A.

INTRODUCERE

În referatul redactat mi-am concentrat atenția asupra unei probleme majore cu care se
confruntă toate statele lumii, inclusiv țara noastră și anume EVAZIUNEA FISCALĂ ȘI
ECONOMIA SUBTERANĂ.

România este unul dintre statele membre ale UE cu mari probleme nerezolvate în gestionarea
evaziunii şi a corupţiei fiscale. Evaziunea fiscală suferă la capitolul monitorizare, transparenţă
publică, limitare şi restrângere. Este un fenomen prezent tot mai mult în societatea noastră, ajutat
de corupţia şi birocraţia sistemului public, dar şi de o resemnare a organelor de control care nu
iau nicio măsură de combatere a acestor aspecte negative ale economiei românești.

Aceste fenomene negative influenţează negativ gradul de fiscalitate, creşterea economică,

conduc la creşterea deficitului bugetului general consolidat şi ulterior la creşterea datoriei
publice a României.

În România, creșterea semnificativă a evaziunii fiscale devine tot mai dramatică. Spiritul de
evaziune fiscală se naște din simplul joc al interesului. Oricare ar fi cota impozitului pus în
sarcină, omul, prin natura sa, are mereu tendința să pună interesul general în urma celui
particular. El este înclinat să considere impozitul mai mult un prejudiciu decât o contribuție
legitimă la cheltuielile publice și să vadă întotdeauna cu ochi răi pe acela care vrea să îi
micșoreze patrimoniul.

Importanța dezbaterii acestui subiect în economia națională sau internțională este

reprezentată de aducerea la cunoștință a consecințelor pe care le au propriile fapte asupra
dezvoltării economice și implicit asupra creșterii nivelului de trai din România.

Am ales această temă pentru referatul meu datorită unui titlu pe care l-am văzut recent într-
un articol și mi-a stârnit interesul. Acest articol dezbătea aspectele economiei subterane
susținând că economia subterană a României este una dintre cele mai mari din Uniunea
Europeană. Situaţia României este comparabilă cu a unor state est-europene, precum Bulgaria,
 Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care
este de şase ani în recesiune.

B. METODE DE CERCETARE ȘI MODALITĂȚI DE ANALIZĂ

În referatul meu am redat, pe de o parte aspecte teoretice cu privire la evaziunea fiscală și

economia subterană și, pe de altă parte, am prezentat date statistice concrete cu privire la acest
fenomen negativ. Datele statistice care se regăsesc în referatul conceput de mine au fost culese
de pe site-ul Institutului Național de Statistică (pentru România) și de pe site-ul Eurostat –
European Commission (pentru tări din Europa).

Tabelele le-am realizat cu ajutorul programului Microsoft Office Excel, dar și inserând
simplu un tabel în pagina din Microsoft Office Word a referatului meu. Pe parcurs am mai
inserat și niște figuri realizate cu funcția „Chart” utilizând opțiunea „Pie” pentru a ilustra
ponderea evaziunii fiscale în PIB și un grafic realizat în Microsoft Office Excel.

C. PREZENTAREA CERCETĂRII ȘI A REZULTATELOR OBȚINUTE

Aspecte teoretice

EVAZIUNEA FISCALĂ

Evaziunea presupune folosirea procedeelor legale, a unor neajunsuri ale legislaţiei pentru
evitarea plăţii unor obligaţii fiscale. Asadar, contribuabilul încearcă să beneficeze de cât mai
multe avantaje oferite de reglementările fiscale în vigoare. Neglijarea manifestărilor evaziunii
fiscale şi lipsa unui control eficient în acest domeniu pot conduce la escaladarea fenomenului,
ajungându-se la frauda fiscală sau la crima fiscală sau economică.

Indiferent de amploarea sa, evaziunea fiscală este un fenomen nefast, cu implicaţii negative
multiple, cum sunt:

 nerealizarea prevederilor la partea de venituri fiscale, cu efecte asupra apariţiei sau

creşterii deficitului bugetar;
 afectarea stabilităţii economici naţionale;
 afectarea puterii de cumpărare a monedei naţionale ş.a.

Evaziunea fiscală se poate defini ca: totalitatea procedeelor, licite sau ilicite, prin care cei
interesaţi sustrag, total sau parţial, materia lor impozabilă de la plata obligaţiilor ce decurg din
legislaţia fiscală în vigoare.
 Formele evaziunii fiscale

a) Evaziunea fiscal „legală” sau tolerată reprezintă acţiunea contribuabilului de a ocoli legea,
recurgând la o combinaţie neprevăzută a legilor scăpată din vedere de legiuitor. Se mai numeşte
„evaziune fiscală la adăpostul legii”.
b) Evaziunea fiscală frauduloasă este acţiunea prin care contribuabilul încalcă prevederile legale
cu scopul de a nu plăti impozitul datorat.

