Sunteți pe pagina 1din 51

PROIECT DE CURS

“INSPECTOR IN DOMENIUL SECURITATII SI


SANATATII IN MUNCA” – COD C.O.R. 325723

TEMA:
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE
SI PROTECTIE

1
BUCURESTI 2018

1. Prezentare generala a societatii

Date de identificare:
S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L. cu sediul social in Str. Laptari Tei, nr. 15, Sector 2, Bucuresti, avand
Cod Unic de Inregistrare RO36486612, Inregistrata la Registrul Comertului sub J40/1144/2002,,tel:
0758692208, reprezentata prin Constantin Aurel, avand functia de Administrator.

Obiect de activitate:
Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca - 7810

Activitatea societatii:
Lucrari de birou si deplasari pe teren cu mijloacele de transport sau autoturism, se desfasoara in spatii
deschise cu microclimat adecvat pentru lucrari de birou si trafic rutier in conditii de relief de mediu
caracteristice itinerariului ales.

Echipamente tehnice utilizate in procesul de munca:


Computere, imprimante, aparatura specifica activitatii de birou (fax, copiator,scaner), hartie si alte
echipamente de birotica, autoturisme.

Structura personal:
Personal tehnico administrativ cu functii de conducere sau de executie cu studii superioare sau medii,
tehnice sau economice, apt fizic si psihic, care conduc autoturism in interes de serviciu.

Numar lucratori: 15

2. Prevederile legale care reglementeaza modul de intocmire a documentelor privind


organizarea activitatii de prevenire si protectie:

- Legea 319/ 2006 care stabileste:


 Obligatiile angajatorilor
 Obligatiile angajatilor
 Supravegherea sanatatii
 Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
 Grupuri sensibile la risc
 Infractiuni
 Contraventii
 Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu

- H.G. nr. 1425/2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si


sanatatii in munca nr. 319/2006 care cuprind:
 Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii
in munca;
 Servicii de prevenire si protectiei;
 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie;
 Planul de prevenire si protectie;
 Reprezentanti lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
 Organizarea, functionarea si atributiile comitetului de securitate si
sanatate in munca;
2
 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
 Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;
 Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea,
cercetarea declararea si raportarea bolilor profesionale

- H.G. privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca aplicabile activitatii


societatii
 H.G. nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca
 H. G. nr. 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca
 H.G. nr. 971 din 26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
 H.G. nr. 1146 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
 H. G. nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
 H. G. nr. 1028 /09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare
 H.G. nr. 355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

3
3. DECIZII ORGANIZARE ACTIVITATE PREVENIRE SI PROTECTIE

3.1. Decizie lucrator desemnat

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.


DECIZIA nr. 3
din data 12.02.2018

- Avand in vedere prevederile Legii nr. 31/1990, republicata si completata, privind societatile
comerciale;
- Avand in vedere dispozitiile art. 8 din Legea nr. 319/2006 referitoare la activitatea de securitate
si sanatate in munca;
- Avand in vedere prevederile din Normele Metodologice de aplicarea Legii 319/2006, sectiunea
3

Domnul Constantin Aurel in calitate de Director General emite urmatoarea:

DECIZIE

Art.1 Incepand cu data de 15.02.2018 doamna Irimia Gabriela, avand functia de Inspector in
domeniul securitatii si sanatatii in munca se numeste lucrator desemnat pentru a se ocupa de
activitatea de prevenire si protectie in cadrul S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

Art. 2. Atributiile ce rezulta din aceasta calitate sunt prezentate in anexa la prezenta si vor
completa fisa postului persoanei nominalizate la art. 2, prin grija Compartimentului resurse umane.

Art.3 Prezenta decizie se comunica pentru ducere la indeplinire celui nominalizat prin
compartimentul resurse umane.

Director General,

Constantin Aurel

4
Anexa nr. 1 la Decizia nr. 03 din 12.02.2018

ATRIBUTIILE
Lucratorului desemnat cu activitatea de prevenire si protectie

- elaboreaza instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate


si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii,
precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si le difuzeaza numai dupa ce au fost aprobate
de conducerea societatii;
- verifica insusirea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de
prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului;
- realizeaza intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire
a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- elaboreaza tematici pentru toate fazele de instruire, stabileste periodicitatea adecvata pentru
fiecare loc de munca, asigura informarea si instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca si verifica insusirea si aplicarea de catre lucratori a informatiilor primite;
- elaboreaza programul de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
- asigura intocmirea planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, si se asigura ca toti
lucratorii au fost instruiti pentru aplicarea lui;
- se ocupa de instruirea introductiv generala de securitatea muncii, precum si testarea
cunostintelor, completarea fiselor individuale de securitatea muncii;
- tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific;
- stabileste zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabileste tipul de
semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006
privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
- tine evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita
testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
- informeaza angajatorul, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate
la locul de munca si propune masuri de prevenire si protectie;
- urmareste intretinerea, manipularea si depozitarea adecvata a echipamentelor individuale de
protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de
Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
- participa la cercetarea evenimentelor;
- intocmeste evidentele conform competentelor;
- elaboreaza rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau
unitate;
- urmareste realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor;
- colaboreaza cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in
situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
- urmareste actualizarea planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului
de evacuare;
- propune sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
- propune clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari
de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;

5
- realizeaza orice alte sarcini trasate de directotul general care corespund pregatirii, experientei si
calificarii sale.

3.2. Decizie privind conducatorii locurilor de munca

S.C.IMPEX-CONSULT S.R.L.

DECIZIA

nr. 04 din 12.02.2018

Avand in vedere:
- prevederile Legii nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, H.G. nr. 1425/2006,
modfificata si completata, privind Normele Metodologice de Aplicare a Legii;

In baza prevederile Legii nr 31/1990 modificata si completata, privind societatile comerciale,


Directorul General al societatii emite urmatoarea:

D E C I Z I E:

Art. 1 Se numesc conducatorii locurilor de munca, din cadrul S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.
astfel:
- director general Constantin Aurel - conducator loc munca pentru functiile de conducere din
cadrul societatii
- director executiv Dimitrie Mihai - conducator loc munca pentru functiile de executie din
cadrul societatii

Art. 2 Sarcinile de serviciu specifice securitatii si sanatatii in munca pentru conducatorii


locurilor de munca nominalizati la art. 1 sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta decizie.

Art. 3 Obligatiile lucratorilor incadrati la S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L. specifice securitatii


si sanatatii in munca sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezenta decizie.

Art. 4 Sarcinile de serviciu prevazute in fisa postului pentru fiecare lucrator se completeaza cu
prevederile prezentei decizii.

Art. 5 Prezenta decizie va fi adusa la indeplinire si se va difuza celor in drept.

DIRECTOR GENERAL,

Constantin Aurel
6
Anexa nr.1
la decizia nr. 04 din 12.02.2018

Aprobat,

SARCINI DE SERVICIU
specifice securitatii si sanatatii in munca pentru
conducatorii locurilor de munca din cadrul
S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

Conducatorii locurilor de munca raspund in limitele legii de viata si sanatatea lucratorilor din
subordine, fiind raspunzatori pentru aplicarea legislatiei privind securitatea si sanatatea in munca,
avand in acest scop urmatoarele obligatii :

- Sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca;


- Sa organizeze instruirea lucratorilor din subordine in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
situatii de urgenta si PSI;
- Sa organizeze locul de munca, astfel incat sa fie garantata securitatea si sanatatea in munca a
lucratorului;
- Sa asigure conditiile de acordare a primului ajutor in caz de accident de munca;
- Sa asigure crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea
salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent;
- Sa supravegheze sanatatea lucratorului in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in
munca astfel lucratorul sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate;
- Sa informeze lucratorul despre riscurile, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii, in general, cat si la nivelul postului sau de lucru;
- Sa consulte lucratorii si sa asigure participarea acestora la discutarea problemelor de securitate
si sanatate in munca;
Nota:
Prezentele obligatii constituie parte integranta din FISA POSTULUI pentru conducatorii
locurilor de munca si vor fi aduse la cunostinta acestora.

Intocmit,
Irimia Gabriela- Lucrator desemnat SSM

7
Anexa nr. 2 la decizia nr. 04 din
12.02.2018

Aprobat,

Obligatiile
specifice securitatii si sanatatii in munca pentru lucratorii incadrati
la S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate
de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii incadrati la S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L. au urmatoarele obligatii specifice securitatii si
sanatatii in munca:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport
si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau
sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si
cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat conducatorului locului de munca orice situatie de munca despre care au motive
intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau directorului general accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu serviciu extern de securitate in munca, atat timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu serviciu extern de securitate in
munca, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si
masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

8
Obligatiile prevazute mai sus se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca,
potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Nota:
Prezentele obligatii constituie parte integranta din FISA POSTULUI pentru fiecare lucrator si
vor fi aduse la cunostinta acestora.

Intocmit,
Irimia Gabriela - Lucrator desmant SSM

9
3. 3. Decizie privind instruirea lucratorilor

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

DECIZIA

nr. 05 din 12.02.2018

Avand in vedere:
- prevederile art. 20 din Lege nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca;
- prevederile art. 74-100 din H.G. nr. 1425/2006 privind Normele Metodologice de Aplicare
a Legii securitatii si sanatatii in munca;

In baza prevederile Legii nr 31/1990 modificata si completata, privind societatile comerciale,


Directorul General al societatii emite urmatoarea:

D E C I Z I E:

Art. 1 Instruirea introductiv-generala pentru lucratori angajati in cadrul S.C.IMPEX-


CONSULT S.R.L. in domeniul securitatii si sanatatii in munca se efectueaza de catre lucratorul
desemnat pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protectie, in baza tematicilor intocmite,
conform prevederilor Legii nr. 319 / 2006.
Durata instruirii introductiv generala este de 4 ore.

