Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
‘Introducere
Lucrarea de fata isi propune sa sintetizeze situatia Serbiei din punct de vedere
economic politic si social, concentrandu-se asupra perioadei de dupa dobandirea
independentei.
1
http://www.worldbank.rs/, accesat la data de 3 mai 2010
Desi avem in fata evolutia indicatorilor economici din perioada 2003-2009,
consider a fi relevanta pentru analiza noastra din punct de vedere geopolitic, impartirea in
doua perioade representative. Este important sa analizam perioada 2003-2008, dar cel
mai relevant aspect al analizei este reprezentat de perioada 2008-2009, cand efectele
crizei economice mondiale si-au facut simtita prezenta.
20,00%
18,00% 17,27%
16,00%
14,00% 12,67% 12,43%
11,70%
12,00%
10,10%
10,00%
8,11%
8,00% 6,50%
6,00%
4,00%
2,00%
0,00%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
INFLATIA
Instabilitatea financiara si politica din Serbia este relevata foarte clar cu ajutorul
acestui grafic. Multiplele schimbari de Guvern, adoptarea de politici fiscale in premiera
pentru acest stat nou format, dar si vulnerabilitatea monedei nationale in fata EUR au dus
la schimbari majore in ratele de inflatie ale ultimilor 7 ani.
Cresterea din 2008 a venit pe fondul finalizarii celor mai importante achizitii din
domeniul bancar al Serbiei, de catre banci de prestigiu din afara tarii. Deasemenea,
cresterea inflatiei a marcat debutul international al crizei economice globale, fapt resimtit
imediat in cresterea preturilor datorita inflatiei. Scaderea din 2009 a venit pe fondul unor
masuri financiare foarte dure, ale caror rezultate s-au facut remarcate spre finalul lui
2009, fapt ce a dus la scaderea simtitoare a inflatiei.
Incomparabil mai mici decat valorile ratelor de inflatie de pana in 2003, ratele
prezentate in graficul alaturat reprezinta efortul Guvernului sarb de a pune la punct un
circuit economic echilibrat, in care rata inflatiei poate fi controlata fara posibilitatea de a
fi scapata de sub control. Daca in 2004 s-a inregistrat o scadere usoara de aproape 2%
fata de 2003, introducerea TVA-ului in 2005 a avut un efect foarte puternic asupra
inflatiei. Ajunsa la aproape 18%, inflatia anului 2005 se datoreaza mai multor factori ce
tin tot de eforturile de a pune la punct un sistem fiscal functional.
Multiplele schimbari ale guvernelor au incetinit reformarea mediului de afaceri
din Serbia in perioada analizata. Eforturi vizibile s-au facut, desi raman cateva probleme
semnificative conform analizelor recente.
Serbia s-a clasat pe locul 88 intr-un studiu al Banii Mondiale publicat in 2010 din
punct de vedere al usurintei cu care se pot intreprinde afaceri. Nivelul ridicat al taxelor,
practicile neconcurentiale si greutatea cu care se pot accesa fonduri au fost identificate ca
fiind cele mai importante probleme ce stau in calea unor afaceri de succes.
Criza financiara a afectat serios si domeniul bancar din Serbia. Autoritatile sarbe
au facut eforturi sustinute pentru a conserva increderea si stabilitatea in institutiile
financiare din Serbia. Numeroase banci au facut retrageri masive in ultima parte a lui
2008, la startul crizei mondiale, estimate la 1 miliard de euro (20% din valoarea totala a
depozitelor). Ca raspuns, Guvernul a marit valoarea asigurarii financiare de la 3,000 de
euro la 50,000 de euro.
Banca Nationala a Serbiei (NBS) a luat deasemenea o serie de masuri pentru a
facilita lichiditatea in piata. Rezultatul a fost cresterea depozitelor, fapt ce a dus la
revigorarea sistemului bancar. Bancile cu capital strain, care detin aproximativ 70%
dintre actiunile bancare ale Serbiei, raman in continuare fidele activitatii pe aceasta piata.
