ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT INDIVIDUAL

,,Studiul pieței inovațiilor în Republica Moldova”

Specialitatea Marketing și Logistică

 CHIȘINAU- 2022

Introducere
Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în economia
globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu caracteristici de
calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi, mai eficiente și mai
curate, modele îmbunătățite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de
management al forței de muncă etc. Există multiple motivații ale întreprinderilor și organizațiilor
pentru a inova, între care: creșterea cotei de piață, cucerirea de noi piețe, ameliorarea calității
produselor, lărgirea gamei de produse, înlocuirea produselor învechite, reducerea impactului asupra
mediului etc. Inovația este strâns legată de creativitate, deoarece sunt procese care se
intercondiționează, astfel, găsirea soluției la problemele ce apar într-un proces de inovare necesită
creativitate. Inovația vizează o aplicare comercializabilă în practică a unei invenții; totuși, inovația
este posibilă și fără o prealabilă invenție.
Dacă invenţiile reprezintă idei noi, inovaţiile reprezintă aplicarea comercială cu success a acelor
idei, prin procese care îmbunătăţesc sau creează produse, servicii sau, de ce nu, pieţe noi. Inovațiile
au fost clasificate în 4 categorii:
1. O inovație de produs este introducerea unui bun sau serviciu care sunt noi sau îmbunătățite
semnificativ în ceea ce privește caracteristicile lor sau utilizările intenționat. Acestea includ
îmbunătățiri semnificative ale specificațiilor tehnice,componentelor și materialelor, ale
software-ului încorporat, ale atitudinii prietenoase față de utilizatori sau ale altor caracteristici
funcționale.
2. Inovația de proces este implementarea unei metode noi sau îmbunătățite semnificativ de
producție unei metode noi de livrare. Aceasta include schimbări semnificative în tehnici,
echipamente tehnologice și/sau ale software-ului. Rezultatul inovării de proces trebuie să fie
semnificativ în ceea ce privește: nivelul producției, calitatea produselor sau reducerea
costurilor de producție și distribuție.
3. Inovația de marketing este implementarea unei noi metode de marketing care implică
schimbări semnificative ale designului produsului sau ale ambalajului, noi metode de
vânzare, de plasare a produsului, de promovare a produsului sau în privința politicii de
prețuri. Inovațiile de marketing au scopul de a satisface mai bine necesitățile clienților,
urmăresc deschiderea de noi piețe sau o poziționare nouă a produselor firmei pe piață, cu
obiectivul de a crește vânzările firmei.
4. Inovația organizațională este implementarea unei noi metode de organizare în practicile de
afaceri ale firmei, în organizarea locurilor de muncă sau în relațiile externe ale firmei. O
astfel de inovație urmărește creșterea performanțelor firmei prin reducerea costurilor
administrative sau ale tranzacțiilor, îmbunătățirea satisfacției la locurile de muncă sau
reducerea costurilor de aprovizionare. Dintre inovațiile în noi metode de organizare în
practica afacerilor se pot menționa: codificarea cunoștințelor, scheme de training și educație,
managementul lanțului de aprovizionare, producția suplă (engleză lean production), sisteme
de management al calității.
Studiul pieței inovațiilor
Republica Moldova necesită inovare pe scară largă în și între sectoarele economiei, proces
care implică o experimentare sistematică sporită cu idei noi pentru a crea valoare și a afla ce
funcționează și ce nu. Cea mai mare parte a acestui potențial va fi realizat prin inovare progresivă,
în mare măsură prin absorbția și adaptarea ideilor care și-au demonstrat valoarea în altă parte.
Deși există mai multe centre de excelență în care o astfel de inovare are loc, în special în
sectoarele auto și vinicol, este responsabilitatea factorilor de decizie să încurajeze și să
furnizeze catalizatorii inițiali pentru o dinamică similară în economie și în întreaga societate.
Pe lîngă o serie de reforme structurale în afara domeniului imediat al politicii de inovare,
cum ar fi simplificarea și reorientarea impozitării, reformarea și privatizarea întreprinderilor de
stat, precum și îmbunătățirea infrastructurii, există o justificare clară pentru politici verticale
limitate, cu costuri reduse, dar orientate și eficiente pentru a minimiza riscurile inovării și
asigura ca întreprinderile să se angajeze în inovare mai mult decât ar face-o altfel.
Ca rezultat, o temă centrală în această publicație este imperativul de a implementa o politică
eficientă de inovare și de a sprijini instituțiile relevante. Acestea din urmă constituie o
componentă cheie, deoarece pot juca un rol de frunte în abordarea finanțării cercetării, pot
găzdui start-up-uri de înaltă tehnologie, pot permite și promova inovarea în întreaga economie
și pot ajuta la guvernarea inovării. Promovarea experimentării, asigurarea transferurilor
intersectoriale de cunoștințe și utilizarea tehnologiei, ISD-le, precum și oportunitățile de export
cu efect maxim, ar trebui să fie puncte cheie pentru Guvern. Dacă aceste provocări pot fi
abordate, investind în același timp în infrastructura hardware și software pentru a facilita toate
cele de mai sus, Moldova va stabili un model de dezvoltare durabilă pe termen lung. Pentru
a explica și dezvolta în continuare unele dintre subiectele discutate aici, următorul capitol va
aborda impactul politicii economice asupra performanței inovării.
După două decenii de reforme, Moldova și-a îmbunătățit radical mediul pentru afaceri și
antreprenoriat inovator, în special prin simplificarea reglementărilor și deschiderea economiei
pentru comerți și investiții.
Totuși, aceasta nu a realizat încă pe deplin ambiția de a stimula sistematic inovația. În contextul
acestui raport, inovarea de succes ar necesita o experimentare pe scară largă cu idei noi pentru a
aduce pe piață produse, servicii, modele de afaceri și metode de producție noi sau îmbunătățite.
Această viziune asupra succesului se bazează în mare parte pe experiența anterioară de pe
tot globul, unde inovarea pe scară largă a fost principalul factor al creșterii productivității pe
termen lung, al creșterii economice susținute și o piatră de temelie a dezvoltării durabile.

Rezultatele activității de inovare a întreprinderilor în Republica Moldova

în anii 2019-2022
Biroul Național de Statistică informează că în perioada 2019-2020 numărul întreprinderilor
inovatoare a constituit 448 unități și reprezintă 12,6% din numărul total de întreprinderi incluse în
cercetare (în scădere cu 26% față de anii 2017-2018). Din numărul total al întreprinderilor
inovatoare, 50% au realizat concomitent mai multe tipuri de inovări (de produse, procese, metode de
organizare și marketing), 17% au realizat inovări de produse și/sau procese, 34% - au realizat inovări
de metode de organizare și/sau marketing. Tabelul 1.

Indicatori Nr. De întreprinderi unități Structura întreprinderilor

inovatoare %
Total întreprinderi 605 100
Întreprinderi care au realizat 244 40,3
toate tipurile de inovări
Intreprinderi care au realizat 51 8,4
doar inovări de produs
Intreprinderi care au realizat 37 6,1
doar inovări de procese
Intreprinderi care au realizat 81 13,4
doar inovări de organizare
Intreprinderi care au realizat 91 15,0
doar inovări de metode de
 marketing
Intreprinderi care au realizat 31 5,1
inovări de produs și procese
Intreprinderi care au realizat 70 11,6
inovări de orgaizare și
metode de marketing

Din numărul total de întreprinderi inovatoare, 49% au activat în domeniul industriei (din care 45%
în industria prelucrătoare), iar 51% - în domeniul serviciilor (din care 22% în comerțul cu ridicata,
14% - informații și comunicații, 7% - transport și depozitare). În perioada 2019-2022 în municipiul
Chișinău au desfășurat activitate de inovare 272 întreprinderi (61% din total întreprinderi
inovatoare), în regiunea de dezvoltare Nord – 69 întreprinderi (15%), în regiunea de dezvoltare
Centru – 66 întreprinderi (14%), în regiunea de dezvoltare Sud – 25 întreprinderi (6%), în UTA
Găgăuzia – 16 întreprinderi (4%). Din numărul total de întreprinderi inovatoare: 255 întreprinderi
(57%) sunt întreprinderi mici cu 10– 49 salariați; 134 de întreprinderi (30%) sunt întreprinderi
mijlocii cu 50 – 249 salariați; 59 (13%) sunt întreprinderi cu numărul de salariați 250 și peste. Astfel,
numărul total de întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) cu activitatea de inovare a alcătuit 389
întreprinderi sau 87% din numărul total de întreprinderi inovatoare.
În întreprinderile mari activitatea de inovare este mai prezentă decât în întreprinderile mici (figura
1.) Din totalul întreprinderilor mari cu peste 250 salariați mai mult de jumătate (52%) realizează
activități de inovare, iar din cele cu un număr de 50-249 salariați circa 30% practică astfel de
activități. Spre deosebire de întreprinderile mari, doar circa 17% din întreprinderile mai mici (cu
până la 50 de
salariați) sunt întreprinderi inovative. Integrarea inovațiilor în activitatea întreprinderilor solicită
resurse financiare. Este de la sineînțeles că resursele întreprinderilor mici sunt mult mai reduse decât
cele ale întreprinderilor mari, iar acest fapt limitează accesul acestora la inovații. Pe de altă parte
IMMurile reprezintă baza economiei și acestea necesită a fi susținute în calea inovării, procesul
inovativ fiind unul vital pentru consolidarea IMM-urilor.

Figura 1. Dimensiunea inovării în cadrul întreprinderilor după mărimea acestora

10-19 salariați 84.6

15.4

20-49 salariați 81
19

50-249 salariați 69.6

30.4

250+ salariați 48.4

51.6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Intreprinderi non-inovatoare Intreprinderi inovatoare

În același timp, introducerea inovațiilor în domeniul informațiilor și comunicațiilor se dovedește a

fi printre cele mai rentabile investiții. Cifra de afaceri din activitatea de inovare în domeniul
informațiilor și comunicațiilor a constituit în 2016 circa 1,4 mild. lei, ceea ce reprezintă 27% din
valoarea totală a cifrei de afaceri aferentă activității inovaționale per economie. Astfel, cele 5% din
întreprinderile inovaționale din domeniul informațiilor și comunicațiilor, investind în inovații circa
17% din totalul cheltuielilor în acest domeniu, au generat circa 27% din valoarea cifrei de afaceri din
activitatea inovațională la nivel național.
În medie, valoarea cifrei de afaceri din inovații pe o întreprindere din domeniul informațiilor și
comunicațiilor constituie circa 41 mil. lei, în timp ce la nivel național această valoare constituie 7,7
mil. lei. În întreprinderile conduse de femei, dimensiunea inovării este puțin sub nivelul înregistrat în
întreprinderile conduse de bărbați. Ponderea întreprinderilor inovatoare, în totalul întreprinderilor
conduse de femei constituie circa 19%, iar în întreprinderile conduse de bărbați circa 21%. În
majoritatea ramurilor economice (activități profesionale, științifice și tehnice, industria
prelucrătoare, sectorul energetic, activități financiare, transport, etc.), ponderea întreprinderilor
inovatoare în întreprinderile conduse de bărbați este mai mare decât în întreprinderile conduse de
femei, fapt ce ar indica că, în general, bărbații-antreprenori sunt mai orientați spre introducerea
inovațiilor în activitatea întreprinderilor. Totuși, există ramuri unde se dovedește că femeile-
antreprenoare contribuie mai mult la inovarea acestora. Se evidențiază în special ramura
informațiilor și comunicațiilor, unde circa 34% din întreprinderile conduse de femei sunt inovatoare,
comparativ cu 20% în cazul întreprinderilorconduse de bărbați. Acest fapt se întâmplă chiar în
condițiile în care, în acest sector, cheltuielile pentru inovare per întreprindere efectuate de către
femeile-antreprenoare sunt de 6 ori mai mici decât cheltuielile efectuate de către bărbații-
antreprenor, femeile alegând, cel mai probabil, metode de inovare mai puțin costisitoare.
Femeile-antreprenoare preferă mai mult să implementeze metode inovatoare de organizare și/sau
marketing, iar bărbații-antreprenori – inovații de produse și/sau procese. Din totalul întreprinderilor
inovatoare conduse de femei în circa 81% au fost utilizate metode inovatoare de organizare și/sau
marketing și în circa 44% - inovații de produse și/sau procese. În cazul bărbațilorantreprenori, din
totalul întreprinderilor conduse de aceștia, în circa 67% au fost implementate metode inovatoare de
organizare și/sau marketing și în circa 78% - inovații de produse și/sau procese.
In concluzie, conexiunea dintre comunitatea științifică și mediul de afaceri este slabă. Drept
urmare, rezultatele cercetării au un grad redus de implementare, iar noile tehnologii nu ajung să fie
integrate în procesele economice ale companiilor private. Doar 9,2% din cercetători activează în
cadrul întreprinderilor și doar 13% dintre întreprinderile inovatoare au indicat universitățile și
instituțiile de cercetare drept parteneri de cooperare în cadrul activităților privind inovarea de
produse și procese. Lipsa dialogului și colaborării dintre reprezentanții celor două sfere reprezintă o
vulnerabilitate. Activitatea de inovare în întreprinderi nu este foarte extinsă. Doar 21% din totalul
întreprinderilor integrează în activitate soluții inovatoare. Cele mai multe întreprinderi care
desfășoară activități de inovare se regăsesc în ramurile industriei prelucrătoare și sectorului energetic
(28% din întreprinderile acestor sectoare). Întreprinderile din ramura informațiilor și comunicațiilor
se situează pe locul IV, în ceea ce privește integrarea inovațiilor în activitate. Circa 23% din
întreprinderile acestei ramuri sunt întreprinderi inovatoare.
Întru asigurarea îmbunătățirii situației în sectorului cercetării-dezvoltării-inovării și alinierea
acestuia la sistemul european este foarte importantă creșterea eficienței implementării politicilor
publice în vigoare, astfel, pot fi enumerate următoarele:

 Promovarea interesului pentru știință şi inovare în învățământul preuniversitar, prin

includerea în manuale şi în materialele didactice electronice a descoperirilor recente, prin
includerea în curriculum a unor elemente de educație privind antreprenoriatul bazat pe
inovare, prin colaborarea cu revistele tehnice adresate elevilor și cu publicațiile de
popularizare a științei.
  Dezvoltarea unor instrumente de finanțare și/sau introducerea unor facilități fiscale special
pentru IMM și companiile conduse de femei, entități care întâmpină dificultăți în finanțarea
inovațiilor.
 Acordarea de stimulente pentru înregistrarea de noi brevete, acordarea de granturi pentru
proiecte de cercetare în anumite domenii de activitate de interes strategic.
Bibliografie

 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Femei_barbati_TIC/
4_Cercetare_dezvoltare_TIC.pdf
 https://statistica.gov.md/ro/rezultatele-activitatii-de-inovare-a-intreprinderilor-
in-republica-moldova-in-an-9794_3517.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Inova%C8%9Bie
 https://innovatingsociety.com/inovatia-in-pasi-simpli/
 https://www.undp.org/ro/moldova/projects/finalizat-laboratorul-de-inovatii-din-
moldova-milab-etapa-ii