Art. 2 (1) Instruirea la locul de munca a lucratorilor din cadrul S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.
in domeniul securitatii si sanatatii in munca se face dupa instruirea introductiv- generala de catre
conducatorii locurilor de munca1), astfel:
- director general Constantin Aurel – conducator loc munca pentru functiile de conducere din
cadrul societatii
- director executiv Dimitrie Mihai - conducator loc munca pentru functiile de executie din
cadrul societatii
Durata instruirii la locul de munca este de 4 ore.
(2)Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa
verificarea insusirii cunostintelor, pe baza de teste de verificare .

Art. 3(1) Instruirea periodica pentru personalul din cadrul societatii S.C. IMPEX-CONSULT
S.R.L., se face de catre conducatorii locurilor de munca nominalizati la art. 2(1).
(2) Instruirea periodica se efectueaza la un interval de :
- 3 luni, timp de 2 ore pentru personalul tehnico administrativ care conduc autoturism in
interes de serviciu;
- 6 luni, timp de 2 ore pentru personalul tehnico administrativ.
(3) Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de lucratorul desemnat
pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protectie si vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.
(4) Instruirea periodica are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul
10
securitatii si sanatatii in munca.

Art. 4 Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatorele cazuri:


a. cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b. cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitatile specifice ale locului de munca sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita
evolutiei riscurilor sau evidentei de noi riscuri in unitate;
c. la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d. la executarea unor lucrari speciale;
e. la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f. la modificarea tehnologiilor existente sau a procedurilor de lucru;
g. la introducerea oricarei noi tehnologii sau unor proceduri de lucru.

Art. 5 (1) Durata instruirii periodice suplimentare (art. 4) este de 4 ore.


(2) Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre
lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protectie si vor fi pastrate la
persoana care efectueaza instruirea.

Art. 6. Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se


consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in anexa
nr.11 la H.G.1425/2006, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Art. 7 Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi


insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma
examenului medical la angajare.

Art. 8 Prezenta decizie va fi adusa la indeplinire si se va difuza persoanelor nominalizate.

Director General,

Constantin Aurel

11
3.4. Decizie privind persoana desemnata cu acordarea primului ajutor

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

DECIZIA
nr. 06 din 12.02.2018

Avand in vedere:
- prevederile Legii nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, art. 10 alin. (2);
In baza prevederile Legii nr 31/1990, privind societatile comerciale modificata si completata,
Directorul General emite urmatoarea:

DECIZIE

Art. 1 Doamna Irimia Gabriela avand functia de Inspector in domeniul securitatii si sanatatii in
munca este desemnata persoana cu atributii de acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor din cadrul S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

Art. 2 Atributiile persoanei desemnata la art. 1 sunt prevazute in anexa la prezenta decizie,
conform art. 102-104 din Normele Metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca.

Art. 3 Prezenta decizie va fi adusa la indeplinire si se va inmana persoanei nominalizate.

DIRECTOR GENERAL,

Constantin Aurel

12
Anexa nr. 1 la Decizia nr. 06 din 12.02.2018

Atributiile
persoanei desemnate cu acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor din
cadrul S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.

Prin pericol grav si iminent de accidentare se intelege : situatia concreta, reala si actuala
careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment.

La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri
de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.

In vederea realizarii masurilor prevazute mai sus se vor realiza urmatorele:


 Intocmirea planului de evacuare a lucratorilor;
 Afisarea planului de evacuare la loc vizibil;
 Instruirea lucratoriilor in vederea aplicarii planului de evacuare si verificarea modului in care
si-au insusit cunostintele.
 Asigurea mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.

13
IN CAZ DE ACCIDENT
1 ANUNTATI :
INSPECTORUL DE PROTECTIE A MUNCII 331.13.30 / 331.76.14

 SEFUL DIRECT Dumitru Ionut


2. Telefonati la 112 si spuneti: SUNT Irimia Gabriela, persoanei desemnate cu
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor din cadrul S.C.
IMPEX-CONSULT S.R.L.

TELEFON 0763955547

3.PRECIZATI CE S-A INTAMPLAT


De exemplu : prabusire, asfixie, cadere,incendiu...

4. PRECIZATI POZITIA / LOCUL RANITULUI


De exemplu: ranitul este pe schela / acoperis / terasa, este pe sol

5.PRECIZATI NUMARUL RANITILOR SI STAREA LOR


De exemplu: trei raniti dintre care unul sangereaza abundent si unul care nu vorbeste.

6. PRECIZATI DACA ESTE NEVOIE DE DEGAJARE/DESCARCERARE

7.FIXATI UN PUNCT DE INTALNIRE : Va astept la sediul societatii SC. IMPEX-CONSULT


S.R.L, respectiv Str. Laptari Tei, nr. 15, Sector 2, Bucuresti
Trimiteti pe cineva in acel punct pentru indrumare

8.NU INCHIDETI PRIMUL SI NU PARASITI TELEFONUL.


Puteti fi sunat imediat sau vi se poate cere detalii sau sa repetati mesajul.

9. LASATI TELEFONUL LIBER

TELEFOANE UTILE : 112

14
S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.
Aprobat
Director general
PLAN DE ACTIUNE IN CAZ DE PERICOL GRAV SI IMINENT

LOC DE MUNCA : Tehnico administrativ conduce autoturism in interes de serviciu


NUMAR PERSOANE EXPUSE: 15

Nr. ACTIUNE SPECIFICATIE OBSERVATII


crt.
1. Oprirea echipamentului de munca si / sau activitatii in
cazul constatarii aparitiei starii de pericol grav si iminent
se va face de persoana nominalizata prin decizie.
2. Contactarea serviciilor specializate in cazul constatarii
starii de pericol grav si iminent se va face de primul
lucrator desemnat prin decizie.
3. Contactarea serviciilor specializate se va face de la Nr.8/
postul telefonic nr. / biroul unde este montat. Biroul Administrativ
In cazul in care nu se poate face aceasta se va telefona
de pe telefonul mobil nr./ detinut de dl.(d-na): Telefonul personal
4. Serviciile specializate care pot interveni sunt
urmatoarele: 112
- Salvare telefon: 112
- Pompierii telefon:
- Distributia de Gaze Bucuresti telefon: 0213180772
- Inspectoratul teritorial pentru Situatii de 0212075500
Urgenta telefon:
- Dispeceratul de Distributie a Energiei Electrice 0219291
telefon:
5. Orice persona care a constatat aparitia starii de pericol
grav si iminent va anunta conducerea societatii la telefon 0743684260/ Viu grai
nr./ sau prin viu grai:
6. Acordarea primului ajutor se va face de catre primul
lucrator nominalizat prin decizie.
7. Raspunzator(oare) cu eliminarea cauzelor ce au condus
la situatia de pericol grav si iminent va fi lucratorul
numit prin decizie.
8. Prezentul program se comunica tuturor celor
nominalizati pentru luarea la cunostinta si conformare.

15
4. CONTINUTUL TEMATIC AL INSTRUIRII LUCRATORILOR IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

4.1. TEMATICA INSTUIRE INTRODUCTIV GENERALA

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.


APROBAT
Director general

I. LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1. Constitutia Romaniei
2. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificata si completata
3. Regulment intern
4. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14.06.2006
5. Normele Metodologice privind aplicarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca
aprobate prin H.G. nr. 1425/2006
6. Hotarari de Guvern privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca

II. CONSECINTELE NECUNOSTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SECURITATE


SI SANATATE IN MUNCA

III. RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA SPECIFICE


UNITATII

IV. MASURI LA NIVELUL UNITATII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI-AJUTOR,


STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

I. LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1. CONSTITUTIA ROMANIEI
Art. 22(1) - “Dreptul la viata, precum si dreptul la integritatea fizica si psihica ale persoanelor
sunt garantate prin lege.”
Art. 41(2) – “Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Aceste privesc securitatea si
sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu
mimim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in
conditii deosebite sau speciale, formare profesionala, precum si alte situatii specifice, srabilite
prin lege.”

2. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificata si completata


 Titlul V „Sanatatea si securitatea in munca”
 art. 6 alin. (1): „Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca
adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in muncaa, precum si de
respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare”.
 art. 39 alin. (2) lit. e): „Salariatul are obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate
a muncii in unitate”.

3. Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate - capitolul „Sanatatea si


securitatea in munca”.

4. LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA nr. 319 din 14.06.2006


16
Actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de securitate si sanatate in munca in
Romania il reprezinta Legea securitatii si sanatatii in munca. Cu alte cuvinte, ea indeplineste rolul de lege
fundamentala pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca, fiind din acest punct de vedere elementul
generator pentru toate prevederile normative cu caracter de securitate si sanatate in munca, indiferent ca
acestea se regasesc in actele componente ale legislatiei de baza sau conexe (cu exceptia prevederilor din
Constitutie si Codul muncii).

Structura Legii securitatii si sanatatii in munca asigura acoperirea tuturor problemelor de baza ale
organizarii si desfasurarii activitatii practice de prevenire a riscurilor profesionale:

Cap. I – Dispozitii generale


Scopul transpare chiar din titlul legii, aceasta propunandu-si instituirea de masuri privind promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

Legea stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale
pentru implementarea acestor principii.