In martie 2009 cele mai mari 10 banci straine din Serbia si-au declarat suportul
pentru economia sarba, continuarea activitatii fara probleme majore, elemente ce au dus
la intarirea increderii in sistemul bancar, ce sa semne de revigorare foarte serioase.
1.600.000,00
1.400.000,00
1.200.000,00
1.000.000,00
800.000,00
600.000,00
400.000,00
200.000,00
0,00
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Evolutia PIB-ului :
100
90
80
70
60
50 Dinar/USD
40 Dinar/EUR
30
20
10
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Dupa formarea unui guvern pro-european, dinarul sarbesc (RSD) si-a recastigat,
in mod semnificativ, puterea. Cursului de schimb EUR / DSR a fluctuat intre 75 RSD
si 85DSR in 2007 si 2008. Per ansamblu, volatilitatea cursului de schimb a crescut, in
principal, din cauza evolutiilor politice.
25.000
20.000
15.000
10.000
Importuri
5.000 Exporturi
Balanta de plati
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
-5.000
-10.000
-15.000
Cea mai importanta provocare din punct de vedere macroeconomic este segmental
fiscal, deoarece autoritatile incearca sa controleze presiunile date de nevoia accentuata de
cheltuieli bugetare. La nivel extern, principalul risc este acela de a scadea drastic
investitiile straine directe, ce vor duce la greutati in finantarea deficitului de cont curent,
de peste 17% din PIB in 2008.
12,50%
12,00%
11,50%
11,00%
10,50%
10,00%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
RATA DOBANZII
Achizitionand banci locale din Serbia, bancile internationale au acaparat cote din
piata bancara locala a Serbiei. Intrarea acestor banci a rezultat in cresterea foarte serioasa
a diferentei dintre dobanda platita si dobanda incasata. Bancile straine fac eforturi foarte
mari prin aceasta strategie de a recupera cat mai rapid investitia in bancile locale, prin
acumularea de capital provenit dintr-un cost ridicat al finantarii.
RATA SOMAJULUI
Din graficul alaturat se poate observa o evolutie a ratei somajului care urmeaza un
trend fluctuant. Diferenta de procente este data de climatul economic din perioada
respectiva.
Anul 2003, este un an surprinzator cu o rata a somajului de 14,632 avand in vedere
instablitatea politica din acea perioada. In continuare putem observa o evolutie
crescatoare a ratei somajului pana cand atinge apogeul de 20,9 in 2006, acest varf poate fi
considerat o anomalie avand in vedere situatia economica existenta in acea perioada, anul
2006 este anul in care investitiile straine directe si-au atins punctul maxim,
retehnologizarea putand fi una dintre cauzele cresterii ratei somajului.
Anul 2007 a fost cel mai favorabil pentru Serbia din punctul de vedere al ocuparii
fortei de munca, rata somajului avand valoarea sa minima de 14,1.
In perioada urmatoare rata somajului inregistreaza din nou o crestere, ajungand la
18,1 in 2008 si 16,6 in 2009 (tinand cont ca in calculul acestei rate nu este luat in
considerare tot anul fiananciar).
2
http://www.nbs.rs/, accesat la data de 13 mai 2010
Rata somajului
25,00
2003
20,00
2004
15,00 2005
2006
10,00 2007
2008
5,00
2009
0,00
AMF propusa este menita sa completeze eforturile FMI in cadrul revizuirii ASB,
convenite de Consiliul director FMI in mai 2009, precum si sprijinul acordat de Banca
Mondiala, ce va lua forma unor imprumuturi pentru politica bugetara. Propunerea
completeaza subventiile de sprijin bugetar acordate prin Instrumentul de preaderare (in
total 100 milioane EUR), pe care Comunitatea intentioneaza sa le transfere în 2009 si
2010.
3
www.undp.org,rs, accesat la data de 16 mai 2010
AMF acordata Serbiei ar trebui considerata un instrument important de
consolidare a stabilizarii in intreaga regiune a Balcanilor prin sprijinirea programului de
stabilizare economica a Serbiei. Aceasta tara si economia sa au un rol esential in procesul
de integrare regionala, iar participare sa la integrarea europeana este, de asemenea, vitala.
- mil dolari -
6000
5000
2004
4000 2005
2006
3000
2007
2000 2008
2009
1000
Sursa: http://www.siepa.gov.rs
Ca urmare a investitiilor record, Serbia a obtinut premiul Greenfield, iar in
perioada 2004-2006, proiectele Greenfield din Serbia au fost premiate de catre OCDE, ca
tara cu cele mai mari investitii de acest tip din Europa de Sud-Est.
Tara are o atitudine dechisa fata de investitori, incepand cu anul 2001 privatizarea
societatilor de stat, actul pentru investitii straine si o forta de munca ieftina si calificata,
repatrierea capitalului in caz de lichidare si multe altele au facut din Serbia o regiunea
foarte atractiva.
Valuta poate fi importata in Serbia fara restrictii, dar toate platile si transferurile
monetare se fac in dinari. Serbia este considerata cea mai populara tara din regiune pentru
atragerea investitiilor, totusi rata somajului ramane ridicata, iar guvernul a adoptat un
pachet de masuri legislative ce impune o politica monetara stricta.
4
http://siepa.gov.rs site, accesat in data de 3 mai 2010
Cea mai mare zona metropolitana, Belgradul este si sediul majoritatii companiilor
din sectorul tertiar, Novi Sad si Nis, sunt de asemenea centre importante pentru atragerea
investitiilor straine. Campia Panoniei din nordul provinciei Voievodina este cel mai fertil
teren, din aceasta cauza agricultura este concentrata in aceasta zona.
Dupa 20 de ani de confuzie, Serbia este o tara care se modernizeaza treptat dar
sigur, trend-ul pozitiv fiind reflectat in relatiile bazate pe cooperare cu UE. In plus,
modernizarea infrastructurii tarii face ca sectoare ca energia, transporturile, constructiile,
sa fie deosebit de atractive.
Intrarea pe piata:
Restrictii cu privire la rezidenta: strainii trebuie sa aplice pentru permis de rezidenta
cu 3 zile inainte a intra in Serbia, exista permise limitate, nelimitate si vize de
afaceri.
Taxe vamale si restrictii tarifare: Serbia negociaza pentru aderarea la OMC. 73% din
bunuri sunt subiectul tarifelor cuprinse in intervalul 1%-10% si 50% intervalului
5
Idem
1%-5%. Serbia are acorduri de comert liber cu Albania, Bosnia-Hertegovina,
Bulgaria si Romania. In plus Serbia este singura tara din afara CSI care are un
acord de comert liber cu Rusia, acest acord a liberalizat comertul pentru 95%
dintre bunuri6.
In ciuda cresterii sustinute din ultimi ani, este de asteptat ca economia sa scada
datorita lipsei de incredere a investitorilor si detoriorarea conditiilor economice mondiale.
Cresterea ratei dobanzii si nivelul ridicat al inflatiei duc la scaderea cererii, implict a ISD-
urilor.
In ciuda reducerii datoriilor bugetare din ultimii ani, relaxarea fiscala incepand cu
anul 2006 este o sursa de ingrijorare pentru FMI, cu care Serbia a incheiat un acord in
noiembrie 2008. Dinarul este o valuta slaba, Serbia fiind o tara dependenta de capitalul
strain pentru a-si satisface nevoile financiare, si cresterea acestor nevoi nu mai este
compensata de o crestere proportionala a investitiilor straine directe, in situatia in care
finantarea internationala devine din ce in ce mai limitata in contextul crizei financiare
mondiale.
Impactul unei crize a ratei de schimb va fi cu atat mai brutal, cu cat datoria interna
este foarte conectata de zona euro, iar numarul societatilor care sunt indatorate in
6
www.ksv.at/KSV/1870/de/9static/1yourfirstvisit/pdf/927e-0607_Country_Report_Serbia.pdf, accesat in
data de 3 mai 2010
strainatate este in continua crestere. Cresterea expansionarii creditului si a
imprumuturilor consituite in valuta straina reprezinta o alta sursa de vulnerabilitate pentru
un sistem bancar relativ bine capitalizat.
Totusi, in ciuda acestor neajunsuri, politica dusa de Serbia pro-europeana a pavat
calea pentru apropierea de UE, prin incheierea unui acord de stabilizare si de asociere.
Nici guvernul sarb, nici populatia nu sunt dispunde sa sacrifice oportunitatea deschiderii
economiei si normalizarea relatiilor internationale ale tarii de dragul intransigentelor din
Kosovo care si-a proclamat independenta in februarie 2008.
7
The USAID/Urban Institute Foreign Investors Survey Results
Investors in Serbian municipalities - PART 2: Sources of information about the investment process in Serbia Aug 2008
8%
23% Municipal
Friends or brochures
relatives 0%
25%
Other (fin
Local 25% advisors, 6%
institutions consulting,
and bodies 0%
embassies) 42%
Media 23%
(inluding
internet) 17%
Investors in Serbia
Cea mai des citata sursa de informatii au fost contactele de afaceri (63% in
raspunsuri la diferite intrebari)8 dezvaluind astfel influenta destul de ridicata a
8
Idem
„legaturilor locale” din sectorul privat. Aceasta sursa a fost urmata indeaprope de
institutiile si agentiile statului.
3% 1% Intermediere financiara
15%
Manufacturare
40%
Transporturi si telecomunicatii
Imobiliare
Constructii
20%
Agricultura
21%
In Serbia exista sase zone libere pentru comert : Pirot, Subotica, Zrenjanin,
Kragujevac, Sabac, si Novi Sad.
Printre principalii investitori in Serbia se numara Fiat, Gazprom, U.S. Steel,
Coca Cola HBC, Microsoft, GTC International, METRO Cash&Carry, Philip
Moris, Commerzbank, Lafarge.
FIAT
Fiat SpA, cel mai mare producător auto din Italia, si guvernul Serbiei au
incheiat un acord pentru infiintarea unei societati mixte cu fostul producator auto
de stat iugoslav "Zastava Automobili" a.d9.
Unitatea va inlocui vechea fabrica "Zastava", fost monopol care vindea zeci
de mii de unitati anual, inainte ca Iugoslavia sa se destrame, in 1991. Fabrica va
produce 200.000 de autoturisme de capacitate mica, in 2010, majoritatea urmand sa
ia calea exportului. Investitia va crea 5.000 de noi locuri de munca.
U.S STEEL
9
www.cotidianul .ro, accesat in data de 5 mai 2010
U.S Steel Serbia opereaza in regiunile Smederevo, Sabac si Kucevo.
In septembrie 2003, coroporatia achizitioneaza compania de otel Sartid a.d,
salvand-o din faliment. Achizitia a inclus preluarea diviziei portuare de la
Smederevo si fabrica de la Sabac. Astfel, cei 9000 de muncitori deja angajati au
scapat de riscul crescut al somajului.
10
http://www.cs.uss.com/profile/index_en.html, accesat la data de 10 mai 2010
Pentru viitor, U.S Steel Sebia isi propune sa continue sa promoveze Serbia atat in
Europa cat si in America de Nord.
Coca Cola opereaza in Serbia din 1997, cand a preluat IBP Belgrad
company, la momentul respectiv aceasta achizitie a reprezentat cea mai mare
investitie facuta in Serbia. Din 1997 pana in prezent, Coca Cola investeste continuu
in imbunatatirea capacitatilor de productie, suma depasind 200 de milioane dolari
in 13 ani, compania fiind nevoita sa isi tripleze productia pentru a face fata cererii
crescande. Din punctul de vedere al Coca Cola, Serbia reprezinta o tara cu multe
oportunitati ce pot fi exploatate, avand in special un potential nevalorificat al fortei
de munca bine pregatite.
MICROSOFT
11
http://www.siepa.gov.rs/, accesat la data de 10 mai 2010
Dupa ce Microsoft a realizat ca exista o disproportionalitate intre numarul
expertilor care vin la Microsoft din aceasta regiune si lipsa unei investitii in aceasta zona,
managementul companiei a decis sa participe la targul de IT de la Belgrad, de la acest pas
la ceea ce este astazi MCDS, nu a fost drum lung. In acest moment MDCS este in liniile
fruntase in ceea ce priveste dezvoltarea de tehnologie software.
Din experienta Microsoft, Serbia detine o forta de munca educata iar sistemul de
taxare este favorabil investitiilor. MDCS va continua sa se dezvolte, primul pas in acest
sens fiind cresterea numarului angajatilor si a numarului proiectelor dezvoltate.
GTC International
GTC este unul dintre cei mai importanti dezvoltatori din Europa, dezvolta
proiecte imobiliare si realizeaza investitii in trei sectoare principale: cladiri de birouri si
parcuri, magazine si centre de agrement si in sectorul rezidential. Motivul principal
pentru care GTG a patruns pe piata din Serbia este ca aceasta este o piata emergenta,
perspectiva dezvoltarii implica aparitia necesitatii dezvoltarii de noi spatii comerciale, de
birouri etc.
12
idem
Philip Morris
Metro cash&carry
13
http://belgrade.usembassy.gov, accesat la data de 13 mai 2010
In viitor companie intentioneaza sa isi continue dezvoltarea strategica,
considerand ca Serbia este o regiune din Sud-Estul Europei care va reprezenta un interes
pentru investitorii in viitor.
COMMERZBANK
Commerzbank este una dintre bancile lider din Germania care asigura servicii
financiare in mai mult de 40 de tari. Activitatea in Serbia a inceput in anul 2004, cand si-
a deschis primul birou in Belgrad 14, iar in 2006 responsabilitatea pietei din Macedonia ii
este translatata acestui birou. Participarea si contribuirea la progresul rapid al sectorului
financiar din Serbia, a facut ca banca sa achizitioneze o parte din pachetul de actiuni al
ProCredit Serbia. Pentru viitor, Commerzbank va continua expansiunea in Serbia
deoarece tara este considerata ca avand o pozitie georgrafica strategica.
LAFARGE
14
http://www.siepa.gov.rs/, accesat la data de 10 mai 2010
Lafarge este leader pe piata materialelor de constructie, fiind o companie cu o
istorie lunga si cu o prezenta puternica in Europa Centrala. Compania a fost una dintre
pioniere din punctul de vedere al momentului investirii in Serbia, aflandu-se pe piata din
2002. Printre motivele alegerii regiunea Beocin din Serbia putem enumera: accest facil la
materii prime, apropierea de Dunare, forta de munca calificata.
Pentru anul 2010, avem o situatie mai delicata in Serbia, bancile elene detin peste
15% din activele totale, iar surse bancare au spus ca autoritatile urmaresc cu atentia
situatia din Grecia. Totusi, se asteapta ca nivelul investitiilor in 2010
sa fie asemanator cu cel din 2009, ca urmare a privatizarilor si a activitatiilor de joint
venture.
15
http://kobson.nb.rs/upload/documents/oNamaPredavanja/on2009NationalBackgroundReportOnTransport
ForSerbia.pdf, accesat la data de 13 mai 2010
4. Situatia politica a Serbiei
Serbia a devenit stat independent in iunie 2006, dupa ce Muntenegru si-a declarat
independenta fata de fosta uniune statala Serbia si Muntenegru. In mai 2007, alegerile au
dat majoritate in parlamentul sarb partidelor pro-reforma si pro-europene si coalitia
rezultata a urmat un lung curs de integrare europeana si consolidare a economiei.