Astfel, evaziunea fiscală licită ar trebui să intre, în primul rând, în domeniul de preocupări al
factorilor de decizie politică şi, în al doilea rând, în cel al forurilor administrative. În schimb,
frauda fiscală ar trebui să preocupe, în primul rând, guvernul, care răspunde, potrivit legii, de
înfăptuirea politicii fiscale a statului, iar aceasta poate fi compromisă în situaţia când evaziunea
fiscală este scăpată de sub control.

ECONOMIA SUBTERANĂ

Economia subterană reprezintă ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu

încălcarea normelor sociale și ale legilor economice, având drept scop obținerea unor venituri ce
nu pot fi controlate de stat.

Conform specialiştilor, tot ceea ce “scapă” reglementărilor puterilor publice, dă posibilitatea

includerii sub eticheta de “activitate subterană” a unor practici foarte variate:frauda fiscală,
munca clandestină, traficul de droguri, comerţul ilegal de arme, corupţia, furtul, dar şi bricolajul,
grădinăritul, activităţile casnice.

Economia subterană reprezintă “ansamblul activităţilor economice ce se realizează la limita

legilor penale, sociale sau fiscale sau care scapă (masiv) inventarierii conturilor naţionale”, deci
acelea care se regrupează în activităţi disimulate, ilegale sau frauduloase şi private (munca
domestică, voluntariatul).”1

Activităţile subterane pot fi împărţite în două categorii:

- comerciale: bunuri şi servicii produse şi schimbate la preţuri formate pe piaţă.

- necomerciale: activităţi care pot fi finanţate din contribuţii forţate (impozite, taxe,contribuţii
sociale) sau voluntare (produse de asociaţii private fără scop lucrativ, care beneficiază de
cotizaţiile voluntare ale membrilor lor, donaţii private sau publice);
Activităţile subterane pot fi clasificate în:
 ilegale - trafic, corupţie;

1
Pierre Pestieau, „L’économie souterraine”, Editura Pluriel, Inédit, Hachette, 1989
  legale - nu sunt înregistrate la nivelul statului în sistemul contabilităţii naţionale
(activităţile casnice, munca voluntară, activităţile în folosul comunităţii) si nu sunt
declarate la administraţia financiară (frauda fiscală, munca la negru).2

Date statistice

Pe baza datelor colectate de la instituţiile abilitate în controlul financiar (Ministerul

Finanţelor Publice, ANAF, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, Curtea de
Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie, Institutul Naţional de Statistică) a fost realizată o bază
de date privind evaziunea fiscală şi economia subterană din România.

1. Evaziunea fiscală identificată

a. ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificate

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ponderea evaziunii fiscale identificate, în P.I.B. 1,80 1,71 1,76 1,77 2,80 2,75 2,87 2,34

Tabel 1: Ponderea în PIB a evaziunii fiscale identificate

b. ponderea în Veniturile fiscale ale bugetului public naţional consolidat (BGC), a

evaziunii fiscale identificate
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ponderea evaziunii fiscale identificate în
6,51 6,26 6,33 6,19 9,66 9,82 10,07 8,36
veniturile fiscale ale BGC

Tabel 2: Ponderea evaziunii fiscale identificate în ven. fiscale ale BGC

2. Economia subterană în România

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ponderea economiei subterane, în P.I.B.-ul
14,3 14,5 16,6 19,2 20,0 19,6 21,3 23,5
oficial

Tabel 3: Economia subterană în România

3. Estimarea evaziunii fiscale neidentificate, pe baza economiei subterane: (conform
estimărilor INS, evaziunea fiscală neidentificată este, în medie, 2/3 din totalul
economiei subterane)
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ponderea evaziunii fiscale neidentificate în 9,53 9,67 11,07 12,80 13,33 13,07 14,20 15,67

2
Nicolae Craiu, „Economia subterană şi disfuncţionalităţi generate de constituirea şi consumarea
veniturilor factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003
PIB-ul oficial

Tabel 4: Ponderea evaziunii fiscale neidentificate în PIB-ul oficial

4. Evaziunea fiscală totală
Evaziunea fiscală totală = Evaziune fiscală identificată+evaziune fiscală neidentificată

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ponderea evaziunii fiscale TOTALE în
11,33 11,38 12,83 14,57 16,13 15,82 17,07 18,01
PIB-ul oficial
Tabel 5: Ponderea evaziunii fiscale totale în PIB-ul oficial

În anul 2013 evaziunea fiscală a reprezentat 16,2% din Produsul Intern Brut atingând
valoarea de 22 miliarde de euro. Se constată că valoarea evaziunii fiscale a crescut considerabil,
deoarece în anul 2003 aceasta era de 11,33% din

2003
2013
PIB
PIB
Evaziune
fiscală
Evaziune
fiscală
Produsul Intern Brut.