Cap. II – Domeniu de aplicare


Acest capitol stabileste faptul ca legea se adreseaza angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor
lucratorilor din toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
Sunt evidentiate exceptiile si sunt definiti principalii termeni utilizati in cadrul legii (vezi art. 5).
Definitii
a) SECURITATEA SI SANTATEA IN MUNCA -ansamblul de activitati
institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul
de munca
b) ANGAJATOR - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca
ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii
c) LUCRATOR - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv
studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la
procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice
d) ALTI PARTICIPANTI LA PROCESUL DE MUNCA - persoane aflate in
intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a
aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau
activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire
profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se
poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba
e) REPREZENTANT AL LUCRATORILOR CU RASPUNDERI
SPECIFICE IN DOMNIUL SECURITATII SI SANATATII LUCRATORILOR - persoana aleasa,
selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in
ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca
f) LOC DE MUNCA - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in
cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care
lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii
g) PREVENIRE - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in
toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale
h) EVENIMENT- accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale
organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia
de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
17
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune
i) ACCIDENT DE MUNCA- vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces
j) BOALA PROFESIONALA- afectiunea care se produce ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici
locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in
procesul de munca
k) ACCIDENT USOR - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale
care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata
mai mica de 3 zile
l) BOALA LEGATA DE PROFESIUNE - boala cu determinare
multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala
m) PERICOL GRAV SI IMINENT DE ACCIDENTARE - situatia concreta,
reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment
n) INCIDENT PERICULOS - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati
sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca
pagube materiale
o) ECHIPAMENT DE MUNCA - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita in munca
p) ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE - orice echipament
destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care
ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv
q) SERVICII EXTERNE- persoane juridice sau fizice din afara
intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, conform legii
r) STAGIU DE PRACTICA- instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei
sau specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de
reconversie profesionala

Cap. III – Obligatiile angajatorilor


Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de
munca. Principalele principii de prevenire pe care angajatorul este obligat sa le utilizeze pentru
implementarea masurilor prevazute sunt urmatoarele:

a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
18
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

Cap. IV – Obligatiile lucratorilor


Fiecare lucrator isi desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu
instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de munca (vezi art. 23 alin. (1).

Cap. VI – Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor, contine sectiunile


Evenimente, Accidente de munca si Boli profesionale.
Sunt prezentate modalitatile de comunicare, cercetare, inregistrare si raportare a evenimentelor cu
particularitati speciale pentru cazul accidentelor de munca si pentru cazul bolilor profesionale.

Cap. VII – Grupuri sensibile la riscuri: ridica problema femeilor gravide, a lehuzelor sau femeilor care
alapteaza, a tinerilor si a persoanelor cu dizabilitati.

Cap. VIII si IX – Infractiuni, respectiv Contraventii: reglementeaza incadrarea juridica pentru


nerespectarea prevederilor legii si prezinta pedepsele si sanctiunile stabilite.

Cap. X – Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu: enumera aceste autoritati si


institutii si le prezinta atributiile.

Cap. XI – Dispozitii finale: prevede aparitia Normelor Metodologice de aplicare a legii si a hotararilor
de Guvern prin care se preiau Directivele europene specifice.

5.H.G. nr. 1425/2006, modificata si completata - Norme metodologice de aplicare a prevederilor


Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

Normele metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 si sunt structurate in urmatoarele capitole:
 Cap. I – Dispozitii generale
 Cap. II – Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca
 Cap. III – Servicii de prevenire si protectie
 Cap. IV – Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
 Cap. V – Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
 Cap. VI – Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific
 Cap. VII – Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de
munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale
 Cap. VIII – Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca

6. H.G. PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA IN


VIGOARE
Aceste hotararii de guvern sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind cerintele
minime de securitate si sanatate in munca obligatorii ce trebuiesc respectate de toti agentii
economici,indiferent de forma de propietate.
Cele mai importante hotarari privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca sunt:
- H.G. nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca

19
- H. G. nr. 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
- H.G. nr. 971 din 26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
- H.G. nr. 1146 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
- H. G. nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
- H.G. nr. 1028 /09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
- H.G. nr. 355/11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G. nr. 1091/2006:Anexa nr. 2 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca
aflate deja in folosinta

1. Observatie preliminara
Obligatiile mentionate in prezenta anexa se aplica ori de cate ori caracteristicile locului de munca,
activitatea, imprejurarile sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare
naturii utilizarii lor.
3. Instalatii electrice
Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu
sau explozie; lucratorii trebuie sa fie protejati in mod adecvat impotriva riscului de accidentare prin
atingere directa si/sau atingere indirecta.
Instalatiile electrice si dispozitivele de proiectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor
exterioare si competentei persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.
4. Cai si iesiri de urgenta
4.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod cat mai
direct posibil in aer liber sau in spatii sigure.
4.2. In caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in conditii cat mai sigure a lucratorilor
de la toate posturile de lucru.
4.3. Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta.
4.4. Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile glisante sau turnante nu sunt permise in cazul in care acestea au destinatia de iesiri de urgenta.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel incat sa nu poata fi deschise imediat
si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze in caz de urgenta.
4.5. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie amplasata in locurile corespunzatoare.
4.6. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa fie
eliberate de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate.
4.7. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie electrica.
5. Detectarea si prevenirea incendiilor
5.1. In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de
proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane
prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor
si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si usor de
20
manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare.

6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise


Trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat la locurile de munca in spatii inchise,
avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea
lucratorilor.
7. Temperatura in incaperi
7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce contin posturi de lucru trebuie sa fie
adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse
lucratorilor.
7.2. Temperatura in camerele de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent, in
incaperile sanitare, in cantine si in incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda
destinatiei specifice a acestor incaperi.
8. Iluminatul natural si artificial
8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient si sa fie
prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de defectiune la
iluminatul artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta.
9. Usi si porti
9.1. Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la inaltimea vederii.
9.2. Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa aiba un panou transparent.
10. Zone periculoase
Daca locurile de munca includ zone periculoase in care, data fiind natura activitatii, exista riscul caderii
lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevazute, in masura in care este posibil, cu
dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati in aceste zone.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa patrunda in
zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11. Incaperi si zone pentru odihna
11.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau prezentei unui
numar mai mare de angajati decat cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la
dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru odihna corespunzatoare.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru similare
care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.
11.2. Incaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar.
11.3. In incaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru proiectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
12. Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni in pozitie culcat in
conditii corespunzatoare.
13. Instalatii sanitare
13.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte
13.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa
poarte imbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere
sa se schimbe intr-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi incuie imbracamintea
personala in timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele pentru
21
imbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia si efectele personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati si pentru
femei.
13.2. Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete
13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel incat lucratorii sa aiba in apropierea lor:
- dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete.
13.2.2. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este necesar).
13.2.3. Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a dusurilor pentru
barbati si pentru femei.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a cabinelor de
WC-uri pentru barbati si pentru femei.
14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
Echipamentele trebuie sa fie marcate corespunzator si sa fie usor accesibile.
15. Lucratori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca este
necesar.
Aceasta prevedere se aplica in special in ceea ce priveste usile, caile de comunicatie, scarile, dusurile,
chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucratorii cu dizabilitati.
16. Circulatia pietonilor si vehiculelor
Locurile de munca in spatii inchise sau in aer liber trebuie organizate astfel incat pietonii si vehiculele
sa poata circula in conditii de securitate.
17. Locuri de munca in aer liber (dispozitii speciale)
Cand lucratorii sunt angajati la posturi de lucru in aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie sa fie
amenajate pe cat posibil astfel incat acestia:
a) sa fie protejati impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar, impotriva
caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vatamatoare, cum ar fi
gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poata parasi posturile de lucru rapid in eventualitatea unui pericol sau sa poata primi rapid
asistenta;
d) sa nu poata aluneca sau cadea.
18. Locuri de munca in conditii de izolare (dispozitii speciale)
18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze lucratorii
care lucreaza in conditii de izolare.
18.2. Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de munca in
conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care asigura
supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi si
monitor).
19. Principii ergonomice
19.1. Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice, fiziologice,
psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de
munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul activitatii, de distantele
de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurarii
confortului psihofizic.
19.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor de
modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea
fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementarilor
in vigoare.
22
19.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii
care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
19.4. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace
pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, banci).
19.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient pentru
sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.
19.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie de distanta
optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului si de marimea
efortului membrelor superioare.
19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample
ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare
corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul intervine direct.

H.G.nr.1048/2006: Anexa3 LISTA orientativa si neexhaustiva a activitatilor si sectoarelor de


activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protectie
1. Protectia capului (protectia craniului)
Casti de protectie:
- lucrari de constructii, in special activitate pe, sub sau in apropierea schelelor si locurilor de munca la
inaltime, la operatii de montare si demontare a cofrajelor, de asamblare si instalare, activitate desfasurata
pe schele si de demolari;
- lucrari in santuri;
- terasamente si lucrari in piatra;
- lucrari in cariere, excavari la suprafata, hale;
- lucrari in vecinatatea dispozitivelor de ridicare, macaralelor si a transportoarelor;
- lucrari la instalatii de concasare fina;
- lucrari la silozuri, buncare si conducte;
2. Protectia picioarelor
Incaltaminte de securitate cu talpa antiperforatie:
- lucrari de constructii, civile si rutiere;
- lucrari pe schele;
- lucrari de demolare;
- lucrari de constructii in beton si placi prefabricate, care presupun montarea si demontarea cofrajelor;
- lucrari pe santiere si in spatii de depozitare;
- lucrari pe acoperisuri.
- lucrari cu furnale, instalatii de concasare fina, otelarii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare,
matritare la cald, presari la cald si trefilare;
- lucrari in cariere si in exploatari de suprafata si halde;
Incaltaminte de securitate cu toc sau talpa ortopedica si insertie antiperforatie:
- lucrari pe acoperisuri.
3. Protectia ochilor sau a fetei
Ochelari de protectie, viziere si ecrane faciale:
- lucrari de sudura, polizare si debitare;
- lucrari de gaurire.
4. Protectia respiratorie
Semimasti/Aparate de protectie respiratorie:
- vopsirea prin pulverizare fara ventilatie corespunzatoare;
5. Protectia auzului
Antifoane:
- lucrari in locuri cu zgomot peste limita admisa;
la prese de metale;
- lucrari cu dispozitive pneumatice;
23
- lucrari ale personalului de la sol in aeroporturi;
- lucrari de treierat;
- lucrari in industria lemnului si textila.
6. Protectia corpului, bratelor si mainilor
Imbracaminte de protectie:
- lucrari cu acizi si solutii caustice, dezinfectanti si substante de curatare corozive;
Imbracamite de protectie greu inflamabila:
- lucrari de sudura in spatii inguste.
Sorturi din piele:
- lucrari de sudura;
Manusi:
- lucrari de sudura;
- manipularea de obiecte cu muchii ascutite, dar nu la utilizarea masinilor care prezinta riscul ca manusa
sa fie prinsa;
7. Imbracaminte de protectie impotriva intemperiilor:
- lucrari in aer liber pe ploaie si vreme rece.
8. Imbracaminte reflectorizanta:
- lucrari in locuri in care lucratorii trebuie sa poata fi observati la timp.
9. Centuri de securitate:
- lucrari pe schele;
- asamblarea de piese prefabricate;
- lucrari pe stalpi.

H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1 CERINTE MINIME GENERALE privind semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
1. Observatii preliminare
1.1. In cazul in care este necesara semnalizarea de securitate si/sau de sanatate, in conformitate cu
obligatiile generale prevazute la art. 6 din hotarare, aceasta trebuie sa fie in conformitate cu cerintele
specifice prevazute in anexele nr. 2-9 la hotarare.
1.2. Prezenta anexa introduce cerinte specifice privind semnalizarile de securitate si/sau de sanatate,
descrie diferitele utilizari si stabileste regulile generale privind intersanjabilitatea si complementaritatea
acestora.
1.3. Semnalizarile de securitate si/sau de sanatate trebuie sa fie utilizate numai pentru a transmite
mesajul sau informatiile prevazute in prezenta hotarare.
2. Modalitati de semnalizare
2.1. Semnalizare permanenta
2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdictie, un avertisment sau o obligatie, precum si semnalizarea
privind localizarea si identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie sa se realizeze prin
utilizarea panourilor permanente. Trebuie sa se foloseasca panouri si/sau o culoare de securitate pentru
semnalizarea permanenta destinata localizarii si identificarii materialelor si echipamentelor de prevenire
si stingere a incendiilor.
2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente si de pe conducte trebuie sa se faca conform prevederilor anexei
nr. 3.
2.1.3. Locurile in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor trebuie sa fie
semnalizate permanent cu o culoare de securitate si/sau cu panouri.
2.1.4. Caile de circulatie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
2.2. Semnalizarea ocazionala
2.2.1. Cand imprejurarile o impun, trebuie sa se foloseasca semnale luminoase, semnale acustice si/sau
comunicare verbala, tinandu-se seama de intersanjabilitatea si combinatiile prevazute la pct. 3, pentru
semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o actiune specifica, precum si pentru evacuarea
de urgenta a persoanelor.

24
2.2.2. Orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie sa se
realizeze, in functie de imprejurari, printr-un gest-semnal si/sau prin comunicare verbala.
3. Intersanjabilitatea si combinarea semnalizarilor
3.1. Daca eficienta este aceeasi, se poate alege intre urmatoarele:
a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbala;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbala.
3.2. Pot fi utilizate impreuna urmatoarele modalitati de semnalizare:
a) semnal luminos si semnal acustic;
b) semnal luminos si comunicare verbala;
c) gest-semnal si comunicare verbala.
4. Instructiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care contin o culoare
de securitate:

Culoare Semnificatie sau scop Indicatii si precizari

Semnal de interdictie Atitudini periculoase

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de


Pericol-alarma urgenta
Rosu
Evacuare

Materiale si echipamente de prevenire si


Identificare si localizare
stingere a incendiilor

Galben sau Atentie, precautie


Semnal de avertizare
galben-oranj Verificare

Comportament sau actiune specifica


Albastru Semnal de obligatie Obligatia purtarii echipamentului
individual de protectie

Usi, iesiri, cai de acces, echipamente,


Semnal de salvare sau de prim ajutor
Verde posturi, incaperi

Situatie de securitate Revenire la normal

II. CONSECINTELE NECUNOSTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SECURITATE


SI SANATATE IN MUNCA
Nerespectarea legislatiei din domeniul SSM se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau
nerespectarii cu buna stiinta.

Persoana juridica, prin administratorul societatii, poate fi sanctionata contraventional sau se poate
propune inceperea urmaririi penale in cazul nerespectarii legislatiei de protectia muncii, in conformitate
25
cu prevederile cap. VIII si IX din Legea nr. 319/2006, a securitatii si sanatatii in munca.

In cadrul societatii, la propunerea conducatorului locului de munca, serviciului extern de prevenire sau
chiar a conducerii societatii, in cazul nerespectarii legislatiei de protectia muncii, se pot aplica sanctiuni
administrative sau disciplinare stabilite de societate prin Regulamentul Intern.

Necunoasterea si nerespectarea legislatiei poate avea cea mai grava consecinta, aceea de producere a unui
eveniment soldat cu pierderea unei vieti sau pierderea capacitatii de munca – invaliditate de gradul I, II
sau III.

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de


autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din
partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de
a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul
putand sa presteze o activitate profesionala.

Necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei muncii poate avea consecinte deosebite
atat pentru conducerea societatii, cat si pentru lucrator.

Consecintele pe care le poate avea pentru lucrator

1. suferinta de pe urma unui accident ce poate avea urmari grave (deces, invaliditate) atat pentru
accidentat, cat si pentru familie;
2. pierderea unor sume importante din veniturile cuvenite, in perioada de concediu medical pentru
refacerea capacitatii de munca, datorita perioadei de intrerupere a activitatii.
3. sanctiuni

a) art. 38 din Legea nr. 319/2006


(1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si
sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav ssi iminent de producere a unui accident
de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un
an la 2 ani sau cu amenda.

(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an
la 3 ani sau amenda.

(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior
eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un
an la 2 ani sau amenda.

(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la un an sau cu amenda.

b) art. 39 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificata si completata
Salariatului are obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate in munca, obligatie care este
concretizata in instructiunile proprii ale unitatii in materia protectiei muncii si in regulamentul intern.
Nerespectarea cu vinovatie a acestei obligatii de catre salariat poate atrage raspunderea disciplinara a
acestuia.
26
Sanctiunile disciplinare prevazute in Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificata si completata, vor fi
aplicate in functie de gravitatea incalcarii normelor de protectia muncii. La stabilirea lor se va tine seama
de gravitatea faptei, imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie al faptuitorului, daca acesta
a mai avut abateri in trecut, precum si urmarile acestora.

Fata de reglementarea legala este posibila ipoteza aplicarii sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului
individual de munca, chiar la prima abatere, daca incalcarea masurilor de protectia muncii, prin gravitatea
ei concreta, justifica aceasta masura;

III. RISCURIELE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA SPECIFICE


UNITATII

Nota
Pericolul –- orice poate cauza o vatamare.
Riscul – combinatia intre gravitatea si probabilitatea unui pericol de a cauza o vatamare.
Evaluarea riscului –- procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru.
Prevenirea – aplicarea de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscului inainte ca un incident sa aiba
loc.

In activitatea societatii, lucrari de birou si deplasari pe teren cu mijloacele de transport sau auto, se
desfasora in spatii deschise cu microclimat adecvat pentru lucrari de birou si trafic rutier in conditii de
relief de mediu caracteristice itinerariului ales factorii de risc cei mai frecventi sunt:

a) Factori de risc care depind de executant prin:


actiuni gresite:
 executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de
protectie desi executantul a fost instruit;
 intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca;
 efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: stationarea in zone periculoase,
alimentarea sau oprirea de curent electric, cadere la acelasi nivel sau de la inaltime;

omisiuni in efectuarea sarcinii de munca:


 omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa;
 neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare.

b) Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului:


 efort prea mare al lucratorului;
 operatii de lucru gresite;
 operatii de lucru fortate;
 ritm mare de lucru;
 solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia.

c) Factori de risc care depind de mijloacele de productie:


de risc mecanic:
 suprafete periculoase (intepatoare, taioase);
 lovire de catre mijloacele de transport in caz de incident rutier
de risc electric:

27
 atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si
neprotejate.

d) Factori de risc care depind de mediu:


 temperatura aerului;
 umiditatea aerului;
 vibratii.

IV. Masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor

Masurile cu caracter preventiv se iau in scopul de a evita producerea unui eveniment deosebit si sunt
structurate pe trei categorii principale: organizatorice, tehnice si sanitare si sunt stabilite in planul anual
de masuri in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Concretizand, masurile cu caracter preventiv luate in cadrul societatii sunt:


 identificarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca;
 stabilirea unor obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii prin regulamentul intern si fisa
postului;
 supravegherea medicala periodica a personalului societatii;
 elaborarea instructiunilor proprii de aplicare a masurilor de prevenire si protectie in functie de
particularitatile proceselor de munca;
 stabilirea unui plan de masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca;
 efectuarea instructajelor de protectia muncii;
 acordarea gratuita a materialelor igienico-sanitare;
 dotarea cu truse sanitare de prim-ajutor a locurilor de munca;
 verificarea periodica a instalatiilor electrice (continuitatea legarii la pamant, conformitatea cu
normele CE etc.)
 cunoasterea legislatiei in vigoare in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Apararea impotriva incendiilor

Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri si sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si
realizate potrivit prezentei legi, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si
asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in vederea evacuarii, salvarii si
protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta
determinate de incendii (art. 1 din Legea nr. 307/2006 - privind apararea impotriva incendiilor, modificata
si completata).

