Sunteți pe pagina 1din 2

Analiza veniturilor publice

Analizind evolutia Bugetului Public National pe perioada 2009-2011, putem observa o dispozitie de crestere a veniturilor globale pe parcursul acestor ani. Ponderea ce mai mare in structura veniturilor globale o detine veniturile fiscale, constituind in medie de 80,1%,urmind apoi veniturile nefiscale avind o pondere medie de 8%, venituri din mijloace special cu o pondere in mediu de 6%, granturi cu ponderea medie 5% si in final veniturile fondurilor special cu o pondere medie de 1%. In structura sistemului fiscal impozitele indirect (accize, TVA, impozite din operatiuni externe) reprezinta ponderea majoritara de 46% din totalul veniturilor fiscal, pe cind impozitele directe (impozit pe venit, pe salariu, pe imobil, funciar) constituie circa 34%. Din cadrul impozitelor indirecte aportul cel mai considerabil in venitul national il aduce taxa pe valoare adaugata (32,2%), accizele (8,5%) si impozitele asupra comertului exterior si veniturile din operatiunile externe (5,3%). In structura impozitelor directe aportul cel mai considerabil in aduce contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii, apoi urmeaza impozitul pe venit din salariu, dupa care vin primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala, impozitul pe venit, impozitul funciar si ultimul tip de impozit cu ponderea cea mai mica il reprezinta impozitul pe imobil.

Analiza cheltuielilor publice


Analizind structura cheltuielile publice observam ca acestea au tendinta de o evolutie descrescatoare a ponderii cheltuielilor in produsul intern brut, ceea cce reprezinta o marturie a unei situatii economice dificile in republica. Ponderea unor categorii de cheltuieli este dezavantajata, autoritatile publice oferind prioritate cheltuielilor legate de intretinerea organelor de drept, organelor puterii de stat si administratiei si altele cu o ponderea medie de 3%. Din cheltuielile bugetului cele pentru serviciul datoriei de stat au inregistrat o crestere in ultimii ani. Cheltuielile de ordin social au ponderea majora (74%) in totalul cheltuielilor globale. In cadrul cheltuielilor de ordin social, cele mai multe se realizeaza in domeniul asistentei si sustinerii sociale, apoi in invatamint, ocrotirea sanatatii si cele mai mici cheltuieli fiind in domeniul culturei, artei, sportului si actiunilor pentru tineret.

Cheltuielile de ordin economic urmeaza cheltuielile de ordin social dupa marimea cotei in totalul cheltuielilor cu ponderea medie de 11.4%. Cele mai multe cheltuieli din domeniul economic se efectueaza pentru transporturi, gospodaria drumurilor, comunicatii si informatica; iar cele mai putine cheltuieli se efectueaza in industrie si constructii. Cheltuielile cu ponderea cea mai mica in cheltuielile globale le constituie creditarea neta; protectia mediului inconjurator si hidrometeorologia; activitatea externa; justitia si jurisdictia constitutionala; stiinta si inovare (ponderea medie de 1%)