Cu toate acestea, problema Kosovo si a status-ului lui a inceput din ce mai mult sa
domine dezbaterile politice, conducand la incordare in cadrul coalitiei. Diferentele de
opinie, daca Serbia ar trebui sa continue calea integrarii europene, in acelasi timp cand
multe state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, a cauzat o dezbinare
irevocabila in guvern in martie 2008. Noi alegeri au avut loc in mai, in care partidele pro-
europene s-au remarcat mai mult decat era de asteptat, iar nationalistii de stanga si-au
pierdut sustinerea. Totusi, niciuna dintre parti nu a fost capabila sa formeze o majoritate
in parlament fara sustinerea socialistilor fostului presedinte, Slobodan Milošević. Dupa
doua luni de negocieri, a fost format un nou guvern in iulie 2008, socialistii intraind in
tabara pro-europenilor.
Prioritatea de baza a guvernului actual este ca Serbia sa-si continue calea spre o
integrare cat mai apropiata in Uniunea Europeana. Acest lucru va depinde in mare parte
de masura in care Serbia poate demonstra cooperarea sa deplina cu Tribunalul
International Penal pentru fosta Iugoslavia (ICTY - International Criminal Tribunal for
the former Yugoslavia) din Haga – alta prioritate a guvernului. Guvernul incearca de
asemenea sa consolideze si intareasca economia, prin incurajarea investitiilor straine
directe, o reforma accelerata pentru liberalizarea pietei si prin simplificarea birocratiei.
Diplomatia economica
Deplasarea prin oras pe jos, cu autobuzul si/sau cu taxiul este in general sigura,
totusi furtul din buzunar sau geanta se pot intampla. Aceleasi precautii care trebuie avute
in vedere in orice oras mare din Statele Unite sau Europa se aplica si Belgradului.
Infractiunile sunt bazate mai degraba pe oportunitate decat pe o tinta prestabilita.
Vehiculele nesecurizate, obiectele lasate la vedere in vehicule, portile si garajele deschise
sunt tinte imbietoare pentru infractori. Volkswagen Golf este cel mai furat vehicul in
Belgrad. Alarmele masinilor nu intimideaza hotii. Un sistem de deconectare a
carburantului este o optiune mult mai buna decat un sistem de alarma. Spargerile
rezidentelor cand casele sunt goale si rezidentii plecati sunt o problema principala in
Serbia.
Infractorii se bazeaza mai mult pe furt decat pe violenta, acestia cautand de obicei
siguranta numerica. Grupuri de doi pana la patru indivizi pot fi agresivi mai ales in cazul
in care sunt in stare de ebrietate. In general violenta impotriva victimelor este evitata si
folosita numai in situatiile opunerii de rezistenta.
Armamentul militar este accesibil, dar in mod normal nu este folosit. Serbia este
principala ruta terestra de transportare a armelor, drogurilor si altor marfuri de
contrabanda spre Europa. Serbia are legi stricte in domeniul armamentului, ajungand
chiar pana la interzicerea purtarii unor anumite tipuri de bastoane sau cutite fara detinerea
unui permis.
16
https://www.osac.gov/Reports/report.cfm?contentID=116306 – Overseas Security Advisory Council –
Global Security News & Reports, accesat la data de 17 mai 2010
comerciala si de restaurante. Atacul favorit al organizatiilor rivale este atacul cu bomba in
automobil, cu tintirea vehiculului unui anumit individ.
Se mai poate vorbi si despre numeroase cazuri de filiere bine organizate care se
ocupa de trafic de organe si copii, dezvaluirile fiind de-a dreptul socante. Astfel, este
prezentata o ruta de trafic de copii provenind din tari precum Albania, Macedonia,
Bulgaria, Romania, Kosovo, Serbia şi Muntenegru, cu destinatia Londra. Copiii sunt fie
folositi la diverse munci, fie fac obiectul traficului cu organe. Se apreciaza ca un copil
nou-nascut sanatos costă 50.000 de euro, un stomac este cotat la 30.000 de euro, iar
pentru un rinichi se platesc 7.000 de euro. Un alt aspect referitor la exploatarea copiilor
de catre retelele criminale il reprezinta pornografia infantila. Pedofilii folosesc din ce in
ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei si sunt tot mai activi la nivel
mondial.