Terminologie
 incendiu - ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care
produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in
scopul intreruperii procesului de ardere;
 cauza a incendiului - suma factorilor care concura la initierea incendiului, care consta, de
regula, in sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum
si imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
 mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor - sisteme, instalatii, echipamente, utilaje,
aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substante si autospeciale destinate prevenirii, limitarii
si stingerii incendiilor;

28
 operatiuni de lunga durata - interventiile pentru stingerea incendiilor si eliminarea efectelor
negative ale acestora cu o durata mai mare de 4 ore;
 organizare a interventiei in caz de incendiu - ansamblul masurilor tehnico-organizatorice
necesare stabilirii fortelor, responsabilitatilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor si procedeelor ce pot fi
utilizate pentru evacuarea si salvarea persoanelor si animalelor, protectia bunurilor si vecinatatilor,
precum si pentru stingerea incendiilor;
 pericol iminent de incendiu - situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea
incendiului, declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;
 stingere a incendiilor - totalitatea actiunilor de limitare si intrerupere a procesului de ardere
prin utilizarea de metode, procedee si mijloace specifice.

Fiecare salariat are, la locul de munca, urmatoarele obligatii principale:

a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma,
de administrator;

b) sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele, potrivit


instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator;

c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de aparare
impotriva incendiilor;

d) sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a normelor de
aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu,
precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor;

e) sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat,
care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea realizarii masurilor de aparare
impotriva incendiilor;

f) sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui


pericol iminent de incendiu;
g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.

Acordarea primului-ajutor

Orice personal angajat are datoria de a preveni accidentele de munca si de a interveni pentru evitarea
acestora sau diminuarea urmarilor acestora, inclusiv pentru acordarea primului-ajutor.
Orice interventie se va face avand in vedere urmatoarele:

1. victima trebuie scoasa din zona in care s-a accidentat, dar:


 prin aceasta nu trebuie expus riscului de accidentare si un alt lucrator;
 nu trebuie agravata starea victimei;

2. victimei i se va acorda primul-ajutor;


3. starea generala a victimei trebuie mentinuta stabila pana la sosirea cadrelor medicale;
4. se vor lua masuri de delimitare si interzicere a accesului in zona unde s-a produs evenimentul, in
vederea evitarii producerii unui nou eveniment si stabilirii cu exactitate a cauzelor care au condus la
eveniment – prin grija conducatorului locului de munca;
5. in zona unde s-a produs evenimentul se vor lua masuri de oprire imediata a activitatii, inclusiv de
oprire a utilitatilor (curent, apa, gaze etc.).
29
Prin masuri de prim-ajutor se inteleg primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat, inainte de a sosi
organele sanitare, care urmeaza sa acorde asistenta medicala calificata.

Eficacitatea masurilor de prim-ajutor depinde de rapiditatea cu care se aplica, de corecta lor aplicare si de
prezenta de spirit a persoanelor din imediata apropiere a accidentatului; ele trebuie sa fie cunoscute de
intregul personal.

Primul-ajutor in caz de rani, hemoragii, fracuri, arsuri, degeraturi, lesin, intoxicatii, axfisiere, sufocare,
electrocutare, se acorda dupa cum urmeaza:

Ranile
Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare (de preferat cu apa fiarta si racita) si se dezinfecteaza cu
alcool, tinctura de iod, eter, benzina, bromocet, apa oxigenata (la sange din abundenta); se va respecta
directia dinspre marginea plagii spre afara. Spalarea ranii propriu-zise cu indepartarea cheagurilor de
sange este interzisa. Se va da atentie deosebita ranilor murdare de pamant, a celor cauzate de materiale
metalice ruginite, deoarece prezinta pericolul imbolnavirii de tetanos.

In cazul unor rani usoare, se face spalatura cu o solutie slab antiseptica (rivanol, apa oxigenata etc.), dupa
care se procedeaza la aplicarea pansamentului (doua-trei comprese sterile peste care se pune vata si se
executa infasurarea cu tifon). Dupa pansare, accidentatul va fi transportat la cea mai apropiata unitate
medicala.
Corpurile straine care patrund sub pleoape se indeparteaza usor, cu un tampon de vata sau tifon sau prin
spalarea ochiului cu jet de acid boric sau de apa curata, jet indreptat dinspre coltul de la tampla al ochiului
spre coltul interior (spre nas). Daca nu se reuseste inlaturarea corpului, accidentatul va fi transportat
imediat la medicul oftalmolog.

Hemoragiile
Dupa felul vasului sanguin care sangereaza, pot fi hemoragii externe, interne sau exteriorizate (curgerea
sangelui din nas).

Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie-deschisa tasneste in ritmul batailor inimii) ssi
hemoragia externa venoasa (sangele de culoare rosie-inchisa curge continuu) se opresc prin compresie
digitala deasupra (la artere) sau sub rana (la vene), prin indoirea membrelor din incheieturi si mai ales
prin aplicarea garoului.

In acest din urma caz, la o hemoragie produsa la un membru se va proceda astfel: garoul se aplica pe un
tifon sau o bucata de panza, mai sus sau mai jos de plaga, dupa cum hemoragia este arteriala sau venoasa.
Strangerea garoului se face pana cand pielea membrului respectiv devine palida, iar pulsul arterial la
nivelul lui nu se mai simte.
Pentru a nu se produce gangrenarea membrului, garoul se mentine 1,5-2 ore, apoi se desface pentru putin
timp si se leaga din nou.

In apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a aplicat, pentru a fi
cunoscut de organele sanitare.
La hemoragiile de abdomen, torace, cap, unde nu se poate aplica garoul, se vor folosi pansamente
compresive (bandaje puternic stranse).

Hemoragia interna, care se manifesta atat prin dureri localizate, cat si prin starea generala grava, impune
transportarea bolnavului, infasurat in paturi, la cel mai apropiat spital.

Fracturile si luxatiile
Fracturile pot fi inchise (pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de rani). Se interzice
30
ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in
vata. Atelele se aplica astfel incat sa nu apese pe fractura, ci numai sa impiedice progresarea ei. Ele vor
depasi cele doua articulatii vecine fracturii, fixandu-se cu fasii. Primul-ajutor in caz de accidentare se
poate acorda de orice persoana care este pregatita pentru aceasta situatie si care se numeste salvator.

Salvatorii pot fi:


 medici,
 cadre medii medicale,
 cetateni instruiti in aceasta directie.
Salvatorii din categoria a treia trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca.
Acestia se gasesc, de regula, la locurile de munca si sunt colegi de munca ai victimelor.

Se vor respecta urmatoarele restrictii la producerea unui accident soldat cu victime:


 daca persoanele aflate in apropierea victimei nu sunt pregatite pentru acordarea primului-ajutor nu
trebuie sa intervina cu orice pret in salvarea victimei;
 se va cheme cel mai apropiat salvator;
 se va anunta cel mai apropiat post de prim-ajutor.

In activitatea societatii mai frecvent pot aparea urmatoarele situatii privind accidentele la locul de
munca:
 pierderea cunostintei
Aceasta stare se datoreaza unor posibile traume cranio-cerebrale, contuzii cerebrale, insolatii.
Nu se administreaza nimic pe cale orala unei persoane inconstiente. Daca victima respira este asezata pe
burta sau pe o parte. Ea nu va mai fi manipulata (intoarsa pe spate sau pe o parte) avandu-se grija sa se
faciliteze respiratia si curgerea eventualelor varsaturi. Se cheama medicul.

 plagi – hemoragii
Plaga (rana, leziune) – orice intrerupere a continuitatii unui tesut (tegumente, mucoase).
Plaga este insotita de sangerari, hemoragii. Obiective principale in ingrijirea plagilor sunt:
 constatarea hemoragiei;
 prevenirea infectiei;
 combaterea durerii.
Materiale necesare: comprese sterile, vata, leucoplast, alcool sanitar, tinctura de iod, apa oxigenata sau
tablete de perogen, solutie de cloramina, permanganat de potasiu, rivanol, algocalmin, antinevralgic.

 fracturi, entorse, luxatii


Fractura este orice rupere de os, zdrobire, pleznire ca urmare a unui traumatism puternic.
Primul-ajutor are rolul sa previna complicatiile si sa diminueze durerea.
Nu trebuie sa se actioneze brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile. Victima nu trebuie ridicata in
picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii. Primul-ajutor in cazul fracturii se acorda la
locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol pentru salvator sau pentru victima. In acest
caz victima trebuie asezata in cel mai sigur loc pentru a i se acorda primul-ajutor.
Se diminueaza durerea cu calmante. Se cheama medicul.

Alte posibile accidente sunt:


 leziuni ale ochilor;
 leziuni ale muschilor;
 arsuri;
 accidente determinate de curentul electric (electrocutari).

In aceste situatii se recomanda transportul bolnavului la spital pentru acordarea ajutorului de specialitate.

31
Instructajul la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care
persoana respectiva o va desfasura.

Admiterea definitiva la lucru a persoanei instruite se va face numai dupa ce seful ierarhic superior celui
care a facut instructajul a verificat ca persoana supusa instructajului si-a insusit cunostintele de protectie a
muncii.

Orice accident de munca va fi comunicat de indata conducerii societatii de catre conducatorul locului de
munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea accidentului.

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau
deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea societatii
Inspectoratului Teritorial de Munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.

In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane
aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, conducerea societatii va anunta de indata Inspectoratul
Teritorial de Munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul.

Intocmit,
Irimia Gabriela - Lucrator desemnat SSM

32
S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.
Aprobat,
Director General

TEST Nr. 1
pentru verificarea cunostintelor asimilate dupa efectuarea instruirii introductiv generala

Nume si Prenume ________________________


Functia ________________________________
Pregatirea Profesionala ___________________
Calificativul obtinut _____________________

Cititi cu atentie si marcati raspunsul sau raspunsurile corect/ corecte

1. Legea securitatii si sanatatii in munca (319/2006) se aplica:

a) in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private


b) angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor
c) numai in sectorele publice
d) numai in sectoarele private

2. Securitatea si sanatatea in munca constituie un ansamblul de activitati institutionalizate avand


ca scop:
a) asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca
b) apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante
la procesul de munca
c) prevenirea patrunderii prin efractie in incinta societatii in scopul sustragerii de bunuri
materiale si valori

3. Accident de munca este atunci cand:


a) se produce vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala
b) are loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
c) se provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces

4. Locul de munca reprezinta:


a) locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile unitatii
b) orice alt loc din aria unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii

5. In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:


a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca
e) asigurarea transportului gratuit de la domiciliu la serviciu si de la serviciu la domiciliul

6. Instruirea lucratorilor sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de


munca si postului se face:
33
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale
f) la plecarea in concediu de odihna
g)la venirea din concediu de odihna

7. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se face:


a. pe cheltuiala lucratorilor;
b. pe cheltuiala sindicatului;
c. pe cheltuiala angajatorului.

8. Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care
avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie:
a. contraventie;
b. infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda;
c. abatere disciplinara

9.Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la


securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a
unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie:
a. infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda;
b. contraventie
c. abatere disciplinara

Data:

Semnatura angajat.................................

Intocmit,

Irimia Gabriela - Lucrator desemnat SSM

34
Raspuns test verificare:
1. a,b,
2. a, b,
3. a,b,c,
4. a, b,
5. a,b,c,d,
6. a,b,c,d,e,
7. c
8. b
9. a

35
4.2. TEMATICA PRIVIND INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.


Aprobat,
Director general

Tematica privind instruirea la locul de munca pentru personal tehnico administrativ

(elaborata in confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea
riscurilor pentru SSM, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe
de maximum 20 de persoane. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru SSM, precum si de masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. Durata instruirii la locul de munca
este de 4 ore.

Instruirea la locul de munca cuprinde:


1. informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca;
2. prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca;
3. masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor;
4. prevederi ale reglementarilor de SSM privind activitati specifice ale locului de munca;
5. in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va
desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a
mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim-ajutor.

Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea
cunostintelor de catre superiorul ierarhic celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire
individuala.

1. Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca „personal


neproductiv (TESA)”

Factori de risc

1. indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul: consecinta maxima previzibila -


ITM 3–45 zile;

2. continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia:


consecinta maxima previzibila ITM 3–45 zile;

3. fumatul in incaperile cu volum mare de documente: consecinta maxima previzibila – DECES;

36
4. executantul nu regleaza luminozitatea ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului
(inaltime, orientare, inclinare), inaltimea si inclinarea suportului pentru documente, inaltimea suprafetei
de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului: consecinta maxima previzibila - ITM
3–45 zile;

5. interventii neautorizate la reteaua de alimentare cu curent electric: consecinta maxima previzibila -


DECES;

6. deplasari, stationari in zone periculoase: consecinta maxima previzibila - ITM 45-180 zile;

7. deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare: consecinta
maxima previzibila - ITM 3–45 zile;

8. pozitii de lucru fortate sau vicioase in fata ecranului de vizualizare: consecinta maxima previzibila –
neglijabil;

9. ritm de munca mare: consecinta maxima previzibila – neglijabila;

10. decizii dificile in timp scurt: consecinta maxima previzibila – neglijabila;

11. contururi intepatoare: consecinta maxima previzibila - ITM 3–45 zile;

12. atingerea partilor fierbinti ale imprimantei: consecinta maxima previzibila – neglijabila;

13. curent electric, atingere directa: consecinta maxima previzibila – DECES;

14. curenti de aer: consecinta maxima previzibila - ITM 3–45 zile;

15. zgomotul produs de echipamentele de calcul: consecinta maxima previzibila – neglijabila;

16. radiatiile ecranului de vizualizare: consecinta maxima previzibila – neglijabila.

Clase de gravitate / consecinte:

1 - NEGLIJABILE – Consecinte minore reversibile, cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile


calendaristice (vindecare fara tratament)

2 – MICI – Consecinte reversibile, cu o incapacitate de munca previzibila de 3-45 zile, care necesita
tratament medical

3 – MEDII – Consecinte reversibile, cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 si 180 zile, care
necesita tratament medical prin spitalizare

4 – MARI – Consecinte ireversibile, cu o diminuare a capacitatii de munca de maximum 50%


(invaliditate de gradul III)

5 – GRAVE – Consecinte ireversibile, cu pierdere intre 50 si 100% a capacitatii de munca, dar cu


posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

6 – FOARTE GRAVE – Consecinte ireversibile, cu pierdere totala a capacitatii de munca si a capacitatii


de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 – MAXIME – Deces
37
Clase de probabilitate / evenimente: 1 – extrem de rare; 2 – foarte rare; 3 – rare; 4 – putin frecvente; 5 –
frecvente; 6 – foarte frecvente.

2. Se vor prezenta angajatilor prevederile Instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca
„personal neproductiv (TESA)”.

3. Masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si


evacuarea lucratorilor

3.1. Primul-ajutor in accidentele de munca

DEFINITIE
Primul-ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui accident (de
munca), pana la momentul interventiei cadrelor medicale de specialitate.
Primul-ajutor (asistenta de urgenta) se acorda in trei etape diferite: la locul accidentului sau imbolnavirii;
in timpul transportului; in unitatile sanitare.
---

La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor medicale de specialitate, primul- ajutor
trebuie acordat de catre persoane care sunt pregatite in acest scop – salvatori. Salvatorul nu inlocuieste
medicul dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:
 inrautatirea starii accidentatului;
 aparitia complicatiilor;
 producerea mortii victimei.
Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic, pentru ca salvatorii sa
poata actiona oricand si oriunde.

ATENTIE!
O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret; obligatiile sale
sunt:
- sa nu atinga victima;
- sa cheme pe cel mai apropiat salvator;
- sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat;
- sa organizeze protectia victimei;
- sa previna extinderea starii de accident.

Cum se protejeaza victima?


- se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si persoanele care ar putea fi expuse la
riscurile identificate;
- se suprima riscurile;
- se instituie un „baraj de securitate” in jurul victimei, indepartand persoanele neavizate.

Cum se examineaza victima?


- se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata: sangereaza abundent;
raspunde la intrebari; respira; are puls;
- se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor;
- se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.

UTIL
Cum se anunta accidentul?

38
Apelul de prim-ajutor contine informatii despre: ce s-a intamplat; locul accidentului; accesibilitatea
drumului; numarul si starea victimei; tipurile de leziuni produse; numele persoanei care face apelul.
Persoana care a facut apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis.

Cum se acorda primul-ajutor?


Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls: asezarea in pozitie de siguranta;
acoperirea victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii; manevra
Heimlich; respiratia „gura la gura” sau „gura la nas.”

Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio – respiratorie (masaj cardiac
extern asociat cu respiratie „gura la gura” sau „gura la nas”).

Daca victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie
manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.

Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari: - oricare ar fi semnele, se actioneaza ca
si cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualele deformari la
nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Daca victima prezinta plagi: plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc.; plagi simple: curatarea si pansarea plagii.

Cum se transporta accidentatii – principii generale:


- transport numai cu autosanitara (ambulanta);
- transport cu mijloace improvizate numai pentru victimele cu leziuni usoare, care nu influenteaza
functiile vitale ale organismului si atunci cand accidentul s-a produs in locuri izolate, la mare distanta de
statiile de salvare.
Numai in conditii exceptionale se poate indica si transportul celor grav accidentati cu aceste mijloace
improvizate.

Niciun accidentat nu va fi transportat inainte de a fi adus in starea de a suporta in bune conditii


transportul, adica inainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul-ajutor.

In conditiile actuale de organizare si dotare a serviciilor de urgenta, numai cadrele medico-sanitare de


specialitate (salvatorii de gradul I si II) au dreptul sa dispuna ridicarea si transportul victimelor de la locul
accidentului.

Nu este indicat ca, din dorinta de a transporta accidentatul in timpul cel mai scurt posibil la o unitate
sanitara competenta, sa se apeleze la orice vehicul. Tehnica de interventie pentru transport trebuie
subordonata ideii de a nu agrava si a nu complica vatamarile produse de accident (pentru aceasta,
mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat segmentul format din cap – gat – trunchi –
bazin, sa ramana nemiscat, ca un bloc rigid).

3.2. Stingerea incendiilor

La descoperirea unui incendiu, orice persoana are urmatoarele obligatii:


- sa anunte IMEDIAT incendiul;
- sa incerce sa stinga focul, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingator; daca focul
39
nu s-a stins, se evacueaza imediat zona);
- sa anunte telefonic pompierii militari, din cea mai apropiata zona neafectata;
- sa comunice conducerii unitatii detaliile referitoare la locatie si la amploarea incendiului.

La declansarea alarmei de incendiu, salariatii sunt obligati sa actioneze astfel:


- inceteaza orice activitate;
- abandoneaza obiectele personale;
- lasa usile deschise;
- parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta sau prin locurile indicate de membrii echipei de
interventie;
- merg catre locul de adunare stabilit;
- mentin libere caile de acces catre cladire;
- urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie;
- asista, daca este posibil, evacuarea in siguranta a persoanelor din afara societatii;
- raman in afara cladirii pana la incheierea definitiva a evenimentului.

La declansarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prima interventie sunt obligati sa:
- intre in toate incaperile accesibile din zona de responsabilitate alocata si sa dirijeze personalul pentru
evacuarea cladirii;
- indrume personalul catre cea mai apropiata cale/iesire de urgenta;
- mentina calmul pe timpul evacuarii;
- mearga la punctul de adunare dupa evacuarea zonei;
- preia controlul asupra locului de adunare si sa se asigure ca nicio persoana nu intra inapoi in cladire
pana la primirea dispozitiei, in acest sens, a conducerii societatii;
- participe la o analiza, dupa terminarea evenimentului si sa raporteze orice dificultati intalnite in procesul
de evacuare.

Contabilizarea persoanelor se va face consultand:


 condica de prezenta a personalului salariat;
 registrul de poarta;
 informatiile primite de la personalul salariat al unitatii, dupa asigurarea validitatii informatiei.

ATENTIE
Se va tine cont de starea emotiva a persoanelor intr-o astfel de situatie si se va incerca validarea
informatiilor primite prin consultarea a cel putin 2 surse de informare.