Fig. 1: Ponderea evaziunii fiscale în PIB în anul 2003

Fig. 2: Ponderea evaziunii fiscale în PIB în anul 2013

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri
bugetare ca procent din PIB peste media europeană, în condițiile în care nivelul legal al
principalelor taxe și impozite în România este mai mare decât media europeană (la nivel
european, România are a 3-a cea mai mare cotă standard de TVA și a 7-a cea mai mare povară
fiscală pe muncă - generată în special de CAS; în același timp România are una dintre cele mai
mici cote legale de impozitare a profitului și venitului personal din Uniunea Europeană, însă
acestea au o pondere scăzută în cadrul veniturilor bugetare). O reformă profundă a administrării
taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este
absolut necesară, fiind și de natură să creeze spațiul fiscal necesar pentru reducerea poverii
fiscale pe munca salarială, aflată la un nivel foarte înalt în prezent.

Aproximativ 75% din evaziunea fiscală este generată la TVA, aceasta atingând un maxim de
12,34% din PIB în 2012, urmând ca în 2013 să înregistreze o ușoară scădere până la 12,21% din
 PIB. De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24% în a
doua jumătate a anului, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în
2010, menținându-se acest trend crescător și în anii următori.

% din PIB 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evaziunea fiscală din munca
1,98 1,73 1,57 1,71 1,84 1,74 2,92 3,18 3,14 2,89 2,61
la negru
-Imp. pe venit (IV) 0,56 0,51 0,34 0,38 0,42 0,42 0,69 0,75 0,74 0,69 0,62
-Contrib. la asig soc (CAS) 1,42 1,21 1,24 1,33 1,42 1,32 2,23 2,43 2,40 2,21 1,99
Evaziune fiscală în secorul
0,83 0,76 0,64 0,63 0,66 0,66 0,75 0,92 0,64 0,60 0,58
informal (populație)
IV 0,24 0,23 0,14 0,14 0,15 0,16 0,18 0,22 0,15 0,14 0,14
CAS 0,60 0,53 0,51 0,49 0,51 0,50 0,57 0,70 0,47 0,46 0,44
Total evaziune fiscală IV 0,80 0,74 0,47 0,52 0,57 0,58 0,87 0,97 0,89 0,83 0,76
Total evaziune fiscală CAS 2,01 1,75 1,74 1,82 1,93 1,82 2,80 3,13 2,87 2,66 2,43
Evaziune fiscală la TVA 3,35 3,01 6,25 4,37 7,21 7,40 8,01 9,61 10,31 12,34 12,21
Evaziune imp. pe profit 0,51 0,55 0,62 0,74 0,75 0,78 0,65 0,67 0,56 0,45 0,44
Evaziune accize și taxe pe
0,41 0,32 0,42 0,44 0,75 0,43 0,56 0,70 0,47 0,40 0,39
viciu alcool și tutun
TOTAL evaziune fiscală
7,08 6,36 9,50 7,89 11,21 11,00 12,89 15,09 15,10 16,67 16,23

Val. adăugată brută în

15,39 14,48 16,56 19,18 19,97 19,57 20,89 24,78 24,30 24,53 22,89
economia neobservată
Sursa: Estimări ale Consiliului fiscal pe baza datelor Institutului Național de Statistică

*estimare INS

Tabel 6: Evoluţia evaziunii fiscale pe principalele impozite şi taxe

 35

30

25

20

15 Procente

10

Let
Gre
Irl

Nor
Lux

Ger

It

Pol
Sue
Au

Ola

Ceh

Spa

Est
Fr

Lit
Fin

MedUE

Ung

RO
Bul
UK

Dan

Slo
Sursa: estimările prof. Friedrich Schneider.

Grafic 1: Economia subterană în statele membre UE

 Moraru D., Nedelescu M., Voinea C. – „Finanţe publice”, Editura Economică, Bucureşti,
2005
 Nicolae Craiu, „Economia subterană şi disfuncţionalităţi generate de constituirea şi
consumarea veniturilor factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003
 Pierre Pestieau, „L’économie souterraine”, Editura Pluriel, Inédit, Hachette, 1989
 http://www.insse.ro/cms/, data accesării: 9.05.2017
 http://ec.europa.eu/eurostat/, data accesării: 9.05.2017
 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/aspecte-conceptuale-privind-frauda-fiscala-
a1578/, data accesării: 9.05.2017
 http://www.consiliulfiscal.ro/RA2014.pdf, data accesării: 12.05.2017
 http://store.ectap.ro/articole/529_ro.pdf, data accesării: 14.05
 http://www.consiliulfiscal.ro/ra-2013.pdf, data accesării: 21.05.2017
 http://www.evaziune_coruptie.ase.ro/media/Date_Evaziune_Coruptie.pdf, data accesării:
21.05.2017
 Legea nr.241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale