CREŞTEREA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA

ÎN ANUL 2021

Pentru acest proiect am ales articolul “FMI estimează că economia României va crește cu 7% în
2021. Cîțu: Cea mai bună perioadă pentru români abia începe” apărut pe site-ul DIGI24, la data
de 28.05.2021. Link articol: https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/fmi-estimeaza-
ca-economia-romaniei-va-creste-cu-7-in-2021-citu-cea-mai-buna-perioada-pentru-romani-abia-
incepe-1545021

Economia de piață este sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea privată asupra
mijloacelor de producție. Este un sistem cooperativ în care fiecare individ se integrează din și în
vederea propriului interes. Statul nu intervine în acțiunile ce fac obiectul pieței. 

România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Expunerea mare pe care a
avut-o la speculațiile imobiliare, precum și dependența de capitalul băncilor străine au condus la
o cădere economică abruptă. La acestea s-a adăugat și contracția piețelor – scăderea consumului
intern și reducerea drastică a exporturilor. Ca și cum contextul internațional profund defavorabil
nu ar fi fost suficient, măsurile luate începând cu anul 2009 au dat dovadă de lipsă de inspirație.
Debutul crizei a găsit România în stadiul de negare, instituțiile abilitate au lansat teza potrivit
căreia criza nu ne va afecta, iar atunci când a devenit evident că acest lucru nu se va întâmpla nu
exista o viziune unitară, un plan de acțiuni pregătit pentru combaterea crizei. Ca rezultat, au fost
adoptate haotic reglementări care nu au reușit să impulsioneze piața muncii și nici să asigure o
incluziune socială adecvată. Orientarea a fost mai degrabă una axată pe obținerea cu orice preț a
unui echilibru macroeconomic fragil.

În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapidă creștere. Este
vorba despre economia unde rolul principal joacă îndeosebi industria dar care are, de asemenea,
un mare potențial în agricultură datorită condițiilor naturale favorabile. Un rol semnificativ în
industrie joacă, în primul rând, sectorul de producție îndeosebi fabricarea mașinilor unelte sau
mijloacelor de transport și piesele sale. Din contră, exploatarea în ultimii ani scade. Pentru mulți
investori externi această țară este atrăgătoare datorită raportului favorabil preț-forța de muncă
calificată. Economia României în anul 2015 a crescut cu 3,8%. Un aspect pozitiv oferă rata
șomajului relativ joasă (6,8%) și datoria guvernamentală care a ajuns în anul 2015 la valoarea de
38,4% față de PIB. Ca un aspect negativ poate fi considerată infrastructura transportului
insuficientă, funcționarea ineficientă a guvernului, un nivel ridicat al economiei gri sau
diferențele semnificative ale eficacității economice dintre fiecare regiune ale acestei țări.

 România a beneficiat de o creștere economică semnificativă prin aderarea la UE în anul 2007,

aceasta a promovat comerțul internațional cu ceilalți membri a uniunii. Principalul partener de
afaceri a României este Germania. Acesta contribuie cu 19,7% la export și cu 19,8% la importul
acestei economii balcanice. Al doilea partener de afaceri important este Italia. Acesta a participat
în anul 2015 la exportul românesc cu 12,4%. Dimpotrivă, la export a participat cu 10,9%.
Cooperarea reciprocă dintre aceste două țări joacă astfel un rol important pentru economia
românească, deși importanța comerțului cu Italia în ultimii ani a scăzut ușor. Pentru România
este importantă și colaborarea cu Franța care participă la comerțul internațional cu 6,2% și, de
asemenea, Ungaria care participă la comerțul internațional cu 6,8%. Un comerț reciproc
important mai are loc între țările precum Polonia (3,8%), Turcia (3,8%), Marea Britanie (3,3%)
sau Olanda (3,3%). Printre alte economii importante pentru România se include și Austria,
Bulgaria sau, de exemplu, pe partea importurilor China.

PIB-ul este principalul indicator de măsurare a economiei naţionale şi este definit ca valoarea
tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea acelor bunuri sau servicii
folosite in crearea lor. Acesta poate fi calculat utilizând diferite metode: metoda producției,
metoda cheltuielilor și metoda veniturilor. O analiză a PIB-ului pe cap de locuitor elimină
influența dimensiunii absolute a populației, facilitând comparațiile între diferite țări. PIB-ul pe
cap de locuitor este un indicator economic general al nivelului de trai.

În articolul ales se prezintă anunţarea unei eventuale redresări a economiei cu o creştere PIB de
7% în cazul în care pandemia nu se agravează. În caz contrar, experţii FMI consideră faptul că
aceasta are şanse de a se încadra sub cifra propusă.

FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității
financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței
de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.

În articolul prezentat FMI confirm faptul că România are cea mai mare creștere economică din
UE. Aceştia datorează această creştere reformelor implementate, susţinând că România merge în
direcţia bună şi cea mai bună perioadă pentru România din ultima sută de ani. Premierul Florin
Chiţu promite cel puţin 8 ani de guvenare pe pricipii liberare de pe urma căreia se presupune
beneficierea tuturor românilor.

De asemenea, tot în cursul acestui an se anticipează o recoltă agricolă mai bună. Riscul principal
de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia
pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în
timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei.

Toate aceste declaraţii vin în urma anunţului făcut de FMI în ceea ce priveşte faptul că România
pare a fi ţara ce îşi face revenirea în mod cel mai rapid din rândul ţărilor UE, începând din
trimestrul 4 al anului 2020.

În ciuda crizei de COVID-19, se estimează faptul că economia României a făcut faţă relativ bine,
iar contracţia PIB din 2020 indusă de pandemie a fost considerabil mai redusă decât media UE,
spun experţii instituţiei financiare internaţionale.
Potrivit experților fondului, finanţarea externă a fost favorabilă, susţinută de o relaxare monetară
la nivel global şi de măsurile de sprijin de la nivelul UE.