Siguranta drumurilor
Violenta politica
Din punct de vedere politic, in cadrul guvernului se poate trage o linie subtire
intre progresistii care sunt in favoarea aderarii la Uniunea Europeana si nationalistii
interesati de pastrarea Kosovo ca parte a Serbiei.
Terorismul
Terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Serbia nu poate
fi exclusă din faţa acestei ameninţări. Problemele terorismului international sau
transnational cu care se confrunta Serbia sunt aceleasi ca si pentru restul balcanilor.
Belgrad este asezat pe o ruta terestra majora intre Orientul Mijlociu si Europa Vestica.
Cele mai multe manifestatii au fost pasnice sau cu un nivel scazut de violenta.
Violenta politica din zonele adiacente granitei cu Kosovo ar putea avea impact si asupra
Belgradului. Violenta motivata politic dintre gruparile comunitatii islamice sarbe in zona
Sandjak din sudul Serbiei a scazut odata cu decembrie 2007. Totusi, a mai ramas lupta
pentru control dintre aceste doua grupuri, concurand pentru drepturile islamice
traditionale in Serbia.
In ultimii ani Serbia a trecut prin cateva cutremure minore si prin inundatii ale
Dunarii de mari dimensiuni. In ianuarie 2010 doua accidente industriale au starnit
ingrijorare. Ambele au fost explozii ale unor munitii la fabrica CaCak, cu o diferenta de
doua ore intre ele. In decembrie 2009, un Boeing 737 al companiei JET Airways, zburand
din Belgrad spre Istambul, a fost fortat sa aterizeze in Sofia, Bulgaria, din cauza unui
motor care luase foc. Minele din pamant neexplodate din 1990 raman o neliniste pana in
prezent in zonele unde s-a desfasurat conflictul.
Rapirile au scazut semnificativ in ultimii ani, totusi rapirile unor membrii ai
familiei pentru neplata datoriilor se pot intampla, cat si rapirile intre grupari criminale
rivale.
Drogurile si narcoterorismul
Mafia care actioneaza pe teritoriul Serbiei este cat se poate de cosmopolita. Intr-
un clasament ad-hoc intocmit de o publicatie sarba, gruparile de crima organizata din
Italia ocupa prima pozitie ca influenta, urmate de cele bulgare.
Bulgarii le-au ingreunat munca fortelor de ordine sarbe, mai ales prin producerea
de fraude pe carduri. În ultimii trei ani, politia a arestat mai multe grupari de crima
organizata care au folosit carduri false pentru retragerea de numerar de la ATM-uri.
Tot bulgarii sunt implicati si in traficul de persoane. Filiera aduce „marfa“ tocmai
din Orientul Mijlociu, trecand prin Serbia, cu livrare in tarile Uniunii Europene. In plus,
bulgarii sunt si capii traficului de carne vie, „alimentand“ bordelurile europene. „Ei
controleaza mai multe bordeluri din Europa, iar cartierul lor general este la Viena. Mai
departe, din capitala Austriei, prostituatele sunt transferate în alte tări“, dezvăluie
cotidianul sarb.
Mikov a mai afirmat ca autoritatile de la Sofia stiu exact cine sunt acestia. Si
albanezii sunt bine reprezentati la nivelul crimei organizate. Ei sunt implicati in afacerile
cu droguri, precum si in traficul de arme şi persoane.
Din lumea interlopa nu lipseste mafia chineza, care detine controlul asupra
afacerilor din Belgrad ale conationalilor ei, profitand la maximum de pe urma lor. Nu in
18
http://www.revista-politica.ro/mafiotii-italieni-si-bulgari-le-dau-clasa-sarbilor.html, accesat la data de 17
mai 2010
19
Idem
ultimul rand, rusii se remarca prin afacerile in domeniul imobiliar, dar si prin operatiunile
de spalare de bani.
