse de studiu;
Cheltuielile de deplasare;
Scutiri de până la 10% din totalul bazei de impozitare pentrucontribuții personale la planuri
de pensii suplimentare, precum și pentru asigurări desănătate suplimentare și asigurări de
viață.