Accesul Pompierilor Militari


Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de acces principala.
Directorul societatii si seful echipei de prima interventie vor comunica pompierilor detaliile incendiului, ii
vor informa cu privire la eventualele persoane lipsa la apel (impreuna cu locatia presupusa a acestora) si
vor ramane la dispozitia acestora pe durata operatiunii de stingere a incendiului.

4. Prevederi ale reglementarilor de SSM privind activitati specifice pentru locul de munca
„personal neproductiv (TESA)”

 Legea nr. 319 / 2006;


 H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
319/2006;
 H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca;
 H.G. nr. 1.028/2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare.

40
4.3. TEMATICA PRIVIND INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.


Aprobat,
Director general

Tematica privind instruirea la locul de muncă pentru personal tehnico administrativ


conduc auto interes de serviciu

(elaborată în confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)

Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea
riscurilor pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe
de maximum 20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.

Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Durata instruirii la locul de muncă
este de 4 ore.

Instruirea la locul de muncă cuprinde:


6. informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de
muncă;
7. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă;
8. măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor;
9. prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă;
10. în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va
desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.

Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea
cunoştinţelor de către superiorul ierarhic celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire
individuală.
Activitatea - lucrari de birou si deplasari pe teren cu autoturisme proprietatea societatii
Mijloace de productie: - calculator
- autoturisme
- mobilier de birou
- materiale de birotica si papetarie

Mediul de munca - spatii deschise cu microclimat adecvat pentru lucrari de birou;


- trafic rutier in conditii de relief din mediu caracteristice itinerariului ales

41
Executant - personal tehnico-administrativ cu functii de decizie, coordonare sau
simpli executanti
I. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă personal tehnico
administrativ -conduc auto interes de serviciu

A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie


1. Factori de risc mecanic
1.1. Depasari sub efectul gravitatiei
- alunecare (obiecte, materiale, subansambluri ce pot sa cada de pe birou pe picioarele lucratorului -
strivire);
- cadere, rasturnare (situatii in care operatorul agata din neatentie un cablu telefonic sau de
aliemntare alt aparat si provoaca rasturnarea sau caderea peste el a respectivelor aparate, scaune
etc).
1.2. Deplasari sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule (la spargerea parbrizului in timpul deplasarii auto, spargerea
unui geam in birou din cauza curentului, a vantului ce deschide brusc o fereastra etc);
- deviere de la traiectoria normala (mijloace auto in deplasare);
Ex: din cauza curentului sau a unui vant puternic, se deschide accidental o fereastra, din soc se sparge
geamul iar cei din apropiere pot fi raniti prin taiere cu cioburi de geam.
1.3. Suprafete sau contururi periculoase
- taioase (unelte pentru ascutit, capsator, muchii vii ale mobilierului etc)
- intepatoare (ace, capse, colturi de mobilier sau aparatura etc).
2. Factori de risc termic
2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
Ex: atingerea din neatentie a unor radiatoare electrice, calorifer electric, fierbator, cana cu cafea sau ceai
fierbinte etc.; contactul mainii cu galeria sau alte componente fierbinti ale motorului la verificarea sau
desfacerea acestuia.
3. Factori de risc electric
- contact direct: interventia necorespunzatoare a operatorului la prize electrice defecte, cabluri
electrice cu izolatia deteriorata pe portiuni, asezarea scaunului cu picioare metalice pe cabluri
electrice de alimentare a calculatorului care pot distruge prin strivire izolatia cablului electric;
- contact indirect: daca tabloul electric nu este legat la priza de pamant sau consumatorii electrici
din birou nu sunt alimentati prin stecher si priza schuko, exista riscul electrocutarii operatorului in
cazul unei defectiuni in instalatie, cand intra sub tensiune accidental carcasa metalica a
echipamentului electric.

Masuri de prevenire
- Verificarea tehnica a mijloacelor auto conform legislatiei rutiere (I.T.P.) cat si functie de necesitate
pentru siguranta executantului trafic;
- Organizarea ergonomica a locului de munca
- Realizarea protectiei prin impamantare la instalatia electrica
-
B. Factori de risc proprii mediului de munca
1. Nivel de iluminat
- stralucire (suprasolicitarea vederii operatorului de la ecranul monitorului de calculator)
- protectia luminilor de faruri de la autovehicule din sens invers provoaca “orbirea” cu lumina
conducatorilor auto existand riscul accidentelor rutiere.
2. Calamitati naturale: - seism
- caderi de copaci pe suprafata carosabila, din cauza unor furtuni in timpul
deplasarilor auto;
- alunecari de teren
3. Factori de risc biologic: imbolnaviri prin transmitere de agenti patogeni de catre colegii cu afectiuni
42
nedeclarate si netratate (hepatita, TBC, gripa etc)

Masuri de prevenire

- Dotarea cu sisteme de iluminare corespunzatoare


- Evitarea suprasolicitarii vederii printr-un program de lucru la calculator alternat cu alte operatii de
birou
- Control medical periodic pentru depistarea eventualelor afectiuni
- Mentinerea parametrilor de microclimat optim.

C. Factori de risc proprii sarcinii de munca


1. Continutul necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate
Ex: Personalul cu functii de decizie, cu suprasolicitare psihica, apeluri telefonice multiple in timpul
deplasarilor auto – este expus pericolului de accidente rutiere din cauza atentiei distributive necesare, a
oboselii psihice, stresului.
Sau: Lucratorii sunt solicitati pentru transportul manual al unor obiecte, materiale, mobilier etc pe scari,
alte cai de circulatie, fara a fi dotati cu E.I.P. adecvat, insuficient instruiti pentru asemenea operatii,
existand riscul aparitiei unor afectiuni (intinderi musculare, afectiuni dorso-lombare datorita maselor mari
manipulate, sau se pot rani la maini sau picioare).
2. Operatii, reguli, procedee gresite
Ex: incalcarea regulilor de circulatie.
3. Sarcina de munca supradimensionata
Lucrari de birou ce depasesc capacitatea de lucru a executantului din cauze diverse
- lipsa aptitudini utilizare calculator
- lipsa instruire adecvata
- termene de finalizare prea scurte caregenereaza stres
- lipsa informatii, alte situatii
4. Suprasolicitare psihica:
- ritm de munca mare (termene la lucrari)
- decizii dificile in timp scurt (la secretariat, in timpul conducerii auto etc)
- operatii repetitive in timp scurt (tastarea la calculator).

Masuri de prevenire
- Concordanta intre capacitatea fizica si psihica a lucratorului si sarcinii de unca (atributii din fisa
postului)
- Coordonarea optima a activitatii pe ansamblu in cadrul biroului
- Dotarea cu E.I.P. pentru perioadele in care lucratorii sunt solicitati sa execute alte operatii
(ocazionale) ce necesita protectie individuala
- Instruirea personalului la schimbarea conditiilor de munca, prezentandu-se modul de lucru corect
si nepericulos.

D. Factori de risc proprii executantului


1. Actiuni gresite
1.1. Executarea defectuoasa de operatii
- utilizarea gresita a mijloacelor de productie (nu respecta instructiunile de utilizare ale aparatelor
sau echipamentelor din dotare);
- pozitionari gresite: langa usi fara portiuni transparente, astfel incat exista riscul lovirii de catre cei
care deschid usa; langa vitrine cu geam, ferestre ce pot provoca raniri la spargere;
- manevre gresite: rasturnarea vaselor cu lichide fierbinti – cafea, ceai – datorita neatentiei in
miscar, rezultand oparirea lor;
- manevre gresite cu mijloace auto (depasiri periculoase, mersul inapoi cu neatentie)

43
1.2. Executarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca:
- interventia pentru schimbarea sigurantelor electrice la tabloul electric, becuri etc;
- deplasari cu pericol de cadere (prin impiedicare de praguri, colturi de mocheta nelipite pe podea,
cabluri electrice ce traverseaza caile de circulatie etc);
- alunecare, dezechilibrare (pe holuri umede dupa spalare, pe scari);
- cadere de la inaltime (daca se urca pe scaun cu surub ce permite rotirea se poate dezechilibra)
- balansul cu scaunul pe doua picioare existand riscul rasturnarii operatorului.
2. Omisiuni
2.1. - omiterea unor operarii in procesul de munca (nu regleaza ergonomic scaunul si displaxul pentru
lucru);
- fumatul in locuri nepermise – risc de incendiu
- omiterea punerii centurii de siguranta la deplasarea cu auto etc
- omiterea de a trage frana de mana de catre conducatorul auto cand stationeaza.
2.1. Neutilizarea E.I.P.
- conducatorul auto ce depaneaza pe supreafata carosabila pe timp de noapte autoturismul defect,
nu-si pune vesta reflectorizanta pentru a fi observat de la distanta.

Masuri de prevenire
- Selectia personalului prin examen medical de medicina muncii si examen psihoprofesional;
- Instruire personal in sensul de a respecta atributiile inscrise in fisa postului si a modului corect de
lucru cu aparatura din dotare;
- Control preventiv al starii de fapt, starea tehnica a autoturismului inainte de fiecare plecare in
cursa;
- Dotarea cu E.I.P. (chiar si pentru perioade scurte de timp, daca operatiile ce urmeaza a fi executate
impun aceasta).
Clase de gravitate / consecinţe:

1 - NEGLIJABILE – Consecinţe minore reversibile, cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile


calendaristice (vindecare fără tratament)

2 – MICI – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3-45 zile, care necesită
tratament medical

3 – MEDII – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibila între 45 şi 180 zile, care
necesită tratament medical prin spitalizare

4 – MARI – Consecinţe ireversibile, cu o diminuare a capacităţii de muncă de maximum 50%


(invaliditate de gradul III)

5 – GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere între 50 şi 100% a capacităţii de muncă, dar cu


posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

6 – FOARTE GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii


de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 – MAXIME – Deces

Clase de probabilitate / evenimente: 1 – extrem de rare; 2 – foarte rare; 3 – rare; 4 – puţin frecvente; 5 –
frecvente; 6 – foarte frecvente.

II. Măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor
44
1. Primul-ajutor în accidentele de muncă

DEFINIŢIE
Primul-ajutor reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de
muncă), până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate.
Primul-ajutor (asistenţă de urgenţă) se acordă în trei etape diferite: la locul accidentului sau îmbolnăvirii;
în timpul transportului; în unităţile sanitare.
---

La locul unde s-a produs accidentul şi până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate, primul- ajutor
trebuie acordat de către persoane care sunt pregatite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu înlocuieşte
medicul dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite:
 înrăutăţirea stării accidentatului;
 apariţia complicaţiilor;
 producerea morţii victimei.
Formarea salvatorilor trebuie să fie predominant practică, repetată în mod periodic, pentru ca salvatorii să
poata acţiona oricând şi oriunde.

ATENTIE!
O persoană care nu este pregatită ca salvator NU trebuie să intervina cu orice preţ; obligaţiile sale
sunt:
- să nu atingă victima;
- să cheme pe cel mai apropiat salvator;
- să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat;
- să organizeze protecţia victimei;
- să prevină extinderea stării de accident.

Cum se protejează victima?


- se identifică riscurile care persistă pentru a proteja victima şi persoanele care ar putea fi expuse la
riscurile identificate;
- se suprimă riscurile;
- se instituie un „baraj de securitate” în jurul victimei, îndepărtând persoanele neavizate.

Cum se examinează victima?


- se cercetează semnele care indică faptul că viaţa victimei este ameninţată: sângerează abundent;
răspunde la întrebari; respiră; are puls;
- se stabileşte ordinea de prioritate a intervenţiilor;
- se realizează triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor în funcţie de gravitatea lor.

UTIL
Cum se anunţă accidentul?
Apelul de prim-ajutor contine informaţii despre: ce s-a intamplat; locul accidentului; accesibilitatea
drumului; numărul şi starea victimei; tipurile de leziuni produse; numele persoanei care face apelul.
Persoana care a facut apelul trebuie să astepte confirmarea corectă a mesajului transmis.

Cum se acordă primul-ajutor?


Dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă), dar respiră şi are puls: aşezarea în poziţie de siguranţă;
acoperirea victimei; supravegherea circulaţiei, a stării de conştienţă, a respiraţiei, până la sosirea
ajutoarelor medicale.

Dacă victima nu raspunde, nu respiră, dar are puls: degajarea (eliberarea) căilor respiratorii; manevra

45
Heimlich; respiraţia „gură la gură” sau „gură la nas.”

Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: reanimare cardio – respiratorie (masaj cardiac
extern asociat cu respiraţie „gură la gură” sau „gură la nas”).

Dacă victima sângerează abundent: compresie manuală locală; pansament compresiv; compresie
manuală la distanţă (în zona subclaviculară sau inghinală).

Dacă victima prezintă arsuri: spălare abundentă cu apă.

Dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări: - oricare ar fi semnele, se acţionează ca
şi cum victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei şi respectând toate eventualele deformări la
nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Dacă victima prezintă plăgi: plăgi grave: aşezarea victimei într-o poziţie adecvată, îngrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc.; plăgi simple: curăţarea şi pansarea plăgii.

Cum se transportă accidentaţii – principii generale:


- transport numai cu autosanitara (ambulanţă);
- transport cu mijloace improvizate numai pentru victimele cu leziuni uşoare, care nu influenţează
funcţiile vitale ale organismului şi atunci când accidentul s-a produs în locuri izolate, la mare distanţă de
staţiile de salvare.
Numai în conditii excepţionale se poate indica şi transportul celor grav accidentaţi cu aceste mijloace
improvizate.

Niciun accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a suporta în bune condiţii


transportul, adica înainte de a fi examinat şi a i se fi acordat, efectiv, primul-ajutor.

În condiţiile actuale de organizare şi dotare a serviciilor de urgenţă, numai cadrele medico-sanitare de


specialitate (salvatorii de gradul I şi II) au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la locul
accidentului.

Nu este indicat ca, din dorinţa de a transporta accidentatul în timpul cel mai scurt posibil la o unitate
sanitară competentă, să se apeleze la orice vehicul. Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie
subordonată ideii de a nu agrava şi a nu complica vătămările produse de accident (pentru aceasta,
mobilizarea accidentatului va trebui astfel executată încât segmentul format din cap – gat – trunchi –
bazin, să rămână nemişcat, ca un bloc rigid).

2. Stingerea incendiilor

La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii:


- să anunţe IMEDIAT incendiul;
- să încerce să stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător; dacă focul
nu s-a stins, se evacuează imediat zona);
- să anunţe telefonic pompierii militari, din cea mai apropiată zonă neafectată;
- să comunice conducerii unităţii detaliile referitoare la locaţie şi la amploarea incendiului.

La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel:


- încetează orice activitate;
- abandonează obiectele personale;
- lasă uşile deschise;
- părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă sau prin locurile indicate de membrii echipei de
intervenţie;
46
- merg către locul de adunare stabilit;
- menţin libere căile de acces către clădire;
- urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie;
- asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii;
- rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului.

La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi să:
- intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze personalul pentru
evacuarea clădirii;
- îndrume personalul către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă;
- menţină calmul pe timpul evacuării;
- meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei;
- preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nicio persoană nu intră înapoi în clădire
până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii;
- participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în procesul
de evacuare.

Contabilizarea persoanelor se va face consultând:


 condica de prezenţă a personalului salariat;
 registrul de poartă;
 informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei.

ATENŢIE
Se va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea
informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare.

Accesul Pompierilor Militari


Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de acces principală.
Directorul societăţii şi şeful echipei de primă intervenţie vor comunica pompierilor detaliile incendiului, îi
vor informa cu privire la eventualele persoane lipsă la apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora) şi
vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata operaţiunii de stingere a incendiului.

III. Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice pentru locul de muncă
personal tehnico administrativ, conduc auto interes de serviciu

 Legea nr. 319 / 2006;


 H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă;
 H.G. nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare.
 H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
 H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru locul de
munca;
 H.G. nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
 Legea nr. 49/2006 privind Noul Cod Rutier;
 O.U.G. nr. 63/2006 pentru modificarea si completarea OUGnr. 195/2002 privind circulatia pe
drumurile publice;
47
- Legea nr. 6/2007 privind aprobarea OUG nr. 63/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice;
- O.U.G. nr. 69/2007 privind modificarea si completarea OUG nr. 195/ 2002 privind circulatia pe
drumurile publice;
- H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/1002 privind
circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- H.G. nr. 56/ 2007 pentru modificarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind
circulatia de drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1391/ 2006.

Intocmit,
Irimia Gabriela - Lucrator desemnat SSM

48
4.4 TEMATICA INSTRUIRE PERIODICA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

S.C. IMPEX-CONSULT S.R.L.


Aprobat,

Director general
TEMATICA INSTRUIRE PERIODICA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
PE ANUL 2018

A.Personal TEHNICO ADMINISTRATIV- Conduc auto interes de serviciu

Nr. Perioada Tema Nr. Instruieste Verifica


crt. de instruire Ore
1. Ianuarie 1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 - Obligatiile lucratorilor – art. 22, 23. munca conducatorului locului de
2. Primul ajutor - Notiuni de anatomie a sistemului respirator munca si prin sondaj de
3. Instructiuni proprii privind securitatea si sanatatea in munca pentru lucratorul desemnat
deplasarea lucratorilor de la domiciliu la locul de munca si retur precum
si pentru deplasarea in interes de serviciu
2. Aprilie 1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 - Obligatiile angajatorilor - art. 6, 7; munca conducatorului locului de
- Alte obligatii ale angajatorilor – art. 12 – 15; munca si prin sondaj de
2. Primul ajutor - Notiuni de anatomie a sistemului circulator lucratorul desemnat
3. Instructiuni proprii de prevenire si protectie pentru activitatile de birou
3. Iulie 1. Accidente de munca – definitii, clasificare –Comunicarea 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 evenimentelor munca conducatorului locului de
2. Primul ajutor - Evaluarea primara. munca si prin sondaj de
3. Instructiuni proprii privind securitate si sanatate in munca pentru lucratorul desemnat
folosirea mobilierului din birouri
4. Octombrie 1. H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 2. Prim ajutor- Protocoale de interventie munca conducatorului locului de
3. Instructiuni de securitate si sanatate impotriva electrocutarilor munca si prin sondaj de
la locul de munca lucratorul desemnat

49
Intocmit,
Irimia Gabriela - Lucrator desemnat SSM

50
B. Personal TEHNICO ADMINISTRATIV

Nr. Perioada Tema Nr. Instruieste Verifica


crt. de instruire Ore
1. Ianuarie 1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 - Obligatiile lucratorilor – art. 22, 23. munca conducatorului locului de
2. Primul ajutor - Notiuni de anatomie a sistemului respirator munca si prin sondaj de
3. Instructiuni proprii privind securitatea si sanatatea in munca pentru lucratorul desemnat
deplasarea lucratorilor de la domiciliu la locul de munca si retur precum
si pentru deplasarea in interes de serviciu
2. Iulie 1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 2 Conducator loc Seful ierarhic al
2018 - Obligatiile angajatorilor - art. 6, 7; munca conducatorului locului de
- Alte obligatii ale angajatorilor – art. 12 – 15; munca si prin sondaj de
2. Accidente de munca – definitii, clasificare –Comunicarea lucratorul desemnat
evenimentelor
3. Primul ajutor - Evaluarea primara.
4. Instructiuni proprii privind securitate si sanatate in munca pentru
folosirea mobilierului din birouri

Intocmit,
Irimia Gabriela - Lucrator desemnat SSM

51

S-ar putea să vă placă și