Filiera sarba
Practic, arestarea lui Kujovic a condus la acuzatii conform carora oficiali de rang
inalt supraveghează traficul de droguri şi productia de droguri sintetice in Bulgaria. S-a
vehiculat chiar ideea ca sarbul a fost arestat pentru ca a incetat sa mai plateasca
autoritatile pentru a-si desfasura afacerile ilegale de productie si trafic de amfetamina,
potrivit agenţiei Novinite.
Cele trei mari sectoare ale activitatii crimei organizate – traficul de droguri,
traficul de persoane si traficul de arme – sunt interdependente, si toate cele trei sunt
profund inradacinate in cultura universala a coruptiei in regiunea balcanilor.
Neimpiedicate de prejudecatile etnice, diferentele politice sau procedurile birocratice
nesfarsite, ele coopereaza la nivel national si international mult mai eficient decat
guvernele si organizatiile internationale care incearca sa le suprime. Si desi crima
organizata in Balcanii Vestici este deja recunoscuta ca principala amenintare asupra
stabilitatii in regiune si in Europa in general, inca nu exista nicio strategie cuprinzatoare
care sa merite luata in considerare in rezolvarea acestei probleme, nici local, nici in UE.
O alta problema in Serbia este sistemul sau judiciar, desi constant reformat,
continua sa functioneze cu ineficienta. La nivel international, eforturile se concentreaza
in SECI (the Southeast European Cooperative Initiative Centre for fighting trans-border
crime) fondat in 1996. In prezent, Centrul SECI din Bucuresti, Romania, cuprinde 12
membrii (toate cele 10 tari balcanice plus Ungaria si Moldova) si 13 observatori
permanenti. Intre timp, SECI si-a extins activitatile spre combaterea crimei trans-
frontaliere incluzand traficul de droguri si arme, fiinte vii si spalarea banilor.
In primul rand, retelele criminale balcanice sunt deja adanc inradacinate in Europa
si cea mai buna metoda de a elimina problema este de a o aborda de la sursa, din patria
lor. In al doilea rand, tinerea sub atent controlul a crimei organizate din regiune va
imbunatati economia si va contribui la stabiliate politica in Balcani, permitandu-i Uniunii
Europene sa salveze o parte din resursele sale financiare, politice si militare in prezent
alocate mentinerii status quo-ului. Si, in final, tarile regiunii vor deveni intr-o buna zi
membrii completi ai Uniunii Europene, si cu cat se va scapa mai repede de bagajul
nedorit al crimei organizate, cu atat mai bine va fi.
Parteneriate internationale
Provocari de viitor
- In loc de concluzii -
Bibliografie
1. http://www.amnesty.org/en/death-penalty/ratification-of-international-treaties;
2. http://belgrade.usembassy.gov;
3. http://cotidianul.ro
4. http://www.cs.uss.com/profile/index_en.html
5. http://dexonline.ro;
6. http://dictionary.cambridge.org;
7. http://www.doiserbia.nb.rs/;
8. http://www.europarl.europa.eu/;
9. http://www.estandardsforum.org/;
10. http://www.fic.org.rs/;
11. http://www.humsec.eu/;
12. http://www.jp.coe.int;
13. http://kobson.nb.rs/upload/documents/oNamaPredavanja/on2009NationalBackgro
undReportOnTransportForSerbia.pdf;
14. http://www.ksv.at/KSV/1870/de/9static/1yourfirstvisit/pdf/927e-
0607_Country_Report_Serbia.pdf
15. http://www.mfa.gov.rs/;
16. http://www.nbs.rs/;
17. https://www.osac.gov/ – Overseas Security Advisory Council – Global Security
News & Reports, 19 apr 2010;
18. http://www.revista-politica.ro/;
19. http://reports.aiidatapro.com/SBC;
20. http://www.reuters.com/;
21. http://www.siepa.gov.rs/;
22. http://www.seenews.com/.
23. https://www.uktradeinvest.gov.uk/;
24. http://www.undp.org.rs
25. The USAID/Urban Institute Foreign Investors Survey Results;
26. http://www.wds.worldbank.org/;
27. http://www.worldbank.rs/
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate