Iftemie Lorena-Maria

Universitatea “Artifex”

Contabilitate si informatica de gestiune

Economia subterana

Economia subterană, cunoscută şi sub numele de

economie ascunsă, informală, gri, neagră, se referă la activităţi
economice ilegale, fie cu produse şi servicii ilegale, fie cu produse sau
servicii legale, caz în care persoanele implicate desfăşoară operaţiuni
economice cu astfel de produse sau servicii fără să plătească taxe. O
altă activitate economică din zona economiei informale este evaziunea
fiscală. Aceste activităţi economice au înghiţit mai mult de 200 mld. lei
din PIB-ul României.

„Principala motivaţie pentru care există această economie informală

este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de
neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică
îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie,
să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata
taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai
36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să
existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat
pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen
Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi

concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat
este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei
subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele
implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de
măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi
forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în
astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri

privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările,
dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există
destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă
este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi
dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din
Europa de Est şi Asia Centrală.

Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar

Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea
în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate,
cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie
neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în
Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi
considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi.
„Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv
pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie
extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă.
Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă
o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi
impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada

1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991
de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei
ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991
încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat
un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999
a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB,
reintrând apoi pe un trend descendent.

Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei

informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei
ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în
2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009,
ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în
2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt

multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe
muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale)
sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În
România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale
ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7
în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est.
Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

„Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona

povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte
înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm
păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de
contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi
alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe
ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea
dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale

sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului
(calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept,
dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient
economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului
privat.

Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial

pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa
dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România
se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această
diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la
aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate
a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie,
conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face
evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă
atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi
rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de
conformare voluntară scade dramatic.”

Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea

factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei
subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în
numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai
mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un
milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din
România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion
de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a
deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79
de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în

Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată
brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare
din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA
se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-
un anumit an şi cât a încasat efectiv.

Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei

subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru
dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în
special a autorităţii fiscale.

„Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte

care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor
publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul
digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În
felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune
fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în
2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de
conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea
problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este
mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să
stai la cozi”, adaugă Dumitru.

El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care

relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel
şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

„Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar

acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp
real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut
programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a
renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a
făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program
similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate
majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care
am renunţat.”
 Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de
31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a
economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3%
din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria –
8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi
Schneider de la FMI.

Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai

mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie
identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate
de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din
cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică
naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât
şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator
folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per
gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o
oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de
activităţi economice.

Sursa de inspiratie: https://www.businessmagazin.ro/actualitate/despre-economia-

subterana-sau-cum-dispar-anual-200-de-miliarde-de-lei-din-pib-ul-romaniei-18405613?
fbclid=IwAR0j91iY3Nt6Zj0GEZ99bpxlKWiSOWkdMCtpzK0UEY0gt4YapkVbpGgZvxc